macroeconomie_-_copiute.[conspecte.md]

8/3/2019 macroeconomie_-_copiute.[conspecte.md]

1/11

1. Sectoarele instituionale i modelul bi-sectorial al fluxurilor circulare. Identitilemodelului

Sectoare institutionale-totalitatea agentilor econ. Care prin inddeplin. Unor funct econ specif

isi ating anumite scopuri.

1) Menajele: Vind forte de munca->obtin venit->cumpara bunuri da cons., fac economii=> maxim atisf nevoilor indiv.

2) Firmele: Cumpara factorii de prod->produc si ofera bunuri->obtin incasari dinvinzari, effect imprum=> maxim profit.

3) Admin publice: Colect imp si tax->produc bun publ, cump bun priv, efect transf publ,efect imprum.=>maxim satisfy nev colective.

4) Strainatatea: stab rel econ=>maxim venit si a infl polit.Identitatile de baza: E=Y=PIB; E=C+I; Y=C+S; C+I=C+S=>I=S

2. Modelul tri-sectorial al fluxurilor circulare i identitile macroeconomice de bazIdentitatile de baza: E=Y; E=C+I+G; Y=C+S+T; C+I+G=C+S+T; G=T(echilibrul bugetar)

(T=Tx-Tr)

3. Indicatorii sistemului conturilor nationalePIB-valoarea monetara de piata a bunurilor fin prod in inter tarii pep arc unui an de toti

agenti econ nat si straini. PIB= C+I+Ex-Im.

VNB-totalit venit obtin de de ag econ nat in int si ext tarii pe parc unui an. VNB=

PIB+soldul oper cu strain.

PN/VN- valoarea bun/venit ramase dupa inloc capital fix uzat:

a)PIN=PIB-A

b)VNN=VNB-A

VN-tot venit cistig din util fact de prod VN=VNN-imp indir+subv

VPers-venit obt din activ proprie detenuta VP=VN-prof corpor brute-asig soc+transf publ

priv+dob din oblig publice.

VPd-suma util p/u cons current si viitor

VPd=VP-imp dir-alte plati

4. Components PIB si met de calculPIB-val monet de piata a bun finale prod in inter tarii de producat nat si straini timp de un an.

Modalit de calc:

1) Met flux de chelt: Pib=C+Ib+G+Nx Ib=In+A Nx=Ex-Im2) Met flux de venit: PIB=salarii+rente+dob+ven necorp+prof corp brute+A+Im indir3) Met flux de val adaug: PIB=EVA+Im dir; VA=VF(vol de bun fin)-VI(vol intermed)

5. PIB nominal, real i potenial. Deflatorul PIB i indicii de evaluare a impactuluipreurilorPIB nomin-val de bun eval in pret curente Yn= qi*pi

PIB real-val bun eval in pretul unui an de ref Yr=

PIB potent-vol de bun care ar putea fi prod in cond util depl a RE

Deflatorul-masura a sch pretului a tutur prod noi prod intr-o tara anumita, produse finite

si servicii

Indicele Lasperes- contine doar bun de consum produse si import.Indicele Paashe-bunuri de consum si productie produse in RM


2/11

6. Expresia grafica a ciclitatii economiceRecesiune: Aparie stoc->scad prt->scad Prof->scad invest->crst somaj

->scad chelt de cons->scad venit publ->crest deficit buget->scad cer

Agreg->scad of agreg->dispar stoc->se stab niv AD AS si P-> scad

Cost de prod->crest prof7. Tipologia ciclurilor economice. Relansarea.

Tipologia:

1)Kitchen(comercial): pina la 3 ani cauzat de formarea stoc de bunuri

2) Kondratief(tehnologic): pina la 50 ani cauzat de revolutii tehnologice

3)Juglar(de afaceri):8-10 ani cauzat de factori exogeni si endgeni

Relansarea econ.:

Cresc invest->creste AS->scade ssomajul-> cresc C si venit publ->Scde dific buget->Creste

AD AS->cresc P->apar stoc->Cresc costuri

8. Msurile de stabilizare macroeconomic n faza recesiunii economicein faza re4esiunii : -promovarea unei politici fiscal si monetar-creditare expansive:

reducerea ratei rezervei obligatorii;

reducerea ratei refinanrii;

cumprarea de ctre banca central a hrtiilor de valoare de la bncile

comerciale

- stimularea ofertei

9. Msurile de stabilizare macroeconomic n faza boomului economicfaza relansarii: - de destimulat politica economica

- promovarea politicii fiscale si monetar-creditare restrictive

10.Piaa muncii: cererea, oferta i echilibrul.Cererea la brate de munca- totalitatea bratelor de munca pe care firmele sunt dispuse sa le

angajeze

Factorii de infl: 1) salriul real w/p=> Dn; w/p=> Dn

2) Marimea cererii de bun: Dbun=. Dn; Dbun=> Dn

3) Pretul la fact capital: Pk=> Dn; Pr=> Dn

4) Faza ciclului econ: relans=> Dn; recesiune=> Dn

Oferta la brate de munca- totalit pers active in virsta de munca dispuse sa se angajeze intr-o

per determ.Factorii de infl: 1) Salariul real: w/p=> Sn; w/p=> Sn

2) Modif nr pop active: pop act=> Sn

3) Gradul de protect soc a pop: Protect=> Sn

4) Exist venit altern: ven alt=> Sn

Echilibrul: Dn=Sn

11.omajul ca dezechilibru macroeconomic: cauze, tipologie, indicatoriSomajul-dezech macroecon caract prin exced de oferta de brate de munca fata de cer la ele.


3/11

Cauzele:

1) Abord clasica: Insuf AS pe motivul pret mici la bun in per de reces.2) Abord Keynesista: Insuf AD pe mot venit mici a sect insitut in per de reces3) Abord altern: Stab de catre stat a unor sal minime peste niv salar de echil.Tipuri:

1) Frictional(Uf)-voluntar, determin de cautatre unui loc de munca nou.2) Structural(Us)-involunt, determ de retehnolog sau schimb in struct cererii la bun3) Ciclic(Uc)-invol, determ de intrarea a econom in recesIndicatori:

1) Nr absol a somerilor (U=Uf+Uc+Us=U*+Uc U*-somaj natural)2) Nr absolut al som ciclici (Uc=U-U*)3) Rata som in stoc ( U=U/Na(pop activa)*100%)4) Rata somajului in flux (U=q/M+q*100% q-nr celor disponibilizati M-nr angajatilor)12.Consecinele sociale i economice ale omajului. Legea Okun i pierderile anualegenerate de omaj. Msurile de reducere a omajuluiConsecinte:

1) Reducerea venit curente si potent.2) Reducerea PIB la niv macroecon3) deteriorarea calitatii fortei de munca n conditiile unui somaj de lunga durata.4) Inrautatirea sanatatii fizice si psihiceLegea Okun-fiecare procent de depasire a somajului efectiv peste cel natural determina

reducerea in PIB efectiv fata de potential cu 2-3%.

Pierderi anuale:

Masuri de reducerea a somaj:

1) Reducerea somaj ciclic prin:a) Stimul creerii loc noi de munca in sect privat prin polit econ expansb) Crearea loc noi de munca tempor in sect public (lucr publice)c) Reducerea cotelor imigrationale

2) Optimiz Uf prin amelior inform privind locuri de munca si stim deplas terit a populatiei3) Optimiz Us prin perfect si reconvers profes a somerilor

13. Inflaia, deflaia i dezinflaia. Inflaia cererii i inflaia ofertei cauzele apariiei ireprezentarea grafic.Inflatia-dezechil macroec determ de exced de moneda in circul, rezultat in cresterea generala

a preturilor.

Deflatia-opusul inflatiei caracterizat prin scderea preurilor bunurilor i serviciilor.

Dezinflatia-scaderea ritmului de crestere a preturilor.

Inflatia cererii:

a) C ale menaj ca reactive la anticip inflationisteb) I ale firmelor ca reactia a nor dobinzi micic) G in urma effect unor programe infrastruct de propd) MM ca result necesit acoper deficit buget


4/11

Inflatia ofertei:

a) P la materie prima si res energy.b) Salariilor nominale> productivitatea munciic) Gradul de fiscalitated) P la bunuri si serv din parea monop si oligop

14.Evaluarea inflaiei i tipologia ei dup ritmurile de cretere. Creterea economicinflaionist i non-inflaionistEvaluarea:

1) Indicele pretului de consum2) Deflatorul PIB3) Indicele Fischer

Tipuri de inflatie:

1) Rampanta: 11% anual4) Hiperinflatia: >50% lunar

Cresterea economica: Inflationista: PIB> ; Noninflationista: PIB<

15.Consecinele inflaiei anticipate i neanticipate1) Anticipate:

a) Menaje-utilizarea veniturilor in proc bunur ce pastr val in timpb) Firmele- invest pe TS avind capacitatea de a recupera invest rapidc) Ag. Financ.- efectul Fischer, modif cu 1% a ritm infl antic. Va determ crest

proportion a ratei nomin a dobinzii: e i(rata nom a dob)=r(rata reala)+e.

e>5%=> r=(i- e)/(1+ e)*100%

2) Neanticipate:a) Creditorii-, debitorii+b) Contribuabilii trec intr-o categorie superioara de impozitarec)d)

16.Curba Phillips pe termen scurt i lung. Msurile antiinflaionisteTL


5/11

Masuri antiinflationiste:

1) Ce vor influenta AD: Infl moder-stingerea anticip inflationiste Infl galop-promov unor masuri monetar-credit si bugetar-fisc restrictive (dimin chelt

publ; major impoz) Hiperinl-masuri confiscationale

2) Ce vor influenta AS: promov unor masuri monetar-credit si bugetar-fisc expans (dimin ratei dob bancare;

crest chelt publ, dimin taxelor).

Util res alternt de energ el si mat prima. Stimil concur si liberaliz nediului de afaceri Major salar in baza cresterii productivit muncii

17.Cererea agregat: factorii pre i non-pre care o determinAD-totalit bun planific a fi cumpar de totalit sect instit intr-o per de timp la dif niv de pret

Factorii:

1) Nivelul gener al preturilor:a) Efectul Pigou: P=> M/p => C=> AD si inversb) Efectul Keynes: P=> Dm=> r=> I=> AD si inversc) Efectul Mundel-Fleming: P=> Ex=> Im => Nx=> AD si invers (avem deplas pct)

2) Modificarea in: C,I,G,Nx,M (avem deplas curbei AD)18.Oferta agregat n modelul clasic i keynesist

AS-totalit bun planif a fi prod de totalit produc intr-o per determ de timp la dif niv de pret

1) Modelul clasic, TL Econ funct in cond de util depl a res ec. P la bun fin si res ec sunt flex si se modif proportional

2) Model Keyneisist, TS Ec funct in cond de util prop a res ec P la bun fin sunt sau const sau se mod intr-o prop m mare decit P la res ec.

19.Echilibrul macroeconomic n modelul AD-AS i modificarea lui determinat demodificarea AD


6/11

20.Echilibrul macroeconomic n modelul AD-AS i modificarea lui determinat demodificarea AS

21.Cheltuielile de consum: factori de influen i indicatori. Funcia consumului iinterpretarea ei graficC-mijl monetare orient p/u procur bun de consum curent si indelungat si servicii

Factorii de influenta:

Venitul prezent si viitor Impoz pe venit si a transf => Tx =>C Tr=>C Gradul de indatorare a menajelor

Indicatorii de calcul:

1) Inclinatia medie spre consum C sau APC=2)

Inclinatia marginala spre consum C sau MPC=

Functia consumului: C=C+C*Yd=C+C(Yd-Tx)


7/11

22.Economiile: factori de influen i indicatori. Funcia economiilor i interpretarea eigrafic

Economiile- partea neconsumata a venitului disponibil S=Yd-C

Factorii de influenta:

Marimea Yd(venit disponibil) Marimea C

Indictorii:

Inclinatia medie spre economisire S sau APS= Inclinatia marginala spre consum S sau MPS=

Functia economiilor: S=S+S-Yd=S+S(Y-Tx) S= -C+(1-C)*(Y-Tx)

23.Componentele investiiilor brute. Investiiile autonome: factori de influen imultiplicatorul investiional.Investitiile-mijloace planificate a fi cheltuite pentru: a) Achizitia capit fix; b) Formarea

stocului de capital circulant si bnuri c) achizitia bunurilor imobil...

Ib=A+In

Invistitii autonome- investitii care nu depind de venit

Investitii induse- depind de venit national.

Factiri de infl:

1) Marimea ratei reale a dobinzii2) Marimea profitului3) Calitatea climatului investitional

Multiplicatorul investitional-modificaarea venitului national la modificarea invest autonome cu o

unit. suplim. My= M=1/1-C

24.Echilibrul macroeconomic n modelul keynesist E-Y: reprezentare grafic imodalitatea de determinare a venitului de echilibru

E=C+I+G+Nx

Achizitiile publice sunt autonome de venit deoarecedepind de marimea sectorului public si faza ciclului ec.

Exportul net e/e o marime autonoma fata de Y deoarece

depinde de Y ag straini si curs valutar.

Echilibrul macroeconomic sau crucea lui Keynes Y=EY=E E=C+I+G+Nx A=C+I+G+Nx

E=A+C*Y Y=A+C*Y Y-C*Y=A Y(1-C)=A Y=


8/11

25.Cheltuielile publice, veniturile publice i starea bugetului de stat. Cauzele apariiei,modalitile de reducere i de finanare a deficitului bugetar1) Cheltuieli publice:

a) Achiz publice(cons publ+salariz bugetarilor+invest publ)b) Transf. Trc)

Deserv dator publice

2) Venit Publicea) Venituri fiscale(impozite+taxe)b) Venituri nefiscale

Starile bugetului:

1) G+Tr=Tx=>echil bug2) G+Tr>Tx=>dific bug3) G+Trproficit bug.

Dificit bugetar, cauzele: Modalitati de reducere:

1) G,ceteres paribus 1) G2) Tx,ceteres paribus 2) Tx a) cote impozitare mici3) G, Tx b) introd impoz noi

c)reducerea facilit impozitare

d)colect eficienta a impozitelor

Modalitati de finantare:

1)

Emisia monetara neacoperita2) Privatizarea

26. Politica bugetar-fiscal discreionar: instrumente i tipuriPBD-o abord keynesista orientata la stimul AD pe TS

Instrumentele:

1) Achiz publice (multiplicat G)

2) Transf (multiplic Tr)

3) Impozite (multiplicat Tx)


9/11

Tipuri politicii B-F descritionare:

1) Expansiva (stimuleaza cererea) 2) Restrictiva(stabiliz sit macroecon)G, Tr, Tx. G, Tr, Tx.

27.Cererea monetar: abordarea clasic i keynesist. Modificarea cererii monetareAbordarea clasica - cererea monetar reprezint cantitatea de moned necesar efecturii tranzaciilor.

Aceast cantitate de moned este apreciat n baza ecuaiei schimbului:

MV = PY

Din ecuaie rezult c cererea monetar poate fi calculat dup formula :

Md = PY / V

Conform formulei, cererea monetar:

este o funcie descresctoare de viteza de circulaie a monedei (V): cu ct monedacircul mai repede, cu att necesitile n ea sunt mai mici;

este o funcie cresctoare de nivelul general al preurilor (P): cu ct preurile sunt mairidicate, cu att avem nevoie de mai multe uniti monetare pentru a finana acelai

volum al schimburilor;

este o funcie cresctoare de PIB real (Y): cu ctvolumul de producie este mai ridicat,cu att volumul tranzaciilor este mai important i cu att agenii au mai mult nevoie

de moned.

Abordare keynesista:teoriea preferintei lichiditatii

Keynes considera c preferina lichiditii se bazeaz pe trei mobiluri:

1) Mobilul tranzacional (Lt)este determinat de necesitatea achiziionrii curente aproduselor alimentare, pltirea serviciilor comunale i a studiilor, achiziionarea bunurilor

de consum ndelungat.

2) Mobilul precauional(Lp) determin dorina agenilor economici de a rezerva o parte demoned n form lichid pentru a ine piept unor situaii i cheltuieli neplanificate

Mrimea ambelor mobiluri depinde de venitul indivizilor, iar la nivel de economie de mrimea

venitului naional.

Lt,p = f (Y) sau L1 = gY

3) Mobil speculativ(Ls) ea poate s fie deinut pentru ea nsi, independent de volumulschimburilor de bunuri i servicii, n scopuri de specul pe pieele financiare.


10/11

Dac se ine cont de ambele componente ale cererii de moned lichid, se obine urmtoarea

funcie a cererii monetare de tip keynesist: M/Pd = L1(Y) + L2 (r) = gYhr

Modificarea cererii monetare. Majorarea cererii monetare va determina deplasarea curbei

cererii monetare la dreapta. Consecin va fi majorarea nivelului ratei dobnzii. i invers,

reducerea cererii monetare va determina deplasarea curbei cererii monetare la stnga. Consecin

va fi reducerea nivelului ratei dobnzii.

28.Oferta monetar i modificarea ei. Multiplicatorul bancar i monetar.

Modificarea ofertei monetare. Reducerea ofertei monetare va deplasa curba ofertei monetare la stnga,

determinnd majorarea ratei dobnzii. i invers, majorarea ofertei monetare va deplasa curba ofertei

monetare la dreapta, determinnd reducerea ratei dobnzii.

Procesul de creare a monedei scripturale de ctre bncile comerciale prin acordarea creditelor se numete

multiplicare creditar. Procesul de multiplicare se exprim prin multiplicatorul bancar, calculat cuajutorul formulei: mb = 1 / rr

Totodat, banca central emite moned n numerar (C) i dispune de rezervele obligatorii (R).

Suma monedei n numerar i a rezervelor obligatorii, care permit bncii centrale de a deinecontrolul asupra banilor n circulaie se numete baz monetar. MB = C + R

Ca urmare, devine necesar a determina multiplicatorul monetar. El se calculeazca raport ntre masa

monetar i baza monetar: mm = C+D / C + R.

29.Echilibrul pieei monetare i modificarea lui. Mecanismul de transmisie monetarEchilibrul pe piaa monetar se caracterizeaz prin egalitatea cererii monetare, manifestat de

agenii economici, cu oferta monetar, realizat de sistemul bancar:M/Pd = gY + hr


11/11

n cazul dezechilibrrii pieei monetare, rata dobnzii flexibile contribuie la restabilireaechilibrului pierdut. Astfel, dac r > re oferta monetar va depi cererea monetar. Cererea monetar va

crete i echilibrul se va restabili. Proces invers va avea loc n situaia cnd r < re .

Modificarea echilibrului pe piaa monetar este determinat de 2 factori: Modificarea cererii monetare,

Modificarea ofertei monetare

30.Politica monetar-creditar: instrumente i tipuriPolitica monetar-creditar reprezint ansamblul de msuri de reglementare a ofertei monetare

orientate spre asigurarea stabilitii puterii de cumprare a monedei naionale i optimizarea nivelului

ratei dobnzii

Instrumente: rata rezervei obligatorii; rata refinanrii; operaiile pe piaa deschis.

Tipuri:

1) Politica monetar-creditar expansiv are ca scop promovarea msurilorde majorare a ofertei monetare prin:

reducerea ratei rezervei obligatorii; reducerea ratei refinanrii; cumprarea de ctre banca central a hrtiilor de valoare de la bncile comerciale

2) Politica monetar-creditar restrictiv are ca scop promovarea msurilor de reducere aofertei monetare prin:

majorarea ratei rezervei obligatorii; majorarea ratei refinanrii; vinderea de ctre banca central a hrtiilor devaloare bncilor comerciale.

macroeconomie_-_copiute.[conspecte.md]

Documents

Transcript of macroeconomie_-_copiute.[conspecte.md]