Macroeconomie Prof. Litra Diana

Seminar 1

19.03.10

Aplicaţie

Se presupune că producţia întreprinderilor naţionale are valoarea de y = 1.560 u.m.,

din care bunurile de investiţii produse sunt în valoare de Ie = 210 u.m., salariile distribuite de

întreprinderi We = 1.300 u.m.

Menajele consumă 80% din venitul disponibil: Cm = 80%*yd, în care yd = y – T, iar yd

este utilizat pentru consum şi economii yd = Cm + Sm.

y – venit

T – taxe

Cm – consumul menajelor

Sm – economiile menajelor

Menajele economisesc restul sub forma acţiunilor şi obligaţiunilor.

Statul prelevează asupra gospodăriilor impozite în valoare de T = 130 u.m., în achimb

plăteşte salarii funcţionarilor publici (bugetarilor) în sumă de Wa = 70 u.m., cumpără de la

întreprinderi bunuri şi servicii numite achiziţii guvernamentale de G = 90 u.m.

Economia derulează schimburi cu exteriorul, totalul exporturilor X adică a vânzărilor

bunurilor şi serviciilor naţionale restului lumii este de X = 280 u.m., totalul importurilor M

adică a cumpărărilor de bunuri şi servicii de la restul lumii e în valoare de M = 300 u.m., din

care 220 u.m. bunuri destinate consumului final şi 80 u.m. bunuri de investiţii.

Reprezentaţi pe un grafic ansamblul fluxurilor monetare care leagă diverşii agenţi.

Verificaţi că pentru fiecare agent economic suma intrărilor monetare este egală cu

suma ieşirilor.

Precizări:

1. Producţia realizată de întreprinderi este vândută pe piaţa bunurilor şi serviciilor, iar

valoarea acesteia este înregistrată de către firme sub forma veniturilor din vânzări. Conform

metodei veniturilor, încasările din vânzări remunerează factorii de producţie, în cazul nostru

sub forma salariilor plătite şi profiturilor distribuite.

2. Menajele cumulează venituri sub diverse forme: salarii plătite de firme pentru

angajaţii din privat, salarii plătite de stat pentru bugetari, dividende în urma profiturilor

redistribuite, transferuri etc. Din aceste sume încasate, menajele plătesc contravaloarea taxelor

şi impozitelor către stat, iar suma rămasă numită venit disponibil este cheltuită (consum) sau

economisită (economie).

3. Statul realizează o balanţă între venituri şi cheltuieli la bugetul de stat. În cazul în

care balanţa este dezechilibrată, un deficit este alimentat de pe piaţa financiară prin

împrumuturi, iar un eventual excedent apare ca o economisire pe piaţa financiară.

4. Valoarea exporturilor şi a importurilor constituie o bază în analizarea balanţei

comerciale. Excedentul acesteia poate alimenta piaţa financiară autohtonă, în timp ce deficitul

poate fi alimentat prin împrumuturi de pe piaţa financiară.

5. Piaţa financiară colectează, transformă şi împrumută sumele economisite sub diverse

forme: economii ale menajelor, economii ale statului, economii ale agenţilor externi. Un

surplus de economii este acordat de firmă pentru credite pentru investiţii firmelor. Valoarea

creditelor pentru investiţii trebuie să coincidă cu suma valorilor bunurilor de investiţii

destinate vânzării pe piaţă, indiferent că acestea provin din producţia autohtonă ori sunt

importate.

Statul Menaje

Întreprinderi Restul lumii

Piaţa bunurilor

şi serviciilor

Piaţa

financiară

Piaţa

serviciilor

productive

Wa = 70

T = 130 We + Pe + Wa = 1.630

Credit = 30 Sm = 300

Cm = 1.200

G = 90

S = 20

We + Pe = 1.560

Credit inv. = 290

M= 80

X = 280

Ie = 290

M = 300

y = 1.560

fluxuri monetare

* intrare de venituri

* cheltuială (ieşire)

y = 1.630 u.m.

yd = ym – T = 1.630 – 130 = 1.500 u.m.

Cm = 80%*1.500 = 1.200 u.m.

Seminar 2

23.04.10

Aplicaţii

1. Din sistemul conturilor naţionale ale unei ţări se constată ca PIB în anul 3 exprimat

în preţurile anului 1 a fost de 385.000 u.m, iar în anul 4 de 400.000 u.m.

PIB în preţuri curente a fost 355.000 u.m în anul 1, 380.000 în anul 2 şi 464.000 în

anul 4.

Deflatorul PIB a fost 103,5 % în anul 2 şi 108,5 % în anul 3.

Determinaţi pentru perioada celor 4 ani valorile PIB Nominal, PIB Real, ratele anuale

de creştere ale PIB, ale PIB R, PIB N, deflatorul PIB, rata inflaţiei.

Anul PIB N

Rata creştere

PIB N PIB R

Rata creştere

PIB R Defl. PIB Ri

1 355.000 - 355.000 - 100 -

2 380.000 7,04 367.000 3,38 104 3,5

3 417.000 9,75 385.000 4,9 108,50% 4,8

4 464.000 11,27 400.000 3,89 116% 6,9

Defl PIB1 = PIB N/PIBR *100 = 385/355*100 = 100

Defl PIB2 = PIB N/PIB R*100

103,5 = 380.000/PIB R*100

PIB R = 380.000*100/103,5 = 367,14

Defl PIB4 = PIB N/PIB R*100 = 464.000/400.000*1.000 = 116

Rata creşterii PIBN 4/3 = ΔPIB N4/3 /PIB N3

RiPIBN = PIB N2 – PIB N1 /PIB N1 *100

Ri1 = 25/355*100 = 3,5

Ri2 = 37/380*100 = 4,8

Ri3 = 47/417*100 = 11,27

RiPIBR = 12/355*100 = 3,38

= 18/367*100 = 4,90

= 15/385*100 = 3,89

Ri=IPC an 2 – IPC an 1/IPC an 1*100

Ri3 103,5........................................100

108,5.........................................X

2. Pentru datele din tabelul următor se cere să se determine: PNB Nominal pt. anii 1 şi

2 şi PIB Real pt. 1 şi 2 şi deflatorul PIB 2.

Produsul Anul 1 Anul 2

Cant.prod. Pret unitar C.p P.u

A 25 1,5 30 1,6

B 50 7,5 60 8

C 40 6 50 7

D 30 5 35 5

E 60 2 70 2,5

AN 1:

A 25*1,5=37,5

B 50*7,5=3,7

C 40*6=240

D 30*5=150

E 60*2=120

E

PIB N1= ∑ q1i *P1i=922,5

i=A

E

PIB N2= ∑ q2i *P2i=1228

i=A

E

PIB R1= ∑ q1i *P1i=922,5

i=A

E

PIB R1= ∑ q2i *P1i=1110

i=A

! PIB N1=PIB R1

Defl. PIB2/1 = PIN N2/PIB R*100 = 11,63

Ri 2/1 = defl. PIB2 - 100 = 10,63 – 100 = 10,63

3. Presupunând că achiziţiile gospodăriilor pe categorii de bunuri,reutate specifică a

fiecărei categorii şi indicele preţurilor pe fiecare categorie în anii 1 şi 1 se prezintă:

Indicele preţurilor

Categorii de bunuri Greutate specifică An 1 An 2

1. alimente şi băuturi 0,175 270 270

2. bunuri casnice 0,46 300 330

3. îmbrăcăminte, încălţăminte 0,046 180 180

4. transport 0,193 280 308

5. îngrijire medicală 0,049 300 330

6. agrement 0,036 230 241

7. altele 0,041 250 250

TOTAL 1 1810 1909

A) IPC pt 1 si 2?

B)Ri pe baza IPC?

a)IPC1=∑q1*iP1i

IPC1=∑0,175*270+0,46*300

=47,25 =54,04

=138 =14,7

=8,28 =8,28

b)Ri=IPC an2 – IPC an1/IPC an1 *100 = 301,86 -280,8/280,8*100 = 7,5%

07.05.2010

Seminar 3

Aplicaţii

1) În tabelul următor sunt prezentate câteva date referitoare la consum şi venit pentru o

anumită ţară. Investiţia planificată este autonomă şi se realizează la un nivel de 60

u.m/perioadă:

a) Calculaţi economiile ţi cererea agregată la fiecare nivel al venitului;

b) Pentru fiecare nivel al venitului determinaţi nivelul stocurilor formate (modificarea

neplanificată în inventarul firmelor) şi dimensiunea actuala a investiţiilor;

c) Dacă într-o anumită perioadă venitul ar fi de 100 u.m ce reacţii aţi aştepta să se

producă?

d) Dacă într-o anumită perioadă venitul ar fi de 300 u.m ce reacţii aţi aştepta să se

producă?

e) Care este nivelul de echilibru al venitului?

f) Cât este inclinaţia marginală spre consum?

g) Dacă investiţia creşte cu 15 u.m care va fi modificarea în venitul de echilibru?

Venit

(output) y

Consum

planificat

Cp

Investiţii

planificate

Ip

Economii

S

Cererea

agregată

AD

Stocuri

(investiţii

neplanificate)

In

Investiţii

actuale

Ia

Y-C C+I Y-AD Ia=S

50 35 60 15 95 -45 15

100 70 60 30 130 -30 30

150 105 60 45 165 -15 45

200 140 60 60 200 0 60

250 175 60 75 235 15 75

300 210 60 90 270 30 90

350 245 60 95 305 45 95

400 280 60 120 340 60 120

c) 100

d) 300

e) La echilibru:

y = AD = 200 u.m

Ip = Ia = S

Stocuri In = 0

f) c’ = ∆C/ ∆V = 35/50 = 0,7 = 70%

s’ = 0,3 = 30%

g) Metoda 2

AD = C+I = Co+ c’*y+ Io = Co+Io+c’*y

La echilibru:

AD = y → Co+ Io+ c’*y = y → y echilibru iniţial = 1/1-c’*(Co+ Io)

După creşterea investitiilor:

AD=Co+ c’*y+ (Io+∆I)

La echilibru:

AD = y → Co+c’*y+ (Io+ ∆I) = y → y echilibru final = 1/ 1-c’*(Co+ Io+ ∆I)

∆y = y echilibru final - y echilibru iniţial = 1/1-c’* (Co+ Io+ ∆I)- 1/ 1-c’* (Co+ Io)=

1/1-c’* (Co+ Io+ ∆I- Co- Io)= 1/1-c’* ∆I

∆y=1/1-c’* ∆I

∆y= 1/1-0,7* 15=1/ 0,3* 15= 50 u.m

Concluzie: venitul de echilibru a crescut cu 50 u.m

Metoda 3: se aplică formula multipilcatorului

∆V= k*∆I

∆V=1/ 1-c’* ∆I

2) Găsiţi mărimea deplasării curbei cererii agregate ADo din figura următoare în

condiţiile în care presupunem că inclinaţia marginală spre consum este 0,8 ca rezultat al:

a) descreşterii cu 10 u.m a cheltuielilor guvernamentale autonome G;

b) creşterii cu 10 u.m a taxelor autonome;

c) creşterii cu 10 u.m a transferurilor guvernamentale autonome G.

Model trisectorial

AD= C+I +G= Co+ c’*yd+ Io+ Go= Co+ c’* (y- T+ Tr)+ Io+ Go

50▪ AD1

40▪ ADo

30▪ AD2

20▪ AD3

10▪

AD0= 30

AD1= 38

AD2= 22

AD3= 20

a) scade G cu 10 u.m

b) creşte T cu 10 u.m

c) creşte Tr cu 10 u.m

a) AD iniţial= 30= Co- c’*T+ c’*Tr+ Io+ Go

AD final= Co- c’* T+ c’* Tr+ Io+ Go- 10= 30-10= 20= AD3

b) AD final= Co- c’* Tr+ c’* Tr+ Io+ Go- 8= Co- c’* (T+10)+ c’* Tr+ Io+ Go= Co-

c’* T- 0,8 10+ c’*Tr+ Io+Go= Co-c’* T- c’* Tr+ Io+Go- 8= 30-8= 22= AD2

c) AD final= Co- c’* T+ c’* (Tr+10)+ Io+ Go= Co- c’*T + c’* Tr+ c’*10+ Io+ Go=

Co- c’* T+ c’* Tr+ 10+ Go+ 0,8*10= 30+8=38=AD1

3) Dacă în momentele T0, T1, T2, T3, T4 venitul naţional ia succesiv valorile 9500,

10000, 10500, 11000, 11500 în condiţiile unei funcţii macroeconomice a consumului

C=0,8*y şi a unei investiţii autonome constante I=2100 u.m.

Să se determine:

a) În ce situaţie se află economia naţională din punct de vedere a relaţiei dintre oferta

globală şi cererea globală în fiecare din momentele T0→T4 (expansiune, echilibru,

contracţie);

b) Cu cât se modifică venitul naţional de echilibru dacă investiţia autonomă ajunge la I

= 2200 u.m

Venit y Consum C

0,8*y

Investiţii I Cerere agregată

AD=C+I

Stare de

echilibru/dezechilibru

9500 7600 2100 9700 Dezechilibru

expansiune

10000 8000 2100 10100 Dezechilibru

expansiune

10500 8400 2100 10500 Echilibru

11000 8800 2100 10900 Dezechilibru

contracţie

11500 9200 2100 11300 Dezechilibru

contracţie

b) ∆V=k*∆I= 1/1-c’ * ∆I= 1/1-0,8* 100=1/0,2*100= 500

c’=∆C/∆V= 400/5=4/5=0,8