Lupte

7/25/2019 Lupte

1/11

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOSFacultatea de Educatie Fizica si Sport

Galati

Cuprins

I! Istoria luptelor!II! "uptele li#ere si $reco%ro&ane in Ro&ania!

III! Concluzii Utilizarea &i'loacelor de lupte $reco%ro&ane in (or&area co&porta&entului deautoaparare la copii!

I! )i#lio$ra(ie*

Costel Strainu

Anul 3

1

7/25/2019 Lupte

2/11


Galati

I. Istoria luptelor

"uptele $reco%ro&anesunt un sport de contact ce

implica tehnici de prindere precum tintuiri, aruncari si

doborari, blocarea articulatiilor si alte metode de prindere. O

partida de lupte este o competitie fizica intre doi (sau ocazional

mai multi) concurenti sau parteneri de antrenament, care

incearca sa castige si sa isi pastreze o pozitie superioara.

Cei doi sunt punctati dupa performantele din doua runde de cate trei minute fiecare, dar

meciul se poate termina si mai repede printr-o doborare. Acest stil de lupta interzice prinderile mai

jos de talie, aceasta fiind diferenta majora fata de luptele libere. Aceasta restrictie obliga luptatorulsa foloseasca numai aruncari, fara a folosi tehnici de piedica, pentru a-si pune adversarul la pamant

si nu se poate prinde de piciorul rivalului pentru a evita aruncarile.

portul luptelor constituie un mijloc minunat de dezvoltare armonioas! a omului, av"nd

#i un larg caracter aplicativ. $racticarea acestui sport - pe l"ng! dezvoltarea

armonioas! a organismului % are un efect deosebit #i asupra dezvolt!rii calit!&ilor psihice ca'

voin&a, curajul, ini&iativa, d"rzenia, f!c"nd apel #i la calit!&ile individuale ale individului, prin

situa&iile nenum!rate ivite n timpul nt"lnirilor, situa&ii care se cer rezolvate foarte rapid, cu

cea mai mare eficien&!, finalizate ntr-un mod avantajos.

$racticarea luptelor contribuie n mod esen&ial, la dezvoltarea multilateral! a

capacit!&ilor fizice #i psihice ale organismului, la nsu#irea unor deprinderi motrice #i a unor

cuno#tin&e specifice de tehnic! #i tactic!.

a fel ca #i n alte &!ri, popula&ia &!rii noastre a practicat luptele sub diferite forme, din

cele mai vechi timpuri, ca mijloace de dezvoltare #i verificare a calit!&ilor fizice.

Istoria luptelor greco-romane

*umele +greco-romane a fost aplicat stilului de lupta ca un mod de a arata similaritatea custilul de lupta descoperit la civilizatiile antice care incojurau area editerana si in special la

ocurile Olimpice grecesti. -a speculat ca multe stiluri de lupte folclorice s-ar fi desprins din

luptele greco-romane.

Conform /ederatiei 0nternationale ale tilurilor de upta Asociate luptele greco-romane ar fi

fost dezvoltate pentru prima data de catre un soldat napoleonic pe nume ean 2bra3at. Acesta a

4

7/25/2019 Lupte

3/11


Galati

prezentat stilul de lupta pe la targuri, iar in anul 1565 a stabilit regula ce interzice prinderi mai jos

de talie. Cunoscut si sub denumirea de +lupte franceze stilul de lupte s-a dezvoltat in intreaga

uropa si a devenit un sport popular.

"uptatorul italian )asilio )artolettieste cel care a venit cu denumirea de +greco-romane

pentru sportul care isi demonstreaza interesul in +valorile antice. ulti altii din secolele 78000 si

707 au cautat sa adauge noi valori practicilor lor contemporane prin gasirea unor cone2iuni cu

partile antice. ucrarea din secolul 78000, +9imnastica pentru tineret de ohann /riedrich 9uts

uths, a descris o forma de lupte pentru scolari denumita +orthopale (cuvant folosit de $laton

pentru a descrie partea in picioare a luptelor) care nu mentiona vreo prindere a partilor de jos ale

corpului.Cu toate ca in area :ritanie luptele libere au fost preferate in detrimentul celor greco-

romane, in secolul al 707-lea, pe continent majoritatea capitalelor gazduiau campionate

internationale de lupte greco-romane cu premii in bani oferite castigatorilor. pre e2emplu, ;arul

> de franci luptatorilor pentru a se antrena si pentru a participa in turneul sau,

turneu care avea un premiu de =>>> de franci pentru castigatorul locului 0.

$rimele marturii despre e2istenta luptelor in

7/25/2019 Lupte

4/11


Galati

uptele greco-romane au devenit rapid foarte populare in uropa, iar in anul 15B a fost

primul stil de lupta devenit sport olimpic la ocurile Olimpice moderne care au avut loc la Atena.

?e atunci luptele au fost prezente la Olimpiade cu e2ceptia ocurilor Olimpice de la $aris din 1B>>

si a ocurilor Olimpice de la t. ouis din 1B>6, cand luptele libere au aparut ca sport olimpic.

$robabil cel mai cunoscut luptator al secolului 707 a fost 9eorg DacEenschmidt, nascut in

?orpat, 0mperiul a castigat turnee profesioniste in oscova

si t.$etersburg si o serie de turnee internationale. ?upa ce l-a infrant pe ;om enEins din FA atat

la lupte greco-romane, cat si la lupte libere, DacEenschmidt s-a a2at in special pe lupte libere pentru

a putea lupta impotriva concurentilor din Anglia, Australia si FA. ?upa ce a obtinut mai bine de

4>>> de victorii la stilurile greco-romane si libere, +eul

7/25/2019 Lupte

5/11


Galati

4>1, Comitetul Olimpic 0nternational a votat e2cluderea luptelor libere si a celor greco-romane din

grila ocurilor Olimpice din 4>4>, dar au fost nominalizate pentru a fi luate in considerare pentru

reincludere. 0n luna septembrie a anului 4>1, la cea de-a 14=-a esiune a Comitetului Olimpic

0nternational, luptele au fost alese ca sport aditional.

II! "uptele li#ere si $reco%ro&ane in Ro&ania!

a noi n &ar!, luptele au o tradi&ie istoric! av"nd ca referin&! tr"nta - o form! de

ncercare a puterii, abilit!&ii #i curajului, foarte potrivit! temperamentului #i tradi&iei spiritului

poporului rom"n. /orma organizat! a practic!rii luptelor are o vechime, la noi n &ar! de

peste I> ani. ?e la c"teva centre, de-a lungul timpului, s-a ajuns practic, n prezent, s! se

desf!#oare la nivelul tuturor jude&elor sub cele dou! ramuri' lupte greco-romane #i lupte libere.

$rimele reprize de lupte s-au desf!#urat n :anat #i ;ransilvania, unde organiza&iile

muncitore#ti, promovau sportul luptelor, selec&ion"nd necontenit din r"ndul tinerilor

ucenici, pe cei mai buni, iar n continuare instruindu-i corespunz!tor. $rimul campionat

na&ional este organizat n 1B41 de clubul Chinezul din ;imi#oara.

Jn anul 1B45 cluburile Amateur #i t!ruin&a din Oradea, vor fi ini&iatoare a unor

concursuri de amploare, iar n 1B4B clubul iul din $etro#ani, va organiza pentru prima dat!primul concurs din &ar! rezervat juniorilor.

Aceast! nou! ini&iativ! creeaz! interes, tinerii din multe ntreprinderi ncep"nd s! se

intereseze ndeaproape de practicarea acestui sport, ce se mula at"t de bine cu dorin&a

oric!rui t"n!r, de a deveni mai puternic, mai armonios dezvoltat. Ca urmare, au ap!rut noi sec&ii

de lupte n &ar!, astfel luptele devenind un sport ndr!git, de tineretul &!rii #i se impunea

nfiin&area unui for conduc!tor, competent, capabil s! coordoneze mai bine #i cu folos acest

efluviu de energie #i entuziasm.

Astfel va lua fiin&! la 4 noiembrie 1B> /edera&ia

7/25/2019 Lupte

6/11


Galati

0nterna&ionale Dalterophile din $aris pentru jum!tatea de haltere.

A#tept!rile c! momentul nfiin&!rii federa&iei va produce minuni, aveau s!

dezam!geasc! pentru c! fondurile erau mici, cuno#tin&ele despre tehnica #i tactica

antrenamentului #i recuperare erau limitate undeva la nivelul ncep!torilor, iar mul&i

aderen&i la acest sport renun&au.

Jn anul 1B4 federa&ia este legiferat! de Consiliul de ini#tri. Anul 1B4 marcheaz! #i prima

participare interna&ional! la o competi&ie oficial!, :alcaniada de la 0stambul, unde echipa

luptele ca #i celelalte sporturi iau o pauz!, datorat! celui de-al 00-lea r!zboi

mondial #i revin dup! aceasta cu prezen&e notabile rom"ne#ti n ntrecerile interna&ionale cu o

concuren&! cresc"nd!, culmin"nd cu ob&inerea primului titlu olimpic rom"nesc prin ?umitru

$rvulescu la Olimpiada de la la categoria =4 Hg.

7/25/2019 Lupte

7/11


Galati

organizarea sistematic! a unor competi&ii anuale cu caracter continental f!c"nd s!

creasc! interesul #i r!sp"ndirea luptelor n tot mai multe &!ri(av"nd atuul principal al

prezen&ei, de la nceput, n programul .O.).

/edera&ia 0nterna&ional! s-a preocupat continuu pentru modernizarea, sporirea gradului

de atractivitate #i cre#terea nivelului spectacular al nt"lnirilor, care s! duc! la popularizarea

#i l!rgirea ariei practic!rii lor. Chiar dac! ncep"nd cu acest an num!rul categoriilor la

juniori #i seniori a sc!zut, consider!m c! spectacolul va cre#te, iar aria practic!rii luptelor se

va m!ri.

num!rul competi&iilor na&ionale, iar locurile de desf!#urare au fost stabilite n zone neaccesibileluptelor iar rezultatele n-au nt"rziat s! apar!.

Descrierea cadrului $eneral alsporturilordelupt+

uptele reprezint! una din cele mai vechi forme de ntrecere n!scute n cadrul e2isten&ei

omului primitiv, dup! sociologizarea sa. $"n! la sociologizarea omului, luptele

au reprezentat un mod de e2isten&a, c"#tigul hranei deschiz"nd c"mpul luptei.

Acest fenomen universal este ntemeiat (bazat) pe dorin&a omului de a se confrunta cu

ceilal&i #i, n acela#i timp, de a se distra #i a se juca, de a-#i g!si deplina afirmare n nevoia care

e2ist! mai ales (n primul r"nd) la copii de a se m!sura M nfrunta unul cu cel!lalt.

Omul, prin constitu&ia sa genetic! este predispus ntrecerii prin lupt!. a baza luptelor st! o

nevoie ancestral!, omul av"nd nevoie de o e2primare prin lupt! (nevoia de sublimare a unei st!ri

agresive). Astfel, a luat na#tere o cultur! a luptei care se va transforma n lupt! tradi&ional! %

nr!d!cinat! profund n toate popoarele, pe toate continentele #i f!c"nd parte din cultura

universal!.

Jn ansamblul lor, luptele constituie un fenomen socio-cultural cu cea mai larg!

participare.$rin forma ntrecerii specifice #i a preg!tirii pentru aceasta sunt puse n valoare

posibilit!&i ample de ac&ionare n scopul dezvolt!rii omului pe toate planurile e2isten&ei sale'

fizic, moral, motric, psihic #i func&ionalN toate n rela&ie cu cerin&ele mediului social.

portul luptelor este unul dintre acele sporturi legat nc! de la nceputurile sale de

evolu&ia omului. :azat pe nclina&ia nativ! a omului spre competi&ie, sportul luptelor s-a

I

7/25/2019 Lupte

8/11


Galati

dezvoltat odat! cu omul #i a fost cunoscut nainte de perioada antic! pentru a atinge

momentul de v"rf la . O. antice.

Aceast! tinere&e etern! #i aceast! vitalitate a luptelor se datoreaz! r!d!cinilor ei

profunde, nclina&iei c!tre confruntare, c!tre lupt!, care e2ist! at"t la copii c"t #i la adul&i #i este

n!scut! din mo#tenirea noastr! biologic! #i predispozi&ia spre competi&ie.

$roliferarea formelor de ntrecere prin lupt! nemijlocit! cu adversarul face ca n

prezent s! se vorbeasc! de domeniul luptelor sportive, domeniu cu tr!s!turi distincte n

planul practicii, metodicii #i teoriei. unt cuprinse sub acest generic luptele greco-

romane, luptele libere, lupta sambo #i judo. ste foarte posibil ca num!rul acestora s!

creasc! n viitor, dat fiind faptul c! aproape toate popoarele practic! n diferite formentrecerea bazat! pe tr"ntirea adversarului. 8echimea acestor ntreceri este condi&ionat! n mare

m!sur! de largul caracter aplicativ al acestor practici. ulte dintre acestea

furnizeaz! #i ast!zi elemente de inspira&ie pentru ntrecerile consacrate.

;rebuie remarcat faptul c!, ntrecerile de lupte bazate pe tr"ntirea adversarului au fost

vreme ndelungat! apanajul b!rba&ilor. Ast!zi acestea sunt practicate #i de c!tre femei,

realiz"ndu-se n unele cazuri presta&ii deosebite, care n pofida unei e2perien&e de o durat!

redus!, pun n eviden&! accesibilitatea #i popularitatea acestor forme de ntrecere.

uptele sunt larg reprezentate n programul .O. - 41 comple2e de medalii fiind puse

n joc n cadrul celor trei forme ale sale (lupte libere, greco-romane #i judo). Jn cadrul celei de a

4= - a edi&ii a O se mai adaug! la acestea nc! I comple2e de medalii la judo femei iar cu

ocazia ocurilor Olimpice desf!#urare n 1BB la os Angeles, organizatorii au

introdus n competi&ie nc! I comple2e de medalii pentru lupte libere la femei. Cu un total de

= comple2e de medalii puse n joc la O, doar atletismul are un num!r mai mare de medalii #i

notul.

*u este nt"mpl!toare r!sp"ndirea acestui aport, n ntreaga lume, n ultimii anii elconstituie un minunat mijloc de dezvoltare fizic! armonioas! a omului c"t #i o preg!tire

aplicativ!. uptele libere sunt introduse n programa #colilor medii din FA, judo n

programa #colilor din aponia #i /ran&a, etc.

?up! ?AD*O8H0, 8.,., #i C*HO, A.,A.,, +un mare num!r de persoane

practic! n mod regulat luptele (n jur de 6 milioane)' n F

7/25/2019 Lupte

9/11


Galati

mii). u"nd n considerare tendin&a actual! de dezvoltare a luptelor n lume se poate presupune

c! n urm!torii ani num!rul celor care vor practica aceste forme de lupt! va cre#te mai mult

i

Cu toate c! la lupte greco-romane #i libere sportivii din de ori mai mul&i lupt!tori % respectiv B5.

a primele dou! edi&ii ale .O. moderne, luptele greco-romane s-au desf!#urat f!r!

o mp!r&ire a lupt!torilor pe categorii de greutate. Jn acest cadru prezen&a a 6> de lupt!tori la

o singur! categorie, la edi&ia a 00-a a .O. ($aris, 1B>>) r!m"ne o cifr! record n istoria

ntrecerilor de lupte greco-romane. Jncep"nd cu anul 1B>6, edi&ia a 000-a a .O., luptele se

desf!#oar! pe categorii de greutate.

*um!rul acestora variaz! n timp, astfel c! n 1B>6, categoriile de greutate erau n

num!r de - cat. u#oar!, mijlocie #i grea. a .O. din 1B14, desf!#urate la toEholm, al!turi de celeB

7/25/2019 Lupte

10/11


Galati

categorii mai apar nc! 4 % categoria pan! #i semi-grea.

Jn cadrul .O. din 1B46 ($aris) este inclus! #i categoria coco#, iar la .O. din 1B4 (os

Angeles) apare categoria semi-mijlocie. Cele I categorii de greutate s-au men&inut p"n! la

.O. din 1B65 (ondra), c"nd a fost introdus! #i cea de-a 5-a categorie de greutate % categoria

musc!. Aceast! form! de desf!#urare a luptei, n limitele a 5 categorii de greutate s-a

men&inut timp de 4> de ani.

Cu ocazia C.. din 1BB, apar 1> categorii de greutate (ncep"nd cu 65 Eg. - #i

ultima 1> Eg), care s-au men&inut p"n! la .O. din 1BB (Atlanta), dup! care s-a revenit la I

categorii de greutate care sunt #i n prezent.

$rin cre#terea num!rului categoriilor de greutate s-a urm!rit egalizarea condi&iilor dentrecere, permi&"nd astfel, statuarea unor condi&ii egale pentru concuren&i, nl!tur"ndu-se

handicapul de greutate. Fltima modificare a categoriilor de greutate % n sens descendent % a fost

urmare a necesit!&ii scurt!rii duratei concursului de la % la 4 zile, impus! de Comitetul

0nterna&ional Olimpic (C.0.O.).

pre deosebire de alte ramuri de sport care solicit! practican&i de o anumit! n!l&ime #i greutate,

n practicarea luptelor pot fi atra#i indivizi eterogeni privind dezvoltarea lor fizic!, ei av"nd

posibilitatea de a se ncadra ntr-o categorie potrivit! greut!&ii corporale.

III! Concluzii Utilizarea &i'loacelor de lupte li#ere sau $reco%ro&ane in (or&area

co&porta&entului de autoaparare la copii!

1. Frm!rind obiectivele de baz! ale educa&iei fizice #i sportului, folosirea

elementelor tehnice din luptele libere si greco-romane au o mare eficien&! n formarea unui

comportament de autoap!rare fiabil la viitorii copii.

4. Atractivitatea se poate realiza prin con&inutul lec&iilor (interesant, bogat, cu ungrad emo&ional ridicat) , prin asigurarea permanent! a spiritului de ntrecere, prin crearea

unei atmosfere deschise, pl!cute, recreativ! specifice sporturilor de lupt!. $rocesul de

con#tientizare duce la activizarea copiilor, la n&elegerea e2ecu&iei #i scopului nv!&!rii, iar

consecin&a este participarea cu pl!cere la activitatea de educa&ie fizic! #i sport #i mai mult,

cre#terea emula&iei copiilor pentru perfec&ionarea e2ecu&iilor lor.

1>

7/25/2019 Lupte

11/11


Galati

IV! )i#lio$ra(ie

,NEVOIASTUDIERII -N.ROFUN/0EA .ERFOR0AN1EI -N"U.TE"E"I)ERE2I

GRECO%RO0ANE, .ro(!dr!ANDREIVasile"i3iu

"WORKSHOP - privind studiul luptelor/jocurilor greco-romane si

eistenta lor in pre!ent" - material realizat in cadrul proiectului multilateral Comenius Gruptinta: elevi nivel gimnaziu

,STUDIU.RIVINDUTI"I/AREA0IJ"OACE"ORDIN"U.TE"I)ERE2IGRECO%RO0ANE -N FOR0AREA CO0.ORTA0ENTU"UI DE AUTOA.RARE "A

STUDEN1IIDIN ACADE0IADE.O"I1IE,Conf. univ dr. CD0

Lupte

Documents

Transcript of Lupte