SrrrNli, Frr,osoprr, Trolocrr - Drlr,oc rENTRU CuxoeqrrnrNr.4

ALEXEI V. NESTERUK

LuvrrNA DE LA RAsARTTTeologie, gtiinp qi tradilie ortodoxi

rIs[riteanI

Traducere de Evagrina Dirfu gi Irina Scurtu

i

i

:

EditUTaBASIIICAa Patriarhiei fomine

Editura Universiti$i Editum Univereitifii

"Al.I.Cuzd'dinlaqi dinBucureqti

Budure$ti - 2017

Cuprins

Cuvdnt inainte........ """""""""""""'5Prefal1 """15

Capitolul lIntioducere """""""""19

Ortodoxie gi Etiinfi: o experienfi aparte..... """""""'19

Capitolul2Teologia patristici 9i gtiinlele naturii: scurt istoric """"""33

Introducere """"'33Contextul istoric ....."""""""'35Apologelii qi filosofia religioas[ greaci '....... '...."""""39$tlinf Ei fi losofi a impreunl-lucritoare in adevir.............'.. " " " " "4 1

Credinfa - condilie a cunoaqterii ................. ...."""""'43Interpretarea naturii """""""46Legile naturii........ """""""""'48Trinsfigurarea naturii.. """""50De la uniformitate in naturl la Logosul lui Dumnezeu:

SfAntul Atanasie..... """"""""'52Sf. Maxim M[rturisitorul despre logoi-i creafiei """'56Desprinderea de naturi gi dragostea pentru natur[......."""""""'60Biserica latini gi gtiinfele naturii..."... ....'.........""""""61Fer. Augustin de Hipona qi gtiinlele naturii........ """"64$tiinfa ia slujitoare a teologiei la Fer' Augustin """"'67Raliunile seminale Ei legea naturali la Fer. Augustin.... .."""""""70Diferenla dintre perspectiva greacl 9i perspectiva latind

asupra naturii Ei gtiin!ei.." ......"""""""""'75

Capitolul3Ce deosebegte teologia de toate Etiinfeie:perspectiva patristici versus accepfiunea modernl.... """'83

Teologia ca experienli a lui Dumnezeu:perspectiva pitristice'..' """"'83

462 Cuprums

Capitolul4Pentru o metodologie teologici a relafiei cu gtiin!a.... ....I41

Filosofie gi apofatism .......... 14iMonism gtiinlific gi apofatism ............... 150Dialecticl antitetici qi monodualism antinomic........................ 156Apofatismul teologic gi filosofia transcendentall............. ..........170

Obiec{iile lui Kant la argumentul teleologic ...........17lRdspunsul patristic la pozilia kantiand:de la sub st anliali smul m oni st la ontolo gia rela{i onald ............. 17 7

Logoi-i creafiei qi lumea .....I87Logoi-i crealiei gi antinomiile................ .................... 196Dimensiunea ipostaticl in inferenfele teistepornind de la crealie ...........20IUniversul ca,,inerenli ipostaticf'in Logosul lui Dumnezeu ............... .......204

Capitolul5Crealia in cosmologie gi in teologie ..............215

Creatio ex nihilo gi contingenla lumii...... .................215Creafie si intrupare: inteligibilitatea lumiigi progresul qtiinfific ...........220Crealia in cosmologia clasici: evolulie cosmologicigi condilii inifiale ................227Eliminarea timpului real in cosmologia cuantici..... ..................24ICAteva comentarii generale despre modelul Hawking .............. 252

10_:

10s

1 1-1

119

122t26130

CupnrNs

Timpul imaginar in cosmologia cuanticiqi timpul fhra de timp in platonismul creqtin """"'260Cosmologia cuanticl: diaphora in creafie

versus.realia din nimic... "'271

Capitolul6Ireversibilitatea timpulaiqilogosul crealiei....... """""""' 283

Ireversibilitatea timpului Ei veqnicia..........."""' """'283Ireversibilitatea timpului Ei condiliile la frontier[in univers .........294

Modelul lui Penrose 9i interpretarea sa teologicl"""""""""""' 301

Ireversibilitatea timpului prin ireversibilitatea proceselor ........ 3 10

Ireversibilitatea 9i doui perspective asupra fi rii" " " " " " " " " " " " " 3 1 5.

Abordarea paradoxului iemporal la Prigogine "j"":"::"""""""' 318

De la ireveriibilitate in fizicit la contingen[a teologici """""""' 323

Capitolul T

Umanitatea ca ipostas al universului.........'...... """""""" 335

Definirea evenimentului umanitilii................' """" 336

Evenimentul umanitilii gi principiul antropic"' ""'344Dimensiunea ipostatici a evenimentului umanitilii """"""""' 358

De la transcendentalismul antropicla platonismul creqtin................:... """"' 368

Inferenla antropicd in cosmologie 9i epistemolo.g" ":;""""""' 368

Ifoteza lumiloi multiple ;i interpretarea ei,teologicd """"""' 372

tnteligibilitate gi infeles in univers: principiul antropicpartic-ipativ..........................1'............ """' 378^Evenimentul umanitilii qi intruparea......"""""" ""387Universul ca eveniment ipostatic..... ""' 404

Evenimentul umanitdfii ;i destinul universului """"""""""" 404

Evenimentul umanitd{ii pe termen nedefinit

tn cosmologia antropicd fina\d...........' """"""""" 407

Evenimentul umanitdsii ;i transfigurarea universului " " " " " " 417

Bibliografie """""""'423

Postfa![...... """"""""443

463

Capitolul I

Introducere

Ortodoxie gi qtiinli: o experienli aparte

Istoric vorbind, este acceptat pe scari largi faptul ci prima influ-enf[ puternic[ qi profundl asupra gtiin]elor naturale a venit din parteacregtinismului apusean, constituind mai tirziu relalia dintre gtiinfd gi

religie ca problematicl academicl, cultural[ 9i bisericeascd. ArthurPeacocke, un important cercet[tor al dialogului dintre gtiin]l gi religiedin tradilia anglican[, admite in lucrarea sa, Theology for a ScientificAge, cd. experienla Bisericii r[s[ritene in relafia cu gtiin]a este diferitil.Teologul ortodox S. Harakas susfine gi el, intr-unul din pulinele stu-dii despre perspectiva ortodoxd asupra gtiinfei, c[ ,Ortodoxia abor-deazd gtiinla intr-o manier[ cu totul specialf'2. in ciuda recunoaEterii;aracterului ,,diferit" al acestei experienle, in{elesul ei nu a fost inc[ peJeplin articulat gi investigat in literatura de specialitate.

Lucrarea de fa{[ formuleazi, pe etape, citeva aspecte ale modu-.ui in care Ortodoxia abordeaziproblema gtiinlei gi religiei. Dintr-un.numit punct de vedere, acest demers va fi orientat spre o formi isto-::;a specifici a experienlei religioase ortodoxe, in raport cu creEtinis-:ul apusean. ,,Particularitatea" experienfei ortodoxe in raportul cur-inta gi diferenfa fa[[ de formele apusene ale dialogului dintre gti-*::i gi religie sunt determinate in cele din urmi de fundamente teo-.,:'gice esenfiale, precum natura teologiei, natura capacitifii umane de

.\. Precocrr, Theology for a Scientific Age..., p. 3.i.S, Henexes, ,,Orthodox Christianity Facing Science"..., pp. 7 -15.

20 Alexei V. NBsrnnur

a-L cunoagte pe Dumnezeu sau inlelegerea locului ocupat de om inunivers gi a rolului siu in medierea relafiei dintre lume gi Dumnezeu.

Diferen{ele tot mai ample dintre modurile in care cregtinismulapusean gi cel ris[ritean abordeazi gtiinfele naturale constituie elelnsele o problematicl istoricl serioasi: cea a motivului pentru careimpactul culturii grecegti clasice asupra crestinismului vest-european,care fusese articulat de Augustin de Hipona gi, opt secole maitirziu,de Roger Bacon, a avut un cu totul alt efect, pe termen lung, asupradezvoltirii gtiinfifice gi asupra progresului tehnologiei, decit in par-tea rlsiriteanl a Europei, unde modul de viafl gi de teologhisire a fosttimp de mai multe veacuri mai aproape de tradilia patristicl si maiindepirtat de tradilia latin6, cireia ii aparfinea Fer. Augustin3. Unadintre enigme este de ce, pini in veacul al XII-lea, gandirea patristicigreacd. gi teologia bizantini cu dimensiunile lor profund cosmice, aufost aproape complet date uitlrii ln Europa occidental[a. Nu avempretenfia c[ aceastd lucrare este o cercetare istorici exhaustivi; sus-

linem, totugi, c[ ceea ce a fost uitat - adici aga-zisa sintezr patristiclgreacd, ce rcprezintilbaza intregii teologhisiri ortodoxe - confine insine taina acelei atitudini speciale in raport cu gtiinla pe care teologiaortodoxl a intre{inut-o de-a lungul secolelor.

Unii ar.putea rdspunde ci specificul atitudinii ortodoxe faln degtiin{[ este rezultatul unor factori istorici gi geografici precum rupturaImperiului bizantin de limbd greacd, gi a |irilor est-europene (care auadoptat ortodoxia de la Bizan{) de occident. Dupi ciderea ImperiuluiBizantin in secolul al xv-lea, urmati de o intrare in umbr[ a ortodoxieigi a relaliei cu cregtinltatea apuseani, era Iluminismului gi a revolu{i-ilor tehnologice nu a ajuns si influenfeze popoarele ortodoxe decdtfoarte tdrziu, cind in occident dezbaterile despre gtiinfd qi religie eraudeja un fapt istoric gi subiect de tratate gtiin{ifices. S-ar putea susfine,

3Yezi, de ex., D. LrNonetc, The Beginnings of Western Science; qi D. LrNosnnc,,,Science and the Early Churchi

a |. Prrrru,u, Christianity and Classical Culture..., p. 5.

s A. ScnlreueNN, The Historical Roads of Eastern Orthodoxy.

LuvrrNe DE LA RAs,Lnm

astfel, ci aceast[ intarziere a determinat in parte decalajul dintre Eti-in![ gi religie in lumea ortodoxi gi c[, in consecin][, experien]a orto-doxi a interacliunii cu gtiinfa este ,,intArziatai' gi ,,nedezvoltatfl

Eliberarea([rilorbalcanice de sub domina{ia otomand in secolulal XIX-lea a stimulat revirimentul Ortodoxiei in Grecia gi in EuropaOrientali. Aceasta a coincis cu o renastere spiritual5 in Rusia, undeprimele dezbateri serioase pe marginea relafiei dintre gtiin{d gi reli-gie au inceput la sfirgitul secolului al XIX-lea gi inceputul secoluluiXX. Este interesant faptul ci, in Rusia prerevolufionarl, interesulpentru gtiinf[ gi religie nu a avut nicicind de-a face, la modul serios,cu stiinlele naturale ca atare. $tiinla gi religia erau mai degrabi dez-bdtute in contextul chestiunii credinfei gi cunoagterii, care, aga cumo privim noi astizi, este o problemi teologici gi filosofic[ mai gene-rali decit dialogul dintre gtiin![ gi teologie6.

Fir[ a pomeni prea multe despre cei gaptezeci de ani care auurmat Revolufiei din 19L7, este limpede ci problema relaliei dintrecredin{[ gi cunoagtere nu a fost niciodati discutatd in mod serios, subniciun aspect, in Rusia sovieticl. Sloganurile atee gi idolul progresuluigtiinfific au inlocuit religia in paginile ziarelor, iar c[r]ile au exclusdin conlinutul lor orice incercare de mediere constructivi gi semni-ticativ[ intre gtiin{i gi orice tip de teologie (nu numai cea ortodoxi).O abordare serioas[ a chestiunii gtiin]ei qi religiei a inceput s[ se dez-rolte in Rusia abia in ultimul deceniu, dup[ cum o demonstreaziconferinlele finute la Sankt Petersburg sau Moscova, anumite lucriri>i traduceri ale monografiilor occidentale moderne sau cursurile dinuniversitilile rusesti, predate de un num[r restrAns de entuziagti.

Aceastl,,explica]ie" istorico-geograficS a specificitifii expe-ienfei ortodoxe in raport cu gtiinla uiti s[ recunoasc[ faptul c[Ortodoxia, avAndu-si ,,obArgia" in vatra istoric[ a Europei Risiritene,;onstituie, la ora actuali, un fenomen internalional. Se poate remarca

tCa exemplu, s-ar putea face referire la o lucrare exceplionali a filosofului qi teolo-E* :i rus Viktor Nrsuuov, Fa ith and Knowledge from the Point of View of Gnoseology, in;-= autorul susline cr ralionalitatea qtiinfifici gi credinfa religioasi au o sursi comund,as:il incit ele nu pot si reprezinte in niciun fel o opozilie sau si se afle in conflict.

2t

22 Alexei V. Npsrpnur

dezvoltarea Bisericilor diasporei ortodoxe din Europa Occidental[,

din Statele Unite gi de peste tot ln lume. Ortodoxia devine parte din

experienla spirituali a credincioqilor din flri tradilional neortodoxe.

$i totugi, o relalie profund[ intre gtiin]l Ei credin]a ortodoxi tot nu

existi in lumea panortodoxd de azi nu exist[ dezbateri privitoare

la gtiinli gi teologie ln context ortodox nici micar in ![rile in care

aceste dezbateri sunt larg rispindite cu aplicalie la tradilia teologici

apuseani. De fapt, din teologia ortodoxilipsesc orice fel de incerclri

de a califica gi evalua gtiinfa gi tehnologia modern[ in termeni teo-

logici, ca si nu mai vorbim de dezvoltarea in discurs teologic a unor

subiecte precum natura;i cunoagterea sa gtiinlificl. Membrii clerului

ortodox recunosc aceasti lacuni. Spre exemplu, Mitropolitul Paulos

Mar Gregorios igi declarl public regretul pentru faptul c[ infelegerea

locului fiinlei umane in univers rlmine o temi insuficient cercetati:

,,E uimitor cit de pufin[ aten]ie acordl teologii ortodocgi chestiu-

nilor legate de rolul omului in univers. Doar citeva articole au fost

consacrate unor teme precum crealia, natura 9i timpul" 7.

Numlrul publicaliilor pe marginea gtiin]ei 9i religiei in con-

text ortodox se ridici la mai pulin de patuzeci de cirfi gi articole

(o performan!il greu de comparat cu sutele de titluri publicate pe

aceasti teml in creEtinismul apusean) 8. Printre acestea se numlridoui c[rfi semnate de Ph. Sherrard, in care ttllizareaabuzivi a gtiin-

lei moderne, cu implicaliile sale tehnologice, este puternic criticatl,

doui volume despre bioetica ortodox[ si citeva scurte cercetlri pe

marginea gtiinlei gi religiei in generale'

Tpaulos Mar Gnrconros, The Human Presence..., p. 83. in aceasti carte se fac

trimiteri gi la alte lucriri dedicate conceptelor de naturl 9i crealie, Printre care G.

Florovski,,,Creation and Creaturehood', P. Evdokimov, ,,Nature", 9i A' Scnueueuu'The World as Sacrament. Exist[, de asemenea, trimiteri la lucririle in limba francezd

ale teologului ortodox Olivier Cl6ment. Traducerea recenti in limba englezd a uneia

dintre ce;lile sale, sub titlul On Human Being, dezvolti idei cu privire la locul fiintei

umane in univers.sLista completi a titlurilor dedicate gtiinlei 9i religiei in contextul ortodox, inclu-

zind cAteva in limba rusi, poate fl glsit[ ln secliunea B a bibliografiei., cdr(ile lui Ph. Surnnano la care mi refer s:unt The Rape of Man and Nature

gi Human Image: World Image. Pentrt bioetica ortodoxi" a se vedea l. Btecr, Darul

LurvrrN,c. DE LA RAsArur

CAliva teologi ortodocgi contemporani menlioneazd foartesuccint chestiunea relaliei dintre gtiin{[ gi religie gi indici, indirect,metode de abordare. CAteva exemple din opera acestor teologi vorface posibil5 o examinare mai am[nunfiti a metodologiei rela]ieiteologie-gtiin{[ intr-un capitol ulterior.

incepem prin a reaminti faptul c[ teologia patristic[ greaca, pecare se intemeiazi intreaga gdndire ortodoxi, conline o dimensiunecosmic[; este o teologie cosmic[ pentru c[ este interesati nu numaide realitatea lucrurilor ceregti si a evenimentelor viitoare, ci gi desoarta cosmosului vizibil gi a oamenilor ca parte a acestui univers,in perspectiva transfiguririi ultime prin unirea cu Dumnezeu, cre-atorul s[u. Tocmai aceasti dimensiune cosmicl din teologia orto-dox[ este cel mai adesea uitati sau ignorati atunci cind se evalueazd.impactul acesteia asupra mireliei demersului gtiinfific modern. Uniiteologi ortodocgi contemporani au articulat aceast[ problematici;teologul romAn Dumitru St[niloae, de pildi, a indemnat la o recon-;iliere a perspectivei teologiei patristice, in dimensiunea sa cosmicd,;u gtiinfa modern[:

,,O teologie care pune accentul pe destinul omenirii gi pe in!e-lesurile istoriei nu poate s[ nu pund problema lumii in careoamenii igi duc viafa. Teologia ortodoxi a devenit - ca gi ceaapuseani - o teologie a lumii, reintorcAndu-se prin acest aspect1a chiar tradilia Sfinlilor Pirinli din rdsirit, care aveau o vederea cosmosului cuprins in Dumnezeu. Din acest punct de vedere,cea mai importantd probleml a teologiei ortodoxe de mdine vafi reconcilierea perspectiyei cosmice a Sfinlilor Pdrinfi cu per-spectiva rezultati din gtiinlele naturale. [...] Teologia trebuiesa rdmdn[ astizi deschisi deopotrivi spre oameni si spre cos-mos; trebuie si |ini seama gi de aspiraliile omenirii lntregi, gi derezultatele gtiinfei gi tehnologiei moderne"r0.

,",.'-. .;l viefii,9i H.T. ENcBlHaxor, Fundamentele bioeticii *e;tine: perspectiua orto-'. r -: )espre gtiinli gi religie ln general, a se vedea V VucaNovrcu, Science and Faith,

I --.rro, TheEyidenceof ThingsNotSeen giG.E.Worosc.tur,Beautyand[Jnityin

Dumitru Sri.Nrr,oee, Theology and the Church, pp. 224, 226.

23