11. (71) Hiperemia venoasa cronica a ficatuluiDefinitia hiperemiei venoaseHiperemia venoasa reprezinta o crestere a volumului de singe intr-un organ sau tesut datorita reducerii refluxului de singe, afluxul de singe raminind neschimbat.Staza singelui venos (hiperemie de staza) induce dilatarea venelor si capilarelor, incetinirea circulatie sangvine prin ele, ceea ce determina declansarea hipoxiei, cresterea permeabilitatii membranelor bazale ale capilarelor

Tabloul macroscopic al ficatuluiFicatul in staza venoasa cronica este marit, de consistenta dura, cu marginile rotungite, suprafata sectiunilor pestrita, de culoare cenusie-galbuie cu puncte de culoare rosie inchisa, amintind de o nucusoara.Denumirea metaforica: Ficat MuscadCauze:Staza singelui venos induce dilatarea venelor si capilarelor, incetinirea circulatie sangvine prin ele ceea ce determina declansarea hipoxiei, cresterea permeabilitatii membranelor bazale ale capilarilor.Mentinerea timp indelungat a starilor de hipoxie determina modificari atrofice si sclerotice. Modificarile sclerotice sau proliferarea excesiva a tesutului conjunctiv se produc in urma stimularii de catre hipoxia cronica a sintezei colagenului in fibroblasti. Inlocuirea elementelor parenchimatoase cu tesut conjunctiv induce dezvoltarea induratie de staza a organelor si tesuturilorUltima veriga in cercul vicios il constituie blocul capilar parenchimatos, dezvoltat in legatura cu ingrosarea membranei bazale ale endoteliului.ConsecinteIn urma modificarilor apare induratie hepatica de staza, denumita inmpropriu ciroza cardiaca

12 (3) Tromboza parietala a aortei in aterosclerozaDefinitia aterosclerozreiAteroscleroza este o boala cronica, rezultata din dereglarea metabolismului lipidic si proteic, caracterizata prin afectarea arterelor de tip elastic si elastico-muscular sub forma de depuneri focale in intima a lipidelor si proteinelor si de proliferarea reactiva a tesutului cunjunctivStadiile (fazele) macroscopice ale procesului aterosclerotic.

La examen macroscopic se distng urmatoarele tipuri de modificari aterosclerotice, care reflecta dmamica procesului: 1) pete si bandelete lipidice; 2) placi fibroase; 3) lezium complicate, reprezentate de placi fibroase cu exulceratii, hemoragii si depozite de mase trombotice; 4) calcinoza sau aterocalcinoza.

1)Petele sau bandeletele lipidice sunt portiuni de culoare galbena sau galbena-surie(pete), care uneori fuzioneaza si formeaza bandelete, dar nu proemina pe suprafata intimei. Contin lipide, depistate in coloratia totala a vasului cu coloranti pentru lipidede exemplu cu sudan. Petele si bandeletele apar, in primul rind, in aorta pe peretele

www.medtorrents.ucoz.com

posterior si la mvelul ramificarilor ei, apoi - in arterele mari.

2)Placile fibroase prezinta formatiuni dense, ovale sau rotunde, albe sau albe-galbuicare contin lipide si proemina pe suprafata intimei. Deseori ele se contopesc imprimind suprafetei interioare a vasului un aspect mamelonat si stenozind considerabil lumenul lui. Placile fibroase se observa mai ales in aorta abdominala, in ramurile ponite din aorta, in arterele inimii encefalului rinichilor, extremitatilor infenoare, arterele carotide 3)Lezium omplicate apar in cazurile, cand in grosimea placii predomina descompunerea complexelor proteolipidice si se formeaza detritusul, care amintestecontinutul unui chist de retentie a glandei sebacee, adica ateromul. De aceea astfel de modificari se numesc ateromatoase Leziumie complicate genereaza tromboza acuta a arterelor si dezvoltarea infarctului, embolia cu mase trombotice ateromatoase, formarea anevrismului vasului la nivelul exulceratiilor.4)Calcinoza sau aterocalcinoza este faza finala a aterosclerozei. caractenzata prindepunerea sarurilor de calciu in placile fibroase, adica prin calcificarea lor, Placile capata o consistenta pietroasa (petrificarea placilor), peretele vascular la nivelulpietrificarii deformandu-se considerabil.Tabloul macroscopic al trombozei parietale a aorteiPe intima aortei se evientiaza un trom parietal de culoare bruna, consistenta densa, cu aspect gofratComplicatiiTromboze, tromboembolii si embolie cu mase ateromatoase cu dezvoltarea infartelor (de exemplu a rinichilor) si a gangrenei (de exemplu a intestinului, membrului inferior. Adesea pe baza aterosclerosei se dezvolta anevrismul aortei, adica bombarea peretelui pe locul leziunii lui, mai fregvent a exulceratiilor

13. (10) Anevrisin cardiac cronic cu tromboza.Definitia anevrismlui cardiac. Tabloul macroscopic al anevrismului cardiac cronic cu tromboza. Cauza. Complicatii.Anevrismul cardiac cronic este de obicei consesecinta infarctului vast transmural, cind teesutul conjunctiv cicatricial , ce substituie infarctul devine perete al inimii. Acesta se efileaza si sub presiunea singelui se bombeaza, formind sacul anevrismal, umplut cu mase trombotice stratificate. Anevrismul cronic induce insuficienta cardiaca cronica, compliacatii tromboembolice si rupturi ale peretelui enevrismului cu tamponada cavitatii pericardului. Aceste complicatii sint cele mai fregvente cauze de deces in cardiopatia ischemica cronica.

14. (37) Tromboembolie arterei pulmonare.Definitia emboliei.Tabloul macroscopic de tromboembolie a arterei pnlmonare.Sursele dezvoltarii. Complicatia. Variantele de embolie in dependenta de natura embolului.

Embolia reprezinta circulatia in singe sau in limfa a unor particole neintilnite in conditii normale, si obstructia vaselor de catre ele.

www.medtorrents.ucoz.com

Embolii sint vehiculati in circulatia sangvina in 3 directii: 1) Din sitemul venos al marii circulatii si inima dreapta in vasele mici circulatii, daca embolii se gasesc de exemplu in sitemul venelor cave inferioare sau superioare, atunci ei nimeresc in plamini2) Din compartimentele stingi ale inimii – aorta si arterele mari precum si (rareori) din venele pulmonare – in arterele inimii, creerului, rinichilor, splinei, intestinului, extremitatilor3)Din ramificatiile sistemului portal in vena porta a ficatului.Variantele de embolie in dependenta de natura embolului.Embolia grasoasaEmbolia aerianaEmbolia gazoasaEmbolia tisularaEmbolia microbianaComplicatii:In primul rind complicatiile tromboembolice ale arterei pulmonare care duce la moarte subita. Tromboembolia arterelor marii circulatii este o cauza fregventa a dezvoltarii ale infarctelor al creerului, rinichilr, splinei, si gangrenei intestinului, extremitatilor.

15. (42) Metastaze de cancer in plamin.Definitia de metastaza. Tabloul macroscopic al metastazelor de cancer in plamin. Complicatiile. Caile de metastazare.Metastazarea reprezinta procesul de deplasare in organism a celulelor tumorale insamintarea si multiplicarea lor la distanta de tumoarea primara formind noduli tumorali secundari ori metastazele. Este caracteristic pentru tumorile malgne ( cancer, sarcom, melanom.In plamin se observa multipli noduli tumorali secundari metastatici, dispusi neordonat, mai mult sau mai putin bine delimitati de dimensiuni variabile Metastazele hematogene in plamini se intilenesc in cancerul glandei mamare, stomaculuiMetastarea se poate produce pe cale:1)sanguina (metastaze hematogene)2)limfatica (metastaze limfogene)3) prin continuitate ( de ex. Perineural)4) prin contiguitate ( metastaze prin implantare sau contact) care se intilnesc mai fregvent pe membranele seroase ( de ex carcinomatoza pertoneului, pleurei)

16. (75) Metastaze dc melanom in ficat. Definitia de metastaza.Tabloul macroscopic al metastazelor de melanom in ficat.

Notiunea de melanom. Variantele macroscopice.

www.medtorrents.ucoz.com

Metastazarea reprezinta procesul de deplasare in organism a celulelor tumorale insamintarea si multiplicarea lor la distanta de tumoarea primara formind noduli tumorali secundari ori metastazele. Este caracteristic pentru tumorile malgne ( cancer, sarcom, melanom.

Metastazele de melanom contin pigment melanic, tumoarea primara fiind localizata in ochi ( in globul ocular enucleat se observa focarul tumoral de culoare bruna neagra.

Melanomul este o tumoare maligna a tesutului melanoformator, una din tumorile cu cel mai inalt grad de malignitate si cu o predispozitie pronuntata la metastazare

Varianta macroscopice:

Melanomul poate avea aspectul unei pete cafenii cu incluzii rozatice sau negre de nodul sau placa neagra albastruie

Uneori se intilnesc melanoame apigmentare.

17. (85) Nefrita embolica purulenta (abcese metastatice in rinichi).Definitia emboliei. Tabloul macroscopic al nefritei embolice purulente.Varianta emboliei. Complicatii.

Embolia reprezinta circulatia in singe a unor particole, neintilnite in conditii normale, si obstructia vaselor de catre ele

clasificare In dependenta de directia embolui:Embolie retragrada – cind din cauza greutatii embolului, poate circula contra gradientului de singeEmbolie paradoxala – emolul din marea circulatie, ocolind circulatia mica, nimereste in artereClasificare dupa natura embolului:Embolia grasoasaEmbolia aerianaEmbolia gazoasaEmbolia tisularaEmbolia microbianaVasele limfatice sint dilatate, lumenul obturat, cu aglomerari de celule canceroase (emboli celulari, tisulari.)Procesul de transpartare in organism a unor elemente patologiece dintrun loc in altul cu aparitia unor facare patologice secundare la dinstanta paorta denumirea de metastazare

www.medtorrents.ucoz.com

18. (121) Hemoragie cerebrala (hematom).Definitia hemoragiei. Variantele de hemoragie. Tabloul macroscopic al hematomului cerebral. Cauze. Complicatii. Consecinta.

Hemoragia reprezinta iesirea singelui din lumenul vaselor sau din cavitatile inimii.Poate fi externa cind singele se scurge in afara organismului, si interna cind singele se acumuleaza in tesuturi, organe sau cavitati.Varitatile hemoragiilor externe:Epistaxix- hemoragie nazalaHemoptizie – hemoragie bronhopulmonara cu eliminarea singelui cu sputaMelena – eliminarea singelui prin scaunMetroragie – hemoragie uterinaMenoragie – menstruatie abundenta si prelungitaHematurie – eliminarea singelui cu urinaOtoragie – hemoragie din urechi Varietati de hemoragii in cavitatile seroase si organe cavitareHemopericardHemotorax- hemoragie in cavitatea pleuralaHemoperitoneu – acumularea de sinde in cavit peritonealaHemartroza – hemoragie in cavitatea unei articulatiiHematocel – hemoragie in tunica vaginala a testicolului Hemosalpinx – hemoragie in lumenul trompei uterineHemocolecist – hemoragie in cavitatea veziculei biliare

Varietati de hemoragii interstitiale:Petesie – hemoragie mica punctiforma de origine capilaraEchimoza – hemoragie in piele, de dimensiunea unei unghii care nu proemina la suprafataSufusiune hemoragica – hemoragie plata sub un invelis de dimensiuni mariInfiltratie hemoragica – hemoragie intrun tesut cu extinderea singelui printre elemente tisulareHematom- hemoragie interstitiala cu acumulare circumscrisa de singe si formarea unei cavitati datorita compresiunii si distructiei tesutului adiacent

In tesutul encefalului se observa o acumulare de singe coagulat de culoare rosu inchis. Infocarul hemoragic substanta cerebrala este dezintegrata ( hematom cerebral). Mecanismul hemoragiei in acest caz este ruparea peretelui arterial. Se intilneste mai ales in boala hipertensiva si ateroscleroza arterelor cerebrale.

Clinic este insotita de coma cerebrala, paralizii. Ulterior singele din focarul hemoragic se resoarbe treptat si apare o cavitate chistica cu peretii de culoare bruna (datorita acumularii de hemosiderina

Consecinte:

www.medtorrents.ucoz.com

1) formarea pigmentilor hemoglobinogeni ( hemosiderina, bilirubina)

2) resobtia singelui

3) organizarea

4) incapsularea

5) formarea cavitatilor chistice in creer

6) supuratia

(11) Pericardita fibrinoasaDefinitia inflamafiei.Tabloul macroscopic al pericarditei fibrinoase si denumirea metaforica a cordului. Variantele inflamatiei fibrinoase. Cauze. Consecinte.

Inflamatia este o reactie vaso – mezenchimala locala complexa, care apare la lezarea tesuturilor, cauzata de actiunea unor agenti de origine diferita. Aceasta reactie este orientata spre lichidarea agentului lezant si restabilirea tesutuli alterat.Dupa particularitatiele exudatului se disting urmatoarele varietati de inflamatie exsudativa: seroasa, fibrinoasa, purulenta, putrida, hemoragica, catarala si mixta.

Variantele inflamatiei fibrinoasa: crupoasa si difteroidaCauzele: poate fi provocata de agenti infectiosi asa ca diplococii, streptococi si stafilococi, agentii patogeni ai difteriei si dezinteriei, microbacteria tuberculozei, virusul gripei. Poate fi cauzata si de toxine de origine endogena (uremie) sau exonena(intoxicatie cu clorura de mercur)Macropreparat:Epicardul este opac suprafata lui este neregulata, acoperita cu depozite de fibrina albe-galbui sub forma de vilozitati care apar datorita miscarilor cordului.

Denumirea metaforica a cordului: cord vilos

Consecinte: pe mucoase dupa desprinderea peliculelor ramin defecte de diferita adincime – ulceratii, care in inflamatia crupoasa sint superficiale, iar in cea difteroinda – profunde, insotite de leziuni cicatriciale. Exudatul fibrinos de pe membranele seroase poate fi supus resortie. Formarea aderentelor intre foitele seroase ale pleurei, peritoneului sacului pericardic

20. (32) Pneumonie focala abcedanta.Definitia pneumoniei. Tabloul macroscopic al pneumonie locale abcedante. EtiologiaComplicatii

2

www.medtorrents.ucoz.com