A n a l I X . Sib i iu , Duminecă, 23 Septemvrie (6 Oetomvrie) 1901 Nr. 89

r _ ^ f ^

2 M i

K l J

i

\ Z J

Preţul abonamentului:Pa as an . . : ■; 4 coroane.£>• o jaafitete de an • . . . . 2 coroane.

Pentru RomAnialO leianaal. Aboaiaentele se fac la „Tipografia1*, soc. pe acţiuni, Sibiia.

IN SER ATEm prineic tn b i r ou l adn l n l s t r a ţ l un l e l (strada

Poplăcii nr. 15).Un şir ganaond prima dată 14 bani, a doua-oară 12 bani

a traia-oară 10 bani.

Din Bucovină :între popoarele din Austria, aproape

cel mai mic câ număr e poporul românesc. Locuind buoata de pământ ruptă : îri a. 1775 dela1 Moldova şi cunosoută sub hu­mele de Bucovina, au avut să lupte dela început luptă grea contra veneticilor, oari se grăbeau sâ se îngraşe din sSul acestei .bucăţi. de;, pământ româneso. Mult timp au fost însă, Românii în ma­joritate şi şi după-ce au ,ajuns ;să...fie copleşiţi ou numfirul, rau fost totuşi în stare să-’şi aleagă repreşentanţii lor, Rof mâni, atât îu parlamentul, .din Viena, cât şi în dieta din.Cernăuţi. . , ( ;î!

Lupta oe au purtat o aceşti Reputaţi pentru drepturile poporului, pe care-’l re- presentau, a fost la început’frumoasă şi ou toate străduinţele făcute, de guvernatorii, cari s’au rînduit la ; conducerea Buco­vinei, oa Bă strivească pe Români, aceştia' n ’ar fi ajuns în halul, în care se!află astăzi, daoă nu le-ar fi succes unora din duşmanii lor, să .yîre = între» ei sămânţa neînţelegerii, O partedin deputaţiiRo- mâni ajunsese ca. să urmeze orbeşte gu­vernului, , fără considerare^ căfoloseşte sau strioă prin aceasta intereselor popo­rului român. Partidu l, român era-.cu atât mai slab în isprăvile lui, că Ji­danii, Nemţii, Rutenii şi Polonii, din ură: veohe cătră următorii celor-ce ’i-au pri­mit cu braţele deschise, de câte-ori era vorba; eă lucre în 'contra Românilor, erau una. Au văzut în sfîrşit> repre- sentanţii poporului român, oă lucră în defavorul oelor-oe ’i-au trimis,- dacă vor continua pe,calea apucată. ?C) bucată de

timp se părea, că vechea vîrtute de luptă, a Moldovenilor va reînvia, mai ales oând în dieta din: Cernăuţi întrase deputatul cercului ţărănesc din. Câmpu­lung, dl Dr. George Popovioi,. şi cel al proprietarilor mari, dl Iancu Flondor. j, Şi de data aoeasta însă ’ i-a succes guvernului se înduplece pa cei mai mulţi dintre deputaţii români,1 oa aoestia uitân- du-’şi de datorinţele lor naţionale să se facă coadă la toporul, ou oare av& să taie' în pădurea românească. ■ Cei - doi deputaţi amintiţi mai sus se înţelege, oă n’au putut să.rămână mai departe m acelaşi olub ou deputaţii, cari cu des­considerarea totală a intereselor popo­rului treceau prin foc 1 şi prin apă pen­tru ,: guvern. ^Aceste slugi plecate au ajuns însă în curend să fie puţin consi­derate ohiar şi de cătră guvern. In- tr’adevăr, văzând acesta, că »pactiştii« — aşa se numiau mameluoii vecînioi guver­namentali* — nu se ţin nioi de majori-; tatea, formată; de repreşentanţii popoa­relor venetice, nioi. de minoritatea * ro-. mână; văzând, că paotiştii nu au tăria sufletească să instiste pentru îndeplini? rea făgăduelilor făoute: lor, nici oă-’ i m i bagă în seamă. Ii >;< Aoeastă stare de lucruri ne^ar pută

umple de desnădejde, daoă n’ar fi v iti^ litatea de atâtea-ori dovedită a pop )- rului roinân şi cuminţireaNemţilor, oari formează un :oontingantînsemnat în majoritatea anti-românâ a dietei buco­vineni».' Poporul deşteptat din1 amor­ţeală va Şti pentra viitor, oine e vred- nio luptător pentru ale lui drepturi, ear’. Nemţii: au văzut, oă aliindu-se ou S’ avii, vechii;lor duşmani, numai' bine nu ’ şUau făcut. ■: r

- ■’ Să sperăm, că pentru viitorul apro­piat cer puţin fraţii nostri din Bucovina vor dobândi resultate mat favorabile în urma luptei atât de grele pentru esi- stenţa naţională.

A bsticerea lu i M a y liin der*Din Fiume se telegrafează, că p od es ta M a y l i in d e r şi-a dat abzioerea. Causa la aceasta este diferenţa ivită în sinul membrilor representanţei în privinţa a le g e r i i d e deputat. Maylănder. 0 pe lângă contele B a t th y a n y i , ear' m a jo r ita te a membrilor din repre- sentantă voeşte se fie ales deputat prof. I t ic h a r d Z a tie lla .

N o u l co m ite t r o m â n . Sub titlul acesta »Bud. Hirlap* se ocupă la locul prim cu »apelul<, apărut în ultimu număr al »Tribuneit. Ziarul maghiar între altele o spune frano, că da, în sistemul, de guvernare nimio nu s'a s<ohimbat ,şi nu ş e v a schimba (în ce ne priveşte pe noi) până-când conducerea guvernării Ungariei va fi în mâna M a­ghiarilor. /D& eunet de alarm pentru reconstruirea, comitetuluinaţional român, dar’ se mângăe cu .aceea, oă o parte dintre Români, drept, că ou program guvernamental,; totuşi -ia parte. la. ale­geri, oa-şi-oând* cele câteva secături de aventurieri şi vânători de interese perso­nale ar representa poporul român şi prin­cipiile politicei române »Din Tribuna*.-

M i l i ţ ia la a le g e r i . în comita­tul Pestei s’a cerut în mai multe cer­curi electorale miliţie pentru susţinerea

FOITA:

caespresiune a individualităţii poporului românde A le x . B â r s a n , înveţ.

(U rm are şi fine;.

Cu :ţoată puterea dragostei însă, adesepri se întemplă neînţelegeri şi în-; tre cei îndrăgostiţi.

Fata adeseori, — ca mai gingaşe,— numai pentru un cuvânt oare nu-’i pe placul ei se mănie. Mănicr aoeasta însă e numai un capriţiu:.» ţine de Joi, până mai îndeapoi*. Mai mult sufer îndră­gostiţii din oausă ‘ părinţilor,; cari ade- ae-ori — din cause materiale le pun tot felul de pedeof,' îi mustră şi1 câte altele, numai să nu ie r poată lua. ' Dovadă despre aceasta avefet îh Versurile r

; oiîYIno bade s ă r i l e n t ..grţDejaspult^imustrărilejiiî ,

Cum mă mustră măicuţa, - Bade pentru dumniata. - '■■■>'>■■Fetei nu-’i place se ie mărite de­

parte, în sat'străin, oi în "satul ei, oât mai deaproape de maică-sa, dupâ-cum se poate vedea şi din versurile urmă­toare : --f ■ r •

Nu mă dă maică departe,; Să viu ou hainele-’n spate,

' Cu'trupul beteag de moarte,Dă-mă maică 'n satul tău Să poţi vedă oând ’mi rău.Mult au să sufere tinerii însurăţel

din partea soacrelor.: Acestea pentru greşeli neînsemnate adeso-ori îi mustră ziulică întreagă, r D e'aci s’a născut zi-

. cala : soacră, soaorăi poamă acră.1' ' Foarte frumoase sflnt doinele hai­

duceşti. , Cu ocasiunea aceaBta nu vom pută trece, fără ca; sb nu amintim:; ceva şi despre codru, leagănuihaiducului.^,= ;Jf iRomfinulj ca nioi uri alt popor poate,

> are o.‘foarte'mare) atragere, cătră tot ce -o verdev^'De ‘aceea ;şi cele mai multe:

doine ale sale ’şi-le începe cu «frunză verde». " : ' ' • •

Cu nespus dtfr aşteaptă el îriver- zirea codrulu», după-cum.însuşi zice:

.r Mult ’mi-e dor şi mult ’mi-e sete Să văd frunza în codru verde. '

Cu îhverzitul frunzei întinereşte şi el şi pentru aceea, cât înfrunzeşte co­drul îşi ia rămas bun dela plug şi pleacă spre codru să facă vitejii,'zicând : _

Rămâi brazdă după plug,Că eu de astăzi mă duc, .Şi mă bag în codrii verzi,De astăzi nu mă rinai vezi.Te las naibii sărăcie . (

. Şi mă duo la vitejie, - . -Te las naibii sapă lată* , ....Şi iau puşca ferecată, v . ;

Până câud codrul e verde, până1 atunci şî haiducilor le irierge bine, după- cum spune şi doina r '-- * •

PAriă codru frunza-’şi ţine, ' 'Toţi voinicii-trăoBc bine, ’ - ■ '

>Jsg. 458

ordinei la alegeri. Asemenea s'a re- ouirat miliţie şi în alte părţi. Fiindcă soldaţii, cărora li-s’a împlinit serviciul de trei ani, au fost concediaţi, comanda militară a fost silită se aducă miliţie din Galiţia şi Austria-sup.

In s p e c to r i i ş c o la r i. Ministrul şooalelor a adresat inspectorilor şcolari un ciroular, în care ii provoacă s8 con­troleze ou punctualitate şooalele din co­mitat, după-ce li-s’au înmulţit în mod considerabil pauşalul™ de călfitorio. Cel puţin odată pe an s8 visiteze fieoare şooală şi «8 trimită observaţiunile făoute la ministru. In «copul acesta li-s’a dat un ohestionar, în care întrebările sfint împărţite în 13 grupe. De însemnătate particulară «unt întrebările referitoare la propunerea limbii maghiare în şooa­lele nemaghiare, apoi cele despre cuno­ştinţele limbistice ale învăţătorului, pre­cum şi despre vieaţa lui şi 'ţinuta Iui patriotică; nu foloseşte oumva cărţi oprite ori chiar duşmănoase statului eto. Curată închisiţieî v >

C o m p ro m isu l C eh ilo r . ' Com­promisul încheiat Intre Cehii bătrâni şi Cehii tineri a fost prim it de dele­gaţii acestora şi f a stabilit un apel comun, care vă fi adresat alegătorilor. Ţărănimea' cehă vă] f i provocată special se se ferească de nisuinţele agrarilor.

C on ven ţie m il ita ră . Se anunţă din Atena; oă în curend vă avea loo de nou o întrevedere a Regelui României ou Regele Greciei. Ziarele din Atena sorin* oă între Grecia ş i România? sld* încheiat o convenţie Militarăl * ' * ; “

„ P ra v o s la v n ii V o s to k “ , tai~ moaşa revistă filoslavă din Bucureşti,— a răposat. ' După cum se anunţă, foaia n ’a mai apărut de 14 zile şi re­dactorul ei, şerbul I l io i , va ti espul~ sat din România.,

Dacă codru frunza-’şi lasă,Toţi voinicii trag acasă

, La copîi-şi. la nevastă. -,;r

Şi într’adev8r despărţirea voinici­lor de codru e foarte tristă r Atât de bine s’au avut amendoi, oa nişte fraţi, de aoeea cu mare. durere spune voi­nicul

Eu m8 duo codrul r8mâne,Plâtige frunza după mine.;

O esprosiune de sentiment proprie a Românului, sunt duioasele cântece de oătănie. într’adevSr tragică soetaă e a vedea cum îşi plânge, boceşte, o mamă pe fiiul ei, pe oare »'I-au luat cătană» ! De oâte scene plăoute nni’şi aduoe atunoi aminte din vieaţa fiiului seu, îiicepend dela copilăria oea mai fragedă, de când îL legăna înoă pe braţe ?! .,

0 Multe nSoazuri; a.. suferit,' •până-ce ; 'l-a v8zut' mare ? Şi aouma, oând s8-’i fie de ajutor, tocmai, taouma>, » îl duce Neamţul în ţ6ri străine*.; V; ,

D in L u m e .S e rb ia ş i M u n te n e g r u .

Un comunioat publicat în «Moni­torul oficial* al ministerului de esterne din Belgrad faoe cunoscut, oă adjutan­tul de onoare al regelui, .lt,-col...V. An-, tonici a fost însărcinat oa trimisul spe­cial al regelui în Cetinie s8 renoească legăturile diplomatice cu Muntenegru şi u8 întreţină legături amioale între cele dou8- ţ8ri: ..... - — ------- -----

M o ş te n ir e a t r o n u lu i î n S&rbia.In timpul din Ufmă au circulat di­

ferite ştiri despre regulareâ moştenirii tronului «erbeso Mai tare s’a susţinui numirea fratelui reginei ca viitor moş­tenitor. Din causa aceasta isbugnise şi un conflict, Ia care luase regina o viie parte, fiind întreg guvernul contra ace­stei intenţiuni. După-oum ’i-se * comu­nică la »PoI. Korr.« din isvor compe­tent, în Belgrad: nu se discută 'deocam­dată chestiunea moştenirii, nefiindj încă esclusă posibilitatea, ca reg inaeâ do­bândească un moştenitor. De altmin­teri numirea unui moştenitor se poate face, conform nouei conştituţiuni,; nu­mai prin conţelegere între coroană şi camere. . "V A t '-'V

I t a l ia ş i A lb a n ia . ,vvyn j-

In Roma 'şi-a ţinut adunarea ge­nerală asooiaţiunea >Dante Alighieri«i care , are de scop răspândirea limbii1 ita­liene. Adunarea a votat o ordine de zi, prin oare guvern^ltyalian 'este-Invita t1 s8 studieze posibilitatea construcţiunii de căi ferate în Penjpşu^-Baloanică 'işi' mai cu samă în , Albania, 88; iînfiinţezef consulate şi: şcoale în Albania, îndeosebi în vilaietul Cossovo,v sg facă pe ; Sultan s8 înţeleagă, că interesele italiene îri!.-. Albania ooncordă cu interesele Turoilor şi cu progresul unei A lbanii autonome.:

A n g lia . î n g o l f u l p e rs ic .Atitudinea Turciei la golful persic;

? provoacă mari nemulţumiri în Anglia;.; Se spune, că la Basora s’ar* fi coricen-.

trat trupe în numŞr de 30.000 de oameni, oari după-oe vor fi complect mobilizaţi,

E foarte natural, ca din gura: unei astfel de mame s8 iese oele mai cum­plite blăstămuri asupra tuturor-, aoe-

! l ° r0» oari au mijlocit la despărţirea fiiu- ; lui seu. V-.* J,' .'i i ' . .T

; Nu mai puţin emoţionat e şi feoio- rul. Dar’ el, ca s8 arete, că e voinic,- zdrav8n şi nu-’i frică de ori-cine,. mân- găe pe miloasa sa mamă, pe nând el însuşi ar av8 lipsă de mângăere., Nici lui nu-’i vine s8 se despartă bucuros de iubita sa mamă,-ci.oonştiu,- de.durerea

| ei esolamă : . f,

Eu m8 duo maioă-’n oătane,: , , ,f ţ l . Tu rŞmâi ou multă jale. . V , : ;

Nu se poate .despărţi de locul co- pilărîei sale, de fraţi, -gurori, dar’ -mai

, ales de are şi o, mândruliţă: O h ! atunoi despărţirea devine * de tot sfâşietoare;,

i Cum liTse îneacă .pchit în Uacrămi,. oums îşi jură reciproc credinţă-pe veoîe ! »b

;■ .■ Nu, ei nu *8. vor -uita nioi-odată, j ori-cât de departefieunu tde; altul. căci spune drăguţei «alja adânc oftând : ^ >

F O A I A P O P C ^ U L m :

vor fi comandaţi de Edem Paşa. Sin­gura ţintă probabilă a acestor trupe ar fi Coveit, în golful persic oel mai fru­mos port, pe care-’l revindică -Englezii pentru ei. Se crede, că Turcia are de gând a pune mâna pe acest port spre a-’l ceda apoi Germaniei. în golful per- eic au sosit deja trei încruoişători en­glezi şi alţi trei sânt pe drum. -"

A n e x a r e a M a n g iu r ie i *

«Naţional Tidende* din Copenhaga comunică' ştirea; că chestia principală, asupra cărora a dteiiutat Ţarul cu îm­păratul german în Danzig, a fost ane­xarea Mangiuriei la Rusia. Resolvarea s’a făcut conform dorinţei Ţarului. Cer­curile competente din Copenhaga asi­gură, oă ştirea e adevSrată şi puterile europene trebue să fie pregătite a primi în curend vestea despre alăturarea de­finitivă a Mangiuriei la imperiul mosco­vit. In privinţa aoeasta s’au înţeles şi contele Lambsdorff ou Delcasse la Com- piegne. fV/; r, r: i.-;

.: R Z sb o it il d in A fr t c a -d e -s u d .- Admirabila luptă de resisteriţă a

mioului popor de Buri obntra Angliei ă reînceput, de când cu * oobbrîreă lui Botha din munţi, cu fputei*i noue. Planul Burilor e să strîmtdreze colonia Capu­lui, ca astfel Englezii sS fie siliţi a pă­răsi republicele oonoentrându-’şi forţele pentru ap8raroa coloniilor lor. In caşul aoesta râsboiul ar fi ajuns eară în stadiul de aoum doi ani. ■;

După ultimele telegrame/ coman­dantul bur Kritzinger, invadând aproape de Herschel în colonia Capului, â cu-

; prins un castru englez; şi două tunurL Dintre Englezi au r8mas morţi briga- d iriilr Murray, 4 oficeri şi 39 soldaţi, ră­niţi şi prinşi peste 150.u »Pall Mall Gazettec comunică în

numSrul ultim, că lordul Kitchener se gândeşte serios la demisionare,’ neper- miţendu-’i-se s8 încerce toate mijloacole potrivite pentru terminarea Jrfisboiului E l cere aplicarea pedepsei de moarte

■ pentru toţi »rebelii«J proclamarea stării de asediu în oraşul Cap şi în alte lo- curi' şi trupe noue. i - i

î Diplomaţia rusă crede, oă în ; cu - rend se va realiaa ideea Statelor-unite din Afrioa-de-sud. Ea^e aplicată a pro-

Draga badii Măriucă,Vine Neamţul s8 m8 ducă,S8 m8 duoă la Braşeu,Ca s8 uit de dorul t8u.Ducă-me 'n. Ita lia ,. ...Şi eu tot nu te-oi uita. '

Dar’ apoi oâi e , badea departe, cum ii trimite dor mândrei sale, pe vr’un cuc şi cum mândra îi trimite pe vre-o

; turturea iau pe vre-o âmărîtă de mierlă, cum le roagă s8-’i spună badiului să vină, oăoi nu mai poate de dorul lu i:

; Turturioă dragă mie, ..-j...v - Spune-’i badiului sâ vie. ,,, ^

‘Ear’’ badiui e i: de departe zice : *

vl*or;uScituyini-a; mândra \ îq; Pflnunfpuiuj.derturturea;;;!^-i m ă ^ d u c ta

r s-: Şi-am rSspuns , pe-un puiu de ou<Că ,z8ur;nnvpoţi s8 m8 duc.;; s

| Dar’ în sfîrşit, când JdupăK ătâtea suferinţe, se întoaroe earăşi aoasft la pă-

..... ....... _„;.j?r..;*39....

Nr. 39

inova realisarea lor, şi pe. oşle diploma: tică. Tot !n cercurile diplomatice ru- ieşti se afirmă, că Ţarul a vorbit . în chestia a cea s ta ş i Ia T Danzig .şi în Francia., .‘ £ ' --V*

Stările din colonia Capului ' sfint, după rapoartele engleze, dosolate. În ­tregul ‘ element' olandez e în revoltă/ gardelor orăşeneşti din Oraşul-cap li s’au luat armele; rieavând Englezii în­credere în loialitatea lor. Portul din golful MoBsel trebue să fio apărat de corăbii engleze de 1 răabolu, căci Burii au : pătruns până la mare.; Deputaţii, ' oari ’şi-au presentat ^oniagiile 'duoelui de Cornwall, au fost făouţi' prisioneri1 de cătră Buri.1 După raportul lui Kit- ohener, Burii au spart uri ' Natal lin iile ' engleze/pătrunzând înspre sud. Oă Burii n’ au înaintat încă mult, au4 sâ mulţu­mească Englezii împrejurării,'oă rîurile de graniţă Tugela şi Buffalo sfint umflate şi nu pot fi încă treoute. In Oranie înoă stau Englezii rău, fiindu-le tăiate aproape' toate căile pentru aprovisionare. Fată’ de deolâraţia engleză de ăneotare a republioelor bure, Burir pregătesc1 o anectate oficială a coloniilor engleze.

• Ofioioasa »Amsterdamer CouratnU publică 'o telegramă a lu i Botha, în ; care comunică1 lui Krugdr, oă 1 în curs:‘ de 2' săptămâni a bătut de 17 ori pe Englezi. Burii sfint mai! siguri ca ori­când de ÎBbândă. ' ; q

Oât de grea e posiţia’ Englezilor se vede şi de acolo, că îri contra Buri­lor' trimit > şi cete formate din sălbaticii ; Zulu-Cafriis şi Basuto. In ultimul timp trupele bure au bătut de două-ori pe aceste trupe ’ »engleze«.

In Pretoria s’a publioat din parte engleză o proclamaţiune,- care dispune vânzarea bunurilor dela Burii, carin ’au depus armele. : :

Ştiri mâninte- • ,* Prefeătindu-se 6 nonă revoltă ' carlistă în

Spania, guvernul a luat mcsuri severe ' pentru prevenirea ei. ( r j , , ^

în Barcelona anarchiştii au ‘ făcut din nou !” scandate. • In lupta cu garda civilă au rănit mai m ulţi,gardişti» : v .‘‘' " n n ; ’ .-'.v '

în Serbia veche se întemplă zilnic^ răp iri [, de fete creştine prin Albanezii mohamedani....W.fUi , r. i:-.-:

rinţi, fraţi, surori, câte. alusii nu-’i trec ; prin minte! Câte iiu-’şi închipuie' că ! s’a întemplat cu ai sei ! că: " :

iP a jiş tea ' .Fearăle s’au ruginit, ! JPărinţii au înbătrânit, ’ ‘ j

Ca mângăere pentru acestea înoepe i doina.' Şi aşa cântă de cu jele, încât do jalea l u i :°' j

<! I:'! r -- £ • h.Iarba, oă se c l ă t i n a , r i, > . i,

t Frunza:'n codru .tremura, V,., î f . , !Şi foarte . seV,înduioşa.., ,.:nn«.v.

•^Mişoat în fine de atâtea1 sentimente' ! produse' prin: diferitele doine, riu-’mi p o i :! încheia -lucrarea; fără oă °iă ;inu oBolam1 j; dimprbună> ctf: poporul român:.*’ !1!!i 3 r’

.6îi ,H ' l y, ■ t , ht . Cine' a scornit doina»!*-, 8t

Arsă, ’i-a fostjn im a.j' r; b {

... .......... .

F O A I A P O P O R U L U I

.... Armenii yoeso aă înfiinţeze în Paria un comitet sub numele «Reuniunea arm eană«, care sfi deavolte o activitate politică pentru liberarea lor.If-.U- i ■ i; i. ■ - .r; în Neapole s’au ivit. între muncitorii' din'

Punto franco 12 caşuri de ciumă. 8 ’au luatcele mai severe măsuri de precauţiune.-■'ii 1 ' ' ■■■jr: Camerele sârbeşti sunt convocate pe 1

Octomvrie a. q.,, f ; , ,. -o r

Terminul defipt pentru reîntoarcerea. T u r - . cilor tineri fugiţi în străinătate au espirat. Din-, tre' cei nesupuşi au • fost condamnaţi 26 la moarte.!- -o i' .J-i' .ri ■#

! i'în Viena s’a făciit1’ batalionului german, care în ' mersul lui cătră 'Germ ania s’a ' oprit

, acolo,:o prim ire entnslastă. -în onoarea ofice- . rilor s’a,,dat la Qurte un banohet, la care îm ­

păratul a salutat, batalionul în- numele ( întregoi• armate c. ş f reg.Ux-, • I ■ ■ w ' •” ■ ' ■ ' ;i' ;<

î,;; Hedam <Bey au strîns o ceată de A lb a -: nezi, cu cari ameninţă satele din îm prejurim ile Prizrenduîui (Serbia-veche) chemându-le tot­odată la răscoală contra Sultanului. Averea IqÎ Iledarn Bey a fost confiscată. ' v

ţ In Rio-de-Ianeiro s’a constatat în mod ofiolos ciuma. în Marsilia a murit de ciumă pe bordu l vaporului >Sonegal« un om. .

„Asociatiunea“.Adunarea,despftrţ. din Oradea>mare. .

1 ,,J,5 ; , r ;•■■■.',’i > /;•> “ 7? Sept.; 1901.; •.a p. v Cu t bucurie:. Bcriu ; despre decursul

adunării despârţSmentului Orădan al »Aspoiaţiunii pentru cultura .şi litera­tura poporului româri«f ,ţinută în comuna Bratca la 8 Septemvrie s t n. 1901, ca prima - în acest ţinut, care ' aşă"“de rar dă semne de vieaţă românească. Cu trenul yâe;^3i ore a sosit 0 dela li Qrade comitetul central al despgrţgmentului, ca're- lâ !gară ' a rfost ‘primit de’ iin piibîio foarte" numSros, ’tfompiis din i^rani d in 1 comuideie 5învecinate |i ’mtelfgeriţa' • dîh; : jur. îri numele tuturbt' a" fost salutat de binevenite prin cuvinte alese de dl Gavril Lurigu, paroch; gr;-biv în Poribrai

Şedinţa a ! fdst derchisă la 8 bre - p. iri^ în' şcoala; gr.-or. i îri' mijlobtil; unui riu-4 mSros publio, inteligenţi şi * ţărani,; prin dl sNicol. Zigre, adv, oare arată însemnă- ' ta tea »Asociaţiunuc,- oare tinde la des-'

voltarea culturală a poporului român şi îndeamnă poporul la îmbrăţoşarea şcoa- leii prin care vor put6 progresa paralel’ cu alte naţiuni oulte. DI Andreiu Hor- vath, parooh, asesor refererit,* ceteşte ra­portul compus cu mare pricepere de causă despre activitatea comitetului dela” înactivarea despărţâmentului, care a- fost ascultat ou viu interes.

• i.Urmat-au apoi‘ raportul dâssarului,* din’ 'oare se - vede ■ starea financiară' â‘' despărţământului. Pentru ceusurarea ria- !poartelor{‘!însoriereâ de membri > noi Jişi înoassareaitaxelor restanteşi; Curente ’sd 5 alegr)?3 s comisiupl în,!;persoanele. dlor Iosif Şloldovan,- aşesor, Petru Cippu, Jnv.^,; Georgiu Moraresou,, Teodor ; Stanon, Ga­vril Lungu;!. Diaiqandi^.Corneliu Abrii-;. :'dan,ijŞtefan Sipoş.f- ’| „,,MPână-oe comisiunilo; îşi :vor. imr.' plinVragendelef,ilor şedinţa^se, suspinde. ; prin;preşedinto. iy} f K j j . O i:a>’ f„. .Oomisiunile întrunindu şe, i:vip ;,ou!.

raport, -oft toate se, află în, cea mai bună ordine,, propunând on; adun. a j:le;i,voţa j absolutoriu. pejiângă- mulţumjtă,T proto* *

colară.: Se ■ primeşte ou aolamaţiune. Dl Diamandi, ceteşte .' lista membrilor noi însorişi între oari ,s’au înscris d-nii Iosif Moldovan, parooh şi asesor comit. în Ar- tităy, solvind suma de 200 cor., apoi membrii ordinari şi ajutători, dela oari s’au Inoassat peste 300 coroane. Se ceteso telegramele de felicitare sosite dela Dr; T.Botip,prof.r Samuil Iacob, teolog, Arad. Cu disertaţiune B’a Insinuat 2 membri, s’a cetit , una din aceste despre însemnă­tatea literaturii poporale la Români, de Andreiu. Horvath, oare a fost foarte po-: trivită. pentru această adunare: ’ l-s’ a esprimat: mulţumită din partea adunării. Urmând alegerea comitetului pe 3 ani, 1901- -904, adunarea având în vedere’ activitatea desvoltată de vechiul comitet cu aolamaţiune alege de preşedinte pe dl Niool. Zigre, de secretar pe neobo­situl Andreiu Horvath, oare şi până acuma a desvoltat o activitate vrednică de toată lauda intru înaintarea >Aso-

; oiaţiunii* aici în ;Bihor, de oassar pe dl : Dr. Coriolan Pop, direotor, eseoutiv la ' «Bihoreana* şi trei membri tot din ; Orade. .:■ >■■■ ■ ' ■ ■ "

• 1 Ga delegaţi pentru adunarea gene-• râlă la Sibiiu să aleg Rev. domn Iosif Moldovarij ear’ în locul Speotab. domn Iosif Vulcan, preşedintele societăţii pen­tru fond de-teatru, pe care o va repre- sonta, e ’.ales dl Dr. C. Pop. Intre oas­peţii din depărtare am văzut pe domnul Toma Păcală, prot. gr.-or., Iosif Roman, Iosif Vulcan,Diamandi (Orade). On. domn

; Rocsin, îDr.’Ioan Iacob, Dr. Andreiu Pop,, advocat, Mărincaş, cassar> la iVlădeasa*, (Huedin) ş. a. ..\ty î;

l j r Cu ocasiunea acestei adunări s’a dat un conceri;» care ca primul pe Orişul

> repedem' succes ■ foarte bine, -meritând toată lauda învăţătorimea,- care 'şi-a dat

î atâta silinţă; pentru bunul succes, aştep­tând a se qvalidită şi de altă-dată, -căci

; acum au dovedit, că sunt în' stare a pro­duce fapte" demne de posiţiunea lor. Co­rul a; fost compus din domnii învăţători:: Nicolau Firu, cond, Ilie Ile, Gregoriu Blagu, I. Butiri, Ioan Boţia, Georgiu Grozaj sZaharie^ Bulzan, Iosif Crainic, Dionisiu Luoaoiu/Teodor Crişan, A. Vâs-

ican, .teolog şiiA; Teotelecan. La concert1 a disertat dl Iosif Iacob iur., ear’ Vâsoan, teol. a declamat; smbii au fost aclamaţi din partea publicului asistent; ‘

r ; ; După concert tot din partea cori­ştilor susamintiţi> s’a jucat • »CăluşeruI» şi »Bătuta< ou>o rară dibăcie, mai ales că s'a jucat ântâia-oară îri aceste părţi. Aceste1 frumoase joouri naţionale ar tre. bul răspândite la poporul nostru. A ur­mat petrecere, ?care;a 'ţinut'rpână dimi­neaţa.^ Din oununa frumoasă de dom-- nişoare am putut însemna puţine, anume : Elena Pop, , Lepntjna/Cherebeţu, ;Lucre- ţia Şălăgiţin, .Veturia Paladi, Elena Co­vaci, d-şoarele,Morarescu, Cristina Iacob, ;Mărioara ^Cadar, ,Hortensia Chinez, L. Filip, ;C. Câmpian. . In costum ;naţional.

’ au fost d-şoarele: ,,;Rosalia; Popoviciu, ;E.i; Fazqkas, ,,şi.,/ altşri:d-şoare- şi mai multe ..doamne,- pe, care idin causa . mul-, fţimii nu le-am . putuţ ,însemna, la toate > lînsă.le, Berveşţey spre ,laudă, părtinirea > unei aşa petreceri româneşti. A r , f i mai ipotrivit însă,a scrie numele acelor domni şi dame, cari , nici cu aceşt. prilej • n ’au , •venit înv mijlocul Românilor,; să; dover: idească uncsimţ românesa ;•> ?i ..

Pag. 459

. Pentru buna rouşită a petrecerii din Bratca merită toată laudai-preotul locului Ştefan Domoooş,; oare n'a cruţat nimio rpentru succesul ei, având într’a- jutor pe dl Petru Cipou, învăţător îti Luncşoara» oare asemenea a ostenit mult pentru-os această petrecere,: unica până aoum aranjată în onoarea adunării >As6-' ciaţiuniu- pe valea Orişului repede, «S fie cât: mai oeroetată. Mulţimea adu-' nată cu aceasta ooasiune se vede In grupe fotografată de domnul V. Ţiben- sohi negustor din loo. Ne-am ţinut de da* torinţă a face un mio raport despre de­cursul adunării şi petreoerii din Bihor,' pentru-oa sg se vadă, oă acolo elemente sunt, oari pot faoe mult, numai puteri? conducătoare să fie. înainte fraţilor Bthoreni, că Dumnezeu ne vă ajutai

■■■'■ ‘ ’i \ ■ Argus.

Psg. 460

Omul doririlor.Rodna-veche, Sept. 1901;

Este o lună de zile trecută, de oând vrednicul nostru paroch Gerasim Domide s’a strămutat Ia Bistriţa ca parooh şi protopop. Bunătatea inimii şi binele arătat în .un mod nemărginit, cătră fie-? cine, precum şi ajutorul dat în lipsele poporului seu în toate împrejurările, vor remâne neuitate şi neşterse, din ini­mile poporenilor bine recunoscători din Rodna-veche. , - 1, Părintele nostru sufletesc Gerasim

Domide a plecat din Rodna-veche, înso­ţit de lacrămile bunilor sei poporeni şi amici fideli, cari în sufletele lor au fost convinşi pe deplin, oă> prin- depărtarea bunului lor .păstor sufletesc perd în ade- ; ver în el pe stejarul, sub oare s’au scu- tit o mulţime, mare de suflete persecu­tate de greul vieţii. In timpul, cât a servit, la stăruinţa sa s’a cumpărat o proprietate imobilă pentru biserică gr.- catolică situată ; chiar in piaţa centrală a Rodnei-veohi cu suma de 14.000 fi. v. a;, ce era se cadă în ghiarele; unui jidan, s’a; edificat o; şcoală: frumoasă cu patru ) clase, ear’ pentru învăţători s’ a ridicat salarele, şi s’a sporit corpul• didactic, ba chiar acum în zilele ultime, s’au mai ■ oumpărat o casă în valoare de 2000 cor. tot pentru biserică. Tot la stăruinţa neo­bosită a acestui; brav păstor sufletesc s’a înfiinţat în opidul Rodna-veche şi o reuniune de păstrare şi împrumut sub numirea * Fortuna* pentru ajutorarea poporului şi; scutirea acestuia de cămă­tarii nemiloşi ! :Acestea şi oînoă multe j alte fapte bune vor faoe în veci neui- tat în Rodna^veohe numele acestui demn păstor sufletesc. ; •

; Poporul din Rodna veohe în nedu­merirea sa se întreabă aoum îngându­rat: Unde este omul, oare să poată su­plini golul ce a rămas în Rodna-veche, în biserioa: ■ Domnului şi în sooietatea noastră culturală şi poporală! Poporul româneao din opidul Rodna-veche, con- ştiu de sine şi de soartea sa, doreşte { ca să aibă preot acolo, un om moral, religios, orator bun, om social şi cunos­cător de limbi' străine, oâ prhr cultura ■a să insufle respeot şi străinilor; să fie uri apărător şi interpret fidel al căuşelor şcolare şi biiericeşti, se fie un bărbat, oare se stee in fruntea şi nti în coada

altor inteligenţi.’ Ş i ’ aşa înconvingerea sa proprie, Bpnatul ou inteligenţa şi tot poporul gr.-cat din Rodna-veche, uniţi în cugete şi în-simţiri‘ — s’au declarat, cu unanimitate, că preotul oel mai apt, care întruneşte în sine toate aceste în­suşiri, şi. oa unul; oe poate şi< este cel mai capabil preot de a satisface pe de­plin tuturor dorinţelor şi aşteptărilor noastre, este Mult Onoratul Domn Dr., Vasile Lucacitţ, actualul parooh d in . Şişeşti. Pentru acest bărbat demn, se şi fac toate pregătirile recerute, în una­nimitate, şi cătră Escelenţa Sa Domnul. Episcop şi Măritul:} consistor gr.-oat. des Gherla, ca să fie aprobat în această pa-'1 rochie dl Dr. Vasile Lucaciu. Pe acesta!; îl doresc toţi. E l este oea mai potrivită persoană pentru paroohia Rodna-veche, unde ’i-se va deschide un mare câmp de, activitate pacînioă pe terenul, şoola- ■tio şi biserioeso., Aoesta e mirele bise­ricei cel oftat de toţi Românii gr.-cat din Rodria-vecha. Pe acesta toţi îl do­resc cu însufleţire mare; şi nu încape, nici o îndoială, că şi autorităţile superi­oare bisericeşti, ţinend cont de dorinţa fiilor credincioşi gr.-cat. din Rodna-veche,

, vor aproba această dorinţă generală şi stăruitoare, şi vor denumi pe d-nul Dr. Vaâie Lucdoiuroa; pârdch> gr.-cat. în co­munitatea opidanâ Rodna-veche, înoun- jurând neplăcerile, ee uşor Vâr pute naşte din denegarea unei respingeri ne­socotite, care numai urmări triste ’ va

: aduce ou sinebh ^:

' Mai mulţi poporeni gr.-cat. ca (ii t: recunoscători.

i FOXlA POPO R ULUI,

‘ Din istoria Transvaalului.; Transvaalul, (sau cum îi zice in geo­

grafii Republica sud-africana, e un stat tinăr, fiind închegat în forma de azi nu­mai din anul 1860. , ;

Naşterea lu i. are s i ee ’şi-o mulţu- measoă, ca toate coloniile şi statele din i Africa-de-sud, descoperirii drumului ma­ritim ; cătră India- ostioă. La * începutul secolului al ; 17-lea- s’a ; întemeiat prin Compania comeroială, olandeză la Capul Bunei-speranţe un port, în oare se opreau corăbiile în drumul î lor oătră India, ca să iee ; apă şi proviant nou. ) încetul cu încetul s’au adunat în portul acela oameni, oari erau; la început s tot Olandezi. Mai târziu s’au alăturat, la aceştia,şi Nemţi şi apoi mulţi Hughe-, , noţi, adecă Francezi reformaţi,. oari au trebuit să fugă din Francia, oa să soape : de înfricoşatele goane ale lui Ludovio al X IV . Fiind însă; Olandezii în. majo­ritate absolută, toţi aceşti Francezi s’au î oontopiţ în sînul naţiunii olandeze, aşa oă .numai numele de familie le mai arată originea (Joubert, Theron, Du Toit ş. a.)

La început'coloniştii nu s'au ‘ prea îndepărtat de ţărmurul in ării, măi ales ' şi- de teama popoarelor sălbatice, dar’ inmulţindu-se poporaţiunea albă ău în­ceput să între mai adânc înlăuntrul Afrioei şi ăşa i ’ a ! pus basă repu- blioelor de mai târzfu. Nioi n’au în ce­put bine Olandezii să se a ş e z e .ş iE n - glezii s’au şi grăbit să pună teritorul ocupat de coloniştii Olandezi sub scutul guvernului englez în anul 1620, oa s8 secere, unde n’au sămănat 'nioi-odatft.

.HL.30:

Sunt deci aproape 800 de am, de oând au înoeput Olandezii, adecă Bura de astăzi, să fie ameninţaţi de Englezi în libertatea lor. în anul 1652 au mai so­sit 100 Olandezi în Afrioa, zidind pe locul oraşului Cap o fortăreaţă. In anul 1659 a fost cea dintâiu luptă mai

' mare între Buri .şi Negrii. „ (( ...v Traiul de pe stunci al Burilor era

cam cortorăresc. E i: se ocupau ou eco­nomia de vite.; In cară mari, trase de oătră. 12 păreohi de boi şi încărcate ou toată averea lor, . cu nevastă şi copii, mergeau dela un loo de păşunat la altul. Unde găsiau, un :isvor bun de apă şi păşune bună,;, părăsiau carăle şi-’şi: fă-, ceau bordee. Când se. apropiau duş- manii (Negrii), îşi dedeau de ştire unul,

v altuia ou mănunchiuri de nuiele aprinse. In jcurend erau toţi pe oai şi atacau duşmanul din mai multe părţi. Puşca înoăroată cu bucăţi tăiate .de plumb ei nu ştiau de gloanţe — băga groază în Negrii, cari n’aveau încă arme de foc, pe cari le-âu căpătat mai târziu tot dela Albi. Dacă,erauf atacaţi îpe. drumv în­dată, formau din oarăle lor cele mari unt lagăr rotund oa un cerc, în mijlocul oă- ruia aşezau vitele. In oarăle ou lesele făoute din bârne, aşa că erau ca nişte păreţi, groşi, ee adăpostiau femeile şi copiii. Tot acolo steteau şi bărbaţii cu puştile gata întru apărarea vieţii, lo r ş i , a familiilor, lor.;K.Numai daoă; era ' duş­manul în număr din seamă afară mara pute să cucerească un astfel de lagăr. Dar’ biruinţa câştigată era plătită : ou sute de leşuri dintre ai lui. Se înţelege, că într’un astfel de oas numai rămânea nimenea dintre Buri în vieaţă.: ;

, Intre anii 1685 şi 1688 au sosit în Africa 300 de Hughenoţi francezi. Aoe­stia au contribuit foarte mult, ca să facă din Burii, cari nu prea aveau starişte, oameni mai aşezaţi. Hughenoţilor este de-a se mulţumi introducerea culturii viţei de viie.

Angiîa nu vedea de loo ou ochi buni desvoltarea aoestor, colonii,, cari ’i-se păreau compuse din oameni prea iubitori de neatîrnare. Când -văzu, că Burii vreau să-’şi păstreze chiar şi faţă de ţeara — mumă reaţîrnarea lor, înfiin­ţând în Svelendam o republică liberă, guvernul englez trimise sub comanda admiratului Elphinstone şi a generalu­lui Craig trupe engleze, cart aveau să susţină, vezi Doamne, 1 autoritatea prin­ţului de Orania (domnitorul Olandei) şi să iee în posesiune republica năsoendă .pentru el. Englezilor le-a succes atunoi să învingă penu rii, dar’ in loc să lase ţeara domnitoruIui Olandei,: au cuprins-o pentru ei, numind ca prim guvernator al ooloniei pe generalul Craig. In anul 1800 a fost pusă Afrioa-de-sud eară sub stăpânirea Olandei; dar0 îri anul 1806 .apăru din nou o flotă engleză, care cu­prinse oolonia eară pe seama Englezilor. Burii Ş’au luptat şi atunci ou desperare contra. acestei nimiciri a ‘ independenţei j I°r, dar’ fără resultat. ,;. Iu pacea dela Paris din anul l815, însuşi regele Olan-' dei a declarat, oă renunţă în favorul Englezilor la oolonia sudafrioani, oare număra deja 62.000 locuitori Albi. —

(Va urmai.

Nr. 39

PARTEA EE0HDMIC1Păşunatul de toamnă ăl vitelor.

Păşunatul vitelor în câmp este cel mai vechiu şi totodată şi cel mai uşor mod de nutrire, de oare-ce şi numai un om singur poate s6; nutrească un nu­măr mai mare de vite, ca dacă acelea se nutresc în grajd. ' ;

Plugul şi sapa au tot strîmtat pă­şunatul. de primăvara şi vara, aşa oă singură toamna poate da o păşune mai bogată vitelor, care însfi îndeobşte nu prea ţine mult, cu deosebire când mai domnesc şi ploi îndelungate, de aceea mai mult se calcă, decât se paşte.

în câmpurile comasate, nioi chiar toamna nu poate da vitelor o păşune mai bună, parte pentru-că pământul arător se seamănă ou sfimănături de pri­măvară, ear’ fânaţele cosite câte-odată «au de doufi-ori puţină iarbă mai au pe ele. Astfel ou drept cuvânt Be aude zicân- du-se în câmpurile , comasate: »că vitele iernează şi vara*. . . (

Deşi unii economi de vite susţin, oă păşunatul vitelor în câmp nu este aşa de preţios oa nutrirea acelora în grajd, totuşi astăzi este pe deplin , con­statat, că păşunatul din câmp, dacă acela este destul de bogat în iarbă, este avantagios din mai multe puncte de ve­dere.

Păşunatul vitelor în câmp, dă ace­lora putinţa de a se pută mişoa în aerul liber şi sănătos, care le întăreşte oţăleşte şi fereşte de multe boale. Pă­şunatul vitelor din câmp, în oele maimulte caşuri le ofereşte, acelora atâta nutreţ» decât ele au trebuinţă, câ să se poată sătura. Nutreţul din câmp' şi-’ l aleg v i­tele în dragă voia lor de pe unde le place, pe când îri grajd sunt , silite să mănânce aceea-ce le dă economul.

Nutreţul dip câmp. nici nu este aşa de scump, ca cel"din grajd.. Vitele mâ-, nai te la păşune sunt mâi dedate şi cu schimbările atmosferice, sunt mai v ioa ie ; şi mai tari, ca cele ţinute şi crescute numai în grajd. Cu deosebire pentru vitele tinere păşunatul în-câmp este~de

„Teranii nostri“.— Piesă poporală în 3 aete —..... " ' de ' ’ . ,

, >. *. i j ‘ ; i fS. Macoflfteann.

Timpul: cel de fufă.'Locul': oiiomuhă română.l>erHuanele:

Trăiari,ţărani - ■ - ‘Tdma; ţăran avut^ ' 'Lenuţa, soţia Iul, ?.'> ţ , JEva, văduvă bătrână: •' Aniati .nepoata e|,. ; i; Moise,, ■' ■ Costică, june, Sara. ■,.;,Coriolan, învăţător,

i ; ţ. Ţărani, ţărance; e tc .'

A c t l Ă l l .. . in .: ‘ î ‘., •; . ; i

jRepresintă o casăţărăneasoă.

;r< S e e n a :■ F . :

t!'y’ Ceideî'sus'şi Moise. •

, r! Moise (intrând):, Oameni buni, f ie-vă milă de mine şi de cei; şepte copfi <ai mei,.— nu mă lăsaţi sfi per fde frig şi de,foame,^. ,

Lenufa şi Eva (deodată spăriate): Vai Doamne! ce minune... .....J

neapărată trebuinţă pentru desvoltarea trupului lor.

Un bun păşunat de vite trebue Bă

întruneasoă şi . anumite reoerinţe, fără de cari acela nu poate corăspunde aievea scopului hotărît. . ;

Mai ântâiu acela trebue să fie bo­gat îri iarbă. Aceasta earăşi nu trebue să fie numai de un fel (specie), ci de mai multe feluri. Pământul Be conţină umezeala de lipsă, ca iarba mâncată de vite să poată creşte earăşi cât mai cu­rând.. Un bun păşunat de vite că nu fie lipsit nici de apă bună , şi curptă, cu care să Be poată adăpa vitele când le este sete. Primăvare când iarba e de­stul de crudă şi conţine multă apă în sine, nu o prea beau, dar’ peate vară şi toamnă, când aceea a, îmbătrânit şi conţine multă materie uscată trebue adăpate cât mai des.

într’un păşunat bun de vite, să nu lipsească nici unii arbori mai mari, sub; cari să se poată adăposti vitele pe tim­pul căldurilor, vânturilor şi al tempes- tăţilor mai mari, şi de oari se se poată scărpina când au lipsă, ear’ de cumva vitele dorm şi peste noapte îri' câmp trebue îngrijit, ca în nopţile ploioase şi răci, să poată fi adăpostite isub anu­mite şoproane închise şi acoperite.

Păşunatul vitelor în câmp are pe lângă însuşirile cele bune şi unele scă­deri. Astfel Be perde partea cea inai însemnată a bălegarului fără nici un folos practic, de cumva nii se pun v i­tele peste noapte şi la ameazi, ca se zacă pe pământurile mai sărace şi nero­ditoare.

Daoă păşunatul este şi ceva mai departe de comună, vitele de lucru nu Bflnt totdeauna la îndemâna economului,

, ear* în cas de-boală sau primejdie, eco- nomul nu poate alerga îndată ca să le dee ajutorul de lipsă ş. a .' -

Păşunatul vitelor în câmp.: nu le p6ate da acelora în decursul anului’ întreg nutremântul de lipsă, oa să se

j poată pe deplin sătura. Astfel ia înce­putul primăverii, până-când dă iarba

f mai bine şi toamna .târziu, vitelor dela ; păşune trebue sfi li-se dee seara şi, dimi­neaţa şi câte ceva nutreţ usoat ca eă

- nu-prea slăbea scăv -' ; — — ~ - - -

; , Traian : Ian spune-’mi cum şi de uhde eşti, şi cum ai ajuns în starea în

i care te afli...? \ ţ ...

Is idor: Să-’ţi ajute Dumnezeu cre­ştin bun şi de omenie ce eşti, lasă-mă nu­mai, o. .clipită eă-’mi încălzesc , sufletul (se .apropie de sobă).,, , - ; . -r;,

f Traian : E i ! bine! (dându-’i un scaun) începe: >;.\i;

' : Eva (cătră Lenuţa); Vecină (făcen- dit-’şi cruce) uitându-mS încă mult îa omul ăsta ’mi e teamă Bă riu visez : la noapte pe batâ-'f crucea^.1 ' : :

; C ‘r - i " <! ■ ■ ■>:î v Moise (ae uită la Eva, cordiş şi sus­pinând începe): Eram în casa mea, aveamo pr^vălîe mică, dar’ care ,îmi aducea

^venit,oa> una jţnare..,, într’o zi no vine ’ ştirea', oă toţi sătenii să şe pregătească de drum,7! căci au. să meargă In ; ţeara Bănatului,(i unde > li-se f împarte! pământ cât yreaus şi bani li-se ^ă, ş i . ş i că mult bine îi aşteaptă şi mare.Iucru. au (ei. de;, împlinit. Şi au pornit toţi cu mic cu

F O A I A P O P O R U L U I

Păşunatul de toamnă mai are şi alte scăderi deosebite, pe oari dacă eco­nomul nu ştie sfi le încunjure, uşor poate s ă ’i-se întâmple şi daună în vite. Astfel păsoând vitele iarbă ou brumă groasă pe ea, pot să capete anumite răceli sau friguri, cari le storc şi slă­besc văzând ou ochii şi în cele din urmă pot să se şi prăpădească.

Vânturile şi ploile răci de toamnă înoă âu o înrîurinţă vătămătoare asupra sănătăţii unor vite, oum sunt de pildă bivoliţele cele negre, cari având părul foarte rar, uşor se pot răci sau bolnăvi într’alt mod. De aceea pe astfel de timp e mai bine ca să se ţină şi nu­trească acasă în grajd.

Când vitele nu mai află destul nu­treţ Ia păşune, ca să se poată deplin sătura, atunci trebue ţinute şi nutrite în grajd, căoi apucând să flămânzească tot câte puţin în fiecare zi, slăbesc, de oare-ce în asemenea caşuri ele trebue să se nutrească şi încălzească din gră­simea aceea, pe care au adunat-o peste vară în trupul lor. Aceasta este pricina, că , vitele pe cele mai multe loouri slă­besc la păşunatul de toamnă şi întră de tot perite în iarnă. :ABtfeI întrate apoi Şi, pe lângă cel mai bun nutreţ şi grijă, nu se mai pot întrăma cum se cade, de oare-ce le mai suge şi frigul şi. gerul o parte , din grăsimea adunată în trup. Afară de acestea pe astfel de vite slabe se mai prăsesc şi, înmulţesc şi anumite insf cte, cari le mai molestează şi sug şi acelea o parte din materia nutritoare din trup. n\; :

: : Păşunatul ; vitelor pe toamnă ar trebui să se facă deci numai după-ce s’a ridicat bruma, şi a început a se în-- călzi cât de puţin aerul. Să ne ferim a scoate toamna vitele din grajdurile călduroase în vânturile şi ploile prea rS i, căci p rin . aceea noi înşine le espu- nem boaleior de. tot felul. Tot aşa să

; ne ferim a lăsa eă doarmă vitele în nop-• ţile lungi(,şi friguroase de toamnă în câmp, unde pe lângă altele pot să fie

• vătămate şi de unele fiară sălbatice. -, De altcum este pe deplin constatat,’

câ păşunatul de toamnă ieste foarte us- -cat şi cu puţină; vlagă în el. De aceea şi vedem, că vitele sunt trândave, le­neşe şi fără voe. - --------- ---

mare la această, veste. Şi fiindcă ei nu:: puteau trăi fără de mine, am plecat şi eu cu ei... şi.,. şi după oâţîva ani de

î zile,- unde am ajuns... s luăm lumea în cap şi să ne reîntoarcem de unde am plecat, dacă ;cumva nu vom peri pe drum de foame. . . .

Lenuţa şi Eva (compătimindu-’l deo­dată):; Săracii de ei.-;.

. . -.Traiati: Şi acum: ce ai de gând ? "’TMoise: Vreau (sculându-se de pe

scaun) să te rog sfi-’mi dai chilia asta mică; că întrînsa s8-’mi petrec zilele grele de- iarnă, la-primăvară apoi îmi i

.voiu căuta de cap... :: . >

Traian: Asta nu se poate., ' M oise: Cum, nu se poate? (oăzând în genunchi) O ! fie-’ţi milă de mine şi

; de copiii mei...;, , ; ■ : :o , iLenuţa şi Ev ai Pie-’ţi milă de e l '

amăritul... .roi1/.

!: • .Traian: Nu, nu se poate, îm i’ tre­bue chilia pentru mine...

Pag. 461

Pag. 462 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 39

S8 ne nizuim deci, a trece pe în­cetul vitele dela păşunatul de toamnă la nutrirea lor în grajd, oare şi daoă poate nu este aşa bună şi nutritoare, este mai oorăspunzătoare şi priinoioaaă sănătăţii lor, de oare-ce în grajduri ele au cel puţin căldura de: lipsă.

Ioan Georgescu.

Plantarea din nou a viilor.Viile a mulţime de comune au fost

pustiite cu totul în anii,din urmă, altele se pustiesc în timpul de faţă şi ar fi mare minune, sâ scape măcar cele-ce până aoum nu sânt înoă atinse de filo- xeră şi peronosporă. -

în urma acestui sbiciu al lui D-zeu co­mune nenumărate aumaijpuţincuunisvor foarte însemnat de câştig, ear’ lipseleşi. năcazurile oamenilor din acele comune cresc văzând cu ochii.

Mod de a lupta în contra {filoxerei» nu s’a aflat şi unde ea s’a încuibat ni­miceşte cu siguritate totul; ear’ pagu­bele, ce le-a pricinuit şi pricinueşte plu­garilor, e cu neputinţă să se calculeze.

Dar’ răul cel mai mare e că cei năpăstuiţi nu se ştiu şi nu se pot ajuta. Altă vie e în stare a planta ori-oe plugar; numai cât viţa noastră înzadar s’ar planta, pentru-că nici n’ar ajunge să se desvoalte pe deplin şi filoxera ar pustii-o şi pe ea. Cercările fel şi fel ale oame­nilor au adeverit aoeasta mai pe sus de ori-ce îndoială. Deci acum nime nu se mai înoumete a face nouă încercări cu viţă de soiu din ţeara noastră. Singur pământui nesipos, s. p. între Tisa şi Du­năre, în comitatele Timiş şi Torontal din părţile Bănatului ş. a., este în stare a păzi viţa noastră de acest mare duşman al ei. In toate celelalte soiuri de pă­mânt trebue plantată viţă americană, altoită cu soiuri alese de-ale noastre.": Viţa aceasta trăeşte 15—20 ani şi în timpul acesta răsplăteşte înzecit cheltu- elile făoute cu plantarea şi cultivarea ei.

Oamenii însă n’au viţă americană, nioi altoită nici nealtoită, mai departe’ nu se pricep la meşteşugul altoitului, deşi nu e cine-ştie-ce lucru mare; şi, oum oamenii sunt înglodaţi în datorii, celor mai niulţi le lipsesc mijloacele de lipsă,

adecă banii, măcar că o datorie făcută pentru plantarea din nou a viei nu tre­bue încunjurată. Banii împrumutaţi şi cheltuiţi spe acest sfîrşit au să aducă earăşi în sourt timp bunăstarea şi înde­stularea în oasele celor înceroaţi atât de fără milă prin filoxeră.

ti npr uimituri pentru, plantarea din nou a viei . :

Pentru-ca plantarea din nou a viilor să se poată face mai îngrabă, în anul 1896 s’a adus o lege, prin oare guvernul este împuternioit a da din banii ţării în fiecare an câte 200 mii fl. ajutor pentru plantarea de viţă' amerjcană. Tot atunci guvernul a fost împuternicit să facă con­tract cu o bancă din ţeară, oare să dee împrumut cultivătorilor de viţă ameri­cană cel puţin 25 milioane fl. Sarcina aceasta a luat-o asupra sa banca agrară din Budapesta, care dă împrumut oelui-ce sădeşte un jugăr de vie americană 1000 fl., fără a-’i intabula împrumutătorului altă avere, decât numai viia plantată. " *

Camăta, ce se cere, este de 5 fl. 75 cr. la sută adecă 5s/4°/o- împrumutul se dă sau în bani gata sau se dă, viţă americană altoită în preţ de bani. în cei dintâiu , 3—5 ani împrumutătorul poate să plătească numai carnetele, ear’ plătirile din capital încep numai după aceea şi se fac în rate anuale, astfel oa întreg capitalul să fie replătit în timp, do 15 ani. , ' %

împrumut căpătă ori-ce proprietar ; de vii, dacă are să planteze din nou un

loc de cel puţin */» jugăr, de pe care viia a fost nimicită de filoxeră. Pentru plantarea unui loo mai mic de Vi jug. se dă împrumut numai, dacă în comuna respectivă s’au plantat deja peste tot cu viţă americană cel puţin un . teritor de 2 jugăre oatastrale. • Aceasta însă eo sarcină pentru micii proprietari. Dar’ ea se poate uşura, dacă oamenii îşi vor

i da silinţa şi vor planta toţi împreună cele 2 jugăre ce se cer în lege, pentru-;; ca după aceea să poată fi ajutoraţi şi

, cei mai săraoi. w?

împrumut se dă şi celor, ce au replantat în toată - regula viţă Smeri-

; cană, dar’ aceasta n’a ajuns înoă să dee s roade.' > ; ;

• Moise: Dela mila- ta atîrnă' viaţa- celor şepte copii ai m ei... i ■>

Lenuţa şi Eva: Sărmanii copiii'

Lenuţa: Calcă-’ţi pe inimă Trăiane ş i . . . ' ‘ "

Eva: Dă-’i chilia vecine, şi D -zeu. îţi va da răsplata cuvenită pentru fapta ta creştinească..... „ , : , ... ,v .

Moise: O ! fie-’ţi milă de noi!2ra ia » (cu îndoială): Ei; ei, bine,

fie dar' până la primăvară,-mai departe nioi o zi... : ..;v . , f

■■■>: Moise (soulându-se din genunchi):. D-zeu oei viu să-’ţi răsplătească bună­tatea inimii (se închină adânc şi esev afară) ... /ir

Eva: ’Ţi-ai făcut pomană cu e l ■ăraoul.i : \ ^

Traian: Am făout-o de dragul vostru, dar’ ...* dar/ de astfel de pomene întotdeauna ’mi-e frică.

E v a : Bun e D-zeu, vecine... dar’

* acum mă duc şi 'eu , noapte bună, (ese); Lenuţa (eşind după ea ): Noapte bună..

; ^ S cetna V I.;Traian şi Coriolan ‘

T ra ia n (singur):^ într'adevăr şi mie-’mi: era frică uitându-mă Ia el; bu­curos ’i-aş fi dat merinde pe trei zile numai să-’l fi văzut âiis din casa mea. Dar’ ce să-’i faci, inima pururea bună şi miloasă a nevostei mele m’a muiat. :

...Şi mă tem, oă n’are să fie bine. i Dar’ ,(cu hotârîre), dacă'Dumnezeu va v o i, şi noi oamenii ne vom şti înţelegţj fră­ţeşte, nu va prinde el rădăcină, nici cei de aoum nu vor mai avă multe zile de

: trăit în comuna noastră:; Trebue să ne scăpăm de aoeste lipitori nemiloase ale omonimii punând umăr la umăr şi dând

.î unui altuia mână de; ajutor câ‘ frate la frate (se uită pe fereastră afară apoi. continuă): Tocmai bine, dl învăţător a

; pornit încoacî, e ; timpul să mergem ia adunare (se aşează' la masă, răzămân-

' du-’şi capul de mână). -

De mare însemnate e şi aoeea îm- pregiurare, oă împrumutul se dă şi în oaşul oând împrumutătorul nu are altă avere nemişcătoare afară de vie, sau oă averea îi e intabulată şi pentru alte datorii, numai omul să fie vrednic de încredere, adecă să se poată nădăjdui, oă el va duoe la bun sfîrşit plantarea din nou a viei. ţ . r

"Plătirea ratelor se face la 1 Not4 sau cel mult la 1 Dec. a fiecărui an.

împrumutătorul capătă şi un plan, în oare se arată modul de lucrare la cultivarea v i ţ e i ş i de aceea trebue se se ţină strîns, pentru-oă plantarea numai cu chipul aceBta se va pută face în toată regula.

Cererea şi documentele de lipsă se fac fără timbru; întabularea asemenea.

Cererea se adresează băncii agrare în Budapesta (M agyar Agrăr es Jâra- dekbank r.-t-hos Budapest), mai de­parte agenţilor de vierit comitatensi sau looali ai băncii, sau inspectorilor m. reg. de vierit, la oari aparţine comune, din care e omul,, ce voieşte să facă împru­mutul. .’ V;-../) -n- " s V ■

, S e p lă te ş te o a r e a, f a c e u n a s t fe l d e tm p r n n iu t t

Se vedem ! Vom face deoi o mică socoteală, despre cât ar costa s. p. */* jugăr de vie plantată din nou cu viţă americană altoită.Rigolarea pământului costă cam 100 fl. Cam 2000 viţe altoite. . . . V 200 »

; Sădirea. . . . V . . . . . . 15 *Pari. ........................................... .... 50 *Lucrarea în anii oei 3 dintâiu cam 85 > înlocuirea viţelor, ce nu se prind etc. 50 »

Suma 500 *în cei dintâiu 3 ani viţa ameri­

cană nu rodeşte; dar’ aduce roade în cel puţin 7—10 ani, oând trebue plan-

; tată din nou. Atunci însă. nu va mai fi aşa greu, oa azi, pentru-că oamenii se

: vor deda cu altoitul şi cultivarea peste ’ tot a v iţe i; ear’ peste greutăţile începu­

tului trecând şi văzând că treaba merge cu replantarea viilor, nu vor mai sta în

; chibzuri, ci vor purta de grije, ca acea*: stă replantare să se întâmple de ou ; bună vreme. '

Oamenii păţiţi fao următoarea so- ; coteală:

Q0ri0lan (întrând): Bună ziua , Traiane.

Traian , (sculându-se : dela masă): Bine să dee D-zeu dle învăţător...

Coriolan: Da ce-’i de eşti aţa de îngândurat?

, Ira ian : Ei, de oe, v e z i. dle învă­ţător, n’am avutj oeî;lucra am ascultat de nevastă şi am dat chilia mică (arată) unui grec nevoiaş, pe care în vieaţa mea nu ’l-am văzut, dar’ oare-’i atât de năcăjit... — . . . . ■ ' ; ■■■ ' v

Coriolan, (întrerupâindu-’i ) : Va f i vre-unul din caravana oe treoea odini­oară pe drumul m are?...'

Traian: Da, da, unul din aceia..Coriolan: , Atunci ai drept să f i

îngrijorat Traiane. Eu în locul tău n’aş fi ascultat de muieri, oăoi ele necunos*

■ oând răutatea oamenilor judecă numai după înfăţişarea lor. s ’ £;

Un loo mai potrivit nu putea g ă s i,. căci e la drum de ţeară, în mijlooul oo- munei ş i...

Nr. 39

în anul al patrulea V* jugăr de vie americană aduce oam 18 lieotolitre vin. Soootită hl. ou 20 II. (feria cu 2 fl.) am avă 360 fl. Roada din ;7 ani ee ri­dică la suma de 7X360 fl., adecă 2520.fl., prin urinare un venit de oinci ori mai mare oa cheltuielile.

Aşa dară cultivarea viţei ameri­cane se plăteşte.

R. Sima.

0 statistieă eeonomieâ.în numerii 31 şi 32 ai »,Foii Popo­

rului* s’a mai publioat sub titlul «Tre­buinţa unei statistice economice* o ast­fel de scrisoare, din care cetitorul bă­gător de seamă s’a putut orienta în- câtva, că ce însemnează cuvântul ,aoe- sta «statistică*.

Pe lângă toate acestea, credem a nu fi „de prisos, dacă revenim din nou asupra acestui subiect şi publioăm unele date statistice, oari în publicarea de mai sus nu obvin ; unele date mai generale aşa zicând despre starea noastră eco­nomică.

înainte de a o face aceasta, aflăm de lipsă se lămurim puţin cuvântul «sta­tistică*.

Statistica este o însemnare, care o face mai cu seamă statul despre schim^, bările, ce se întâmplă, zilnic în acela, după-cum s'a făout şi în iarna trecută, când s’a numărat poporul din ţeara în­treagă. Astfel statul prin matrioulanţii; ie i însemnează, că câte naşteri, cununii şi morţi se întâmplă pe zi, pe lună şi pe an. Câţi călătoreso la America peste an. Câţi diregători sfint în ţeară. Câte lefuri trag aceia. Cât se oheltueşte cu oătanele. Cât pământ arător e în ţeară. Câte fâaaţe. Câte bucate se produc pe an. Câte se vând în străinătate, Câte se consumă aci. Câtă dare se plăteşte Câtă datorio are ţeara ş. a. m. m.

O astfel de ‘ statistică a : publicat acum de curând ministrul de agricultură despre starea eoonomioă din ţeară, pe care voim să o facem cunosoută şi noi cetitorilor noştri.

La anul 1867 a fost în întreaga Ungarie 15 milioane 704 mii de jugăre catastrale pământ supus culturii sau loo arător, ear’ la anul 1895 au fost 23 mii. 276 mii sau 13 mii. 316 mii hectare. Spo­rirea pământului arător prin urmare s’a

Traian (întrerupându-’i ) :; Dar noi \ până la primăvară şi aşa nu vom pută ■ începe şi până atunci şi el îşi va oăuta de cap... • >3

Coriolan: Da îşi va oăuta astfel de oap, că se va încuiba aoi şi nu vei mai fi în stare să-’i dai afară. Aş vrea să fiu proroo mincinos, dar’ ai să vezi că aşa d aă-’ţi meargă. O ştiu, din es- perienţa mea proprie. 1. Şi apoi ... (apro- piindu-se de Traian încet) e perioulos grecul, dar’ şi mai periouloasă e grecoaica (tare) Dar’ >6 lăsăm toate acestea la o. parte şi «8 mergem la părintelo, s8 pu­nem lucrul la cale.’ 1

Traian (luându-’şi pălăria): să mer­gem dle învăţător, şi săm ergem ...'

.vi; i'.;. : • ..n>; _f.([Va urma), j,;.?}: f.î’/î T

F O A I A P O P O R U L U I

mai-îndoit, adecă a crescut cu aproape50 •/,. ... .

Sporirea aceasta nu s’a. făcut tot în contul fânaţelor naturale şi al grădi­nilor, ci mai cu seamă in contul pămân­turilor sterpe, mocirloase şi a lăzuirilor de păduri şi stufişuri. Astfel pe când la anul 1867 erau 7 mii. 713 mii jugăre cat. păment sterp şi neroditor, la anul1900 nu mai erau decât 2 mii. 676 mii.

Dar' prin continua lucrare, pămân­tul acum nu ’şi-a perdut de loc nioi puterea roditoare, după-cum Ie place unora a susţinâ. Aceasta o arată următoarele d a te statistice: Pe când la anul 1880—73 recolta de mijloc a grâului a fost de8 hl. şi 45 litri la . hectar, pe atunci aceea la anul 1895—1900 s’a urcat Ia 14hl. şi 84 1. Recolta Băcării încă s’ a urcat dela 921 lâ 15-04. hl, a ovăsului dela 12.74 hl, la 23‘90 hl., a cucuruzului dela 10.80 hl. la10 02 hl., a orzului dela 12 05 hl., la 19 35 hl. Astfel deci recoltele. buoatelor s’au sporit dela 50—100»/. (Va urma).

Piaţa cerealelor.Toţi cei-ce au venit cu bucate' la

tîrgurile de săptămână • din oraşe, au putut observa, că mai toţi cei-ce se în- bulziau la cumpărat brau agenţi — ovrei mai cu seamă — dela magâziiiele de bucate. Preţurile, ce le îmbie, sfint bu- nişoare, aşa că mulţi şi din cei-ce n’au

. fost chiar aşa de tare strîmtoraţ s’au ; grăbit s8-’şi’ vândă părţi mari din re­colta lor. Toţi aceştia fac o greşeala. Pentru-ce, se va vedea din cele urmă­toare.

înainte de asta cu multe luni încă scriau foile plătite de negustorii cei mari de bucate — mai toţi Jidani, — că recolta va fi în anul acesta pretutin- denea aşa' de bogată, încât cerealele vor fi foarte ieftine/ Ştirea aceasta n’a fost adevSrată, dar’ ea a foat răspân­dită cu vicleana intenţiune, ca se1 se­ducă pe plugarii lesne crezStori făcân- du-’i se-’ş i; vândă înoă înainte de recoltă roada muncii lor pe preţuri de nimic. Nici chiar acum nu trebue grăbit cu vinderea, căci e ; dovedit, că în anul ace­sta nu s’au produs în întreaga Europa - atâta grâu, de cât are Upsă poporaţiu-: nea ei. ; v.‘ -

Tot aşa stă lucrul ou ovesul, oare în Francia a ajuns .mai tot aşa de scump? ca şi grâul (ovăsul 20—21 franci pe 100 chile, grâul 21-^22.75» lei aceeaşi canti­tate.) ■' ■, j '

i i ; în ce priveşte cucuruzul, două sfint ţările,-cari produc mai mult pen­tru esport: . Statele-unite şi România. . în Statele-unite reoolta e foarte slabă,

loeea-ce se vede şi de acolo, că preţul cucuruzului s'a îndoiţi la bursa din New-York: faţă de cum^era cel obicinuit, Şi in ; Francia cucuruzul seplăteşte mai oa şi grâul. : :

Dacă s’au grăbit până aoum mulţi, ou vânzarea bucatelor,.fie siliţi de năoa- zuri, fie din neprevedere, s8 fie oei puţin de aioi înainte, mai ou grije.--Intre ast­fel de împrejurări m ăi’bine iâuă pluga­rul la cale, daoiă se împrumută chiar — numai n « la cămătari! — şi-’şi păstrează bucatele pentrtf * a le v in d e mai târziu, când câştigul din prtoţtil lor va fi» mai mare dedât carnetele, -oe va avâ:> să plătească la vamft. ; ^

Pag 463

Negoţul de vin.O foaie ungurească, scrisă InsS

nemţeşte în spirit jidovesc şi numită »Allgemeine ung. Weinzeitung«, are un articol, în care un Evreu ;îşi bate joo in modul cel mai neruşinat de produ- oenţii nostrii de vin. între altele zice, că oel-oe pleacă să cumpere vinuri din Ardeal, Bă-’ şi umple bine buzunarele cu bani, b8 iee butf cu el, ca nu cumva s8 fie silit să lase vinul cât de puţin timp la foBtul proprietar, să’şi cumpere un revolver, s8-’şi iee şi un advocat etc. Câtă scârbă am simţit, dar’ am cetit ar­ticolul, scris tot în fe lu l arătat, până la urmă. £

Nu putem susţinea, că nu se vor afla şi între vânzători oameni, cari să creadă, oă înşelând pe cumpârător fac cine ştie ce câştig, fără b 8 gândească că cumpârătorul acela mai m ult, nu-’i intră în pivniţă şi că prin aceasta strică şi bunului nume al satuluL Din espe- rienţă proprie şi a altora insS ştim, că agenţi fără nici o avere şi garanţă vin şi dau arvună 1—2 coroane, sigilează vasele, obligându-se a lua. vinul în pri­mire peste 2—3 săptămâni, apoi ne mai venind după viu aşteaptă până-ce pro- ducentul silit de împrejurări; desigi­lează vasul şi v in d e vinul altuia cu preţ mai mic. In jr ’un târziu se presentă şi agentul şi face bietului om proces pen­tru violarea sigilului, diferenţă, daune etc. Şi tot agenţii aceştia mai au obra­zul să scrie, că vierii din Ardeal sunt toţi înşelători. ,

Păzeasoă-’şi fieoare producent de vinuri omenia, vândă vinul, oum ’ i-a eşit; din teasc, dar’ numai pe bani gata, şl fie sigur, că cumpărători va afla tot­deauna destui, c u toate bârfiturile agen­ţilor jidani.

SFATURI.Noroiul (tina) din bălţi şi din gropi

e un gunoiu foarte bun, mai ales fiind scos din bălţi îii cari putrezesc ierburi. Ca să avem însS bun folos după el, trebue se-’ l ; facem grămezi l înainte de ivirea iernii, ca* să-’ l ' răsbată aerul şi îndeosebi gerul; S’a observat adecă, că noroiul acesta influenţează câte-odată înmodnefavorabil asupra recoltei. Causa e, că el conţine de multe-ori formaţiuni de ' humă acră, : une-ori şi oxidul ;d e .: fer, cari nu sunt priinoioase plantelor, Noroiul din grămezile acestea îl putem folo iî după un an sau doi.

Iepe fătâtoar'e. Se întemplă une­ori,'bă în ugerul iepelor, cari se apropie de fătat, se adună lapte. Acesta nu e semn rău, că^să le ferim însă de aprin­derea de uger, e bine s8 i i- ’ l mulgem odată sau de dou8-ori: pe zi. ' n ^- : ; rV\ > <: ,:. y i ?. ■

.: Clocitul, gâştelor. Dacă vrem, ca bobocii^ s8 iese de-odată din ouă, nu.e bine să le punem.-deodată sub gâscă. Ea ouă oam 21- de zile.f Când e frig, se - răoeso ouăle curând, de. aceea, ţrebua ţinută în ddâe caldă. Ouăle oele din-.^ tâiu se receso mai tare oa oele de,.m ai târziu,,de aoeea le şi trebue■ mai mult

Pag. 464 F O A I A P O P O R U L U Î Nr, 39

timp pâriă aă ae încălzească pentru clo> cit. Cum e vo rb a ; de puţine ouă, le putem numerota. Cele dinteiu două ouă Ie punem sub gâsoă dimineaţa, pe al treilea după ameazi, pe al patrulea ceva mai târziu şi pe celelalte sară târziu. Oul ouat în ziua aceea îl punem numai în ziua următoare. Dacă punem mai multe gâşte la clocit, dăm toate ouăle cele dintâiu dela toaie gâştele la uns, celeilalte pe celelalte ouă etc.

Pentru nimicirea şvabilor e bun un amestec, făout. din 2 părţi borax zdrobit bine, 1 parte făină şi 1 parte zăhar, pe care-’l risipim,' pe unde um­blă jiviniile acestea.

Date statistice re la tive la starea şcoalelor poporale şi la. preparandii pe anul şcolar 1898/99. Din raportul ministrului r u. de culte şi instrucţiune publică asupra învăţământului poporal scoatem următoarele date : în anul şco­lar 1898/99 numărul copiilor obligaţi de a. frecventa şcoala ' poporală a fost: 2,913.674; în 1897/98 acest număr eră: 2,925.305; deci numărul obligaţilor (la 9<:bala cotidiană şi la cea de repetiţiune luate laolaltă)* a scăzut cu: 11,631. — Dar' din numărul de 2,913.974 tn 1898/99 numai 1,708.134 de copii aii frecventat de -fapf şcoalele poporale; în anul şcolar 3897/98 cifra frecventa ţiunei faptice a fos t: 1,699.204, aşa dar’ cu 8930 mai puţin. Dintre copiii obligaţi la şcoala cotidiană au frecventat de fapt şcoala: 85.97%.; pe când 14 03% ri’au umblat la nici o şcoală; în anul şcolar 1897/98 85.49yft au umblat şi 14 51% n'au umblat la şcoală; *- deci în *1898/99 frecventa- ţiunea faptică a crescut cu 0.48% Avend > In vedere numărul copiilor, cari ar fi fost obligaţi se umble la şcoală şi al acelora, cari de fapt au umblat la şcoală, aflămr că mai nefavorabilă este aceasta proporţie în comitatul Maramureş, unde numărul celor^be iau frecventat; de fapt şcoala poporală nu se urcă nici la 50%, ? ci; abia face:-»43.43%^ Măi ; îri altă este proporţia frecventa ţiunei, şi anume preste 90% în; 16 distriote inspectorale, dintre cari maximulîlarată'districtele. - Şopron : cu : 96.57% şi Yaş cu: 97 58%: Dupăo naţionalitate cifra proporţională gene- > rală a , fr'ecventâţiunei şcolare >. este .* la 1 G-ermani: 92.18%, la Slovaci * 8602%/ la, Şerb i: 57680%,;la-Români:- 6106% şi; Ia Ruten i: 60.02%. Percentul mediu alfrec- rentaţiei pentru întreagă r.ţeara iface: ' 80.86»/,. — învăţători poporali sunt de to ţi: 26,180. Numărul celor cu examen de,eTalţfi?aţiune ;(cu diplomă).în 1899 a crescut cu 372 i de; toţi Ţ,Bunt; '25,540 j earr numărul celor fără diplomă a scăzut j de ia^2 549 îa^^^Ţ^^decU^c^ 18& tn i 1898/99 au esistat 12,904 şcoale popo-,? rale elementare nedivizate şi 4,654 şcoale . divizate. Dintre acestea: 11,021 (66.18%) au avut clasele V. VI., pe când celea- Ialte 983 -(33.82%) nu. - Preparandii ■unt de tbate 70, dintre cari' 51 ' cbnfe-1 ■ionale; 67-i instituie preparandiale posed’ şcoalelede aplica ţiune,'3 îrisă’ nii. 5

'3 V N u m ă ru H i^«coaiele de aplicaţie este; 7978, pe când m ariur şcolar 1897/98 era numai: 7.261. în 1898/99' s’âu liberat (în toate prepa-:

randîile luate la: olaltă) 1585 de diplome de cvalificaţie, şi anume 946 diplome de învăţători şi 639 de diplome de învă­ţătoare pentru şcoalele* poporale ele; mentare. '

Ştiri economiee... Profitu l curat a l bănoilor noa­

stre. Din profitul curat al anului 1900 de cor. 1,360.954.61 sau împărţit: pentru dividendă şi supra- .

dividendă ’ . . T . . cor. 813,401.13 fondurilor de reservă , . ' t» 261,690.14 pentru scopuri filantropice-

culturale . . . . . ' ?V.' 61.477.1:8 tant la conducători şi func- '

ţionari , . . . . . . » 162,125.— fondurilor, de pensiune . » ■' 36,682.93 pentru diverse , . . . » 25,578 23

' total cor. 1, 360.954.61^au dat aşadar’ : ’ ^^ | ...pentru dividendă şi supradi- ._

videndă . • • • 59.77%fondurilor de reservă . . . 19.32% pentru scopuri 'filantropice- 8 ;

culturale 4-61%%tan t. la conducători şi func-,; ,■

ţionari . . . , . . . 11-91% - fondurilor de pensiune * . ; 2.69%’ pentru diverse i ; . . . . . . 1-88%%

Im portu l şi esportul nostru în A u ­gust a. c. Importul în Ungaria a fost de 2 mii. 895.835 m. m. 187 081 bucăţi* esportul, de 5 mii. 706.620 m. m. şi 1 mii. 173.695 bucăţi. < v , v‘ ,

Producţiunea de cereale aP ran - ciei e socotită anul acesta cu 107 mii. 203.036 hl.. s , ; ; v , r..

Ven itu l ca ilor ferate: , austro-un- ; gare au fost în luna Iulie a, c. de 74 mii. ,761 546 cor., din cari se vin 20 mii. 753,472 cor. pe Ungaria.; ^

L ivez ile de p ru iii d in Româniă/ Străinii îccap- a) se; interesa cop rodu c­ţia prunelor îri Români a/-m O revistă a

• societăţii agnoult6riloi%eriri8irii publică? ; câteva dateiintâresarite asupra prbdu"-ţiei’ prunilor în ;ultimii Cinci arii; ?

Producţia totală, evaluată în /'1896 ■I la 5,427.700 lei, s’a ridicat în 1900 la lei 13,064 400. :;v_ i î -

Intindereai liv e z ilo r4 de # pruni s’a ‘ ridicat dela 52.020 hectare • în 1896 la , 74 671 în 1900. î

ţ Cultura >cea‘ mai întinsă -ife face în ţdistrictele Prahovai(pe; o întindere de11.857 hectare) şi «A rgeş >%ei o întin- ; dere de 11.410 hectare 1 h a = iy 4 jugăre).' •

l i !AT irgur de ţeară din Iara-de jbs (comiţi Turda-Arieş) :s’a‘ amânat pentru antil1’ acesta ou învoirea m inistrului de - comerciu pe zilele de 17,18 şi 19 Octom­vrie a. C. L;

’* ...D oliu l > las albine. Eată o intere-santă descriere de : E. Henriotr aaupra morţii-unei reginer(matcă)::insg| j;; în,- rAugust' 19oO prinsevem un: roiu: de albine foarte frumos. ’Mi-a fost înad destul da greu, căoi insectele ae grămă­diseră în mijlocul unui păr.

Neputând apropia de acel loc cu­tia, care îmi serveşte lâ această opera­ţie, înodaiu dedesubtul roiului un ser- • vet. Am dat repede cu o perie de câ-

* teva-ori, ’l-am strîns într’un şervet şi pe urmă le-am dat drumul într’un atup. Ca de obiceiu, cele rămase în urmă se îndreptaseră şi ele spre stup. O mică parte de albine însă, cari păreau trist© şi încurcate, nu voiră >ă părăsească ar­borele, nici cu peria nici cu fumul. Eram convins că la urma urmelor se vor în­toarce şi ele Ia stup.

A doiia zi dimineaţa albinele eşiră” la cules, prin urmare stupul avea o re­gină. Credeam că voiu găsi părul gol de albine; mare îmi fu însă mirarea, când descoperii pe păment aproape de arbore, pe încăpăţînatele de ie r i! Erau vre-o sută douăzeci. Neputend să-’mii esplic această purtare, luaiu peria, de­părtam uşurel albinele şi descoperii trupul unei tinere regine, fără vieaţă, ucisă pe cât se pare de ceealaltă. Se strînseră pe acest trup neînsufleţit, W nădejdea poate de a-’i da vieaţă.

Pentru a le arăta cât de mult le compătimeam, luaiu moarta împreună, cu tovarăşile ei şi ie dusei în stup.

Mă aşteptam la alte scene de tîn- guirk f Nimic. Ceva mai târziu, trei lu-, crătoare duseră afară trupul nenorocitei regine. Natura îşi recâştigă drepturile şi nou ele sosite se puseră pe lucru.

Nu e curios de a vedea că albinele pot, timp de 24 ore, aă jelească pe re­gină? E atingător şi în acelaşi timp instructiv. Nu-’mi vine ă crede, că avem aci numai un instinct; cred mai de grabă că e o probă că albinele au pentru re­gină o adevărată iubire. Mai probează încă, pe deplin, că roiul oare sboară poate avă mai mulle matce; dar’ cred că e o escepţie.

Păm ent - d in p a tr ie .r Nu e popor care să-’şi iubească patria ca Chinezul. Orirunde îl va arunca soartea pe Chi-,

, n9?» sfinţenie < ca-:zilele• din urmă, ale vieţii'eă le petreacă acasă în patrie. , Dacă cu toate aceste se întâmplă s e :

; neprevăzut tîn ^altă ţearăfamilia: î l : transpoartă acasă, cu jertfe i cât de mari, ca somnul etern să ’ l doarmă, în pământul patriei din seoularul cimi-

îter. familiar. Iubirea?: aceasta de patrie "* şi al . ei păment ne-o dovedeşte t- pre- '. cumrsci'iutfoile-'din-Bflrlin — faptul •' că “îmembri din suita prinţului Ciun ău adus scu<ei? sicrie pline cu pământ din China pentru oaşul când unul din ei ar^răposa * pe drum în Europa.

.......Corn. de G . M n n te an din Vrani.

" -c i ^ Bes^ în slujbă In L'oare care stat, să întâlni cu un cuno- I scut al.său şi îl întrebă: Măi Ioane :

proşti şjţ acum peia; v o i.^ Ioan zise :!;Deoând ai, plecat, dumniata dela noi, s’au mai rărit.

i -Twdrep tn vc . La ultima, ştire eco­nomică din numărul trecut a rămas o greşală, trebuind aă ceteaacă > lucră­torii* în loc de »locuitorii<.Ş ' r" i ---- -

Nr. 39-

CRONICA. ^Rom âni la esameriele de ofioeri.

Cu finea anului militar au făout esamen de ofioeri: la reg.'de inf. nr. 2: Q,,Bor- coman, I. Jantea, V. Mag d u ,N - Popea şi T. Rusu; la reg. de inf. nr. 31: Bel- ouţa, Chişiu, Hersenyi, Indrieşiu, Cioran, Podnrîu, Popa ţi Rebegd; la batalionul de vânători nr. 28: Constantineseu şi Pă- lăgian; la reg. de inf. nr. 50: Sasu; la reg. de inf. nr. 64: Stoica, Oprea ţi Damian; la reg. de artilerie nr. 12 : Vidrighin, Luţia, Dordea, Mironoviciu, Mohan şi Nistor.

In Arad înoă au reuşit toţi Ro­mânii, anume: N. Onou, E. Simonca, R. Barbu, V. Cruceanu, I. Marcu, A. Boţoo şi C. Lazăr. ' .

Locţiitori de medici, asistenţi au fost numiţi: Tit. Perţia la al 22, şi Ioan Mariu;Sturza la al 50 reg. de inf.

N oi „dootori rom âni". Sâmbătă a fost promovat în Cluj domnul A icolae Petra la gradul do »doctor* în ştiinţele juridice. ■ ■■■

— Luni s'a promovat la Uni­versitatea din Viena de Doctor în me­dicina universală d-nul Valeriu Iova - nescu.

Advocat român. Dl Dr. Petre Anca a fost primit în lista camerei ad- vooaţiale din Timişoara. Cancelaria ’şi-a, deschis-o în Alibunar.

m •

Istoria Iui Caza. Dl A. D. Xeno- pol, învăţatul profesor universitar ro­mân, care a scris cea mai mare istorie a Românilor (preţul la 12 tomuri 12 cor.), va pune în curând sub tipar isto- ,. ria lui Cuza în două volume de câte 500 pag. , *

• * . ‘ ° ’Moartă de loam e din sgârcenie.

In Paris a murit nu de mult o femeie de foame. In strada »Avenue Clichy* trăia de mai mulţi ani femeia Gabriela ; BieJ, în etate de 78 ani.. Deodată bătu la ochi vecinilor, oă bătrâna nu s e 1 arată de vre-o trei zile.' Se suiră în etagiul, unde loouiabătrâna şi o gă-’ 1 siră cu faţa în jos, la pământ. Era • moartă. Doctorul a constatat, oă a murit de foame. Intervenind autorităţile s’a găsit în locuinţă într'un sac 24.000 franci, din cari 16.000 în aur, mai de- s parte într’un saltar un dooument, prin care se arată dreptul de proprietate asupra unei case din apropierea gării •de ost, oare aducea 10.000 franoi chirie pe an. Bătrâna avea aşadar’ un venit anual de 12.000 franci şi ou toate acestea a murit de foame. Moştenirea treoe asu­pra surorii sale, care trăeşte în mare j miserie şi şi asupra a două nepoate. • i

Dela curtea rusească!, Vieaţa con­jugală a Ţarului şi Ţarevnei e una din- | tre cele mai intime. Ei se adoară reoi- proo. împărăteasa nu ’l-ar lăsa pâ Ţarul pentru nimio în lume să iese singur la preumblare, aşa de mult se teme să nu ’i-se întâmple vre-o nenorooire. Copiii lor le sânt celm ai scump odor> şi cea mai mare ferioire a lor e să fie ou toţii . laolaltă. In afacerile de stat nu se amos- - teoă împărăteasa nioi când, se ooupă însă foarte mult ou opere de binefaoere şi ou fotografia. Ţarul e un ,om foarte blând, fără de-a fi însă slab, ceea-oe trebue să o vadă de multe-ori miniştrii. Nu a coroană mai plină < de spini, ca «ea rusească, dar’ Ţarul poate fi pe de-; plin mângăiat, daoă ferioirea, câtă îi este dată pe pământ, ’şi-o poate afla în sînul familiei.

•

P 0 Ă I A P G P O R U L U I -----

> ’ M iseria îu Lon dra , După un ra* port al guvernului englez, în . Londra au murit de foame în anul acesta 53 persoane în etate deosebită, începând dela o fetiţă de 3 săptămâni până la un moşneag de 83 ani. Şi oând te gân­deşti^ oă tot în Londra sânt îngrămă-i dite avuţiile pământului!

, r . ‘ ' 1. . •• ' • ! m \ • J

Îndoită sinucidere îu Iaşi. O în­doită sinucidere s’a întâmplat Sâmbătă pe la miezul nopţii, în Iaşi (România), la basa dlui Leonardesou, profesor.

, 0 servitoare, Maria Ţetrinan, de fel din Transilvania, şi un bucătar, Ioan Chelbân, s’au sinucis trăgându-’şi câte un glonţ de revolver. Ambii aceşti ne­norociţi au fost găsiţi morţi şi îmbră­ţişaţi-

. Maria, mumă a doi copii, era o femeie foarte frumoasă. Ea avea un bărbat beţiv, pe oare nu-’l putea suferi, şi se amorizase de buoătarul Ioan. T re­buind să plece acasă,: femeia a preferit mai bine să se omoare ou amantul, decât să se duoă la bărbat.

A 9 şedinţă literară a ţinut-o; «Reuniunea sodalilor români din Sibiiu*,' Joi Ia 26 Septemvrie.n. o. Ca în tot-, deauna şedinţa a fost oeroetată de me­seriaşi măiestri, sodali, doamne şi dom­nişoare. După oetirea prin di Ioan Apol- zan, a protocoalelor şedinţelor admini­strative din cursul lunei Septemvrie, presidentul reuniunii dl Vie. Tordăşianu de data; aceasta face menţiune despre caşul trist al, trecerei la cele veriaioe a membrului oorului Paraschiva Popa şi aduce laude colegilor răposatei, oari au

; contribuit în loo de cunună peritoare, ou sume de bani la fondul văduvelor şi orfanilor: meseriaşilor, ■ români. Pune în vederea îmbogăţirea^ biblioteoei ou preţioasele 7 tomuri complete din re­vista • Gartenlaubet, dăruite prin stima­bila doamnă Ana Dr. Moga. In fine s’a luat hotărîrea de a se institui şi în anul de faţă un comitet de dame, cari să colecteze daruri de Crăciun pentru săracii .nostri. Ţreoându-se după toate acestea la esecutarea programului şe­dinţei, clericul din seminariul »A n d re -- iari«, dl Augustin Bena ne delectează; cu o admirabilă romanţă oântată la pian. Tot d-sa apoi acompaniază, pe dl N i a o ; lae Işan, măiestru pilar, oare no-a de­lectat cu cântarea »0 iubesc cu înfo­care* şi romanţa »Miţo d r a g ă * . Dl Iacob ; Cărătuş, sodal măsar, a declamat poesia »Inelul ,sătenei« de Lăpădat. D-şoara Elena Baciu, zeloasa coristă şi dile­tantă. în ale teatrului, ne-a ţinut în con- < tinuă voie bună prin predarea monolo­gului »Prima rochie lungăt de Iosif Vulcan.;,, Dl Samuil Petraşcu, sodal măsar a declamat poeBia »Din goana vieţii* de G. Bodnariu, ear’ după d-sa a urmat dl George Muoiu culeg, tipogr. cu deolamarea de tot coreotă a poesiei >Grui sânger< de Vasile Alexandri. Dl Muţiu a fost des şi viu aplaudat. înche­ierea şedinţei o a. făout dl Aug. Bena,- esooutând la pian mai multe :arii de tot frumoase, şedinţa instruotivă s'a înoher iat la orele 101/*. .... O coristă.•• \ ‘ ■ ţ - - " '' : ■ t ' * • •'r I t * i • ' ‘ -

D in prorociile. lui Falb pentru Ootomvrie n. -Din 1—6: Timpul de­vine ploios, icî-oolea furtuni; Tempera- : tura e potrivită anotimpului. 7—14: Timp mai: mult usoat, din oând în când’ şi ninsoare. Temperatura soade tare la înoeput,- apoi, eară' Be ridicăm P lo ile - devin mai mari şi mai estinse. 15—22 : Timp sbicit Se încălzeşte. In zilele din urmă şi;ploi. f:23—81: Timp usoat,/; înspre sfîrşit şi puţine ploi.- Tem pera-: tura SOadenUii . /l,. ,\\ .ii •;' c i ’ ■”> ’ ’ \

Ia m a . în R usia , rin provinoiile de nord ale iRusiei s’a arătat de ja ' iarna ou ninsori fi vijelii mari.

-< . O je rt fă a halucinăriir. Mihai Ta- luţa, oare era servitor comunal în Borgo- Murăşeni, ’i-a povestit soţului seu că toată noaptea ’l-a chemat cineva. » în ­zadar ’i-a spus, oă a visat numai,' bS- trânul nu voia să oreadă şi plecă pe hotar, oa să caute pe cel^ce ’l-a chemat. Ne- venind până seara, acasă, aii • plecat oameni să-’l caute şi ’ l-au şi, aflat, dar’spânzurat de un .copac. , . ,

« . -. -. »• ■ ; ' ■ (' ’ f • : ! »• *Ucigaşul Czolgosz. După-cum am

spus, uoigaşul lui Mao Kinley a fost con~ damnat la moarte p rin . electricitate (fulger). . Când a fost , adus dela tri^ bunal la temniţă, ’l-au aşteptat la poar­ta acesteia o mulţime de oameni, oari s’au aruncat asupra lu>, ca să-’l omoare. S’a făout o înoăerare, în care Czolgosz ar fi fost sfăşiat, dacă nu ’ l-ar fi scă­pat, poliţişti,, oari îl însoţiau.. In temniţă are Czolgosz o celulă aşezată, tn cori­dorul (gangul) ucigaşilor. Aici sânt 5 celule, fieoare cu câte un ucigaş, care-’şi aşteaptă moartea prin electricitate. Când ’i-au vîrît aoolo, striga şi gemea._ E l e deprimat de tot, ba are chiar , şi mus­trări de . conştiinţă, spunând, oă-’i pare rău, oă a ucis , pe presidentul,, mai ou seamă fiindu-’i milă de văduva lui. Când a ajuns în celulă, a oăziit la pământ, svîrcolindu-se. , Medicul â crezut la în­ceput, că s’ a: înveninat, a văzut însă, oă frica îi întrâse îri oase. Ce ’$i-e gi conştiinţa!

= Fapta; grozavă a unei nebunie. Ia comuna Răcaş trăeşte o văduvă nebună, despre care însă credeau, că nu face nimănui nioi un rău. Ea îşi petrecea timpul mai cu seamă în podul unei case pustii.” Zilele treoute s’au aflat din întâmplare în podul acesta cada­vrele, jumătate putrezite, dela două fe­tiţe, cari erau acoperite ou flori şi cu­nuni. Intr’unul din cadavre-s’ a ra- r ounosout o fetiţă de 3 ani şi în oelalalt1 una de 4 ani, amândouă din satul acela. Ele dispăruseră de vr ’o zeoe zile şi bieţii părinţi nu le putuseră afla nicăiri. Luând pe nebuna la întrebări, a spus; că le-a sugrumat, »fiindoă In cer sânt prea puţini ângeric. Neferioita a fost trimisă la casa nebunilor. , < -

G erm an ii şi îm peratu l lor. Toate popoarele cu inimă creştineasoă sflnt pa partea Burilor şi urăsc pe Englezi, oari cu mijloacele ounoecute vor să răpească unui popor mai mic libertatea lui. G e r- ; manii, cari sunt înrudiţi cu Burii, ca , noi cu Italienii d. el, sflnt foarte supă-; raţi, că împăratul lor ţine ou Englezii.: Până unde' merg ou dragostea lor pen­tru Buri se’ vede şi din întâmplarea următoare: : O foaie poporală a seri* un articol, în oare critică pe împăratul pen­tru dragostea lui cătră Englezi. Redao- . torul a fost tras înaintea judecăţii, ca 6ă fie pedepsit, dar’ ourtea ou juraţi ’l-au declarat nevinovat. însuşi procu­rorul a zis, că poporul are drept să fie supărat pe un domnitor, oare nu ae bu­cură ou buouria şi nu se întristează cu întristarea poporului. 1

Spargere. In noaptea din 25 spre 26 Sept. n. au intrat nişte făcători de rele în oasa plugarulni Vasilie Jurca din Paraţ, furându-’i tot din ea: perini, haine eto.1 Se presupune, oă nişte ţigani oortorari au făout isprava.

A legere de v ice notar. In 29 L :o. Ba făcut alegerea de vioenotar co- ‘ munal în Poiana Sibiiului. A fost alee dl George Bărbat absolvent âl cursului administrativ din M.-Oşorheiu.

Hym on. Membrul oorului > Reu­niunii sodalilor români din Sibiiu< d-şoarft Eugenia Călborean ’şi-a Bărbat Dumi­necă, în 30 Septemvrie Bl n. cununia re­ligioasă ori domnul Daniel Zickeli, cu- legător-tipograf.

Pag.-46& -

Pag 466 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 89

Logodnă. Dl Iacob ' Steflea, ale» parooh In S61işter s’â.logodit ou. domni- şoara Eugenia Sfetea din Braşov.. Jn loo de anunţuri de logodnă mirele a dăruit 10. cor. la fondul copiilor săraoi din Sălişte; >.o /-'iu ■.;* M o . .» ■ ■ vi. '.'

» j De-ale alegerilor. - Şi-’n săpte- mâna trecută s’au continuat şcandalele pentru alegeri:' In părţile Beiuşului a’ candidat, contra hotărîrii aduse de frun­taşii nostru, şi un domn Fassie, care şe zice a fi Roinâu (?). Mergând1 la Roşia nu ’l-au lăsat -să vorbească, aruncând chiar on petri1 In ej.‘ Cercând preotul român (?) de ' acolo'-s8 mulcomeasoă'po­porul, â1 fost bătut'bine. ! Tot aşa ă pă­lit şi preotul din Henchereş şi- cel din Văleni. Pp pretorul ::MarkovicS' .’l*âu' alungat ou/ bolovahi: Săraci - Români orbiţi? Au ’ sjuhs să se ‘bată, 'rieaecul- tând de hotărîrilo naţionale, pentru străini/cari numai rău ne-au făout şi ne ▼dr-faoe.-1' ; ,DV . . Iii cercul Szini (comitatul Abăuyt' Tbrria) au puşcat asupra e^ndidâtului, fără sfi i nimerească. In Hută, a. ticis nit’ alegător liberal pe .unul din partidul} poporal. In; Şzent Lorincz . s’au bătuik cu bâte şi cuţite. Mulţi Bunt răniţi ; de' moarte.; In Gafga-Gyoiok ă .omorît un’ ţăran pe un., tovarăş al/Jiif'ctr ciocanul: NumSttiI fărădelegilor săvîrgitb din pri- lpgiul alegerilor s'ar. pute Jungî ’ îh .Jn-' finit.-’

Nazarineni în Brad. Din Zărandni se s c r i e ; Şecta .Nazaririeriiior- (po ;; căiţilor}',a - ajuns rpână în-jicenirui" ,Ză- ( rândului. Chiar în Brad," nişte' rătăciţi; | în număr, de 5, .doi „bărbaţi nemernici,;2 femei,şi un copil de vre-o 14 ani în, zilele aceitea eu vfost duşi, Ydeşbrăcaţi * de un cismaş pocăit" din. Ară'jd'..lay*'pri^ chiar la locul, unde e. mai frecuentat şi ' bine văzut,— băgaţi Yîn7.apă, ,puţi. în rînd şi apoi pei rînd scufundaţi repentin în apă cu faţa în gua.,— , Acesta e bo­tezul. . ... -t. i -

, ! Lume multă se » uita şi rîdea cu - compătimire de deşuchiaţii, trecuţi la na- săricuşiî , ‘ - \ '”,. ,u_ . . , ‘ i

' G rijiţi de copii.!'/ Fetiţa' de 2 ania păzitorului de treii din Sân-Miclăuşul- ;mare B'a jucat ru lemnuşe.. ,Aoestea ] s au aprins , şi din e’e s'auY aprins, şi hainele de.pe Copilă. .Pân8iS..Bară.'.pâ-rinţii: îa ajuţor,,iîop>la s’a ars . aşa de ’tare^ încât în scuţt timp a , murit. .Con- jtra. părinţilor’, sa pornit oeroetare. In -jMahalfalu 'şi-a lăsat b mamă ,doi copîi |de , ţîţâ^ gemeni, sub îngrijirea ?unui :bâieţăhds 8 arii. .Reaţurnându-se, lea- !gânul cu eopîii şi nefiind cel, mai, mare ,lângă eî, aceştia s’au înăbuşit.. ; |

O c » r t e : bună;' .Pentru ^cartea î >Drepturile,fli datprîile/învăţătorilor ro- i mâni*! întocmită pe' basa,legilor, regula- 1 atentelor,: instrucţiilor, ordinaţiunilor,ho- ;! tărlrilor şi <îecisiunilor; de .însemnătate i principi&ră de; Dr. Mihâi Sabo, inspec-. 1 tor reg. de şcoale, în comitatul Torontal, • şi tradusă româneşte dg : Eugen ; Zaelo,- * prof., se publică invitare de abonament. I Cartea costă 4 eor.r 20 banj- şi se poata 1 eomandadela autor, Becichereculmare, <

U rm ările 'căsătoriei sălbatice. Avram Fiorescu din Dubeşti* trăia în , căsătorie nelegiuitărcu o *fatăs din^ sat. -• Dându-ae beţiei, mama fetei ’i-a căutat ; alt — fecior ţi ’l-a f i aflat ,în persoana j lu i,PaveţsJVahcea.,i Duminecă «noaptea,,} c^?Ş,-*^\'-î®®*or»,v7iacâs.ăt'\:a,.''iiffatV/a.colb 1 ®umâi pe bStrânâj Întrebând-o âe; faţa; i ei, ’i-a‘ spus> ,că, s’a,'întovărăşit cu fVan- .) cea, totodată ’l-a provocai să plece, căci 1 nu mai are c© .căuta în oa8arei.^Lucru- î rile acestea atâta. ’l-au înfuriat pe Flo- ] jescu, încât; luând o bardă ,’i*a zdrobit- ! î)Strâriei capiii,; apoi a pleoaiVla Vancea.'J ca j « ; ’l ^ ( w r e , 5i j j e eU.J»uinai cu grea « * putut acesta scăpa de- moartea -si- i’

' gură, ăjutat fiirid de vecini/ cari" ’l-âu legat pe ucigaş şiiT’l-au dat pe mâna g e n d a r m i l o r . . *-■

. . . . . . Îî'/r-, f? tm Subjuzi ucigaşi ln Surduc ’şi-au

petrecut feciorii îri ună din nopţile tre­oute, făcend * mare; gălăgie. Cei 2 sub* juzi ai satului, oari îşi,petreceau cu ei,1-au provocat :cătrăr p iezu l <nopţii': ;s8 meargă acasă. Feciorii: n'au ascultat, din care causă s’a iscat ceartă,,.oare s’a sfîrşit cu aruncarea subj uzilor din oâr- cîină. In ziua , următoare ' subjuzii au prins pe feciori, ’i-au legat şi au înce­put se-’i bată în ;iriod neosnanos. D6i dintre fei-' aii murii îri1 urma'bătăilor, Când ă văzut isprava,f au ' luat- per cei doi feciori mbi’ţi1 şi * 'i-au spânzurat în grădină,’Ca "ge se creadă, că din' causă aceasta au iniirit. -Lucrul nB’ă' dovedit înse în curend şi cei doi hoheri au fost prinşi.-Numai bu;'greu au piitut fi scăpaţi de furia poporului, oare voia s8 ’i;omoare;; i ' -u' »-- .o t-c

i ' i . u i : * "Wi î'K?Cil i'î :: •'; Intru m ărirea lu i Dtunnezen:; In

comuna il/es/!«acăn, din Munţii-Apuseni, s’au înălţat în ziua de Sfântă-Mărie cea mică o prea frumoasă cruce de peatră, chiar pe Jocul, unde se povesteşte că au jurat Horia ’şi ,^rişan îri anul i784; La sfinţirea crucii a/fost de faţăfb iriulţimb' de' popior.; La sfîrşitul serviciului a ţi­nut preotul Ioan 5 Irimie b^predioăf fru-J

j moaşă, în pare a vorbit despre însem­nătatea -sfintei^ Rug’-i ‘ despre înseinnă-r

■ tateă locului şl .despre inărirea: lui Dum­nezeu priri fopter bune. Ruga, care a ' costai; 18 floreni, s-a făcut- lâ îndemnul

; evlaviosului ţ8rân Lazăr* Simedria şi■ încă Î8 ‘ tovareşi. Laudă lor! -

, ■ * , ;;j tf>n i: a Concurse; Archidiecesa

gf.-dr.» Sibiiu, Par. diri (prirV: Alba:Iulia), -

Dieceia gr.-br: Arad. Par. ; Coti- glet, Bogeiu, Satul-barba. Sentelec, Spur-1 cani, ^‘Fancica/ y^uştitrogiu . Veoherd, (ppresb. OrMziî-mari),” Păricota (ppresb. Şiriei) — St.; învăţ, din Agrif— Cuma- , neşii Butfelu *şî‘ Bochia— Beneşli (ppr. F.-Gyoios).1 i ^

. . i - •

! Părinte fără inim ă. Hutjâk Bă- lâzs din Kis-Domfco voia cu tot dina­dinsul să-’şi mărite fată după Narko A!.| flăcău dih; sat.; Gu lacremile în pohi îl ruga ' biata fată să ri’b silească - după acela, căci ea iubeşte' pei altuia Tatăl n’a voit însă; In seara de logodnă, mi­reasa a fugit în3ăs dela Casa părinţilor la iubitul ei şi cu-ădestă în alt sat. Pe­ste câte-yazile's'au reîntors amândoi" la tatăl jfeţei, ca/88-’l‘ ; roage 1 s8?i lase sg trăească - laolaltă. Când au întrat în casă, bătrânul a. luat'puşca cea cu douâ ţevi şi * ă’ îmiiuşbat din tâiu pe flăoău, apoi pe fată. Araendoi au murit şi acuni dorm somnul de vebi în unul şi ace* laş mormânt. s -r ?:

.■ - ' î y ■ ’ « j ;

„Societatea de leotttră Andreiu Şaguna" a teologilor;1 dela iemînariul gr.ior. rorii. din Sibiiu, s’a constituit în şedinţa să ţinută în 2/15 Sept. a. b. sub’ presidiul Preaonotatului Domn director serbinariâl D r.: Eusebiu^ K Roşoa îri mddul următor: preşedinte8 Dr/( GebipgeT Proca, prof. sem.; vicepreşedinte George Tulbure, cl. c. I I I . ; archivar şi not. al com;.! Dumitru; Borcia, cL c?i I I I ; ; notar al soc. Nicolae Porian, dl.!o. IIO}* cassârt Ioan Fodbriari, cb c ; II. ;jcontrolor Re^s mus-Roşea,'ol. a ’ I.:; bibliotecar Ioan ; Morariu, cl. c. II. ; vicebibliotecar George ^Preşmerîariv ped. o ; I; }q redactor val fo ii : >M usâ« Zaharie cMihălţian.i cl; econom; Ioan Dima ped. a 'tlll. ?f n :: ral f f M e m b r i i - înî comisiuriea'Miterară î!! Augustin Bodea; şi Iban Romoşan, ele-- rici c. I I I 4 George iBăresou Şi Nicolae Şoneriu, olerioi o. I I . ; Aurelian Oancea şi George Tocit, clerici o. I.; Eugeniu Crăciun ş i :Nicolae Vlad Stezar-ped.i 0.

^III;;IoansPasou,',petl;iaB:iII.^i£ h-mn ci §/ ... .fresn: i ş . hocaîc ''’if2 sa iâV*

Pen tru învăţători. Cunoscutul ABCD ar: Micul prietin al copiilor adeoă Cartea pentru înveţarea scrierii şi cetirii .de Silvestru Moldovan a apă­rut la tipografia archidiecesană din Si­biiu, în(_ f.a „ doua, . ediţie,, revezută şi augmehtată^ ’ ^ ^ '' YY Acest abcd-arYcompus după cel măi-practic metod, este unul dintre cele mai bune manuale de acest fel, asupra căruia ; atragem atenţia învăţătorilor. Preţul broşat 44 bani legat 50 bani. Să poate procura dela librăria -archid. în Sibnu ..r.

• • v O trageaie. ;i Săptămâna trecută afost- înmormântat în cimiterul din sub. Iosefin Paul Truţs, fratele dlui adv. Petru Ţruţa diE( Arad. A , fost inginer în Ro­mânia: Suferind de cancer, a venit pen­tru cură la Sibiiu. Fiind totul înzadar s’a 'sinucis sMerouri.* Soţiâ lui nevrând Bă-’l. supravieţueasoă,' îrică ’şi-a tras un glonţ în inimă. î Aşa a. soăpăt de chinu­rile trupeşti, având mângâierea că din acelaş moment va continua cu sufletul convieţuirea cu sbţu-’i credincios.ş-.oi .L'i: v-if-: ?'■!

Tab louri dela petrecerea popo- rală a „A stre i“. Am spus la timpul seu, că din prilejul petrecerii poporale, aran­jată de »Agociaţiune*, s’ au făcut câteva fotografieri, . Şese tablouri ibine suocese sunt acum gata sfi împodobească casele; Românilor. ^Fiecare; tablou representă grupe de ţărani în admirabilul lor co­stum naţional, i Preţul unui; tablou este2 cor. 60 bani. A se adresa la fotogra­ful W. Auerlich, Sibiiu, strada Cisnădiei.

Yn?-'- * . v.1*}. ii'j .;Y‘ v-Z*')'..* vh hî ; La,fondul de 20 bani’ întemeiat

de ;»Reuniunea sodalilor români din Skbiiu.< pentru acuirarea unei oâse cu hală do vânzare pe , .seama/ meseriaşilor ro­mâni (lin Sibiiu, au contribuit următorii Ilie Cojocariu, măiestru rotar (Roşia-să- sească) 20 bani, Nicolae Duşe, măiestru cojocar (Şura-mare) 40 bani; Maria Eiuşe n. Imbăruş (Sibiiu) 20 bani, IosifY Chisăliţă, m. cojocar (Frâua) 60" bani ; Isaţa Popovici. v parqch: (Silha) ,< 1 j cor. ; Adam Groza; paroch * (Coşteiul-mare) 1 cor. ; George Hamzea, paroch, Mărionra Haraz e a ( S e pai - S ânge or g iu), delaambi i 40 bani; Alexandru. Moldovan, proprie­tar: (Deva) 5 c or . Pa t r i c iu Barbu, adv.; (Reghin) 4 cor/;..Nicolae Rădnean, Irina Rădnean ri^sm ân, Hortensia Rădnesn^Y elevă în; cl; I II . civilă' şi George' Răd- nean, stud.,,în cl. I . :vgimn.;;(Budapesta),!; dela toţi; 1 cor. ni h-

' Fecunditate prodigioasă. O na­ştere unică în felul * seu s’a întâmplat: Dumineoă seara în Scheiul Braşovului. După-cum scrie »Gaz.Trans.< femeia Pa- raschiva Groza n. Pârvu din Feldioara, care se măritase în comuna- să natală, Feldioara înainte cu un an, dar* caro ■ netrăind euî bărbatul sau, decât foarte puţin, a venit eară în Braşov la slugit, a ^născut.: alalţăşeara,. .patru - fetiţe vii. Naşţereai'a întemplătjja orele S seara^? Cele patru fetiţe, după-ce au fost botezate prin, parpchul' Vasilie Sfetea, au murit oăţră j orele ţ 11 noapte. * î'r fi': ss f,h --=■}: - ,r-i

; î Nenorocire pe un lac. ' Un o ficer : din, Holanda - îşi făcea călătoria de nuntăf î în?-fericirea icea mai marel-Cturi iînsă fe­ricirea este, un ?făt r- foarte ;capriţios şi adeseori răsbunător, nu ’l:âf lăsat bietul : om rsă-’şr -bea' cupa fericirei până’ în sfîrşit^ Zilele? aceste ?oficerul '^cu tinăra Ysa- 8oţie pe- un vapor au făoiit o -preurri- - blăre pe .laoul ;Kilertiey. Vaporul din * nebăgare de seamă: s’a ^lovit> îritr’un - stîlp. de pod şi s’a rfisturnăt^ Doi ^mâ- - trozi şi fericitul soţ au fost Irighiţiţi de-î .Valurilfe neîndurătoarb.' : ; -f. ses c ; r î î î î

Nr. 39 FO A I A P O P O R U L U I Pa*. 467

V ictim ele m iseriei. In metropola TJngariei s’a întâmplat alaltăieri o sgudui- toare dramă familiară. într’o mise- rabilă odăiţă loouia lăoătarul Pfeiffer cu nevasta ia şi ou numdroasa lui fa­milie. De luni de zile nu a mai căpă­tat lucru şi miseria să declara tot mai insuportabilă. In acest timp chiar şi băia­tul cel mai mare, care mai aducea nis- «a i creiţăraşi la casă, a fost destituit. — In fine ieri nu mai era de suportat, mi­seria ’şi-a ajuns culmea. Fărîmătură de pâne nu mai era în casă şi băieţii plân­geau de foame. Nevasta lui Pfeiffer începa a să văera. împrejurarea acea­sta ’l-a pătruns atât do mult pe Pfeiffer, încât Intr’un momentde stare inconştientă a sărit asupra nevestii încercând sfi ; o sugrume şi .strigând: »mni bine să mu­rim*. Văzând că nu poate ajunge la resultat, ascos un mio revolver şi a puş- oat asupra femeii, apoi asupra sa, ră­nind u-se mortal. Femeia a fost dusă la un spital.

•

..Reuniunea fem eilor rom âne din Abrud, Abrud-sat şi j i ir “ îşi va ţină adunarea generală ordinară în 13 Oct.1901 Bt. n., la 2 ore p. m., în localitatea şooaiei de fetiţe române din Abrud. La această adunare sflnt învitaţi ou toată onoarea toţi membrii şi binevoitorii reu­niunii. '

Obiectele:. 1. Deschiderea adunării.— 2. Raportul comitetului. — 3., R ev i- . suirea raţiociniului. — 4. Stabilirea bud­getului pe anul 1901/2. — 5. Esmiterea unei oomisiuni pentru înoassarea taxe­lor dela membrii veohi şi înscrierea mem­brilor noi. — 6. Alegerea comitetului.7. Propuneri; Abrud, 26 Sept. n. 1901. Anna Filip, presidentă; Alexandru du ra , secretar.

Din România.Inaugurarea unui monument.

Duminecă s’a Inaugurat în Buou- reşti monumentul înălţat intru aminti­rea acelor viteji pompieri, oari în ziua de 13 Septemvrie 1848 s’au luptat con­tra Turcilor, cari năvăliseră în Buou- reşti.

Dooumcntele vremei ne spun, că o mână de viteji, 200 pompieri comandaţi de oăpitanul Zăgănescu, voind să treacă dela oatfarma lor la oasarma pedestrimii, fură atacaţi de soldaţii lui Omer-paşa. Atunci încăpu lupta, oare trebuia se ră­mână nemuritoare. 200 de viteji ridi­cară frunţile în faţa unei întregi divisii turoeşti şi primiră una din acele lupte nedrepte şi neegale; pe care întotdeauna istoria le-a imortalisat.

Mica dar’ viteaza trupă, fu măce­lărită, dar’ onoarea oştirii române era salvată.'

Şi după ce lupta încetă, se petrecu la oasarma regimentului de pedestraşi una din acele scene, oare in riguroasa lor simplitate trec din sfera eroismului în sfera sublimului. Dar’ se lăsăm cu­vântul istorioului:

. Soldatul pue de pază la cassa re­gimentului român tde , pedestraşi rămă­sese la post tot timpul luptei, neştiind oe se întâmplă afară. Tot acolo râmase şi după luptă. Turcii visitând casarma, îl găsiră şi-’l somară sâ se predee. Sol­datul făcu semne că nu pricepe, şi se aduse un interpret, oare-’ i esplicâ, oă trebue eă-'şi dee arma. La aceasta, sol­datul râsp'unse:

— Se vină sergentul.— A murit. • . ' ^

; — Se vină prapurcicul.

— A murit.— Şo vină căpitanul, sau ori cine

de-ai mei.— Au murit tofi.— A lunei tiu in i d a u . Intr’acelaşi timp încuiâ uşa pe

dinlăuntru şi începu se tragă pe ferea­stră gloanţe în Turci. ;

Când el sfîrţl cartuşele, Turcii upar- seră uşa, intrară şi-’l omoriră.

■ M A I N O U . ;Alegerile.

i Până la încheierea »fo ii« nu fost cunoscut resultatul alegerilor in 293 cer­curi (ou totul sflnt 415). Intra aceştia sflnt 197 liberali, 14 din partidul popo­ral, 52 kosuthişti, 5 ugronişti, 7 afară do partide (Saşi), 3 Slovaci şi un de- moorat. Sflnt de lipsă 13 balotagii. îa Akosfalva 8’a ales un ţăran oa deputat Apponyi a căzut în Szâizborăny.

.. POSTĂ REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI ~Ab. 5071. Despre hemeia vom scrie un

articol mai lung. .Ab. .âl5. Uciderea paserilor înşirate în

ordinaţiunea ministerială se pedepseşte prin lege.■ Dlui Pavel Hangea, Măgura. Este tra­

dusă m ai.pe scurt de codrearul Pârcălab şi se căpăta mai de mult la Tipografia dieoesană din Caranşebeş.

Dlui Haida; ab. 542. - Legea spune, că cel-ce_ omoară animalul altuia, trebue se ’i-’l p lă­tească, afară dacă nu-’i făcea cumva stricăciuni prin curtea lui. De diamant întreabă la Carol F. Jikeli în Sibiiu, Piaţa-mică.■■■:; Ab.1512. Gălindarnl pe 1902 va fi peste

o septernână gata Numerii dela început lipseso la foaie. Oălindar pe 1898 nu mai avem .

Pentru redacţie ţi edituri responsabil: V ic to r Lazăr. Proprietar: Pentru »Tipoprafia«, societate pe

acţiuni: Iosif Marschall- < ; '

Atelier pentru oroloage nonă, reparaturi şi optică etc.

Şi cea mai neînsemnată comandă se esecută prompt şi cu reîntoar­cerea poştei şi totdeauna cu garanţie.

i vT. Vr I;Prospecte bogat ilustrate

gratis şi franco. : ,

Julius Eros,Sibiiu, strada Cisnădiei nr. 5.

Cel mai mare deposit de oroloage, juvaericale, argintării şi aurării din Transilvania, recomandă ieftin şi bun toate productele ciasor- nicăriilor, juyaergiilor şi opticilor.

Cercei double veritabili de aur fl. 1.50. Deşteptător dela 11. 1.60 în sus.

Oroloage de buzunar dela fl. 2 .30 în sus.

Oroloage de părete dela fl. 2.10 în sus.

Cercei veritab. de argint dela fl.—.50 în sus.

Cercei ver. de aur dela fl. 1.50 în sus.

Inele veritabile de aur dela fl. 2.50 in sus.Lanţuri ver. de argint dela fl. !.— în sus.

Inele veritabile de argint dela fl.— .50 in sus.

Nr. 183 A. ... - Orologjn de nichel retnon- toir, 50 min., calitate buni fl. 8.40, acelaşi de calitate mal bani <1. 4.10, acelaşi cu 8 eopereminte tari fl.' 4.40, aeelaşi cu trei oope- ’ remlnte de calitate mai

bnal fl. 6.75.. X "X

. \ Nr. 194 A. . . . . Orologiu de dame verit. de argint cu coporenififit duplu fl. 6.76, acelaşi

' ; cea" mai flriX calitateio.— rtr

c [ « pu— ■:

î ,»*■> Nr. 200 A. Orologiu de dame verit. de aur, 14 carate, 80 mm. diametru, frumos gravat, cu coperement duplu fl. fl. 20.—, acelaşi in caii-

’ taie mai bună fl. 80.—, acelaşi de argint fl. 7.60.

Nr. 187 A. Nr. 196 A.Orologiu de domni remon- Orologiu de dame verit.toir de ruo» (Neumlber), , . . .cu 8 eopereminte tari şi *ur’ carate, foartefrumoase, 60 mm., şi esaet frumo» fl. 20.76, acelaşifl; 4.60, acelaşi In calitate . foarte tara fl. 27.60. mai buui fl. 6.60, acelaşi de argint fl. 6.76, acelaşide argint mai bun fl. 8.60. —

Nr. 123 A. Orologiu de oţîl negru, frumos şi cn garanţie fl. 8.40, acelaşi cu maşinerie foarte bani fl. 4.60, ace­laşi cu coperement duplu fl. 4.60, acelaşi1 eu cope- reoitnt cu maşinerie foarte

buni fl. 7.60.

Fgg. 468 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 39

Franzbranntwein-ulIui

- ; ce l m ai răspândit şi nai neescepţtonabil mijloc de cură in casă.

..... Se espedează dela. fabrica lu i ------

Coloman Brâzay,Budapesta, IV<f Mnzeam-hHrut nr. 23.

Căderea părului. Frarizbranntwein-ul e un mijloc escelent; pentru spălarea părului* căci întăieşte pielea şi rădăcinile părului, împedecând astfel căderea ace­stuia. , In scopul acesta spălăm părul bine cu el, seara înainte de culcare şi dim i­neaţa după sculare. 62 10— 52

iW - Feriţi-vâ de imitaţiuni.Fiţi cu atenţiune la marca de apărare.

Se cap&tă în ori-ce apotecă şl în celelalte prăvălii.

m

Artieoli :;istorico-?politieiDoctor Romanus.

Broşară de 120 pag. cuprinzând 16 excelente articoli asupra mersului istoric al luptelor aoastre politice: O lectură foarte de actuallitate

;JFVeţ redus la 60 bani. ;. . . Se află de vânzare la: ■ ” •

: t " Librăria W . Krafft.

Portretullui

Dr. Gregoriu Silaşilucrat după o fotografie, tipărit pe carton fia, ta mărima de 24X32 cm. îl trimite francat

pentru 30 bani.

• v „Tipografia**, soc. pe acţlani

GustavDurr,r? rî*ţ• .u m e e h â n i c . -.r

Magazin de maşini de euşut şi de yeloeipede,ISibiin. P iaţa -m are nr. IO .

Recomandă depdsitul seu mare şi bine asortat cu toate felurile de maşini de cusut mai renumite

ţ®* din fabrici străine şi indigene pe lângă un preţ * foarte moderat. i ,

Ca specialităţi se. recomandă maşinile de cusut:

^ Seîdel & Naumann, G. M Pfaflv'-wf " Toate acareturile maşinilor de cusut de ori-ce

fei precum ace, curele, o le in r i fine şi altele se află întotdeauna în depositul meu. R ep a ra tu rile la maşinile de cusut de ori-ce fel sânt esecutate prom pt, ie ft in şi conştien ţios cu garanţie^ Pentru fiecare maşină nouă de cusut cumpărată dela mine dau 5 an igaran ţie . ‘ Uv' ' / ' T " ; ___ [42] 9-

Liste de preţuri se trimit la oerere gratis şi frax&oo.

OiOlOiOiOloIOiOlOiOiO^O^O^OiOiCrî;j eto efs w ols o ls ala ol» e*som» ow wo ora ara we e te e/eSfc

■ :

Descrierea Ardealului," Cine voeşte săcunoască frumoasa ţeara a Ardealului^ şl’ en deosebire M u n ţii -

Apuseni, patria lui Horla şi Ianou, să cetească scrierile lui Silvestra Moldovan anume:

: Ţeam-Noastră^descrierea ‘părţilor sudice ale Transilvaniei şi Valea-Mur&şului, apoi

’/S Munţii-Apuseni,Cu 9 ilu rlra (lu ]ii ţii o şchlţft.

Descrierile sânt făcute în fel de călătorie, cn datinele şi porturile Românilor şi cu multe legende despre dealuri, cetăţi, isvoare ş. a.

Fiecare carte costă 1 fi. (şi 5 cr. porto), In România 3 lei.Toate ziarele noastre aa apreciat în cuvinte • elogioase aceste descrieri, nnicele ce Ie aveai

despre Transilvania In limba român㻄U y a romănă'1, scrie Intre altele:„Până astăzi n’a existat In limba români o descripţie a acestor reginni atât de interesante din

mai multe puncte de vedere. Dl Silvestra Moldovan a rSspons deci prin această publicaţrane unei trebuinţe ce Intr’adevdr se simţia la noi. Sperăm, că publicul cetitor va face acestei scrieri primirea uaibilă pe care o merită.

Comanda b© pot face la

l ib r ă r ia W . K ra fft." IJI ■' *' *•— — m fPSŞBŞ ’ ■ > ■ ■ ' « f f ‘11 ’1 11 •

Fatrică de casse.Subscrisul îmi iau voie

blical meu laa face atent p. t. pu-

sigure de foc şi spargere,carise fac în fabrica mea. La mine se’ fac casse numai din material bun şi tare. De aceea rog cu deosebire on. public, care caută casse , s6 binevoească a fi ca atenţiune în lista preţurilor la greutatea şi măsura indicată pentru-ca privindu-le numai pe din- afarăse nu cufunde ca alte casse ce obvin în co- merciu, făcute din material slab şi uşor.

în fabrica mea se preoţesc (la comandă, după mSsură, cu preţuri ieftine) casse şi tresort — e pan- ţerate din oţel absolut imposibile de a le găuri

Pentra biserici şl comnnecasse dnpă Înţelegere cn plătlre In rate.Uate preţurilor gratis şi franco

W * Instalare de lumină Atycelen. :

M O « W r > ’’ * J2] 18_, i a b r l e ă d e c a s s e î n S i b i i u ,

a® strada PoplăoK-mare Nr. 8 . * ■

Pentrn tipar responsabil losif MareehalL