LUMEA UITATĂ A LOCUŞORULUI BASARABEAN.CHIŞINĂU2013-2014

ПОТЕРЯННЫЙ МИР БЕССАРАБСКОГО МЕСТЕЧКА.КИШИНЕВ

PARTENERII NOŞTRI:

European Jewish FundGenesis Philanthropy GROUPYad VashemBiblioteca Municipală B.P.HaşdeuJewish Distribution Committee

Un fragment din sinagoga (sec.XIX) din satul Zguriţa raionul

Drochia

INTRODUCEREI. Din partea alcătuitorului.

Studiul de faţă este destinat profesorilor şi învăţătorilor tuturor tipurilor instituţiilor de învăţământ, bibliotecarilor, precum şi tuturor celor care se interesează de istoria meleagului natal, de istoria evreilor din Basarabia.

La elaborarea studiului au fost utilizate: în primul rând fondurile bibliotecii evreieşti – centrului cultural “I.

Mangher”, precum şi fondurile altor biblioteci; materiale din Arhiva de Stat a Republicii Moldova;acte şi mărturii istorice din colecţii private ale mai multor persoane

cointeresate – V. P. Tarnachin, V. Anichin, Т. Solovieva, О. Tihovscaia, I. Коpanschii, D. Haham, К. Jignea, S. Şpitalinic, М. Becher şi al.;

Foarte multe date şi comentarii interesante au fost găsite pe site-ul „Chişinău- oraşul meu” şi pe site-ul „Centrul Istoric al Chişinăului”, îngrijit de primăria oraşului Chişinău.

Materialele inserate între coperţile acestui studiu conţin referiri marginalii la toate sursele informative utilizate.

Broşură este însoţită de un disc cu ilustraţii şi prezentări video în formatul PowerPoint. Majoriatea pozelor sunt fie preluate de pe site-ul “Chişinău - oraşul meu”, fie se datorează eforturilor depuse personal de către colaboratori precume M. Guţuleac, О. Sivac, D. Ghester, N. Аlhazova, Т. Sоlоvieva. Broşură este completată cu: liste ale străzilor localităţilor conform perioadelor istorice

descrise; materiale extrase din publicaţii periodice, culegeri ştiinţifice,

site-uri de pe NET;varianta electronică a bibliografiei “Holocaust – tragedia

evreilor Europei sec. XX”.

II. EXCURS ISTORIC

Prima ediţie a studiului de faţă este consacrată capitalei Republicii Moldova

Chișinău: digresiune

istorică

MONUMENTE ARHITECTURALE

Vărzărești. Shitul de maici sf.Dumitru. Se află în județul Chișinău, la 60 de verste de la orașul gubernial. Este cel

mai vechi shit din Basarabia. Încă în hrisov lui Alexandru cel Bun era menționat ca Mănăstirea Chișinevărzărești, distrus

de tătari.

Alexandru cel Bun

ȘTEFAN cel MARE

«Скопище

торговое»

«Скопище

торговое

TRATATUL DE PACE DE LA BUCUREȘTI DIN 1812

Hotelul lui Manuk - bei de la București, unde a fost semnat

Tratatul de pace

Manuk-bei Mirzoian (1769 — 1817)

PLANUL DE CONSTRUCȚIE A CHIȘINĂULUIINDUSTRIA URBANĂVIAȚA CULTURALĂ

CALDARÎMAPEDUCT

TRAMVAI TRAS DE CAI ILUMINAREA ORAȘULUIPOȘTA. TELEGRAFUL

STRĂZI. sec. XIX. CHIȘINĂU ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI RUSO – JAPONEZ DIN

1904 – 1905CHIȘINĂU ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

CHIȘINĂU. ANUL 1917SFATUL ȚĂRII

CHIȘINĂU ÎN COMPONENȚA ROMÂNIEI1940 1941

AUGUST 1944

DIVIZIUNEA ADMINISTRATIVĂ ȘI SIMBOLURILE CHIȘINĂULUI

12

34

5

1-Botanica2- Centru3- Buiucani4- Râșcani5- Ciocana

Oraşul meu din albe flori de piatrăÎn ploi de soare zi de zi scăldat

Mereu întinerind în vechea vatră,Din cântec şi iubire înălţat.

Oraşul meu frumos ca niciodată,Grădina mea cu cerul tău de dor,

În inimă te am pe viaţa toatăŞi-n graiul cel mai dulce te ador.

Îmi place să mă plimb prin el agale

Pe străzi de tei, castani şi trandafiri,

Să întâlnesc prietenii de şcoalăCu zâmbet şi lumină în priviri.

Oraşul meu etern ca o poveste,Mereu îţi simt în piept suflarea ta,Destinul meu, destinul tău ne este

Cu tine toată lumea e a mea.

Visul alb al meu!

ISTORIA EVREILOR DIN CHIŞINĂU

Prima testare a unei comunități evreiești

înființate în Chișinău datează din anul 1774. S-a

păstrat ”Statutul frăției funerare ”Hevra Kadiș”, semnat de 144 de evrei pe

de o parte și de Șef rabinul orașului Iași, pe de alta.

Frăția era o formă juridică de asociere a evreilor. Tot către sec.XVIII datează

încă un document: litigiul juridic între mănăstirea

Galata și un oarecare negustor David,

proprietarul unei prăvălii, care refuza să plătească

impozit pe venit.

Comunitatea evreiascĂ din ChiŞinĂu Comunitatea evreiascĂ din ChiŞinĂu

VIAŢA RELIGIOASĂ A EVREILOR DIN CHIŞINĂU

RABINII

Zalman ben Mordke din ŞargorodChaim ben Şlomo Cernoviţer

Arie- Iehuda Leib Moişe-Ţvi Giterman (Savranski)

Avrom ŞneersonBenţion Şneerson

Iehuda-Leib Ţirelson Fridman ţaddikim

Tverskie şi SkvirskieIosef –Şmeirl Epelboim

Leib-Zalman Abelski

RABINUL SUPREM AL CHIŞINĂULUI DIN 1908 ŞI RABINUL SUPREM AL BASARABIEI ÎNTRE ANII 1918-1941.

SINAGOGILE

HAZANUT

Lista cantorilor:Boruh Şor (Hotiner) (1823-1904)

Nisan Spivac (Blazer) (1824 – 1906)Avraam Berkovici (1858-1929)

Pinhas Minkovschii (? - 1924)

Iakob-Şmuel Morogovschii (1857-1942)

Efraim-Zalman Razumnîi (1866-1905)

Leib Glanţ (1898-1964)

IEŞIVA

ACTIVITATEA ECONOMICĂ A EVREILOR

«Căile pe care guvernul rus purta în decurs de un secol şi

jumătate pe evreii ruşi, cuadevărat sunt necunoscute. Dacă, pe de o parte, încă în

secolul XVIII una dintreîmpărătese „nu se aştepta la

venit interesant de laduşmanii lui Hristos”,

succesoarea ei vedea în evrei pe oamenii din „categoria

mijlocie, de la care statul aşteaptă mult bine”,

arătându-le să se aplece la ocupaţii precum „târguiala

şi meseriile». Serghei Urusov, Însemnările

gubernatorului.

SISTEMUL SĂNĂTĂŢII. INSTITUŢIILE DE BINEFACERE.TUTELA

În iudaism persistă idea despre unitatea a tot ce există, şi omul nu se distinge în două elemente – trup şi spirit. Omul reprezintă prin sine „un suflet viu”. În legătură cu aceasta, în tradiţia evreiască grija pentru sănătate, nu numai pentru spirit, este considerată unul dintre principiile galaxice fundamentale, întemeiat pe legile Torei.

SPITALUL EVREIESC DIN CHIŞINĂU

SOCIETATEA DE PĂSTRARE A SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI EVREIEŞTI (OZE)SOCIETĂŢILE DE AJUTORARE A EVREILOR SĂRACI„EZRAS ANIIM”CANTINELE IEFTINEAZILURILEСASELE PENTRU ORFANISOCIETATEA„SOIMEH NOIFLIM”„AJUTORUL GMILAS HESED”(„ÎMPRUMUTUL DE BINEFACERE”).SOCIETATEA DE AJUTORAR A BOLNAVILOR EVREI SĂRMANI „Ezras Hoilim”

SISTEMUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

ACTIVITATEA POLITICĂ

PARTIDELE NAŢIONALE SOCIAL-DEMOCRATICE

BUNDUL

MIŞCAREA REVOLUŢIONARĂ

MIŞCAREA SIONISTĂ INTERNAŢIONALĂ

POGROMURILE EVREIESTI DIN ANII 1903 şi 1905

ÎN STUDIUL DE FAŢĂ EXPUNEM VIDEOPREZENTAREA „GEOGRAFIA

POGROMULUI”, ELABORATĂ ÎN BAZA CULEGERII DE DOCUMENTE „POGROMUL DIN CHIŞINĂU DIN ANUL 1903”, EDITATĂ ÎN 2000 DE

INSTITUTUL RELAŢIILOR INTERETNICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A REPUBLICII

MOLDOVA, SUB CONDUCEREA LUI I.M.KOPANSCHII.

E l a privit cu atenţie la mulţime şi i-a somat pe cei care erau sub

influenţa alcoolului să plece. Unii dintre aceştia au început să se

împotrivească, spunînd că „nu-i o asemenea lege, care ar interzice

într-o zi, cum e asta, să serbăm”.

PIAŢA CIUFLEA Piaţa Ciuflea reprezenta la acea vreme o suprafaţă deschisă în partea de sud-este a oraşului, nu departe de Piaţa Nouă. Pe această piaţă se aflau căluşeii, balaganurile, diferite alte diverse

instituţii de divertismenrt.

În a doua jumătate a zilei situaţia ieşea

de sub control. Spre sfărşit grupe mici au început a tece de pe piaţă pe stradelele

învecinate.

REPARTIZAREA ADMINISTRATIVĂ

În 1903 Chişinăul era împărţit în 4 sectoare de poliţie, iar în al cincilea erau incluse suburbiile.În ziua de 7 аpilie dezordinile au încins întreg oraşul, dar în unele raioane ele au căpătat o amploare deosebită.

BARIERA SCULENI (CONTINUARE)

În saraiul casei lui Haţkelevici au fost ucişi stăpânul casei-

David Haţkelevici, Simha Buler şi bunica acestuia – Elea Bergher. Aici, printre

roţile şi alte părţi ale căruţelor, se afla un divan îmbibat cu

sânge, sub care este o mare baltă de sânge. Pe perete se poate vedea o mare pată de

sânge de aproape ½ de arşin în diametru.

AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL ŞI CATASRTOFA EVREILOR DIN

CHIŞINĂU

Despre primele zile de ocupaţie ale Chişinăului, despre viaţa cotidiană din cheto-ul din oraş, despre acţiunile de masă

privind masacrarea sistematică a prizonierilor gheto-ului până la deportările în masă ne va vorbi prezentarea video „Gheto-ul din Chișinău-a o istorie ce nu se uită!”. În anexă la materialul

de faţă poate fi accesat şi variante electronică a indicelui bibliografic cu genericul „Catastrofa evreimii europene -a

tragedia secolului XX”.

OPERAȚIUNEA GHETOU

Articol din ziarul BASARABIA din 06 august 1941 privind formarea ghetoul evreiesc din Chișinău.

Oficial ghetou a fost creat la25 iulie 1941.

Decizia finală

EVREII DIN CHIŞINĂU ÎN ANII PUTERII SOVIETICE

ЕVREII DIN CHIŞINĂU ŞI DOUĂZECI DE ANI DE

INDEPENDENŢĂ

ÎN LUNA FEBRUARIE 1991 S-A DESCHIS BIBLIOTECA EVREIASCĂ ”I.MANGHER”.

ÎN 1998 BIBLIOTECA A OBȚINUT STATUT DE CENTRU CULTURAL

PESTE 20 DE ANI DE ACTIVITATE BIBLIOTECA – CENTRU CULTURAL RĂMÎNE O

ORGANIZAȚIE UNICĂ ÎN FELUL SĂU PE TOT SPAȚIUL CSI, CARE PROMOVEAZĂ

CULTURA, TRADIȚIA ȘI ISTORIA POPORULUI EVREU.

Restabilirea comunităţii evreieşti din Chişinău