CONTEMPORANUL -...

CONTEMPORANUL REVISTĂ ŞTIINŢIFICĂ ŞI LITERARA

I E S E D E D O U A O R I P E L U T ^ A

REDACTORI

pentru partea literară pentru partea ştiinţifică V G S o r t i m I X ă d e j d e

N 14 a n I Y I a ş i 1 8 8 5

P r i v i m c a a b o n a ţ i p e D - n i i c e v o r b i n e v r o i a p r i m i d o u ă n u m e r e u n u l d u p ă a l t u l

S O S E Ş T E Scene şi tablouri din vieaţa clerului nostru

Părintele ^Şojxon a icircntrat icirco odaie Faţa-icirc asudata arăta mare nelinişte si supărare Cu o basma roşie scoasă din poteap icircşi ştergea obrazul

mdash Preuteasacirc preuteasă icirci reu de tot micircniea lui D-zeu ne-a ajuns zise iei eacirctră preuteasă ofticircnd şi ridicicircnd ochii icircn sus

Dar mama Pilofteea nu prea ţinea icircn samă vorbele părinteshylui şi macirctacirchacircea icircnnainte cu prosopul dicircnd muştele afară Ştiea icircea cine leracirc popa cum venea de aticirctea ori cu veşti de-ţicirc făcea părul măciucă şi cicircnd colo remăneau numai glume ori păreri de ale Sfinţieicirc-Sale Acuma icircnse uiticircndu-se mal bine luă de samă că nu-I lueru curat şi că trebue sase fiicircnticircmplat cu adevărat ce-va groznic

mdash Dar ce al Sfinţiâ-Ta singur-singurel icircţi faci spaimă icirc Ce sa mai icircnticircmplat Iear ee-vacirc despre antihrist ori despre Jishydovi Sfinţiea-Ta crezi toate cicircte le vorbeşte lumea parcă aicirc fi o muiere

Antihrist şi secta ŞtutidiştUor (care icircncepuse a se icircntinde prin judeţul Orheiului şi pe care o socotea părintele Sofron drept secshytă jidovească căci nu ţinea la icoane la besereeă la serbătorl şi la preuţime) icircl năcăjeau uricirct pe părintele O dată a avut o dezbatere religioasă cu sectanţii şi acuma spunea că iei an icircn loc de D-zeu pe Dracul şi că numai cu mare greutate şi ajutat de icircngerul Domshynului lt-are-l făcea vicircnt cn aripele a scăpat de nu sa dat şi Sfin-ţiea-Sa cu cel ce se icircnchină Draeulul Altă dată a trebuit să adu-

mdash 514 mdash

ltja mama preoteasa pe baba Safta tocmai din Costeticirc ea să-1 tă-macircdueaseă pe bietul popă cu feliu de feliu de descicircntece Pricina a fost că venind Sfinţiea-Sa de la un botez pe ciod trecea ariea dishyaconului a zărit avidoma pe Scaraoschi băticircnd din palme şi aracirc-tindii-şl dosul eu codiţă goală ca de şoarec Popa spărieat alershygase intrun suflet pacircnă a casa şi povestise preuteseicirc cele icircnticircmplate

mdash Iean taci părinte nu te face de ris Sicircinţiea-Ta al băut pr-a mult du-te de te culcă i-a fost respuus mama Filofteea dar popa nn sa mai sculat pacircnă ce na adus pe baba Safta

Dar acu ieră- altă ce-vă mdash Şezi părinte şi spune ce Ieste nu amesteca dgt nu te mai

pricepe nici Naiba mdash Soseşte preuteasă soseşte poimicircne in spre sară va fi şi

pe la noi mdashde abiea putu rosti bietul popă gifuind greumdashIeram la Vacile Hodoroabă ştii al lui moş Pavai vorbeam ineacirc de ce vorbeam Am uitat ba nu da icircmi aduc aminte vorbeam despre scroafa lui cea tărcată care fătase trei purcel cu două capeshyte adecă ştii unul ieră iară cap nici măcar atitica Da zic bashyde Vasile mt-i hieru curat ţi-a făcut eine-va jidovinele dracului au deochiat scroafe unde sa mai văzut purcel fără cap Trebue zic sfinţită poieata te cearcă Bucă-se pe puMu Şi incă vroiam să-mi aleg un purcel clin eei doi cicircnd nu mai ce aud mdashPărinte părinte unde ieşti mdashCine strigă nu ştieam Ies din poieată răpe-de mă uit văd pe palamarhil din inimoasa călare pe ieapa păshyrintelui Arghir ştii cea ce-a lepădat anul trecut micircnzul icircncă

mdash Destul părinte ce tot dai cu ieapa i-a zis preuteasă cu ciudă veşnic asacirc icircncepi de la Ivan şi ajungi la Adam Iei şi ce Ziseşi că ieră- călare

mdash Da ieracirc călare icircmi face cu mina să viu la dinsul ieu fac tot cu niicircna să vie la mine vine icircn sfirşit Ar fi avut haz să mă duc ieu Vine mdash Ce ieste moş Agapi strigai mdash Neshymică respundemdashCum nemicămdashAşa mdashApoi ce strigai mdash Ţi-am văzut porcii chiar lingă ieazmdashPăcatele mele zic dar ce cătai pe la Ieaz mdashAm fost să-mi văd popuşoiimdash Dapol zic popuşoii Mne-tale nu-s lingă Ieaz acoicirco-s ai dascăluluimdashDa zice tocmai dar iei ma strigat din deal Vină mi-a zis in coace să-ţi vorbesc Iei $i te-ai dus icircl icircntrebmdashCum nu niani dus răpedemdashIei şi ce ţi-a spus icircl icircntrebmdashTe rog a zis du-te dă o fugă pacircnă la poshypa Şotron din Vondcei şi dă-l ţidula asta spune-i că-1 de la păshyrintele biagoeinmdashDar de ce na venit dascălul singur lam icircntreshybat dacă Pa trimes la mine părintele blagocin mdashDa venea iei icircn treapăd dar ma zărit pe mine icircn deal ma chiemat şi ma rushygat sa-ţi aduc tidala şi icirceaeătacirc mă-s poftim Cicircnd am cetit ţtdula am icircnţelinit mi sau luat picioarele na ceteşte

mdash 515 mdash

Popa Sofron a oftat greu şi a scos o hicircrtie mototolită de tot ]iu potcap

mdash Sfinţiea-Ta ştii bine că nu cetesc besereceştemdasha respuns ijiama Filofteea inimoasă pe popă pe blogocin şi pe toata lumea Pgtgtpa icircl căzuse pe neaşteptate a casă tocmfd cicircud dădea muştele icirczmvi ca de obieeiii şi aştepta pe notariu care de la un timp icircn ]oace nu ştiu de ce cam des venea la casa popei cicircud Sfinţiea-Sa mi icircerit

Satul vorbea multe dar cine-i icircn stare sa asculte cicircte de toate se vorbesc icircn sat că dă gura lume-i slobodă numai pămicircn-tul o astupă vorba celuiea Xumal icircn gura luniei să najungi Gurile rele vorbeau că o dată a Ieşit notariul de la preuteasă icircn zori de zi cicircnd părintele ieracirc dus la learmaroc la Oroheiu ca să vinshyari o păreche de boi

Popa stătea cu scrisoarea icircntinsă spre preuteasă mdash Ceteşte-o părinte că doar nai luat cimpii Popa a cetit cum urmează Părinte să fii gata poimicircnenspre sara pe la cinci ceashy

iuri va sosi Preannalt Prea-Sfinţiea-Sa arhiepiscopul nostru Pavel şi se va opri pe Ia Sfinţiea-Ta va sluji liturghiea va face revizie sfintelor daruri mirului cărţilor are fi o jalbă -Mă icircnţelegi Sfinţiea-Ta are fi o jalbă

mdash Preoteasă preuteasă ue-am prăpădit icircnţelegi tu are şi o jalbă o plicircngere asupra mea de la vre-un mişel ştiu leu de la cine

Popa numai a oftat greu şi sa pus pe scaun lingă masă In oglinda de pe păretele din faţacirc-icirc se vedea obrazul părintelui galbăn ochii pierduţi şi pacircrul muiat de sudoare şi lins

mdash Of părinte cicircnd te aud vorbind aşa mă prinde mai mare ftCIcircrbă a zis mama Filofteea ieşti mai reu de cicirct o muiere a greshyşit D-zeu ca te-a făcut bărbat Ţi-ar şedea mai bine cu fnrca de cicirct cu cădelniţă Euşine părinte ruşine leu is o femee slabă şi vezi nu-mi pierd curajul Ţine-ţi firea Iei şi ee dacă ieste vro plicircngere icircmpotriva Sf-Tale Ce reu ai făcut cui-vacirc Cui poţi face Sf-Ta reu Toţi icircţi fac reu tot satul icircşi bate joc de Sf-Ta Poţi să-i spui arhiereului chiar aşa Şi pe urmă Arhiereul nu-i lup mi te-a păpacirc Va sosi va căuta va sta la noi la masaşi va ple-facirc Ia-icirc mare lucru

mdash Preuteasă preuteasă Dumuea-ta voebeşti ca o femee a respuns părintele Sofron Cum sacirc icircndrăznesc ieu să vorbesc cu Prea Sfinţiea-Sa cicircnd oiu vedea leu faţa lui cea luminată pierd glasul şi gura mea va li mută cum zice proorocul Zahariea la cap cinci (asa-i parcă) şi Dumnea-Ta zici să-i vorbesc ieste cu pu- _ tinţă

Preuteasă sa uitat lung la popă eu jale şi cu despreţ şi a clătinat din cap

mdash 516 ~

mdash Lasă atunci voi LI vorbi leit Nu te reine Pe urmă i şters oglinda şi a icircnceput a se căută icircntiicircnsa

Iera mama Filotteea grasa rumănă eu ochi frumoşi albaştri ni i-ai ii dat mal mult de 30 de ani de şi avea oo Privindu-se eu jimlţămire in oglindă preuteasă a zimbit puţin aracircticircnd două ricircii-duii de dinţi mărunţi şi albi

mdash Lasă pe mine părinte şi du-te acuma de caută ee-vacirc bu-nisor pentru masă ca să avem cu ce priimi pe Preaosftnţituicirc Pleacă

Popa sa sculat a oftat sa frecat c-o micircnacirc a şeicirce şi a ieşit Peste vrun sfert de ceas ajunsese părintele Sofron pe la marshy

ginea satului Cu capul plecat cu pălăriea lăsată pe ochi mer-gicircnd icircncet şi ginditoriu ajunse la casa vechilului Ion Podoba

mdash Buna ziua ce mai faci părinte Sănătos mdash Sănătos mulţăniim I Dar ma-ta ehire Ioane mdash Şi leu slava luicirc Asmodeu Ce mal lucrezi Sf-Ta ai niicircn-

tuit de prăşit mdash Nu icircncă mal am icircn ogorul cel de icircicircngă picircracircu ca vrgt-

trei cirtr mdash icircs frumoşi păpuşoii mdash Aşa potriviţi slavă Domnului mdash Şezi părinte mdash Mulţămim că nu stau mult Poi-a a tuşit a dat de pe frunte o vită de păr şi sa pus pe

un jilţ mdash Ce mal face cucoana preuteasă mdash lea ca prin casă ştii respunse părintele Sofron tot se

porăeşte cu gospodacircriea Apoi după o tăcere cam lungă mdash leu laquohire Ioane am venit să te rog de ee-vacirc (aice popa a tuşit lea-ră-şi icircn micircnă) să te rog de ee-vacirc de mare trebuinţă nu ca pentru mine dar mai mult din punct de vedere zicicircnd aşa penshytru obştit- cum zice sf Ioan BogosiovuJ bdquoSă hti voi pentru noi tarii pamicircntului ca pentru Hristos (aice pe bietul popă Fa apushycat aşacirc tusa că putea să se icircnnece denu-i dădea vechilul un pashyhar de apă)

mdash Iean lasă părinte pe Ioan Bogoslovul şi spune ce ai de spus

Popa se icircncurcase acuma de-a binele icircn faţa acestui vechil ticircnăr păţea tot deauna aşacirc icircşi perdea curajul deşi mult cnraj nu avea bietul popă nici faţă cu alţii De Podobacirc se temea i se păshyrea prea icircnvăţat şi apoi vechilul o dată i-a fost spus verde IcircE ochi că nu crede icircn Dumnezeu cicircnd ceala icircl icircntrebă de ce nu vine bullcicircte o dată pe la beserecă De atunci se ferea de daravere cu vechilul de-1 vedea icircntro parte a satului iei apucă icircn alta Pope

stiea ea bdquode omul abraş sacirc tai poala să fugi Cicircnd sa icircnticirclmt o dată eu vechilul la o nuntă părintele a scăpat crucea din raicircnă şi a icircncurcat slujba de-au remas bieţii oameni necununaţi după toată regula Teama Sficircnţieicirc-Sale icirceracirc neicircntemeiata Podoba icirceracirc ales de bun cu toţi chiar popa nu putea spune ne mică de reu icircmpotriva ticirc-icirciăruluimdash Bun bun nu zic om blajin ca un copil dar ce ţi-icirc bună

crede icircn Dumnezeu Vra să zică antihrist vra să zică vrăjmaşul lui Hristos şi al mi eu mdash Popa bun şi iei luă eicirct icirci dau ţeraniicirc Popa zic icircl plăcea vechilului De multe ori vroise se tacă prieshyteşug cu dicircnsul dar văzicircnd frica popei la lăsat icircn plata Domnushylui Acum vacirczicircudu-1 că a venit singur fără a fi poftit vechiul se mierii mult dar şi-a ascuns mierarea Pe bietul popă numai frica e preostinţitul Pavăl la minat numai cicircnd a văzut cuţitul Ia os la făcut sacirc vie singur la antihrist iu casă Navea bietul nici -de unele Cu ce să ospăteze pe Sfinţiea-Sa Grozav icirceracirc vechishylul dar Preosfinţiiul şi mai şi A venit deci la Podobă să ceară

bullmdash Ţi-a trecut părinte la icircntrebat vechilii] după un timp mdash Mulţăniesc trecut ieşti prea bun icirc(i fac supărare nu

face ne mică adecă nu mă ieartă nu ieu dar preuteasă nu tocshymai iea singură dar leu din partea mea mam gicircndit iea a zis bdquoLasă-te pe mine părinte şi du-te acu de caută ce-va bunişor pentru masă cr să avem cu ce primi pe Preasfinţiea-Sa Aice sa oprit popa neştiind ce se mai spuie

mdash Nu te icircnţeleg părinte lămureşte-mă ai nevoie de mine mdash Da da tocmai de Dumnea-Ta ieră vorba adecă nu de

Dumnea-Ta dar de bucătariul Dumne-Tale vorba ieste că iei ie foarte bun şi ar putea găti ce-vă potrivit pentru storaahul Prea-stinţiei-Sale

De ce mai mult vorbea popa de ce vochiJul icircl privea mal cu băgare de samămdashBietul om gicircndea Iei icirci lipseşte o doagă De treabă-i dar ce ţii bun dacacirc-i icircntro ureche Toţi pletoşii mi-s uricircţi aceasta mi-ar plăcea dapoi daeacirc-i nebun mdash Popa parcă-i gicirccise icircndurile lui chir Ion

mdash Să-ţi spun curat a icircnceput iei o dată adunicircndu-şi toate puterile am nevoie de bucătariul Dumne-Tale să-1 dai drumul pe micircne am mare nevoie poimicircne soseşte face revizie şi ar trebui o masă icircnţelegi ma-ta bună sacirc fie

mdash Vra să zică icirci vorbă de bucătăria Bine a respuns veshychilul mdashPopa tot nu se scula

mdash Apoi cicircnd mă gicircndesc că mămăliga Ie foarte bună dar um so dai la masă arhiereului Ie eu putinţă Şi ce să fac La cricircşmă afara de covrigi uscaţi nu găseşti nemieă apoi dă covrishygii icircs buni iei dar stomahul arhiereului poate că ştiu şi leu sear fi bine să-i dau la masă covrigi Nu-I vorbă am pesmeţi

dar ştii an sa făcut griul cam cu neghină şi puţin am pus orz ca- toată lumea Ce să facem navera de ajuns Dacă ai fi bui să-mi dai (Tusa ieracirc sa icircnnece acuma chiar cu totul pe părintele)

Vechilul ridea şi dădea prieteneşte popei cu pumnul după cap mdash Of icirc a dracului tusa să ferească dumnezeu adecă cit tivshy

eşte omul tot păcate face ce am zis mdash Bine părinte icircţi dau şi pine mai al nevoie de ee-vacirc mdash Da a respuns iei dar nam icircndrăznit să cer ieşti şi aşacirc

prea bun icircţi fac osteneală mdash Lasă-mă cu osteneala ce osteneală mdash Hei spune ce minicircneacirc bărbosul D-voastre mdash Care bărbos a icircntrebat popa cu naivitate mdash Apoi nu-I vorbă despre popa peste toţi popii adecă de

prea cuviosul Pava mdash Da dar Dumnea-Ta aşacirc vorbeşti de d icircn sul Zeu ie păcat

că şed ieu aice bine dacacirc-i aşacirc fie ce va fi nmre-i Dumnezeu -mdash Dă dă ieartă-mă părinte nam voit să te obijduesc uita

vorbele mele vra să rică bueătariul picircne şi vin aticircta Dai ştii icircl prea puţin Din vin şi din picircne numai Hristos ar putea s-acirc facă ce-vacirc

mdash lear ai icircnceput i-a curmat popa vorba dacacirc-icirc aşacirc mă du mdash Stăi părinte ce dracul nu fii hursuz nici nu ştiu cum să

mal vorbesc cu Sfinţiea-Ta ziceam că vinul şi picircnea nu vor fi dc ajuns mai trebue ce-va ce-vacirc bunişor

mdash Peşte a zis popa peşte proaspăt mdash Vra să zică ai peşte Bine şi asta dar altă ce-vacirc mdash Nu nu ieu nam peşte dar icircn ieazul boieresc dacă al ti

aşacirc de bun să mă laşi să prind mdash De ce nu foarte bine du-te şi prinde dar trebue să mershy

geţi micircne la resăritul soarelui mdashDa ştiu ştiu dar vezi că ieste o icircncurcătură nam năvod

aiee-i treaba Prinsese popa la curaj vorbea mal desluşit şi cicircte-o darii

chiar ridea mdash Hai ghidi popă să-ţi dau şi năvodul vra să zică ridet

vechilul Bine aşacirc să fie cum a zis sficircntul duh Aşa-i parcă mdash Ma-ta iear ai icircnceput apoi vezi nu-i bine mă mmiicircr

nu-mi trebue nici peşte nici năvod mă duc ţSi chiar se scnlaampt popa)

mdash Dar lasă acu nu te mai micircmea nu-i vreme icircnchipue-ţ că nam zis nemică Fie zic icircţi dau şi năvodul Oameni ai să-tragă

mdash Of oi a respuns popa aice- vorba icirceracirc să mă icircntreb mdash Cum la icircntrerupt vechilul vrai să-ţi trag şi năvodul

ridea acuma cu hohot vechilul băticircnd pe popă pe umăr

mdash Nu nu dar icirceracirc numai să-ţi spun cum şi ce sa icircnticircui-plat icircnnainte de a veni pe la D-ta am trecut prin sat şi am vorshybit cu vre-o doi trei creştinimdash-Să daţi zic ajutoriu că nu-icirc nushymai pentru mine dar şi pentru voi pentru sunetele voastre să daţi ajutoriu la tras peşte

mdash Vra să zică ai ştiut că am vt-ţicirc dau voie şi năvodul icirci icircntrebă vechilul

mdash Se icircnţelege am ştiut ieşti om bun numai nu-mi place că nu crezi icircn Dumnezeu şi icircncă

mdash Iei să lăsăm nsta acri urmează Ce ţi-an respuns oashymenii

mdash icircncbicircpueşte-ţi ce neruşinare mdashPrinde şi singur mi-au zis Sfintiea-Xa tot irai ce fac-r Ce ne trebue nonă arhiereii Dacăţi trebue sacirc-1 hrăneşti cu peşte priude-ţl

mdash Au dreptate bieţii oameni zisevechilulau de lucru nau cicircnd pierde vremea Iei şi ce-ai făcut

mdash Va veni diaconul pisaltul pălămariul dascălul am mai găsit vro doi băieţi pe urmă păzitoriul besereeei aticircta

mdash Puţini a respuns vechilul ţi-aşi da şi oameni dar icircs cu toţii la lucru_ poimicircne icirci serbat oare mă grăbesc cu căratul mă tem de ploi icircn sfirşicirct vrau să văd şi ieu cum prindeţi mm sacirc vii pe la mine părinte cicircnd veţi pleca

A doua zi icircncă nu se făcuse bine ziuă şi popa bătea icircn obshyloanele fereşte de la odaiea vechilului Prinzacirctorii de peşte duseshyseră năvodul icircncă de cu sară la părintele Sofron

mdash Seoalacirc-te chir Ioane ai zis că mergi să ne vezi cum prinshydem peşte strigă Sfinţiea-Sa punicircnd gura la oblon

mdash Mă scol se auzi dimiacircuntru aşteaptă puţin ies icircndată Peste vro zece minute popa si vechilul mergeau icircmpreună

spre ieaz Nau apucat iei a ajunge la păduricea după care ieru şi moara de pe ieaz şi au auzit desluşit zgomotul păscuitorilor

mdash Apoi a zis popa supărat mi se pare că că au şi icircnceshyput of ce oameni

bullmdash Iei şi ce Lasă-I la pustiea făcu vechilul mdash Nu prea şede bine tot ori şi cum treimea să ne aştepshy

te să le dăm voie Păscuitul icirceracirc icircn toata puterea Slohoziseracirc năvodul şi-1 trăshy

geau acuma dar nu ierau oameni Dascălul pisaltul şi păzitoriul besereeei trăgeau de o fricircnghie legată de un colţ al năvodului şi stăshyteau pe malul drept vro şese băieţi trăgeau de pe malul sting Diashyconul şedea icircntro luntrişoară şi icircmbla să descurce năvodul dacă se anina undp-vacirc Părintele diacon icirceracirc icircmbrăcat cu antereu de mica-ton albastru cu poalele suflecate icircn brtu O pălărie veche şi rupshyta ce semăna co ciupercă icirci şedea tocmai pe ceafă aşa că toată

mdash 520 mdash

runtea si obrazul ierau supuse la inticircmplările vrernilor Părintele diacon eu spetele-i late cu nacirclţiuiea-1 neobişnuita aşa croit reu si cusut bine cum iera semăna mai degrabă a căpitan de haiduci de cit a shicircjitoriii al lui D-zeu mai puneţi la socoteala că icircl dăruise Domnul cu un stog de păr des şi creţ care nu făcuse cunoştinţă cu icircbaifecile nici pieptenele icircn minele-I vicircnjoase şi păroase ţinea lopata cu care ridica nişte valuri uriaşe de gicircnricirceaicirc că icircrablă vashyporul pe ieaz nu o iuntrişoaracirc bull

Cind a văzut părintele Sofron isprăvile diaconului sa apucat cu amindouă minele de pacircr

mdash Diaeoane dar ce ai nebunit mdash Şi de ce mă rog la icircntrebat diaconul dar aşa de gros

şi aşa de tare icircn eicirct a resunat de vro cinci ori din pădurea vecina mdash Cum de ce Dar unde a mai văzut cine-vacirc să meargă

luntrea icircnnaintea năvodului mdash Mai bine taci părinte clacă nu icircnţelegi mdash Tu ai sa alungi tot peştele Aşa se prinde mdash Nu te teme nu-1 alung şi icircntoreicircndu-se cacircfcră trăgăshy

tori a strigat din toate puterile mdashVoi eolo ee Aţi adormit Trashygeţi mal iute mişcaţi-vă trageţi

mdash Pentru numele lui D-zeu nu mai răcni aşa mdash Staţi ţipă diaconul ne lunid nici icircntro samă sfatul popei

si vacirczicircnd că se aninase năvodul drept la mijloc icircear cei de pe mal ae opinteau de-i treceau sudorilemdashStaţi locului staţi sa aninat Kapede icircntoarse luntrea se apropie de locul cu pricina şi lepacircdicircnd lopata şi-a suflecat micircnecele sa plecat şi a icircnceput a icircntinde capăshytul cei aninat

mdash Gata acu se poate şi icircnnainte Preutul uiticircndu-se la dicircnsul numai a dat din mini mdash Ce dai din mini la icircntrebat vechilul mdash Nu mai micircnicircneă Preosfinţitul peşte mdash De ee mdash Apoi ce gicircndeşti ma-ta Peştele doar nu-I nebua 2sumai

prăveşte-1 pe diacon Doamne pacircrcacirc-i o fieară selbatecacirc Aşa se prinde peştele

mdash Marş marş strigă pe neaşteptate diaconul de se resunau meleagurilemdashicircnnainte mdashApoi sărind icircn picioare icircear a ajuns icircnnashyintea năvodului ricircdicicircnd o groaza de valuri

mdash Dar nu răcni tu strigă şi popa micircnios mdash Xu prea poronei aşa părinte ii respunse diaconul supăshy

rat şi iei că dacă povestea-icirc asacirc na mi-i greu să te las bullmdash Mai bine că tot nare să fie nicicirc-o pricopsală mdash Sfinţiea-Ta poate acu prinzi peşte icircntăiu i-a zis diaconul

dar ieu aticircţia ani să trăesc de cicircte ort am prins şi cicircte năvoade

mdash 5 2 1 mdash

ani rupt A să Am pasc uit icircn Dunărea Ieaca aşacirc Dnmnea-Ta să taci

mdash Bea treabă nu scoatem nici un peşte de ricircsmdashA rupt II credmdashzise popa cătră vechil oftă de mal multe ori se frecă cu miua la şele şi se lăsă pe năsipul de ia mal

mdash Staţi a mai răcnit din nou diaconul icirci vreme să ridicăm peştele

mdash icircncă nu cum se poate zise popa icircmpotrivindu-se dar eine-1 luan samă

mdash Dar ce pofteşti să-ţi tragem năvodul cale de zece poşte mdash Nu dar măcar pacircnă mai icircncolo unde nu-i malul aşacirc de

de nalt şi de ricircpos acolo-i şi mai uşor de scos mdash Dar aice nu-i bine icircntrebă diaconul hărţăgos mdash Ce feliu de bine diacoane nu vezi ce maluri -mdash Dar Sfinţiea-Ta nu ştii a respuns icircel uiticircndu-se chioriş

că ouăle nu icircmvaţă pe găină mdash Cu toţii au bufnit de ris numai dascălul şi cu pisaltul

nici nu au zimbit dascălul numai a zis mdashPrea mult vorbeşte păshyrintele diacon

mdash Afi-icirc ciudă zeu că nu pot şi mai mult păcat că am nushymai o limbă

Şi diaconul luicircnd capătul fricircnghiei din micircna eeicircor ce trăshygeau a apucat spre malul pe care şedeau popa şi vechilul

mdash Acu cu toţii odată icircncă icircncă strigă Iei sărind din luntre pe mal şi trăgicircnd din răsputeri năvodul (Popa şi vechilul trăgeau şi lei) icircncă odată hup striga nu va daţi icircn lături cu toţii o dată

Trăgeau la năvod de-i luau dracii mdash Par cacirc-i prea uşor nu ştiu ee să fie zise dascălul mdash Ştii tu mult din lingură si icircn gură al văzut i-a reshy

spuns diaconul icircnnainte trageţi Acuma a zărit popa un gicirct de şip ieşind din buzunariul diashy

conului Popa VA scos icircncetişor Ta mirosit a dat şi vechilului să mirosă şi clătinind din cap desnădăjduit a vicircrit şipul icircn buzunashyriul sacircn

mdash De aceasta faee aticircta zgomot şopti popa Vechilul nu zishyse nemică numai a ris

Diaconul nici n a simţit de isprăvile popei şi ţipa icircnnashyinte icircn sfirşit năvodul ajunse la mal şi vai jumătate de fund ieracirc rupt popa dădea din micircni de mierare

mdash Vezi ce ai făcut tu se răsti lei la diacon vezi ca rupt năvodul Ce să facem acu

mdash Ieu ce-s de vina lam rupt ieu mdash Dar cine nu ziceai tu trageţi trageţi icircnnainte ea un

cacircpieat

Dar nici diaconul na -şi a pierdut firea mdash Ce uest rien a strigat iei de o dată franţuzeşte mdashnemi-

cacirc Şi scoţind tot năvodul pe mal a xis daseălnliil Aleargă dashyscăle ia L-ricircşuiacirc şi cumpără un ghem de şfară inglicirczasoă răpede iute icircndată cirpim noi ruptura aceasta

mdash Dumnea-Ta mai bine trimete pe pălacircmariu icirc-a respims dascălul şi sa pus jos pe pămicircnt

mdash Atunci aleargă tu pălămare iute mdash Dar oare dă crişmariul laquofaracirc fără bani icircl icircntrebă pnlacirc-

mariuicirc mdash Cum să nu dee spune că părintele a trimes mdash Şi pentru ce mă rog părintele Tu ai rupt tu drege

strigă popă luinios mdash Oreg ieu dati şicircari mdash Doamne doamne ce păcate am mai avut se căina popa

şi viricircnd mina icircn buzunariu după parale scoase cicircte-va copeici şi le dădu pătămariului

mdash Iute marş icirc a mai zbierat diaconul icircn urma pacirclămariului apoi parcă aducicircodu-şi aminte de ee-vacirc a dat fuga catră pădurice dar nau trecut nici două minute si văzicircnd buzunarele goale a ieşit fript şi alergind ca un zminlit a sărit icircn luntre a trecut răpede ieazul şi oprindu-se acolo unde luase de la băieţi fricircngbiea năvoshydului a icircnceput a căuta de a măuuntul prin iearbă apoi sări icircn luntre şi ne găsind nemică sa suit din nou in luntre şi a vicircslit pănacirc ia mijlocul ieazuluicirc acolo unde se icircncurc tse năvodul Aeolu se opri se puse icircn genunchi şi punicircnd mina la ochi sa uitat lung lung in fundul ieazulni apoi lepădicircnd antereul şi cămeşa a vicircricirct amicircn-douacirc minele icircn apă Bicircjbicircind mult a dat de nu ştiu ce

mdash Ieaca fondul năvodului a strigat iei atunci scoţind dia apă o bucată de icircmpletitură ca de un sticircnjin de lungă şi scutu-ricircndo icircn aer Ieaca afurisitul de năvod se aninase icircntro cioatcacirc la fuod

Dar se vedea că nu căutase iei fundul năvodului ci altă ce-va- căci icircmbrăcicircndu-se cu hainele şi lepădicircnd icircn luntre bucata ruptă a mai mers icircn alt Ioc şi negacircsind nici acolo ce cautacirc sa icircntors posomorit ia preut şi sa aşezat la pacircmicircnt turceşte cu pishycioarele sub dicircnsul

mdash Dar ce ieste diacoane ai pierdut ce-va icircl icircntrebă popii Acuma icircnţelese iei treaba mdash Slinţiea-Ta laicirc luat zise iei vesel şi alacircturicircndu-se de

preut mdash Ce V mdash Dar icircl ai icirc pe ochi te văd mdash CV diacoane spune lămurit nu te pricep

mdash Destul destul nu mă chinui da mi-1 mdash Daeă-i aşa ua ţicirc-l Dumnezeu cu tine Apoi scoase şipul

din buzimariu şi i-1 dete mdash Merci beemcoup strigă diaconul mdash Voulez-vous mai făcu iei intinzind şipul la vechil mdash Alulţămini nu vrau respunse vechilul mdash imi pare reu dar Dumnea-Ta părinte mdash Of of numai păcate cu tine mdash Dar beii icirci uita de năcaz mdash Popa a băut cicircte-va gicircturi şi i-a dat stecla icircnnapol Diashy

conul cicircnd a puso la gură na luato de cit goală a suyt tot Peste cicirct-va timp a sosit şi pălămariul cu şfara şi diaconul

sa pus pe lucra icircntruu sfert de ceas a eicircrpit ruptura şi sau a-pucat icircear de tras Dar cu toată munca tot icircn zădar peştele parcă innadins nu vroea să se prindă au tras ia cele mai bune locuri şi de abiea s7au ales cu eite-va duzini de raci

mdash icirci prea cald tot peştele sa icircngropat icircn noroiu zise chip micircngiere diaconul

Desnadăjduirea popei icirceracirc maremdashCu ce să-1 hrănim se tet icircntrebă cu ce să-1 hrănim of of

mdash Apoi ce să facem Sputie-i şi Dumnea-Ta Prea icircnmiita Ta Sfinţenie măcar să crepi dar peştele nu se prindemdashŞi spunind acestea hohotea diaconul de clocoteau văile şi pădurile

mdash Of of om spulbacircratec ce Ieşti Ţie icircţi vine a glumi dar cum să dau ieu ochii cu arhiereul ce sacirc-I zic Păcatele mele

mdash Fă şi Sfintiea-Ta cum a făcut o dată un preut bătricircn a fript un purcel şi a zismdashApoi Preasfinţia-Ta peşte iravem să cumpărăm navem parale zi purcelului acestuiea sacirc se preiacă icircn peşte

mdash Basm fără icircnţeles şi prost zise preutul micircnios Diacouul ridea de i se icircntinsese gura pacircnă la urechi Şi aşa pasearii noştri sau icircntors a casă cu minele goale icircn spre sară icircnse popa iear bătea la uşa vechilului mdash leartă-mă te rog iear la D-ta am venit mdash Cum tot pentru arhiereu mdash Ce sacirc facem păcatele noastre cele grele icirc mdash Dar ce mal Ieste mdash Bucătariul zice ca ar trebui unt proaspăt şi unt de lemn mdash Apoi sacirc iee mdash Mai cere crastaveţi verzi Dumnea-Ta ai mdash Am dar ce mdash Vroim să facem un maonez sau aşa ce-vă dracul să-1 ştie

doamne ieartă-macirc mdash Sacirc iei părinte să iei cit pofteşti

mdash Doamne abiea mă poartă picioarele mu mam pus jos de bulllud cu păscuitul

mdash Dar cum ai făcut cu peştele mdash Cumpără puţin şi punicircndu-se pe marginea scaunului

adaogă mdashAcu icircncă şi alt năcaz mdash Ce feliu mdash Tot clirosul sa icircmbătat sau icircmbrăcat ca irozii şi diacoshy

nul ie bat şi dascălul chiar Sa icircncurcat şi notariul cu dicircnşii şi acuma să auzi ia cricircşrmi ce cicircntece trag nişte solo şi nişte trolo că te apucă fiorii CV sa-ţi mai spun ii ştii pe diacon Ce glas Ca de leu nu altă ce-vacirc mdashNu ştiu ce să fac- mă tem că nau să poată sluji nune

mdash lea icircţi faci sinaur spaimă se vor trezi ie i mdash Dar cum diaconul urlă de saude tocmai la Frumoasa şi

tot franţuzeşte mdash Dar de unde ştie iei franţuzeşte mdash Aşa pe lingă boieri a icircnvăţat şi iei cicircte ce-vacirc şi acu o

icircntoarce cum icircl vine mdash De ce nu te-ai dus la cricircşma să le spui mdash Dar taci chir Ioaoe poţi să le spui ce-vacirc De dascăshy

lul nostru şi arhiereului i-a fost de a scăparea mdash Cum de a scăparea mdash- Iea aşacirc Lau pus pe dascăl mai anul trecut la canon şi

Fau trimes la curtea Piva sfinţiei-Sale să lucreze la cele mai grele trebi tăiea lemne căra apa săpa la pămicircnt Atunci iniro zi la trimes iconomul la apă cu sacaua A plecat şi nu sa mai icircntors Vro două septămicircnicirc lau căutat şi lau găsit dar ce ţi-i bun nici tu cal nici tu saca nemieacirc se vede că a vicircndut tot şi pashyralele le-a băut Arhiereul auzind a zis Daţi-1 ci oarelor icircnnapoi a casă că remicircn fără cal

mdash Iei vezi Aşacirc poamă-i dascălul nostru Ce oameni avem aice icircn sat -Mai rei de cicirct Tătarii mai zise popa ţinicircnd mina pe clampa uşeicirc abiea am găsit vre-o cicircte-vacirc femei şi babe ca sacirc speshyle podelele in beserecă Nau nici pic de dragoste pentru Dumshynezeu

mdash Apoi nu-i treaba D tale să te icircngrijeşti de podelele be-serecei

mdash Aşacirc ţi-aicirc găsit dacă-s toţi beţi ca nişte porci morţi beţi eu toţii Plecăciune să mă ierţi mai zise ieşind pe uşă Bucacirctariul se laudă mdashŢi-oiu tricircnti o masă de nici un arhiereu pe lume na văzut mai bună ieu zice ştiu gusturile arhiereşti şi toate bucateshyle ce le plac lor

mdash Numai dacă vrei să se aleagă ce-vacirc i-a zis vechilul rizind să nu-i dai de băut că-ţi face o micircncare de te va pomeni arhiereul I

mdash 525 mdash

mdash Săracul de mine şi de mine dapoicirc leu icirc-am dat Adoua-zi după păscnirea cea icircmbielşngată Ieracirc serbătoare Clopotele beserecei de la bdquoVornicei sunau ca icircn ziua de Paşti 0 droae de băiet se icircntreceau oare de care să toace mai frumos aşa că paia-xnariul pre care şi fără de aceasta icircl durea capul după betiea din ziua trecută se văzu nevoit să iee o prăjină şi să-i alunge din closhypotniţa dar nu apucase a-I intiri de la toacă şi dracii se apucară de bănănăit clopotele Moşu Gavril i~a dat de mii de ori la mama dracilor şi a apucat spre jupicircnul Iţie ca să-şicirc mal potolească arshysura din gicirctlej Mie şi mare vroicircnd să vadă pe Presfinţiea-Sa ieşiseră din cocioabe bordee şi case se grămădiseră icircmprejurul be-serecei şi cricircşmeicirc că nu veneau tocmai departe una de alta Loshycuitorii se icircmbrăcaseră cu ce aveau mai frumos Mai aproape dtr beserecacirc pe uişte pietre şedeau toate babele şi femeile din sat năshyframele lor albe şi testemelele negre se deosebeau ciudat de barizu-rile roşie şi stacojii ale nevestelor tinere şi ale fetelor Mai deoshyparte aproape de cricircşmă moşnegii icircmbrăcaţi cu iţari ori cu berne-veei eu sumane şi fără numai icircn cămeşi povesteau de cele trecute şi din eicircnd icircn cicircnd tot aruncau cicircte o căutătură la jupicircnul Iţie Flăcăii şi flacirccacircoaniicirc glumeau rideau uiticircndu-se la fete cari umblau icircncoace şi icircn colo Alţi tineri se tricircnteau ca sacirc-şicirc arate puterile ricircdieicircndu-se unul pre altul de bricircu Printre lumea de jos proshystimea satului se primbla şi lumea aleasă aristoerăţiraea Preut-ea-sa icircmbrăcată cu rochie albastră de cit şi stricircnsacirc de mai nu putea să se resufle decoltată de mai nu-i ieşeau ţiţele afară şi cu pălăshyrie galbănă de pae icircmpodobită cu flori roşe se ţinea de mină cu di-aconiţa iear frumos şi cu gust dichisită Licircngă preuteasacirc mershygea notariul om slăbănog şont şi cam ghebos ras la musteţe fără btrbă şi cu pacircrul uns de-icirc curgea uusoarea Notariul părea tare vesel şi mereu tot şoptea la ureche preutesei şi o făcea să rida şi să se icircnroşască

Tot civili adecă icircmbrăcaţi ca şi notariul eu surtuce şepci şi pantaloni peste turetci se primblau şi trei feciori boiereşti prishyvind eu ciudă la norocosul notariu icircn pridvorul beserecei profesoshyrul cu şcolarii repetau an cicircntee ca să icircntimpene după cuviinţă pe Sfinţitul Pavel

Se ştiea că trebuea să vie spre sară dar mai pe urmă venise un om de la blagocin şi icircnştiinţase pe preuteă Preasficircntul vine pe la amiează Sa cam icircngrijit popa una eă masa putea să nn fie gata şi apoi clirosul icircncă nu-şi venise icircn fire după cheful ce trăshysese icircn ziua de ieri Lumea flămicircndacirc se temea să se răpadă să icircmbuce cicircte ce-vacirc căci arhiereul putea veni nici nn ştii cicircnd

Ieracirc pe la 11 ceasuri soarele ardea adevărat ca icircn luna lui Iunie Ieracirc o nădnşală du nu-ţi găseai loc Toţi sufereau dar tri-rae nu gicircndea să se ducă pe acasă

Palăniariul se uită Ia umbra clopotniţei care iera ia dinsul el mai bun eeasornicmdashicirci aniiează du-te de spune părinteluimdashzise iei unui băiet şi apucacircnd singur capetele fricircnghiior atirnate de limbele clopotelor a icircnceput icircntăifi icircncet apoi mai tare şi mai tare a face aşa minuni că băieţii numai se uitau unul la altul şi ri-deau de mulţămire Tot clerul icircn veşminte nouă stătea icircn pridvor de unde dase afară pe profesor şi pe şcolari Toţi se uitau pe drushymul ee mergea spre mănăstirea Frumoasa Pe drum se arătă un călăreţ care alerga spre sat cicirct ee-i putea calul

mdash Uitaţi-vă sa auzit prin mulţime trebue să fie vrun trishymes de la Frumoasa

Părintele Sofron numai sa icircngălbenit simţea cum i se re-ceşte sicircngeicirce Călăreţul a dat icircntro parte şi sa făcut nevăzut după casele din marginea satului

mdash Poate să nu fie trimes poate-icirc vrun ţeran zise diaconul eu glas răguşit Se vede cacirc bdquoirozii nu ieşiseră icircncă dintricircnsul

Popa auzind asta sa făcut foc mdash Destul diacoane ee-ţi mai baţi limba unde sa văzut să

alunge ţeranul calul aşa degeaba doar na icircnnebunit Trebue să fie trimes de blagocin

mdash Apoi Sfinţiea-Ta să vezi acu o vacă fugind şi tot ţi sar părea că-i de la blagocin respunse diaconul cu despreţmdashUnii an icircnceput a ride

mdash Destul destul diacoane mdash Tii sa fie acu o oca de borş ce bine mi-ar prinde

parcă-i pojar icircnnuntru Ce zici dascăle mdash Ar fi bine părinte diacoane nu-i vorbă dar mai bine ar ti

o oeă de vin mdash Vine Tine ieacătă-TiimdashA strigat mulţimea După un stog mare de fin din dosul besereeei sa arătat un

om călare pe o dricircglă şi venea drept spre besereeacirc Iera pălăma-riul de la Frumoasa călare pe ieapa preutului Arghir Omul Iera icircmbrăcat cu antereu galbiu cu pacirclacircriea pe ceafă şi picoarele icirci a-jnngeau mai pana sub picircntecele calului Cu biciuşca necontenit jărpăiea icircn dreapta şin stingă pe bietul dobitoc

mdash Vine vine soseşte striga pacirclacircmariul apropiindu-se de beshysereeacirc şi de abea mai ţinicircndu-se pe calmdashsa pus icircn trăsură

N ra raicircntuit bine şi se arătă pe drum un nour de praf icircnna-inte venea o cărucioară dupa dicircnsa o careta cu şese cai şi apoi o trăsură mare descoperită cu patru cai Părintele Sofron sa mishynunat că na murit de frică vacirc2mdu-le

mdash Gata-s toate icircntrebă bietul popă pe diacon mdash Se icircnţelege Mai icircncape vorbă respunde diaconul su-

ghiţicircnd

mdash Pe pristol icirci şters mdash Şters mdash Antemisul Tai desvalit mdash Desvalit bullmdash Tu măcar puţină tămicirce ar trebui să rugumi că puţi a

rachiu ca dintruu butoiu mdash Asta se poate Am cinstit frumuşel mdash Da de cinste Dar regula nai uitato cum trebue să-1

intimpinam mdash Nu nu mdash Caută Şi pe tine dascăle te rog cicircnd ii icircncepe a spu-

IgtJ Doamne milueşte de 40 de ori sacirc nu icircnghiţi vro zece cum ţi-icirc obiceiul Să spui toate binişor şi lămurit

Peste vre-o zece minunte sau oprit trăsurile lingă poarta beshysereeei Norodul a scos căciulele De Ia poartă pacircnă la uşa pridvoshyrului numai lume Starostele şi cu vornicul icircmbiau prin mulţime iacirceicircnd trecătoare pentru arhiereu şi pentru svita lui Preansfinţiea-Sa om ea de 60 de ani zdravăn şi roş la faţă imbrăesit icircn rasă de moarea neagra purta mulţime de cruci pe piept Cum sa oprit trăsura Sfinţiea-Sa a sărit singur dicircrz şi a trecut prin mulţime bagoslovind cu amicircndouacirc minele pacircnă ce a intrat icircn beserecă cu dicircnsul a intrat şi părintele blagoein Slujba na ţinut mult Prea Sfinţiea-Sa se vede că se hueuracirc- de aticircta grabă icircn timpul ictenie diaconul a sughiţat aşa de tare icircn cicirct arhiereul sa uitat lung la dicircnsul şi mai na scăpat cădelniţa din niicircnă

După liturghie pe cicircnd arhiereul se dezhracirceacirc preutul a dat nafura de pe un taleraş dar minele icirci tremurau şi la scăpat jos

mdash Bidică-1 sus i-a zis arhiereul aducicircndu-şi parcă aminte de ee-vacirc

După sficircrşittil slujbei preuteasă sa apropiat icircntăiu să sărute crucea din micircna Prea Sficircntului Pavel

mdash Prea sfinte a icircnceput iea pleeicircnd ochii icircn jos fă-ne mare einste şi ospătaţi la noi cu ce-a dat Dumnezeu

bullmdash Cu cine am fericire de a vorbi a icircntrebat Prea cuviosul icircnfingicircndu-şl privirile icircn decolteaua cucoanei preutese

mdash Ieu sicircnt preuteasă părintelui Sofron iereu icircn acest sat a reapuns iea şi la privit pe bătricircn drept icircn ochi zimbind puţin

mdash Nn ştiu naia vreme nam să pot mdash Faceţi milă icircl rugă din nou iea mdash Bine bine fie cum vroeşticirc zise călugărul şi a icircnceput a

dă crucea sacirc o sărute norodul

icircn odaea cea mare masa icirceracirc pusă pentru trei persoane

inse la dicircnsa numai arhiereul singur şedea şi micircncacirc Preuteasă

mdash 528 mdash

stind licircngă dicircnsul icirci schimbă tacicircmuricircle şi-l turnă la vin Slab ie omul avea bullsi Sf Pavel o slăbăciune icirci plăcea să micircnicircnce bine să nu fie vinul reu nici puţin apoi se zvicircntă după femei grase Nushymai aticirctea cusururi avea altmintrelea nici cicirct icircl negru sub unghie

Preutul parcă nici nu mal ieracirc pe lume nici nu sufla se a-scunsese icircntrun icircetăeel alăturea cu buiătacircriea

mdash Dar unde-i părintele icircntrebă Vlădica aducicircndu-şl aminte că preut ui de gazdă ar fi trebuit să fie faţă si să-I vorbească de nevoile clirului de ale sătenilor

mdash Părintele ca un preut zelos sa dus după nevoile obştiei are de spovăduit o bolnavă pe patul de moarte lau chiemat şi a trebuit să se supue aşa cere datoriea alt-feliu nu se poate

mdash Da da se icircnţelege datoriea icircntăiu de toate icirci om foarte cum se eade am auzit mult bine despre Sfinţiea-Sa parcă Sofron icircl chieamă

mdash Da da Sofron Prudan de zece ani preut icircn sat vieaţă grea mulţi necredincioşi Ştunda asta pacircgicircnă ne omoară trebue multă muncă

mdash icircnţeleg icircnţeleg da ie foarte greu trebue muneămdash zise Prea sfinţiea-Sa şcoţicircnd un carnet şi icircnsemnicircnd ce-vacirc De unde aveţi aşacirc bucătariu Ori tot micircnele acestea agere au lucrat Da

Cucoana preuteasă sa roşit şi mai tare şoptind mdash Scuzaţi dacă nu Ie aşacirc de bun oameni nevoieşl mdash Ba din potrivă zic dar şi mai pe sus singură gospodishy

na casei Acuma icircnghiţea prea cuviosul a treia farfurie de un felift de

ciorbă de raci cu crastaveţl verzi golind tot o dată o steclă mare de Medoc Privirile Preaosfinţituhu acuma nu mai părăseau faţa roşie şi ochii albaştri al preutesei Ba chiar icircncepuse a o desmier-dacirc cu micircnele cacircticircnd a-i desnodacirc corsetul

mdash Sicircnt sătul mulţămesc zicea Sfinţia-Sa mdash Ba nu ba nu aduc icircncă ee-vacirc icircngăduiţi Cu aceste cushy

vinte preuteasă sa descurcat din braţele Preosfinţitului şirăpezin-du-se icircn bucătărie a adus o farfurie mare cu nişte bucate din eari Ieşeau nişte aburi deşi de gicircdileau plăcut nasul arhiereului

mdash Ce-i asta icircntrebă omul lui Dumnezeu pe gazdă mdash Puifl cu ciuperce icirci respunse mdash Cum ieu să micircnicircne puiii Dar nu ştii că nouă călugărishy

lor ni-i oprit după ustav a gusta carne mdash Călugărilor da dar Preasfinţiea-Ta Ieşti mai prea sus de

eicirct ustavul Preasfinţiea-Ta singur faci ustavul Şi pe urmă Hristos singur a zis bdquoNu ceea ce icircntră icircn om spurcă pre om ci ceea ce iese

l i Stnnda ieracirc o slaquoctă uouS in Besarabiea

mdash 529 mdash

mdash Ai dreptate u dreptate a zii Slin ţi ea-Sa şi a icircnceput a icircnfuleca la puiu cu ciuperci

Preuteasa căută să nu fie paharul goi mdash Mal pofteşti puiu Nu nu dar dacă ar mai li ciuperce fără puiu aşi mai micircn-

cacirc icircmi plac tare ciupercele par că icircmi ştieai gustul mdash icircn datămdashŞi mama Ficirctofteea a mai adus o farfurie de

ciuperci fură puiu Peste un sfert de ceas farfuriea ieră goala mdash De acum prăjiturile şi pe urmă cafeamdashzise preuteasa

puind tacicircmuri curate mdash vŞi pe urmă o icircntrebă arhiereul uiticircndu-se galiş mdash iei pe urmă pe urmă cine va trăi va vedea respuns

iea dicircnd icircn lături braţele Preasfintuluicirc Popa nu se arăta ieracirc bucuros ca nu-I supăra nimene icircn

odăiţă mdash Părinte părinte unde ieşti mdashstrigă preuteasa icircncetişor din

bucătărie mdash Ce ieste -preuteasa icircntrebă părintele Sofron freeicircndu-se

ia şele de ce nai spus că nu-s acasă că niau chiemat la vreun mort ori la botez

mdash Lasă Iasă nu te chieamacirc se sficircrseşte masa şi rara Sfinshyţi ea-Ti dar nai mincat nemică vină colea icircn bucătărie şi micircnicircncă vină icircncet

mdash Dar ce sicircnt acestea a icircntrebat iei curios raicircncicircnd lacom ciuperci

mdash Nu vezi Ciuperci mdash Văd dar de unde Nani adus mdash Le-a găsit bucacirctariul mdash Dar biine-s oare V Nu-s veninoase Pareă-s cam amare mdash Da micircmncă şi taci Duc cafeaua Te-a seris in caiet lam

rugat să te mute la ticircrg a zis că bine Apoi a ieşit

Se făcuse recoare icircnspre sară Locuitorii şedeau pe prispe Vechilul săturicircndu-se de odaie şi de carte ieşise şi iei la primblashyre cu cicircnele bdquoPluton şi se icircndrepta spre easa popei

Pe popă la găsit icircn tinda pe un laiceriu gemicircnd greu şi Snnţiea Sa se ţinea cu minele de picircntece

mdash Buna ziua i-a zis vechilul ce ai părinte ce gemi Ce sa icircnticircmplat

mdash Picircntecele Vaileu se oftă popa icircn dată după masă şi chiar acuma mă taie prin maţe icircmi vine o greaţă şi nu mă mai pot recori Ciupercele-s de vină Of of mor nu mai pot afurisite

eiuperce ziceam ieu preuteêi Caută prtiuK-asitmdashNu nu nu-i nemică zicea parcă bucătariul nu tie A mii am păţito 31i se stricircnge inima

Nu mai putea bietul popa ă i zvicircrcolea pe jos tie dureri 0-brazu icircl icirceracirc alh-vicircnăt ochii duşi in fundul lt-apithn şi fruntea a-sudată

mdashbull Vai vai ticăloase ciuperci Cu toată durerea nar fi neshymieă dar vai iear ma apucat de initoft da tot zic nar ii nimica dar arhiereul arhiereul păcatele meie iiice-icirc pozna Dă-mi puţina apă te rog că nu mai pot

După ce n băut icircncepu diti nou mdash Arhiereul ce va face cu noi bull Să-ţi spun pătăraniea Şeshy

deam in bucătărie şi micircncam că de ieri de la amiează nu luasem neinieacirc icircn gură Preuteasă slujea Preasficircnţiei-Sale icircn odaiea cea cu fereştile in grădină ştii ie mal recoare

Numai de o dată aud vai pe urmă chiu apoi icircear vai tot mal tare şi mal tare Sar de la masă nu ştiu ce să fac Sacirc icircntru să nu icircutruV Mă tem preoteasa spusese ea nu-s acasă Ţipetele creşteau striga Preasiinţitul strigă şi preuteasă mea De o dată vine preuteasă spărietacirc cu părul vicirclvoiu şi strigă mdashSat părinte că moare PreasfintulmdashCum zic păcatele meie moare V mdashAşa zic a iea nu ştiu ce are răcneşte şisezvircoleşte pe jos A iăcut şi bulbuci la gushyrămdashCum zic bulbuci Vmdash Nu mă mai icircntreba vină degrabă că o păţim Aşa-icirc zic ai dreptate 1mdashŞi mă duc icircn odaie

mdash Ce sacirc vezi icircmdashColo jos trintit zbieră Preasfintul freeicircn-du-se la burtă

mdash Mor a spus icircncet uraţi otrăvit a turistă de muiere tot zicea sacirc micircnicircuc ciuperci

Lam luat amicircudoi degrabă Tam pus pe laiţa apoi aveam nişte unt de lemn icircucacirc du la Pastele trecute iiii-1 adusese mi j-ehim-nic de la Ierusalim ba avea icircnăuntru si o picătură din lacrimeie Maiceicirc Domnului ca vro litră aşa va fi fost Torn ieu racircpede icircn pahar şi-icirc dau să bea auzisem de la moş Tudor de la Sileşte eacirc-i bun untul de lemn de ori şi ce dar icircncă dacă avea lacrimi ştiute-mdashBea zic respectuos va ajutămdashNu roieadar preuteasă la apucat de nas şi Ta făcut sacirc deschidă gura Atunci leu nici una nici două răstorn paharul tot icircn gura Preasfintuluicirc lei dă să verse icircncearshycă să icircnchidă gura icircnse preuteasă icircl tine de nas tare aşa că lam făcut să bea tot paharul Of of ce păcate numai de mi mi-ar fi ee-vacirc parcă mam mai uşurat

A tăcut popa şi a icircnceput ea de obiceid a-sicirc freca şehle Fnţa şi ochii icirci mai semănau a lucruri omeneşti

mdash Iei şi pe urmă ce mdash Nemică mdash I-a trecut Preasfintuluicirc V

mdash 531 mdash

mdash Parcă i-am luat cu mina Dar tot minios a remafe mdash Şi a plecat mdash A plecat icirc A zis că nn mai micircnhuă c-icirct a fi şi-a trăi pe

la popi Şi pe tine ticăloşiile mi te voi fi uita nici o dată a mai zis Spune acuma mai zise popa ce-s ieu de vină ieşti şi om

icircnvăţat Vaicircleu iear mă apucă Ce fie şi asta mdash Părinte dar de nu bei M Sfinţiea-Ta unt de lemn la

icircntrebat vechilul mdash Aşi bea aşi bea dar nam păcatele mele mdash De re nai trimes la mine mdash Xaveam pe cine preuteasă a plecat la mama Safta a Co-

sttşti ştii caută bine icircn cărţi şi vrea să afie ce se va icircnlicircmplacirc eu noi păcatele mele Argatul ie la joc Tata sa dus şi iea am remas singur singurel

Vechilul na mai zis nemică ci l5a dus de a adus singur un şip de unt de lemn

mdash- Na părinte bea mdash Iear te trudeşti ce bun ieşti Nu ştiu cum să-ţi multă-

iiK-bC vre-o dată pentru toate cicircte ai făcut peştele năvodul cashystraveţii biieacirctariuL- of bncătariul bucătariul icircicirc de vinii iei a cushyles ciupercele Valeu Iear mă apucă

bullmdash Dar bea părinte că de nu icircţi fm si ieu ca Preasfinţituhii Pavacircl

Popa a băut vre-o ci te-va gicircturi de unt de lemn ingieţoşicircn-du-se

mdash Avea dreptate să se oţernseă Preasfinţieraquo Sraquo zise popa luicircnd şipul de la gură greţos lucru nu-I vorbă icircnse aceala ieracirc cu lacrimi sfinte Mulţămesc mulţămesc mai scăpat de moarte

mdash lei dar cu moş-Pavăl cum sa sfirşit mdash Cu ce mos-Pavel icirci icircntrebă popa mdash Cu care cu arhiereul nu-1 chieamă Pavel mdash Da da dar nu moş-Pavel ci Prea sfinţiea-Sa Pavel mdash Xu-i tot una Tei spune a plecat mdash Da a plecat na zis nici remicirci sănătos sa pus icircn butcă

şi pe ici ţi-J drumul Ea uit Pe tine tieălosule a zis nu te voiii u iu nici o dată

mdash Bine i-aţi lăcuto zicea vechilul făcicircud haz mdash Dar cine i-a făcutV sa icircntacircmplat cine-1 de vină voiea

lui Dumnezeu De o dată inse dintrV casă vecină se auzi un bas groznic care

cin ta bdquoSă mor cu ticirciie= să mă sficircrşesc să vadă i urnea cum te iushybesc Alt piept alt gicirctlej afară de ai diaconului nu ar fi putut scoate asemenea tonuri şi nime altul de cicirct ţlmsul cicircnta şezicircnd pe prispă iear icircn mină avea un ciubuc lung de spăriet

mdash Doamne ce păcate a spus popa ieşind afară clin tindă şi

mdash 532 mdash

vorbind cătră diacon Cum uu ţi-l ruşine ţie să cinţi asemenea cicircntece leu aice mor inima icircmi sicircngerează cind inii aduc aminte de grozavul straşnicul pot să zic păcat că iera să se icircntimple cu noi cu toţ i si iei nici habar nare icirci scapă a cicircnta Mor ieu icircnţelegi tu mor şi tu poţi cicircntacirc

bullmdash Frumos cicircntec zise diaconul venind ăpre casa popei icircn acest timp sa desehis fereastra la casa de peste drum mdash Diacoane tu ieşti a icircntrebat dascălul mdash Ego sum dar ee-i mdash Vină să restnrnăm cicircte una am adus nişte pelin de mori

mdash Se poate Vin numai de cit 1 mdash Plecăciunile mele a mal zis iei popei plecicircudu-se apoi

a intrat icircn ograda casei dascălului mdash Cum icircţi mai ieste icircntrebă aeuma vechilul pe preot mdash Slava domnuicircuT bine de tot mam uşurat dar tot mă fră-

raicircntă mdashbull Ţi-a trece de acum Reuni sănătos mdash Plecăciune făcu popa icircntricircnd icircunăuntru Mergicircnd spre casă pe drum pe licircngă beserecă sa icircmpiedecat

vechilul de ee-vacirc de mal na căzut sa plecat apus minaşi a dat de un om care dormea horacircind ierk bueătariul

mdash Poftim şi-a găsit iei loc să doarmă a zis vechilul şi sa depărtat

Iera noapte frumoasă cu lună tot să te primbicirci dar vechilul avea sacirc se scoale adoua zi demineaţacirc de tot şi strigicircndu-şi cinele sa dus iute spre casă

Frunză verde rozmarin crăeos Ma născut maica frumos Saduc Neamţului folos Cicircnd leram maicăicirc mai dulce Neamţul ma jnrat la cruee Cicircnd ieram maicăi mai drag Neamţul ma jurat la steag De juracircmicircnt ieu maşiflacircsa Densurat maşicirc apuca

Ştef BESAcircRAcircBEANU

CIcircNTECE POPULARE DIN BOCOVINA

I

Dar mă tem că moifi usca

mdash 533 mdash

Ca frunza si ca learba Care-i ca toată lumea

1 [

Frunză verde avră icircneacă Ma cătat moartea pe-aeasacirc lefi la cricircşină dupa masă Cu ocaua plină rasă Vine moartea micircnioasă mdash Mă rog moarte de mă lată Cam o casă de copii Şi o mie de datorii mdash Tu cu acele fă ce ştii Tot cu mine ai să fii

III

Foae verde avrămeasa Pentru dragostele noastre A crescut un pom pe coastă Micircndru micircndru şinflorit Dar o furtună de vicircnt Data floarea la pămicircnt Binele sa eălacirctorit Şi noi ne-am dispacircrtit Celui ce ne-a dispărţit Fi i-ar moartea de cuţit Şi nar avea Ioc icircn pămicircnt

IV

Bata-1 Dumnezeu sacirc-1 bată Nici mai bine nici mai racircu Numai cum oiu zice ieu icircnsoare-se de nouă ori Să facă nouă feciori icircear la urmă o copilită Să-i fie de trebuinţă Şi să-i poarte de micircnuţă Pe uliţă armenească Creştinii să-I miluiască Să vie la uşa mea

mdash 534 mdash

Ca si ieu ee-vu i-oiicirci da O eojiţă de malaiti Uscată de nouă ai Nici aceea nu i-oiu da Dhi gură ioiu blacircstacircmt Cu blăstămiil cel de foc Să naibă n lume noroc

utileiraquo de D C E

Credinţele religioase la Romicirctiicirc (urmare

Am văzut cum se naşte la sălbatec ideea de spirite unele dintre Iele sicircnt prielnice altele duşmane deci icircel ie silit să cate a icircmbuna pe cele dintăiii pentru a-T veni icircn ajutorifi icircn contra celor rele Toatraquo boa lele toate neshynorocirile sicircnt căşunate de duhurile duşmane această creshydinţă se vede mal la toţi selbateciicirc de oi omoară un duşman şi-icirc micircnicircneă Inima erezicircnd eă-1 nemieeşte şi to-o dată capătă icircel curajul duşmanului Credinţa ca boaleshyle sicircnt pricinuite de duhuri rele te destul de vădită la tot poporul Rom icircn

Nebuniea icirce din pricina unor duhuri ce intra icircn om cicircnd doarme căcicirc am văzut credinţa ce au că atuncea sufletul nu icirce icircn om aşa că duhorile găsind trupul slobod icircntră De aceea selbateciicirc cată a lecui pe nebuni băticircndu-icirc ca să alunge duhurile ort chiar pun pe nenorocit icircntro coş-magă eăreieaicircicirc dau foc aşa că spăriindu-le să fugă oricircicircicirc afumă tot cu acest plan Bătăile şi fumurile se icircntrebu-inţază şi ia noicirc nu icirce mult de cicircnd la mănăstiri băteau pe nebunicirc ca să le scoată pe dracul Fumurile se icircn-trebuinţază şi acuma ca leac şi au tot aceea-şicirc origină a-decă să alunge pe dracul Ştiţicirc că dracul creştinilor fushyge de fumul smirnei şi al tămicirceicirc a remas chiar ca zieă-toare bdquofuge ca dracul de tămicircp t

Numele boalelor arată credinţa că iele sicircnt pricinuite de duhuri are dncă-sp pe pustii Tot acest nume are şi

mdashbull 535 mdash

dracul OH zic i-tt luat o mină şl un picior sau i-a xtrimbat jura bine icircnţeles vie im duh reu Faţă ou aceşti dushyşmani nevăzuţi de sigur omul a cătat si apărători văzuţi si nevăzuţi fetişiicirc au fost cele dicircutăicircu icircnceputuri icircncet icircncet numărul li sa icircnmulţit si formele cum să-icirc găsa-scă să-icirc roage etc sau complicat

O icirc cu icircnchipuiri maicirc fantastice unii chiar avind hashylucinaţii an fost priviţi ca maicirc destoinici pentru a alege fetişiicirc si ca mai ghiba-cicirc de a fi mijlocitori icircntre duhuri şi icircntre oameni 0 1 chipul acesta se naşte tagma vrăjitoshyrilor gicirccitorilor dcscicircntfttorilor şi maicirc pe urmă a popishylor căcicirc şi aceştia nu suit de cicirct tot nişte mijlocitori icircnshytre soiri ta (sfinţi zeicirc etc) şi icircntre oameni

In vrăji se vede limpede urma de fetişi deeicirc să obshyservăm vre-o cicircte-va de la Komicircni Nu icirce sat icircn care să nu ne cicircte un vrăjitorul oricirc ce puţin cicircte o babă care să ştie deseicircnta de orbalţ de ceas reu a stinge cărbuni şi altoie maicirc ghibace a deseicircnta de ursită a legi junghiul etc Ursita de es icirce o boală de care sufăr numai femeshyile căcicirc numaicirc lor li se face de ursită de eătră alte frmeicirc oare vreau să-1 icircea bărbatul Ursitoriut se numeşte bărbashytul hotăricirct de soartă pentru o femee icircear ursitoare feme-ea hotăricirctă -pentru un bărbat Se zice că vrăjitori ul Oricirc vrăjitoarea plătită pentru a face eui-vacirc po ursită sau de ursită merge icircn pădure se desbracă gol şi alege un trun-chiu de copac pe care icircncepe a-1 deseicircnta şi a meni numeshyle femeeicirc pe care vroeşte samp o omoare băticircnd in trunchiu piroane Cicircnd ajunge de bate cel din urmă icircn inima trunshychiului atunci femeea menită moare După cum am spus stnt şi vrăjitoare cari desfac de ursită Femeea dacă i se nampzape eă icirc sa făcut de ursită icircncepe a simţi junghiuri din ce icircn ce maicirc numeroase (un soiţi de nevralgie) de aceea cată icircn grabă o vrăjitoare care să-icirc desfacă sau să-icirc stinshygă frigarea cum zilaquo icircn deseicircntee icircntrebuinţază o frigare de fier o icircnfierbicircntă o stinge icircn apă neicircncepută şi-icirc dă bolnavei să bea de pe icircea pe urmă i-o bate sub pat roshystind descicircntecul ursitei Cicircnd vicircră frigarea fierbinte icircn apfc aceasta sficircrie vrăjitoriul zice că ţipă duhul cel reu

mdash 536

loatacirc un descicircntec de ursitacirc auzit tio la Zafiariea al Mttriel moşneag din satul Ltorsea jud Dornhoifi

bdquo0 chi vad neagricirc cu coarniii albi bdquo0 chi vaci ltUIJIcirc C U coarniii negri bdquoUndi ti duci Ci icirceaca undi icircnă duc la (cutare) picirc

dicircnsa so omor casa sicirc-icirc pustiesc copohii sicirc-icirc sărăcesc bărbatu sicirc-icirc văduvăsc şi neamurile sicirc-icirc jălesc

Cini icirc-o făcut co mini icirceu icircl disfac cu douicirc (şi tot aşa pacircnă la nouă) Ieu disfac cu 99 eu 99 şi cu aii meii micircnicirc eu amicircndouicirc tari şicirc vicircrtos sicirc-icirc ciicirc di folos Di i-o făcut suraticirc di i-o făcut cumnaticirc di i-o făcut vecinu din casicirc megieş di lingi casicirc di i-o făcut ruscicirc di i-o făcut cuscri di i-o făcut cini i-o făcut icirceu icircnnapoicirc icircntorc Ieu nam icircnvăţat cu ţăpuş di carpicircn so icircnţăpuşăz nici cu cushyţitul di oţăl so taicirc nicicirc bou gras nicirccicirc vacicirc grasicirc nici cal gras nici icirceam grasicirc nici berbec gras nicicirc oai grasicirc nicicirc porc gras nicicirc scroaficirc grasicirc nicicirc un felicirc di păsicircricirc grasicirc nicicirc pămicircnt gras- da am icircnvăţat cu frigaricirca di cer sicirc li icircnfrigărez pi aesti cari fac di ursiţi cu ţăpuş di car-picircn sicirc li icircnţăpuşăz cu cuţit di oţă sicirc li taicirc sicirc naibicirc guri reicirci di diseicircntat şi micircnicirc reli di făcut sicirc li sicirc faeicirc inicircnili ca maiurili şi linghili ca boJohani da aesti giun-ghiuricirc şi răutăţ şi săgetăturicirc de zi şicirc di noapti şi turnă-turicirc poate o turnat icircn calia iicirc şi icirce o călcat şicirc ursicircticirc şicirc giunghiuricirc şicirc greutăţ şi răutăţ cari icircn trupu iicirc eu ouvicircn-tu o vinit icircn trupu iicirc şicircn virtutea iicirc cu cnvicircntn sicirc sicircducicirc şi iicirc sicirc nu-icirc ciicirc nicircnioicirc Disoicircnticu di la mini şt liacudi Ia maica Precista

Da această vrajă vedem invocare de spirite pe cari le trimete să omoare şi pentru a ajunge ia plan preshysupune trunchiul ca un trup şi cum icircntră cueie in trnnehitt aşa să icircntre junghiurile icircn femeea menită Şi de nu sa găsit cine să desfacă adecă să trimeată duhul icircndărăpt vicshytima moare Frigarea care se bate supat cuele şi fusul (de nu se găseşte ţepuşă de carpăn) sicircnt fetişi Apa treshybue să fie proaspătă şi neicircncepută pentru ca vre un duh reu să nu se fi scăldat icircn icircea

Mal toate deseinteceicircc nu înt seci cum am zice ci icircnsoţite de sare ele făina de buruene ori de apă etc Acestea trebue să aibă icircnţeles că duhurile bune prin inshyvocări s^ se vicircre icircn acele lucruri şi să fie de folos 0-biceiul de a ţinea fier icircntre dinţi cicircnd trag clopotele icircn spre Paşti ori lovirea cu o bucată de metal peste cap cicircnd tună icircntăea-şicirc dată cu scop să naibă peste an durere de cap totaşacirc-s O bucată de fier icircnfiptă icircn pămicircnt opreşte picircea-tra Bine icircnţeles acestea icircşi au origina icircn serviciile neshymăsurate ce au avut oamenii de 3a descoperirea metalelor totu-şicirc nu-I maicirc puţin adevărat că credinţa ce au icircn iele Ie o credinţă fetişistă de vreme ce le icircnsuşeşte putere ce nu au Gicirctiţa de lup icirce icircncă un fetiş puternic se crede că dacă o are cine-va şi suflă asupra cui-vacirc cu icircea de acela fug oamenii ca de lup Ieste şi vorba bdquofug de icircel parcă i-au suflat pe gicirctiţă de lup

Vrăjitorii au fetiş nenumăraţi feliu de feliu de burushyene stricircnse la anumite zile şi cu acirc mulţime de forme sicircnt icircn micircnile lor talismane fetişi icircn toată puterea Oasele de om mort piedecicircicirce de icirca mort strujiturile din raclă toate an puterile lor

Remăsiţicircde vrăjitorie se găsesc mulţime icircn biblie de ex alungarea dracului afumicircnd eu inimă şi maiu de peshyşte etc sau la creştinism alungarea Satanei Ia botez săvicircr-şind mulţime de forme deseicircntece fumuri etc Le vom veshydea maicirc pe larg la creştinism

Dacă observăm credinţa icircn gicirccitoriicirc şi preziceri găshysim icircn Iele un fetişism destul de grosolan de ex căutarea icircn cărţicirc bdquoTrei-zeeicirc şi două de cărţi bine ştiţi bine gicircciţicirc u

ce Ie alta de eicirct credinţa icircn puterea unor duhuri ce se află icircn Iele aceasta icirce maicirc mult de cicirctanimism căci aice pe lingă credinţa că sicircnt vil de vreme ee pot auzi meshynirea şi face slujbe apoicirc au şi putere maicirc pe sus de cea omenească Tot ast-feliti Ie şi cu gicirccitul de pe zodii oricirc de pe aruncatul bobilor etc Şi aceste credinţi aşa de vredshynice de ris pentru omul cult sicircnt poroncicirc sfinte pentru o lume icircntreagă aproape Adesea icircnticirclneşticirc oameni cu oare-

mdash oob -mdash

caro spoeală de cultură şi cicircnd icirce vorbă de vrăji şi giei-toriicirc cred orbeşte Omul icircnconjurat de năcazurile vieţel a oacirctat necontenit un leac iie chiar o micircngicircere Făgădushyinţa că icircn curicircnd va duce o vieaţă raaicirc lesnicioasă iicirc dă putere a trece năcazurile de faţă de aceea din vremile cele mal depărtate găsim gicircuitoriea sub fel iu de chipuri Cită icircnrlurire nu a avut icircn vremea veche oraculele Şi cine ţtio icircn micircna căror gicirccitoare stă soarta multor naţii Zilnic găsim anunţe ca acesta

D-na S O F I A C O X S T A N T I N E S C U

poate afla luc rur i ascuns 1 comori ele A se vlrlaquosa icircn strada Clopotarilor X o

Femeile fie de oricirc ce naţie şi de ori ce clasă maicirc a le s

cred orbeşte icircn preziceri Nu icirce minune căcicirc omul din fire icirce superstiţios Cum poat^n aicirct-feiiu cicircnd buni şi străbuni au fost aşa Trebue o evoluţie icircntreagă pană ce crieri să-şi formeze alt şirag de explicaţii şi de credinţi

tva urma) Sofia NĂDEJDE

A-zl poate pentru tot-deauna De licircngă mine draga pleci Şi -oiu remicircnea să mă priinbl singur Pe aleile de lilieci

Pentru ce dar o nepăsare Aşa de recen ochii tăi Cicircnd ieu şi acum can totdeauna Te ador can ziua cea dintăiu

Renumita Cărturăreasă

DESPĂRŢIRE

Măcar iraquo dată raquoă-ţi sărut Şi gura ta şi ochii dă-ti-icirc De le uiţi toat din trecut Şi de mă laşi singurătăţii

Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)

XXVIII Consideraţii Puterea oricirc mişcarea ieste in-acircflrentă materiei determinate Deci puterea unul corp (călshydura lumină etc) nu-şicirc părăseşte locul pentru a trece uintrun corp icircn altul Alt-feliii nemică nu ar opri ca toată puterea unui corp să treacă icircn al tul lucru ce nu se icircn-ticircmplă Deci influenta (eare-icirc si icircea o putere dacă vroiţi) jon^tă icircn asimilare

(2 3 4 corolare) 1 Oricirc ce corp tinde a asimila pe celelalte corpuri cu

ltampre vine IcircD contact sub raportul mişcăreicirc externe (meshycanice) şi interne (hzico-ehemice) Dă aceea-sicirc mişcare (icircn azeea-şicirc direcţie) a) bile (direeţie) sunet b) electricitate (curenţi electro-magneticicirc) căldură lumină c) densitate solide şi licide şi gazoase pămicircnt şi atmosferă stări mijshylocitoare d) fiziologice nutrire şi reproducţie e) cuno-ştinţicirc (conştiente oricirc nu) puterea spiritului sentimentele laquo t e f) icircn definitiv mişcări similare ale unităţilor de comshypoziţie bile astre

2) Asimilaţiea se face icircn proporţie ca masa oricirc inshyfluenţa trebue să fie proporţională au puterea inherentă şi deci cu numărul unităţilor de compoziţie (maicirc exact eu cantitatea) Aceicircea-şicirc exemple

3) Asimilarea se face icircn raport Invers cu pătratul dpărtărei Acelea-şicirc exemple

4) Asimilarea ieste icircnsoţită de atracţiea corpurilor respective (lucru oare uşurează icircmplinirea scopului prin mieşurarea depărtare No 3) atracţie care icircncetează cicircnd

mdash 540 mdash

ţiu ta (asimilaţiea) a fost atinsă Decicirc atracţiea icircntre lucrurile neasemănătoare şi respingere icircntre cele asemenea De aici urmează integraţiea şi riesintegraţiea

5 Asimilarea nu se fac- de cit atunci cicircnd dtoseJirt icircntre corpuri nu-1 absolută nici aproape de a fi absolute Dacă ieste absolută puterile an direcţii contrare şi chiar icircn caz fie le-am apropieacirc cu sila (căci de alt-feliu Iele neutralizază icircn privinţa influenţei ba chiar poate icirci şi reshyspingere dacă masele sicircnt prea deosebite) respingerea iot erescind aruncă elementele celor două corpuri icircn direcţii cu totul deosebite icirceste deci transformare complectă (dir tout an tont) de putere ori de mişcare Exemple bilele ciocnirea care produc cădnră lumina care se reflectă ar-tipatiea etc (antipatica există penti u că icirceste opoziţie absoluta dacă nu icircntre constituţiile fiziologice generale dar icircntre aplecări gusturi dispoziţii psihice adecă icircntre elementele sistemului nervos icircn-e-sicirc elemente cari conlucrează la formarea simpatie şi a antipatiei) Pe scurt atractjea teste la maximum de tărie cind neasemănarea elementeor teste de mijloc şi scade cu cit ne depărtăm de această mijlocie Exemple hrană t tc

(Toate acestea se aplică la integraţie cicircnd o putem explica numai prin atragere Decicirc se va face un paragraf 6 intitulat Din pricina tel se fac corpurile integraţiile de tot felini după cum asemănarea produc f desagregaţiea Decicirc oricirc ce atragere icirceste urmată de respingerea acelora-şi elemente şi lumea se metamorfozază Exemple hrană combinaţii chemice mal puternice la icircnceputul formaţiune etc etc

1) Din această pricină puterea se transmite maicirc iute icircntre (asemenea de cit icircntre neasemenea T) lucruri foarte pushyţin deosebite de ctt icircntre foarte deosebite icircn cazul dintăiu puterea deşi se icircmpiăştie () icircu t ro masă mare (lucrează proporţional cu masa) dar icircşi schimbă numai direcţiea o singură direcţie şi o depărtare mică de la acea singură direcţie Ex moleculele icircn repaus relativ se mişcă relath

mdash 541 mdash

extern) ca puterea icircmprumutata icircn raport cu masa etc 1 bis) Asimilarea nu-icirc deci o comunicare de eicirctime

o descărcare o trimetere din puterea corpului icirceste nushymai trezirea aceleea-şicirc mişcări icircn celălalt corp Dar două

-bullrpuricirc se influenţează reciproc şi iicirce-earc icirceste modificat de catră deosebire De ex a cald de 10 grade şi b cald de 2 ajung a calde ue 6 şi b cald icircear de 6 pentru că masa a =masa l fiind-eă fie-care a primit şi a dat ţ i 3laquo cald e 10 grade pus cu b caid de 2 grade va da 3lti cald de 3 grade şi h cald icircear de 3 Decicirc nici o pierdere dar mo-dincare inversă

0 bis) Atracicircicircea nu se face dacă deosebirea nu-icirc puţină dar asimilarea se face ori cum de-şi maicirc cu greutate de i-r intre om şi icircntre munte

(Dar icircn caz de explozie de ciocnire moleculele din faţă Gătind să dea icircndărăpt icircnnainte de celelalte se mută din loc şi se icircndepărtează unele de altele tot lovindu-se se produce starea iie căldură Decicirc aief respingerea domneşte Dar chiar aicicirc nu-icirc pierdere ori transmitere icircn icircnsu-şicirc Tăuraquotrai corpului sa transformat mişcarea aţiţată de altul)

1 terj Transformarea ivu există icircn realitate de c icirc t icircn pne rea in^ă-şicirc a cornului icircn adevăr prin influenţa prishymită gruparea moleculară se schimbă şi prin aceasta pu-icircericircie dar puterile cele nouă nu Ie-a primit

Asimila fi ea in Psihologie Corpurile icircinprimicircnd -orgashynelor simţurilor noastre mişcarea lor ne transmit cu a-devărat i magmele lor aproximative (organul ne fiind transhysformat cii desăvicircrşicircre) şi trecătoare (organul revenind icircn -tarea dfnnainte)

XXIX Unda individului Deşi schimbicircnd cu scop din timp icircn timp hrana locuinţa etc individul nu va putea prelungi fără sficircrşit unda sa fiind că ori ce undă are o durată (şi ocupă un spaţiu totdeauna proporţionat (cu aproximaţie fiind celelalte icircmprejurări de o potriva) cu masa de materie ce constitue individul (materiemdashspaţiumdash timpmdashetc) O durată nedeterminabilă poate dar fixă nu poate deci fi presupusă Tot aşa icirceste şi cu unda unei speshycii cu a pămicircntului etc etc

XXX Principii jidoveşti 1) B-zeu excluziv popor a-Ies destinat a domni lumea 2) solidaritate francmazone-rie (Jidanul din America găseşte gazdă şi ajutorifi la j i shydanul din Romăniea etc şi nu ajută pe creştin de cicirct din interes Jidanul icircnglez icircn Siriea) 3) Eespicircndirea viţiulu icirce o armă şi virtutea o pază 4) Ne icircncrucişarea (adecă necorcirea N E) Cremieux şi A Levi au zis că s icircn tmm-dri a fi Jidanicirc pană icircn vicircrful degetelor (dar Francejlr j 5) Specula ideilor cozmopolite şi egalitare intriga

Vasile CONTA

_____ ltt+ laquoDe prin lume adunate ş i la iunie ieară-şi t_raquote i

iCultivatoriul) Xo 20 7 Iulie 1885 sorie l a | pag 1 rToate femeile menagere ştiu efi o furtună icircnsoţită de trăsnete face să se peardă ouăle de la o cloşcă sau le avortează chiar cin5 dau cea mal mare speranţă Pentru aceasta ele fără a explic bdquomotivul obicicircnuesc a pune o bucată de fer icircn cuibarul closceu care apără ast-fel ouălemdashAcetştă bucată de fer de sigur mai simshyţitoare pentru electricitate servesce ca aliment fluidului electric apăracircnd alte corpuri organizate din prejurmdash- Sa iea notă cel cari -se ocupă cu scoaterea puilor de găină1

Apoi cu asemenea cdnoştinţicirc adicircnci despre electricitate ulei nu mai poate icircndoi cine-vacirc dintre muritori că pămacircntul uosiru va fi cultivat de tocnialacirc Aşacirc dar onorabili redactori iesteôV electric şi icircncă are nevoe de alimente stimţitoare pentru dhisul şi numai hrănit cu fier se icircndură se nu micircnicircnce ouăle din cuiba-riul cioştelor Ba icircncă nu se mulţămesc cu asemenea ştiinţă nushymai pentru dicircnşii personal ci sfacirctuesc pe cei ce se icircndeletnicesc cu scoatere de pul să ţie samă de descoperirile lor ştiinţifice 3e cunoaşte că trăim icircn acea A rea die fericită in care răposata JBe-vista ştiinţificii publică studiile de groniolnică pomenire ale d-lui Donici cu luude de Ja d-niicirc Grigore Şt-efacircneseu icircgeolog şi memshybru al Academiei pe lingă profesoratul de la Universitate) şi Av-relian Apoi dacă asemenea oimeni puşi aticirct de bu~ cred icircncă pănacirc acuma in icircnriurirea planetelor asupra timpului de ce s- na creadă şi nişte modeşti cultivatori icircn comediile spuse mai sus

Găsim cu aticircta mai nostimă icircntacircmplarea cu cit două tret ziare mari sau grăbit a rt-produce bucăţica de mal sus Ba Teshylegraful1 după naravu-i icircnvechit a găsit de cuviinţă să ni mat

mdash 543 mdash

-puie de la cine a şterso Lni icircnchipui ce grozăvenii treime să iie prin găinării icircn urma poroneilor straşnice ce au dat cetitori Cultivatorului să se puie cacircte o bucată de fier icircntre oua

Dl Onkor profesor de ştiinţa-- naturale la gimnaziul real din Bicircrlad a stricat liniştea sufleteeă icircn care petrecea dl St Xegoe directorul ziarului Xutova D-sa a rupt fără de milă si bulliracirc de respect vălul ce acoperea uriaşul tainic scump inimei d-i ui Şt Xeagoe bene-nierenti clasa a Il-a După cumam spus u-riaşul icircn chestie nu putea fi de eicirct un feliu de eleicircant de pe discripţiea ioculuj unde a fost găsit adecă in loess credeam ca Vii li mamu dl Onisor Inse examinicircnd măselele zice că ieste raquoG-bullltiodon lampnyiro^tris Deşi avem oari-cari nedumeriri icircn privinţa -irulu] cum vin păturile acolo şi maicirc ales ne pare curios icircnshyceapă pacircturelede humă şi apoi şefie loess şi prund deiuviai icircotu-si tiiud aşa de u-or de cunoscut dinţii de mastodon nu credem să se fi icircnşelat di unişor Ceea ce am zis sa icircnticircmplat oasele au fost iiiiprăştiete Ie puwt căci schelete complecte de mashăon nu sicircnt asa de multe nici eftene

Foaie sicircnteţl curioşi ce caută dl ş t Negoe aice Şi icirceficircsc-u- fios Xu mai departe de cit ieri mă trezesc cu un răvaş de ln )-sa In acest răvaş ne descopere că d-sa ieste redador-acircirector A ziarului bdquoTutova lucru pentru care icirci trimetem in public urări călduroase apoi ne spune bdquoMi se pare că cu mal niultu cuvicircnt am _putea noi eeştia de Ia bdquoTutovir să va icircntoarcem apostrofa A h J)-voastră nu credeţi că au esistat oameni urieşi mdash Prea bine bdquoDar să tiu bine icircncredinţaţi că nici noi nu credem mulţii icircn e-vudiţiunea d-voastră cel puţin icircn acea eruditiune din care faceţi hrana indigestă a lectorilor obienuiţimdashde cum-va esistacirc acestieamdash ai revistei D-voastre Aşa dar dl Şt Xeagoe nici după articoshylul d-lnicirc Onişor nu sa convins că uriaşul iui Gberasim ieste mn-stodon şi mi om Să-i fie de bine Dacă avem cetitori la revistă ştiu alţii dar de un lucru smtem icircncredinţaţi că nu vom putea fi mistuiţi de cei ce socot icircn numărul ziarelor maculatura intitushylată Tutov Astă-icirc sigur

Ca să mă pună la locul inieti dl St Xegoe icircmi spune că dacă t- vorba dlaquo a se soi dacă la redaeţiunea Tutovor este si sau nu lipsă de cultura aflaţi că eu mi am făcut prubele inele

cicircnd am obtinutu prin concurs catedra ce ocup pvecuui şi cicircnd bdquoam publicaţii o carte didactică aprobată de ministerul Spuneţi _ve rog şi d-voastre tot ast-feliu dacă vă dă micircna

-St ^segoe profesor de literatura romană la Liceu şi la şcoala ^Normală Bene-merenti el II--

Apoi ce d-le Xegoe cum credeţi d-v că mare lucru ieste

a tace cit D-v De la un bdquoMordas inse un vă veţi li aştept ind să vă icircnşire titlurile ce poate va fi avind mai ales că dacă ar fi avut şi iei nenorocirea fie a fi fost decorat cu bene-merenti nar fi aşii de uaiv să den singur zvon icircn lume şi să-şicirc publice păcatul Dar o icircntrebare daţi-ne voie Ce are a face catedra de limba romicircns cu chestiea mastodonuluicirc ori cu a urias-uui Ce legătură icircntre gramatica d-SIde (despre care vom vorbi icircn euririiD şi intre pashyleontologie Ce felin Oiubotariul ponte sa raquoe pretindă specishyalist in mărie

Tot de la Bicircrlad s a pornit mare zgomot asupra miei comori

de monede romane aflate in acel judeţ Monezile ai fost detershyminate de d-1 dr Sehuchardt şi tot lucrul sar ti sfirşit dacă lipsa de cnnoştinti la anii şi şovinismul ia alţii nar icirci icircmpins ia icircnchi-eri cari nu urmează de felia din fapte Sau grăbit a trage inchi-eri din monede romane cum că bdquostrămoşii noştri (stil Ureche) de bună samă au stăpicircnit aceste locuri Nu ştiu onorabilii că penshytru a dovedi că un loc a fost icircn puterea Romanilor şi locuit de dicircnşli nu ajung numai monede fie cit de multe Monede Romacircnishyse află pretiitindenea pe unde a străbătut negoţul imperiului Roshyman Monezi icircn număr foarte mare sau găsit şi icircrs Cermaniea icircn partea in care im au fost colonii Romane Cu alt prilej voiil vorbi mai pe larg de chestiea aceasta icircmi pare inse foarte reu că inshytre entusiaştii pentru descoperirea din judeţul bdquoTutoV se află şi ui Oion de h Romicircn1- din Bucureşti

icircn Romanul din Roman cetim bdquoLa muzeul şcolar icircnfiinţat de d ii C Belortu directorul

bdquoşi No 1 de băeţi din această urbă plaquo lingă alte obiecte se află r şi o mică monedă moldovenească de bronz in mărime cam de 15 bdquoniilimetre dăruită acelui muzeu de d tirigore Cazancincu direcshytoru l şeoalei de bacirceţicirc din Ticircrgul-Ocnei judeţul Bacău

r Pe de o parte moneda poartă marca Moldovei capul de bou eu o steluţă mică icircntre coarne şi icircneunjuraţă de două ramure cu bdquofrunze

_Pe a doua parte are icircmprejur inscripţia Principatul Mof-jicircoviei cu litere chirilice

Tn mijloc se află o stea mare si de desupt data 1234 Prin această monedă S J constată că principatul Moldovei a

bdquofost icircnfiinţat cu mult icircnniiinte de cit o arată mai toţi istoricii că iu- ti la 1352

r Ar ii bine ca cei ce se ocupă eu istoriea ţacircrei să ee intereshyseze de acaastă monedă care poate face mare lumină asupra isto-rieicirc ţerei noastre

Noi am rugit pe dl redactor al ziarului bdquoRomanul bă bine voeaseă a da icircncă cicircte-va lămuriri Cu ce fel de cifre ieste scris anul In ce limbă Ieste numit principatul MoWoHeicirc Romacircneşte fotineste slavoneşte Ieste sigur că numărul anuicircirr sa cetit bine H U va ti H34 de pilda ori 1534 1634 1734 ori 1834

Asupra altor chestii ridicate in notiţa citată avem de spus ca acuma nu se mai crede că Moldova sa icircntemeiat- la 1352 căci se cunosc diplome de ale regilor Ungariei cari mută icircnceputul icircnna-inte de 1349 pentru acest punct se poate cita pe Bmifalvy icircn scrisoarea sa _Die Ruinănen und ibre Anspriiche Pe urma se stie oă Ioan Caliman Aşean icircmpăratul Rominilor şi al Bulgarilor sa intitulat autocrat peste Moldo-Vlahiea npfcKo AIOAÔBVVX) icircn anul 1241 (Vezi Arh istor a Romacircniei T 1 1 pag 96 Dataa-colo io greşită dl Hicircjdacircu a icircndreptato singur icircntre altele icircn Istorii-a critică) Deci Moldo-Vlahiea exista la 1241 şi putea foarshyte bine oacirc ti existat si la 1234 Fapt icircnsemnat ar ii numele Molshydovei singur tara Vlahiea in adevăr atunci moneda ar li din a-eea Moldovă care dupa cum cetim icircn istoria lui Lambrior cuprinshydea Bacăul Neamţul Romanul Suceava Cicircrligacirctura Hicircrlăul Boshytoşanii Dorohoiul Cernăuţii si Hotinul Partea de jos a ţareicirc se numea Valahiea şi cuprinde ţinuturile Soroca Orheiu FacirclciQ Co-vurlui Putna TecueiuBicircrlad Vasluiu Codru şi Bender Cum cacirc numele Moldo-Vlahiea icircl explică Lambrior bine ca alcătuit din nushymele a două teri se vede din faptele ce ni citează istoriea Iul Aşa pe la 1421 călătoreşte pe la noi cavaleri al Guillebert de Lau-BOV si numeşte pe Alexandru Vodă domn al Valahiel micicirc [Wa-icircaekie la petite) şi al Moldovei (et trouvay ie wiyroude Alexandre seigneur de ladite TValaekie et de Moldavie) Cum că icircn adevăr sub aume de Walackie la petite eălătoriul icircnţelegea ţara de jos se veshyde din istorisirea Iul Launov care spune că de la Cameniţa a apushycat la Valahiea mică trec-icircnd prin mari pustietăţi pană ce a găsit pe Alexandru vodă la Cozia (icircn ţinutul Faldului) şi că de acolo tot prin Valahiea mică a mers pană la Cetatea-Albă- (Lambrior pag 58mdash59) (Istorisirea lui Launoy se află tradusă icircn Arhiva istorică a lui Hicircjdău 1 1 p 129) Dacă moneda sar adeveri ea T E C H E şi ea bine cetită atunci am avea dovadă că pe la 1234 icircnshycă nu se unise Moldova cu Valahiea (cu ţara de jos) Romicircnl prin aceste părţi ori cel puţin prin tara de jos se aflau icircncă din veacul ai Xll-lea cel puţin mai vechi urme docunientale iravem despre dicircnşii

Interesul ce ar avea pentru istorie această monedă ieste foarshyte mare dar fiind foarte probabil ca moneda să fie cum am spus din veacuri mai nouă trebue de cereetat cu băgare de samă şi de trimis d-luicirc St-urza specialist icircn numismatică carlt3 ar determina-o şi apoi să se dea Academiei din Bucureşti ori muzeului din Iaşi

Mor dar

mdash 54G mdash

TEORIEA LUI ROSLER da

A D __E_TOPOIi Profesor de Istoria Momicircmlor la Utnvrrsitnten ltlui Iaşi

138-1 (iirnifire

Litera j se cetea ca i consonant icircn latineşte şi icircn lashytina populară chiar Acest i consonant a trecut icircn ge (a) apoi ge sa prefăcut icircn unele dialecte romicircueştl icircn (a) Sunetul ge sa păstrat icirca Moldoveni şi la ceicirc ce vorbesc ca dicircnşiicirc icircn popor icircn Moldova avem gho ning piudec gkiracircmicircnt etc La Bomicircniicirc din Macedoniea aflăm icircear ge ca la Moldoveni gloe giur giunapine etc icircn Munteniea de pildă pe la Bucureşti se zice jur joc etc Tot aceste forme se iutrebuinţază icircn Banat şicirc icircn maro parte din Tran-silvaniea Dintre scrieri e mai vechi Coresi are pe ac icircear manuscriptul de le Voroneţ şi icircn generai dialectul de la Măhaciu are numai a Lambrior a dovedit că al Muntenilor sa făcut din a şi prin urmare icirceste maicirc nou de cicirct u Cum că aşa icirceste se vede do pre cuvicircntul jos care de la rfioso a trebuit să treacă numai de cit prin pios la jos Această prefacere a luicirc ge icircn sa icircntimplat pe cicirct se pare aice icircn Daciea lui Traian şi nu a fost adusă de peste Dunărea icircn limba literară se icircntrebuinţează nu pe

Sunetul l a suferit două prefaceri comune tuturor dialectelor Roinicircne prefacerea icircn r molammdashmoară solampmmdash soare f elicemdash-ferice pulecemdashpurece prefacerea icircn l muiat L simplu sa schimbai iu i chei 7era mire doua rocile a-fară daca vocala ce urma după 1 nu lira x^-altfi -vocala I urmat de altă vocală leiacirc prefăcut icircn iod şi de acee drept vorbind nicicirc nu se află icircn cazul din urmă icircntre vocale L icircncepătoricircu urmat de i (i coresp luicirc i clasic oricirc din grupa ie coresp luicirc e deschis) sa muiat şi Iei

Din aceste două prefaceri a iul icircn r icirceste maicirc veche căci alt-feliu din felke sar fi făcut feglice (gf cetit italieshyneşte) şi maicirc pe urmă feice Sunetul gl se află şi icircn ele-

mdash 547 mdash

mente slave icirce trebuinţă icircnse de ştiut dacă prefacerea sa făcut icircn lăuntrul limbeicirc Komicircne oricirc dacă cel puţin lishynele cuvinte nau fost eum-va luate cu I muiat gata A-semenea fenomen pare a se ficirc petrecut cu voliamdashvoia a-decă va fi fost muiat chiar icircn limba slavă din care lam primit Prefacerea Iui l icircn r nu se cunoaşte eu siguranţă icircn elemente slave dacă mire vine din mile slav cum zicea Lambrior nu ştim

L muiat sa prefăcut in iod ori cum se mat zice sa bullpierdut Această schimbare nu este cunoscută la Macedoshyneni La noicirc icirceste cunoscută acuma pretutindenea După unele date se pare că tot se mai găsesc remăşiţicirc dialecshytale cu muiat ne prefăcut icircn iod precum lim etc prin Transilvaniea icircn texturi maicirc vechicirc se află temeliat etc De regulă icircnse icircn toate texturile icircncepicircud din veacul al XV-lea icircn coace prefacerea se află icircndeplinită Ba chiar se pare că nu lipsea nici icircn veacul al JTV-Iea dacă forma boiar dintruD document de la Bornan Vodă din 1392 avem drept să o luăm ca făcuta din boliar icircntr im document citat de multe oricirc din Transilvaniea icirceste Tiumbuthel pe cicirct se pare SicircmbăteU eu l muiat icircnse păstrat şi anume ia 1231 decicirc icircn jumătatea icircntăiea a veacului al XIII-lea prefaeerea pare a nu li fost icircndeplinită In veacul a( Xll-lea va h fost cuvicircntul caculiu de vreme ce-1 aflăm icircntrun document de la 11(vezi Cont No 4 an IV) icircn Transilvaniea Aşa dară această prefacere a avut loc dicircncoace de Dunărea pr in veacul al XHI-lea oricirc al XlV-Iea In elemente slave şi ma-giare sa icircntimplat de asemenea

N sa prefăcut icircn li muiat dacă a fost precedat de vocală şi urmat de i vocală Prefacerea icirceste comună tushyturor Komicircnilor Această prefacere se vede a fi maicirc nouă de cicirct a luicirc a accentuat urmat de n icircn icircr dovadă străin din straniu adecă n prefăcut icircn n muiat icircear a aec urshymat de n icircn icirc nu

Alte prefaceri a luicirc n icircn n muiat ca icircn ara spun sicircnt dialectale Dialectală icirceste şi căderea luicirc n icircn grtu fricircu bnu ună=o

mdash 548

Altă prefacere icircnsemnată a iul n Teste cea icircn r Prefacerea aceasta Ieste dialectală şi dialectele ce o

aveau au pierit aticirci icircn Dacia Traiană cit şi icircn Macedo-nea IcircSsicircnd icircnê precum vom vedea mai la vale destule urme

Această prefacere nu se aplică iul r muiat dacă treshybuie să admitem că prefacerea a icircnceput după prefacerea bull ui laquo urmat de i altă vocală In adevăr a vem icircnlUim bull-pun iii etc şi nu intmn spuriu chiar icircn dalectul de ia Măhaeitimdash-Prefacerea ieste maicirc nouă de cit a lui a acshycentuat urmat de u in căci Ia Măliaciicircicirc (la popa Gri-core şi in manuscriptul de Ia YoroneţD aflăm pe a preshyfăcut icircn icircn forme ca aitr-ii pitire etc ceea ce dovedeşshyte că fi a trecut icircn r după ce trecuse a icircn i Cum am spus prefacerea Uricirc n icircn graquo este mai nouă de cit a lui o in deci cu atita maicirc nonă icirceste prefacerea Uricirc n icircn Aşa fiind dealectnl nu poate să se ti icircnceput de cit bull lupă 1000

Prefacerea se cunoaşte Ia Romicircrm din Istriea unde i acuma o găsim icircn dialectul Romtn vorbit acolo In

Macedoniea virinicircu (veninul) rt rampiivampl (te icircnveninezi te icircntristezi adecă) vfieovdoemdashapoi măr mintă (mormicircnt) din inon-t meniu ltigt cuvintele l tind unt şi rirghini pot ii alshybaneze Decicirc deşi dialectul a luat icircnceput peste Dunărea dar a fost dovedit acolo de dialectul cu u neprefăout E-migraţn au dus acest acest dialect icircn Istriea unde- veshydem şi a-zicircsi in Daciea Iui Traian icircn această- regiune inse dialectul deşi a trăit sute de anicirc alăturea cu ce eu n păstrat de la o vreme a fost de asemenea biruit icircn limba de asfă-zicirc se găsesc numai urme din acel dialect mort dar maicirc numeroase de cicirct icircn Macedouiea Vom cită tot după Miklosich (Beitrăge zur Lautlehre der Rumuni-schen dialecte vo III conson I pag 64) amerinţ pe linshygă ameninţ fereastră (feneasiră nu cunosc icircn dialectul noshystru de pe aice icirceste oare pe aiurea ) cărunt mărunt pe lingă macircntuit mănoichiu (zice Miklosichi după Gipuriu nu ştiu inse de unde icircn partea de sus a Moldovei nu se cunoaşteraquo

pe lingă măiiunchiu mormicircnt mmdrnl pe lingă nimănui picircn~ rfiri porinc rărunckiu (pe lingă rinichi Ia Munteni) ricircrt-ditrea pe lingă rinduuea sin ger a sicircnger verguracirc (pe la noi nn se cunoaşte şi nu ştu dacii ieste unde-va acuma popular) icircn locul unora din aceste cuvinte găsim la Mashycedoneni numai formele eu de pilda manundiu mhnitacirc arrkViU

In veacurile trecute Iera dialectul acesta maicirc puternic şi urinele maicirc numeroase Aşa icircn veacul al XYI-iea ieracirc dialectul de la Măhaeiu in Transilvaniea şi poate acela-şicirc dialect icircn Bucovina (manuscriptul găsit de Dl Oreţu la VoroneţV icircn veacul ai XV-lea se găseau iu Moldova de sus măcar oameni ce vorbeau acest dialect dovadă numeshyle ţLuuxp lt j gtunTk ip k n PoAxpSA culese din documente molshydoveneşti din acel veac Oum ca Boinicircni cu acest dialect icircerau numeroşi icircn părţile acestea urmează din cuv rutean jtirep care icirce luat de ia Romicircnicirc şi presupune formn jurepx icircn Ioc de junep din jimiperus Ouvicircntul pvtiră de la rushyteni Poloni Oelri dovedeşte de asemenea că la Bomicircniicirc icircmprăştieaţi pe Ia dicircnşiicirc se zicea puteră ori putiră in loe de putină Bomicircniicirc cu acest dialect trebue să fie de peste Dunărea după cele arătate aice şi anume nu pot să fi veshynit aice de cit după o mie de vreme ce prefacerea aceashysta ie mai nouă de cicirct a Iui a icircn icirc şi de eicirct Iul n icircn n muiat Pe de altă parte aceşti Romicircnicirc s a u deslipit deceicirc din Maeedoniea icircnnainte de prefacerea labialelor urmate de i şi de prefacerea luicirc e icircn ă după s ş ţ z j r De vreme ce asemenea prefaceri lipsesc aproape de tot oricirc chiar de tot icircn graiul din manuscriptul de Ia Yoroneţ şi icircn Istriea

B n a suferit prefaceri comune tuturor Bomicircnilor de aceea icirc lăsăm de o parte spunem namaicirc că forme ca fă-nină senin suspin pentru fărină seren sttspiru par a fi de explicat tot prin fenomenele ce au icircnsoţit pieirea diashylectului de la MăhacicircQ oricirc maicirc bine a dialectului c u n = r

Din grupele de consoane unele au sufeiit prefaceri comune tuturor Bomicircnilor aşacirc vom numi pe următoarele

mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I

Problema cicircrmtiirel baloanelor dă de lucru de timp icircndelunshygat multor oamenii de ştiinţă şi se apropie zi pe zi de deslegarea cea mal desacircvicircrşită

Se ştie că pană acuma au izbutit mal bine căpitanii Senard şi Krebs la Paris Dar şi balonul acestora are greşala că nu poa-

ţinea piept vacircnturilor chiar moderate şi că icircn potriva acestora nn mai poate nici să se mişte nici să fie cicircrmuit Construcţieraquo icircor se deosebeşte icircn bine de a icircnnainte mergătorilor lor prin acea că primind eonstrucţiea (iui Oiffart Dupuy de Lome şi Tissandier) iei au apropieat gondola Ia care au pus nelieea mişcătoare foarte tare de balon şi ast-feliu au făcut să fie gondola luDgă de 30 de metri

Acuma ingineriui fi unge a luat patenta pentru un balon ce poate fi cicircrmuit şi care ie icircn stare se facă 36 de chilometri pe ceas

Această construcţie nouă pune mecanismul de mişcare la bashylon (şi nu la gondolă) şi helicea lucrează acolo unde se concenshytrează rezistenţa aerului icircn timpul mişcărei icircnnainte a balonului

el=-=cli (cu l muiat adecă) g l=g icirc icirc ctmdashpt c s = s c s = p s qu (cv)=p gu (gv)=b gnmdashmn 11=1 Hmdash]=icircicirc (i muiat) tl__c s-=şt se-mdashstmdashşt lv=]b r v = r b

Din aceste preficericirc unele sicircnt foaite veehicirc din latishynă populară altele mai vechi de cit amestecul ou Slavii şi altele mal puţin sicircnt mal nouă de cit amestecul ca Slavii

Prefacerea grupelor dl şi gli icircn ch şi gh prin treceshyrea luicirc l muiat icircn iod a avut loc icircti Daciea Traiană icircn vecnl a XV-lea jumătatea icircntăiea găsim icircn documente Ureacle Unciiat Această prefacere a luicirc ll icircn iod icirceste deci icircncepută aice Eomicircniicirc au adus icircnse de peste Dunăshyrea prefacerea grupelor cl şi gl icircn dl şi qlx

icircn numărul viitorul vom arătă icircnchierile ce trebue scoase din fenomenele fonetice trecute aice pe dinnaintea ochilor celor ce au cetit studiul de faţă Deşi icircnchierile le-am scos pas cu pas acuma icircnse Ie vom putea complectă şi ani icircntr un tot organizat

(Va urma) Ioan NĂDEJDE

asii că apăsarea şi contniapacircsarea lucrează una icircn potriva alteia icircn direeţiea axei si mi poate sase producă nieicirc o turburare din rezulshytantele resistenţei aerului şi lucracircrei helicei

leatacirc cum a aplicat Runge principiul acesta A pus injurul jumătate inferioare a balonului tcare stă orishy

zontal i are formă lungăreaţă) o icircmpletitură solidă şi uşoară (de tresde de mare ori de sirme de oţel) Acest schelet se ţine de talon prin o reţea care icircuconjură partea de sus La schelet ieste ous mecanismul mişeătoriu Partea cu care merge balonul icircnna-mte ieste icircn formă de paraboloid (pentru că ast-feliu icircntimpinăce-Tiai mică icircmpotrivire din partea aerului) Partea dinnapoi a baloshynului icirceste icircnchisă printrun fund semisferic Aparatul pentru mishyşcare ieste pus la partea dennainte şi cicircrma la cea de dinnapol şi dedesupt la mijloc sub centrul de gravitate camera care cuprinde maşina ce mişcă helicea cărbunii apa şi călătorii Pe licircngă aceshystea la partea dinnainte şi la cea de dinnapoi sicircnt picioare aşa că balonul poate şedea bine pe părnint Toate aceste părţi sicircnt leshygate nestrămutat cu scheletul solid al balonului Puterea mişcăshytoare se comunică la helice printro curea fără sficircrşit (de cele ce bullori cine a văzut Ia locomotivele ee se icircntrebuintazacirc la trier) Ca maşină se va icircntrebuinţa o maşină de aburi sistemul Ahrbeker maşină care nu cicircntăreşte maicirc mult de 10 chilograme pentru pushytere de un eal-vapor Poate să se icircntrebuinţeze şi un electro-mo-tor dacă sar dovedi mai de folos Puterea maşinei se alege după mărimea balonului Balonul ieste lung de 40 de metri şi icircn diashymetru de 8 deci maicirc mic de eicirct cele obişnuite Runge a doveshydit inse că pentru baloane mai mari (icircn diametru şi proporţional şi icircn lungime) ieste mai uşor de mers şi de cicircrnit Aice vedem noi partea eea mai plină de viitoriu a nacircseocirei

Balonul poate fi eicircrmuit eu uşurinţă din cameră Cicircrma se poate mişcă prin ajutoriul a două sirme de oţel icircmvicircrtite pe două suluri puse la marginea păretelui ce icircneunjură camera

ieste de icircnsemnat şi altă născocire icircmpărecheri de două bashyloane pentru a purta o singură cameră Helicile stau tot la parshytea dinnainte ori la iie-eare balon cicircte o helice ori una singură la egala depărtare icircntre vicircrfuricircle cele icircntoarse icircnnainte Camera purtată de o păreche de baloane nu stă dedesupt ci icircntre amicircndonă

Balonul ieste alcătuit ca sacirc se poată scoboricirc numai icirca locuri hotacircricircte şi potrivite din timp Pentru a se scoboricirc nu-i nevoie să dea drum gazului ci face de creşte puterea ce trage icircn jos şi anume icircn modul urmacirctoriu La cele patru colţuri ale camerei sicircnt suluri pe care icirceste stricircnsacirc sicircrmacirc de oţel Cum a ajuns balonul deasupra locului unde trebue să se coboare icircşi micşureazacirc iuţala pacircnă ce remicircne aticircta de mare ca să stea nemişcată icircn potriva vicircn-

tulul Balonul se aşază eu vicircrful in contra Intuiţii in cit nu-i primejdie de a ti balonul apimt dnUro crustă şi gtticircnlăturează pe cicirct cu puMnta hlefcănatnrile Apoi dau drumul sirmelor tjănţişoare mal bine) celor patru in jos păniicirc la pămicircnt Acolo le apucă oashymenii ce aşteaptă le prind solid (icircn nişte belciuge de pildăj şi araquo poicirc cei din Palori sucesc regulat sulurile aşa icircn cicirct se seoboari icircncet icircncet pană ce cele patru picioare se razimă pe păniicircnt Penshytru maicirc multă siguranţă ii mai leagă cu odgoane icircnnainte şi icircnna-poi şi opresc maşina Ne avicircnd să pieardă gaz pot icircntrebuinţa hishydrogen pentru a implec lalomil Supapele sicircnt puse numai pentru a le deschide la primejdie adecă ssr umfla balonul aşa de tare icircn cicirct ar fi frică de crepat Pentru a face economie şi icircn această privinţă se icircntrebuinţazacirc urmacirctoriul metod icircn lăuntrul balonului cu hidrogen ieste un balon sferic plin cu aier acesta ieste ast-feliu aşezat icircn cicirct fundul cel semisferic al balonului celui mare alcătu-eşte partea din afară a balonului cu aier icircear ceealaltă emisfera Ieste icircnlăuntru şi le desparte pe ammdouacirc Balonul cel cu aer poashyte fi deschis prin o supapă gi atunci hidrogenul prin apăsare da afară aierul şi emisfera năuntricacirc se lipeşte peste cea ce alcătue-şte fundul balonului celui mare Dacă vroesc să-1 icircmplă din nou cu aier lucrează eu o pompă care stă icircn legătură cu dicircnsul prin-trun tub de cauciuc Prin acest mijloc cheltueala cu hidrogenul se icircmpuţinează foarte

Balonul nu se sue mai sus de cicirct ieste de nevoie pentru a nu se lovi de case ori de copaci adecă pană la cicircte-va sute de metri Cicircnd icirci vorba sacirc plece trebue să se suie maicirc icircntacircia un balon mic ca sacirc arate puterea vrutului apoi se suie şi cel mare

Pierderea de gaz prin exozmoza se compensazacirc prin arderea cărbunelui- şi prin evaporarea apei la nevoie chiar se pot arunca cărbuni pentru a uşura balonul Pentru icircnticircmplări (cari nau nici aticircta probabilitate cicirct cele la carile ie supas drumul de fier) se afla icircn cameră ancoră şi odgon şi bidonul poate sacirc se coboare

N o t ă Această descriere o luăm din bdquoNeue WeltL 1 eare a publicato după bdquoElektroteehniker Cetitorii noştri icircşi vor fi a-mintind de bdquoCicircrma baloanelor1 publicată tot icircn bdquoContemporanul acolo iera descris balonul D-lui Renard şi Krebs după bdquoEevue scientificircque^ Cam vedem progrese se fac destul de iute Timshypul cicircnd vom icircmbla eu baloane nu mai ieste departe

T U

mdash 514 mdash

ltja mama preoteasa pe baba Safta tocmai din Costeticirc ea să-1 tă-macircdueaseă pe bietul popă cu feliu de feliu de descicircntece Pricina a fost că venind Sfinţiea-Sa de la un botez pe ciod trecea ariea dishyaconului a zărit avidoma pe Scaraoschi băticircnd din palme şi aracirc-tindii-şl dosul eu codiţă goală ca de şoarec Popa spărieat alershygase intrun suflet pacircnă a casa şi povestise preuteseicirc cele icircnticircmplate

mdash Iean taci părinte nu te face de ris Sicircinţiea-Ta al băut pr-a mult du-te de te culcă i-a fost respuus mama Filofteea dar popa nn sa mai sculat pacircnă ce na adus pe baba Safta

Dar acu ieră- altă ce-vă mdash Şezi părinte şi spune ce Ieste nu amesteca dgt nu te mai

pricepe nici Naiba mdash Soseşte preuteasă soseşte poimicircne in spre sară va fi şi

pe la noi mdashde abiea putu rosti bietul popă gifuind greumdashIeram la Vacile Hodoroabă ştii al lui moş Pavai vorbeam ineacirc de ce vorbeam Am uitat ba nu da icircmi aduc aminte vorbeam despre scroafa lui cea tărcată care fătase trei purcel cu două capeshyte adecă ştii unul ieră iară cap nici măcar atitica Da zic bashyde Vasile mt-i hieru curat ţi-a făcut eine-va jidovinele dracului au deochiat scroafe unde sa mai văzut purcel fără cap Trebue zic sfinţită poieata te cearcă Bucă-se pe puMu Şi incă vroiam să-mi aleg un purcel clin eei doi cicircnd nu mai ce aud mdashPărinte părinte unde ieşti mdashCine strigă nu ştieam Ies din poieată răpe-de mă uit văd pe palamarhil din inimoasa călare pe ieapa păshyrintelui Arghir ştii cea ce-a lepădat anul trecut micircnzul icircncă

mdash Destul părinte ce tot dai cu ieapa i-a zis preuteasă cu ciudă veşnic asacirc icircncepi de la Ivan şi ajungi la Adam Iei şi ce Ziseşi că ieră- călare

mdash Da ieracirc călare icircmi face cu mina să viu la dinsul ieu fac tot cu niicircna să vie la mine vine icircn sfirşit Ar fi avut haz să mă duc ieu Vine mdash Ce ieste moş Agapi strigai mdash Neshymică respundemdashCum nemicămdashAşa mdashApoi ce strigai mdash Ţi-am văzut porcii chiar lingă ieazmdashPăcatele mele zic dar ce cătai pe la Ieaz mdashAm fost să-mi văd popuşoiimdash Dapol zic popuşoii Mne-tale nu-s lingă Ieaz acoicirco-s ai dascăluluimdashDa zice tocmai dar iei ma strigat din deal Vină mi-a zis in coace să-ţi vorbesc Iei $i te-ai dus icircl icircntrebmdashCum nu niani dus răpedemdashIei şi ce ţi-a spus icircl icircntrebmdashTe rog a zis du-te dă o fugă pacircnă la poshypa Şotron din Vondcei şi dă-l ţidula asta spune-i că-1 de la păshyrintele biagoeinmdashDar de ce na venit dascălul singur lam icircntreshybat dacă Pa trimes la mine părintele blagocin mdashDa venea iei icircn treapăd dar ma zărit pe mine icircn deal ma chiemat şi ma rushygat sa-ţi aduc tidala şi icirceaeătacirc mă-s poftim Cicircnd am cetit ţtdula am icircnţelinit mi sau luat picioarele na ceteşte

mdash 515 mdash











mdash 516 ~


























































mdash 520 mdash















mdash 5 2 1 mdash



















cacircpieat





































mdash 525 mdash



















ghiţicircnd
















mdash 528 mdash

















mdash 529 mdash





























mdash 531 mdash


















mdash 532 mdash












I


mdash 533 mdash


1 [


III


IV


mdash 534 mdash







mdashbull 535 mdash




mdash 536











mdash oob -mdash










DESPĂRŢIRE


Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)







mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U

mdash 515 mdash











mdash 516 ~


























































mdash 520 mdash















mdash 5 2 1 mdash



















cacircpieat





































mdash 525 mdash



















ghiţicircnd
















mdash 528 mdash

















mdash 529 mdash





























mdash 531 mdash


















mdash 532 mdash












I


mdash 533 mdash


1 [


III


IV


mdash 534 mdash







mdashbull 535 mdash




mdash 536











mdash oob -mdash










DESPĂRŢIRE


Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)







mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U

mdash 516 ~


























































mdash 520 mdash















mdash 5 2 1 mdash



















cacircpieat





































mdash 525 mdash



















ghiţicircnd
















mdash 528 mdash

















mdash 529 mdash





























mdash 531 mdash


















mdash 532 mdash












I


mdash 533 mdash


1 [


III


IV


mdash 534 mdash







mdashbull 535 mdash




mdash 536











mdash oob -mdash










DESPĂRŢIRE


Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)







mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U














































mdash 520 mdash















mdash 5 2 1 mdash



















cacircpieat





































mdash 525 mdash



















ghiţicircnd
















mdash 528 mdash

















mdash 529 mdash





























mdash 531 mdash


















mdash 532 mdash












I


mdash 533 mdash


1 [


III


IV


mdash 534 mdash







mdashbull 535 mdash




mdash 536











mdash oob -mdash










DESPĂRŢIRE


Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)







mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U

mdash 5 2 1 mdash



















cacircpieat





































mdash 525 mdash



















ghiţicircnd
















mdash 528 mdash

















mdash 529 mdash





























mdash 531 mdash


















mdash 532 mdash












I


mdash 533 mdash


1 [


III


IV


mdash 534 mdash







mdashbull 535 mdash




mdash 536











mdash oob -mdash










DESPĂRŢIRE


Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)







mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U





































mdash 525 mdash



















ghiţicircnd
















mdash 528 mdash

















mdash 529 mdash





























mdash 531 mdash


















mdash 532 mdash












I


mdash 533 mdash


1 [


III


IV


mdash 534 mdash







mdashbull 535 mdash




mdash 536











mdash oob -mdash










DESPĂRŢIRE


Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)







mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U















ghiţicircnd
















mdash 528 mdash

















mdash 529 mdash





























mdash 531 mdash


















mdash 532 mdash












I


mdash 533 mdash


1 [


III


IV


mdash 534 mdash







mdashbull 535 mdash




mdash 536











mdash oob -mdash










DESPĂRŢIRE


Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)







mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U
















mdash 528 mdash

















mdash 529 mdash





























mdash 531 mdash


















mdash 532 mdash












I


mdash 533 mdash


1 [


III


IV


mdash 534 mdash







mdashbull 535 mdash




mdash 536











mdash oob -mdash










DESPĂRŢIRE


Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)







mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U

mdash 529 mdash





























mdash 531 mdash


















mdash 532 mdash












I


mdash 533 mdash


1 [


III


IV


mdash 534 mdash







mdashbull 535 mdash




mdash 536











mdash oob -mdash










DESPĂRŢIRE


Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)







mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U












mdash 531 mdash


















mdash 532 mdash












I


mdash 533 mdash


1 [


III


IV


mdash 534 mdash







mdashbull 535 mdash




mdash 536











mdash oob -mdash










DESPĂRŢIRE


Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)







mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U

mdash 532 mdash












I


mdash 533 mdash


1 [


III


IV


mdash 534 mdash







mdashbull 535 mdash




mdash 536











mdash oob -mdash










DESPĂRŢIRE


Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)







mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U

mdash 533 mdash


1 [


III


IV


mdash 534 mdash







mdashbull 535 mdash




mdash 536











mdash oob -mdash










DESPĂRŢIRE


Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)







mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U

mdash 534 mdash







mdashbull 535 mdash




mdash 536











mdash oob -mdash










DESPĂRŢIRE


Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)







mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U

mdashbull 535 mdash




mdash 536











mdash oob -mdash










DESPĂRŢIRE


Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)







mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U

mdash 536











mdash oob -mdash










DESPĂRŢIRE


Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)







mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U






mdash oob -mdash










DESPĂRŢIRE


Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)







mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U


Oh din MOLDOVA

^ ^

(urmare)







mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U

mdash 540 mdash





mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U

mdash 541 mdash










Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U


Vasile CONTA





mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U

mdash 543 mdash





















Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U














Mor dar

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U

mdash 54G mdash



138-1 (iirnifire




mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U

mdash 547 mdash





mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U

mdash 548










mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U





mdash 550 mdash

U_C BA-LON M O I





















T U











T U

CONTEMPORANUL -...

Documents

Transcript of CONTEMPORANUL -...