ACCENT BASARABEAN

Revista Accent Basarabean este supliment al revistei Migrant în România realizată în cadrul proiectului Migrant în România Interculturală, coordonat de Institutul In-tercultural Timișoara în parteneriat cu Liga Apărării Drepturilor Omului, filiala Cluj, Centrul pentru Resurse Civice Constanța, Asociația pentru Apărarea Drepturilor și Integrare Socială București, finanțat de Uniunea Europeană prin programul Gen-eral Solidaritatea și Gestiunea Fluxurilor Migratorii. Fondul European de Integrare a Resortisanților Țărilor Terțe.

REDACŢIA

Coordonator Daniela Cervinschi (LADO Cluj)

Editor Şef Cătălina Ababei

Acest număr a fost realizat de cătreGrupul de Inițiativă Basarabeană (GIB)din orașul Cluj-Napoca

COLABORATORI

Redactorii articolelor din partea GIB Cluj sunt: Stîna DoinaClima CristinaVrabie Arina Scutari Dumitrița

ISSN2247-9260

Revista Accent Basarabean este editată de Liga Apărării Drepturilor Omului Filiala Cluj

CUPRINS

97 de ani de la Unirea Basarabiei cu România... Doina Stina

Deliciul cultural din cadrul festivalului Basarabia... Dumitrita Scutari

Cupa GIB – mai mult decât fotbal... Doina Stina

SarMAna de pe Prut – documentarul care uneste oameni... Doina Stina

Mihail Sandu: „Oamenii admiră soarele cu capu-n jos, Doar eu îi fac din ochi ambitios.”..Cristina Clima

9 ani ca un maraton 5 lucruri care deosebesc GIB Cluj de alte organizatii studentesti ... Doina Stina

2015 - Anul Dezvoltării pentru Republica Moldova. Necesitate si determinare, pasi pentru o dezvoltare de lungă durată....Doina Stina

Învătăm să cucerim lumea prin discursDoina Stina

Festivalul „Basarabia 2015” – cinci zile în spirit româ-nesc de peste PrutCristina Clima

8

10

12

13

16

3

4

6

Grupul de Inițiativă Basarabeană Cluj a desfășurat Festivalul Cul-tural Basarabia ajuns la cea de-a XII-a ediție. Ediția din acest an al Festivalului a înseamnat 5 zile de istorie, întrucât luna martie are o semnificație tricoloră pentru pop-orul român, aceasta nu putea trece nemarcată cu roșu în calendarul studenților basarabeni din Cluj. În data de 27 martie se împlinesc 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, votată de Statul Țării în 1918, Basarabia fiind astfel, prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au ur-mat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Poporul român n-a venit din afară, aici s-a născut. Aici s-au fiert diferitele elemente din care s-a creat poporul român. Noi nu avem unde pleca și nimeni nu are dreptul să ne gonească din țara noastră…, spunea Constan-tin Stere la deschiderea ședinței Sfatului Țării din 27 martie 1918. Tinerii studenți basarabeni la Cluj au participat de dimineață la Dep-unerea de Coroane la bustul lui

Onisifor Ghibu, ,,apostolul” Ba-sarabiei, luptător pentru drepturile și unitatea poporului român, unul dintre participanții importanți la realizarea Marii Uniri de la 1918, personalitatea care aflandu-se in perioada 1914-1918 la Chișinău și Iași a desfășurat o intensă activ-itate politică și culturală, militând pentru făurirea statului național român unitar. Membrii Grupului de Inițiativă Basarabeană Cluj au mers apoi în Piața Unirii, unde au oferit copiilor lecții de istorie despre semnificația zilei de 27 martie. Împreună cu cei mai mici patrioți, dar și alți trecători, au dat mână cu mână și au format Hora Unirii, horă care adună valorile cul-turale comune și idealurile care ne ghidează pașii și cugetul, fre-donând frumoasele versuri, care trezesc emoții puternice Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inimă română,/ Sa-nvârtim hora frăției/ Pe pământul României!Sunt mândru că sunt român, vorbesc limba română și cred că istoria se va repeat și aceste două teritorii vor deveni un stat unitar, a spus cu încredere unul dintre

participanți.Hora Unirii se desfășoară în fie-care an, în 27 martie, de Ziua Unirii, având scop promovarea valorilor naționale, dar și păstrarea patrimoniului cultu-ral, prezentând istoria neamului românesc în cele mai frumoase nuanțe. Hora Unirii este despre destinul a două țări, dar despre aceeași oameni, cu același trecut, și, poate, cu același viitor. Grupul de Inițiativă Basarabeană Cluj (GIB) simte românește și crede în făurirea neamului românesc, a afirmat Arina Vrabie, președinte GIB Cluj. Ziua de 27 martie este pentru fiecare student basarabean de o semnificație specială, în această zi studenții au împărțit brățări tri-colore inscripționate cu mesajul ,,Istoria ne aparține!” trecătorilor din Cluj, orașul care anul acesta este Capitala Europeană a Tine-retului, în semn de solidaritate.

Doina Stina

3

,

,

,

,

,

,

, ,,

97 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

14

4

Cortina se ridică. Publicul urmăreşte înmărmurit două femei care îmbracă şi dezbracă rochiile stăpânei lor ca nişte fetiţe. Cele două sunt privite cu interes de spectatorii din Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, unde este prezentată piesa de te-atru „Cameristele” în cadrul celei de-a XII-a ediţii a Festivalului Basarabia. Povestea de pe scenă este inspirată de o crimă ce a scandali-zat întreaga Franţă la începutul secolului trecut. Piesa lui Jean Genet nu a fost o reprezentare fidelă a asasinatului înfăptuit de surorile Papin. Textul său prezintă două cameriste care încearcă să îşi depăşească propria condiţie într-un joc de identităţi, fiecare mimând pe rând fie pe Doamna, fie pe sora sa. Oglinda în faţa căreia se maimuţăresc scoate la iveală atât umilitatea destinului lor, cât şi aspiraţiile de neatins. Visul li se transformă treptat în delirul care duce sigur spre acute dorinţe criminale. Micul specta-col dintre Claire şi Solange este întrerupt de apariţia Doamnei Maia, cea care le aminteşte în continuu de subordonarea lor prin cuvinte usturătoare şi compasi-une mimată. Ea le supune şi prin rochiile, şi blănurile vechi pe care le dăruieşte ca să le ia în derâdere. Aceste urâte jocuri ale puterii nasc o ură puternică în interiorul celor două cameriste, care le im-pinge spre uciderea stăpânei. Dumitru Cotelea, unul dintre actorii distribuţiei, afirmă: „Sincer să fiu, cu vreo trei săptămâni înainte de premiera „Cameristelor” îmi uram per-sonajul. Claire s-a dovedit a fi o fire mult mai complexă decât în

aparenţă, trebuia să pătrund în strunele minţii ei bolnave şi per-manent schimbătoare, însă încet-ul cu încetul am îndrăgit-o. Piesa mi-a părut o întoarcere la origini, la „Caruselul”, care ne-a pus tru-pa pe picioare, cu toate că nu se ridică la nivelul celei din urmă ca importanţă. Totuşi, „Cameristele” scoate cu perfecţiune la iveală părţile întunecate şi tulburătoare ale naturii umane”.

Colegul său, Dumitru Stratulat a declarat despre piesa de teatru: „M-a pus pentru prima dată în situaţia de a nu intra pe scenă de la bun început şi aş numi acest fapt o experienţă nouă. E destul de greu să îţi faci apariţia atunci când celelalte două personaje au intrat deja în joc şi au început să aibă o anumită energie, iar eu a trebuit să le-o preiau îndată. Mi-a plăcut rolul Doamnei, însă voi mai lucra asupra unor detalii, pen-tru ca ea să devină mai credibilă, sper că voi atinge acest scop la reprezentațiile următoare”. Trupa din care fac par-te cei doi tineri, Carusel, este constituită din membri care nu au, în majoritate, studii în artă dramatică, și totuși, își joacă rolurile cu perfecționism și dăruire. Înșiși actorii intervievați au terminat un curs de recalificare în IT după obținerea licenței și masteratului în același domeniu. Regizorul lor, Timofei Muntean, este student la medicină generală în anul 6, în cadrul UMF Cluj-Napoca. Cu toate că vâltoarea cotidiană îi ține mereu ocupați, pasiunea îi face să se reunească în fiecare seară pentru repetiții. Iar micile și multele lor triumfuri în scenă sunt dovezile clare ale unei dedicații sincere și puternice față de lumea teatrului.

Dumitrița Scutari

DELICIUL CULTURAL DIN CADRUL FESTIVALULUI BASARABIA

5

7

Festivalul Cultural ,,Basarabia”, ajuns la cea de-a XII-a ediția s-a încheiat în 29 martie după 5 zile în care tradiția, istoria și valorile culturale basarabene au ajuns la apogeu. Vorbind despre tradiție, acest festival a culminat duminică cu tradiționalul campionat de fot-bal ,,Cupa GIB”, care an de an, adună pe teren amotori ai spor-tului-rege. În cadrul ediției din 2015 s-au înscris 6 echipe care au luptat pentru titlul de campioni. Tinerii fotbaliști au demonstrat nu doar pasiune pentru fotbal, dar și abilități tehnice de joc de invidiat. Regulile fotbalului fiind foarte simple, ele rezumându-se în esență la mișcarea mingii: ,,Dacă nu se mișcă, dă-i o lovitură, dacă nu vrea să se miște, lovește-o până o face”, a declarat Iulian Istrati, unul dintre jucători. Echi-pele și-au stabilit din start strate-

gia de joc, sistemul de joc, unii optând pentru sistemul 4-4-2, sis-temul 4-2-3-1 sau sistemul 3-5-2, depinzând de potențialul fiecărui jucător și încadrarea acestuia în teren: defensiva, mijloc, atac. Toate echipele au afirmat că este vitală aranjarea în teren a fotbal-istii potriviți în pozițiile potriv-ite pentu a le oferi cele mai bune opțiuni de a se apăra și a ataca. În cadrul campionatului de fotbal al ediției 2015, echipele au fost împărțite în 2 grupe a câte 3 echi-pe, după tragerea la sorți, toate cele 3 echipe au jucat între ele, fiecare victorie valorând 3 punc-te, egalitate – 1 punct, pierdere – 0. Apoi, după afișarea punctaju-lui obținut, s-a puces la aplicarea sistemului eliminatoriu, primele 2 clasate din grupe au acces în semifinale, jucându-se astfel: primii clasați în grupa A cu cei

de pe locul secund din grupa B și vice-versa. În urma semifinalelor, echipele finaliste au jucat meciul decisiv pentru câștigarea cupei GIB. Meciul din finală a fost unul controversat, finalistele jucând la ,,sânge”, după multe lovituri ratate, tabelul de marcaj indica egalitate. S-au aplicat loviturile de departajare, astfel a câștigat echipa Fulger, în componența ei fiind: Radu Halmaciu, Dan Zu-bic, Ion Rudei, Victor Gurău, Adrian Cojocari, Maxim Roabeș, Vadim Zabica. Cel din urmă, a declarat pentru Accent Basara-bean: Sunt mândru că am câștigat. Mulțumesc băieților din echipă, pentru că în spatele victoriei se află munca. Dincolo de strategia de joc, munca în echipă și atacul sunt inevitabile. Or, meciurile se câștigă atacând.

Partidele de meci au fost desfășutate fără probleme, jucătorii au fost în formă optimă, antrenându-se intensiv, timpul a fost favorabil, iar suporterii veniți să-și susțină echipa favorită au im-pulsionat atmosfera, ambiționând jucătorii să marcheze. Campionii au fost decorați cu diplome, me-dalii și mult meritata Cupă a Gru-pului de Inițiativă Basarabeană. În fotbal totul devine complicat, atunci când prezența echipei ad-verse își demonstrează aptitu-dinile și strategia de joc.Grupul de Inițiativă Basarabeană Cluj organizează și desfășoară al 8-lea an consecutiv, campio-natul de fotbal, ,,Cupa GIB”. Scopul acestuia este de a pro-mova un mod de viață sănătos, a antrena populația în practicarea sistematică a sportului pentru fortificarea sănătății și totodată pentru a stimula antrenamentul, dezvolta abilități precum cura-jul, ambiția, perseverența, cât și a antrena până spre performanță. Întrucât nimeni nu își mai aduce aminte de cei care pierd, câștigătorii trofeului ne-au de-clarat că din start au avut scopul de a deveni învingători și au

demonstrat superioritate încă de la primul meci.

Doina Stina

Cupa GIB – mai mult decât fotbal

6

8

Ziua de 27 martie are o semnificație istorică deosebită pen-tru poporul român, putând fi egalată cu redeșteptarea națională și cul-tivarea spiritului național. În cadrul Festivalului Cultural ,,Basarabia”, în 27 martie a fost proiectat la Cluj, documentarul regizoarei Leontina Vatamanu ,,Sarma(na) de pe Prut”, care înseamnă mai mult decât istorie. Grupul de Inițiativă Basarabeană împreună cu cercul studențesc ,,Baladă pentru Basarabia” au făcut posibilă proiecția filmului care prezintă istoria sârmei ghim-pate de pe Prut, care a trecut nu

doar prin sate, ogrăzi, grădini şi cimitire. Ea a trecut prin vieţile unor oameni. A apărut peste noapte, despărţind consângenii de pe cele două maluri ale Prutului ca şi blestematul zid al Berlinului.

Cum am trăit 70 de ani cu sâr-ma ghimpată între frați? Cine e sărmana de pe Prut? Acestea au fost unele dintre întrebările la care invitații au găsit răspuns în docu-mentarul realizat de regizorul Le-ontina Vatamanu și producătorul Virgiliu Mărgineanu. Filmul care a răbufnit dintr-un dor de lib-ertate şi dintr-o neîmpăcare cu

fărădelegea, principii pe care le-am moştenit probabil de la tata. E o ruşine şi un păcat să trecem sub tăcere această dramă a poporului nostru, acest genocid care a stârpit floarea naţiunii şi a zdruncinat atâtea destine, inclusiv copilăria mamei mele. Aş vrea să răscolesc un pic trecutul şi să-l reconsti-tui prin poveştile celor care sunt mărturia vie a acelor evenimente, afirma Leontina Vatamanu.

Zi mai frumoasă pentru proiecția acestui docu-mentar nici că ar fi existat, decât 27 martie, Ziua Unirii, când zeci de studenți, profesori, istorici sau pur și simplu oameni ai frumosului au venit să afle adevărul despre sârma care până nu demult a despărțit nu doar două teritorii, dar și oameni, frați. În toamna lui 2014 când a avut loc proiecția filmului „Te iubesc, Ion și Doina” în memoria regretaților interpreți basarabeni Ion și Doina Aldea-Teodoro-vici, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj, invitații speciali au fost regizoarea Leontina Vata-manu și producătorul filmului Virgiliu Mărgineanu. Ei ne-au făcut cadou cercului „Balada pentru Ba-sarabia” filmul „Sârma(na) de pe Prut, a declarat Vitalie Ciobanu, coordonator, cercul studențesc ,,Baladă pentru Basarabia”.

Seara de 27 martie a culminat cu cântări patriot-ice despre limba română, identitate, tricolor. Cân-tecele interpreților Doina și Ion Aldea-Teodorovici ,, Suveranitate”, ,,Pentru ea”, ,,Trei culori”, ,,Limba română”, ,,Maluri de Prut” au emoționat până la lacrimi. Publicul a împărtășit senzații puternice, dincolo de faptul că unii dintre ei abia aflaseră de existența acelei sârme. Interpretare inmului de stat al Republicii Moldova ,,Limba noastră” a ridicat basarabenii în picioare și i-au făcut să intoneze împreună cântecul de căpătâi al neamului nostru.A urmat și o tombolă studențească, atunci când cei mai norocoși au obținut premii, care au constat din titluri de carte a unor autori basarabeni cu tematică

patriotică. Publicul a fost profund mișcat de ghimpii instaurați de regimul comunist între frații românii și a rămas cu dorul după unitate. ,,Emoționant. Fil-mul este nu doar o lecție de istorie, dar și de viață”, susține Alvina Demianenco, studentă a Facultății de Științe Economice. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul regizoa-rei Leotina Vatamanu, producătorului Virgiliu Margineanu, Facultății de Teologie Ortodoxă, pos-tului de radio Renaşterea și Grupului de Iniţiativă Basarabeană Cluj.

Precizăm că, regizoarea filmului ,,Sarma(na) de pe Prut”, Leontina Vatamanu este fiica poetului Ion Vatamanu, deputat în primul parlament al RM for-mat după anii 1990. Este căsătorită cu producătorul Virgiliu Mărgineanu - directorul Casei de filme OWH. Tatăl lui Virgiliu Mărgineanu a fost director de școală, profesor universitar și deputat în primul parlament al RM. Așadar, atât producatorul, cât și regizoarea provin din familii de cultură și au avut parte de o educație aleasă, fiind profesioniști în do-meniul cinematografiei, patrioți, oameni cu credință și dragoste față de artă.

Doina Stina,

www.clipedecluj.ro

..

SARMAna de pe Prut – documentarul care uneste oameni,

9

De regulă, în spatele marilor realizări stau lu-crurile mici la care muncești zilnic stau încercările neîncetate de a te face observat și auzit, stau micile victorii și decepțiile care se transformă într-o nouă motivație. În spatele marilor realizări stă o muncă asiduă, însă aceasta nu are valoare fără un alt ingre-dient esențial - pasiunea pentru ceea ce faci. Tinerețea este, probabil, perioada în care pa-siunea de a crea se manifestă cu o deosebită fervoare și ia cele mai neașteptate forme. Unul dintre crea-torii de frumos, dornic de a se face remarcat este și tânărul interpret Mihail Sandu. Mihail are 24 de ani și s-a născut în satul Doroțcaia, Republica Moldova. A urmat Univer-sitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca. A de-scoperit pasiunea pentru muzică încă din fragedă copilărie. De mic copil, în momentele când era sin-

gur, își imagina cum ține show-uri în fața unui pub-lic larg. Mama a fost cea care l-a susținut mereu în direcția pe care tânărul și-a propus s-o urmeze fiind și ea pasionată de muzică. Prima piesă pe care a lansat-o Mihail a fost ”Dans nocturn” (2014). Pe lângă calitățile vocale, Mihail mai cântă la pian, chitară și tobe. Bunicul său l-a învățat să cânte și la balalaică. În viziunea lui Mihail, muzica bună e aceea care nu te lasă indiferent. Muzica devine bună în momentul în care te atinge fără să vrei, în momen-tul în care începi să simți prezența și sufletul ar-tistului. În acest context, tânărul admiră interpreții care transmit vibrații sincere, însoțite de cuvinte adevărate, cum ar fi: John Mayer, The Black Keys, Ray Charles, James Brown, Rodriguez și mulți alții.

Ultima piesă lansată de Mihail Sandu este ”Doar visuri”. Despre sursa de inspirație, interpretul afirmă următoarele: ”Ideea piesei s-a născut în momentul în care am privit în jurul meu și mi-am dat seama că aproape toți prietenii mei (și nu numai) întâmpină foarte multe obstacole în realizarea propriilor idei și visuri, oricare ar fi domeniul în care activează. În acel moment, mi-am dat seama cât de mult ne presează societatea și cât de ușor ne face să renunțăm la visurile noastre.” De curând, Mihail a lansat și videoclipul la această piesă, pe care l-a realizat împreună cu Pavel Curagău și alți prieteni care l-au susținut și au depus suflet în această creație. Filmat în Cluj-Napoca, vid-eoclipul prezintă contrastul dintre lupta interioară a trei artiști în devenire și agitația cotidiană a orașului. Pentru Mihail, muzica e motorul care-l pune în mișcare, e o dependență, deoarece aproape tot ceea ce face se învârte în jurul muzicii. Perseverența artistului este de invidiat. Acesta se conduce mereu după sfatul pe care i l-a dat mama: ”Mereu înainte, niciodată înapoi”. În prezent, tânărul interpret lucrează la mai multe proiecte. Marele său vis este ca munca să-i fie apreciată, iar lumea care-i ascultă piesele să le simtă în profunzime. Indubitabil este faptul că combinația surprinzătoare dintre talentul, creativitatea și pasiu-nea lui Mihail Sandu lasă o amprentă nouă în linia sonoră a muzicii contemporane.

Cristina Clima

10 11

Mihail Sandu: ”Oamenii admiră soarele cu capu-n jos, Doar eu îi fac din ochi ambitios”

,

,

De 9 ani Grupul de Inițitivă Basarabeană Cluj (GIB) înseamnă o a doua familie pentru studenții basarabeni care decid să-și continue studiile uni-versitare în Cluj-Napoca. De 9 ani GIB înseamnă oameni frumoși, proiecte inedite, momente de neui-tat și emoții unice. Grupul de Inițiativă Basarabeană înseamnă culoare ( sau 3 culori), semnifică săptămâni neobser-vate, luni prea grăbite și anotimpuri care au devenit speciale în anii de studenție. Câți oameni cu energie lor au venit și câți au plecat luând cu ei o bucățică din GIB. Prin ce se deosebește GIB Cluj de celelalte organizații studențești? Capacitatea de a controla trecutul. Parcă izolați, departe de casă, studenții basarabeni reușesc să păstreze intactă istoria fiecărui eveniment. Trecutul e ascuns în detalii. Știu să aprecieze lucrurile mici și să tindă spre crearea celor mari. Cultura prezentului. Trecutul nu-i împiedică să evol-ueze. Inventivi. Ambițioși. Energici. Perseverenți. Își spun încrezători gândurile și își doresc făurirea unui viitor prosper, fiind exemple fericite ale școlii din Republica Moldova.O altfel de libertate. Acasă a devenit aici. Demonstrează zilnic că părerea lor are dreptul la existență. Au conștientizat că libertatea nu înseamnă neapărat luptă. Ei sunt liberi, pur și simplu. O altfel de fericire. Nu depind de fericirea opsesională. Nu caută fericirea, însă știu că fericirea constă în faptul să nu caute fericire. Ea vine, pur și simplu. Fericirea momentului. Și durează.Datoria mai întâi. Sunt lucuri mai importante decât

propriile plăceri. Ei știu asta. Datoria mai întâi. Da-toria este o etică. Ne imaginăm patriotismul în culori grandilocvente, cu tricolorul în mână, de la o scenă fluturându-l în sus, în unele momente așa s-ar descrie sentimentul de patriotism. Însă, dincolo de definiții, patriotismul vine din familie, înseamnă familie.

GIB a devenit familie. GIB adună oameni cu drag de Patrie, neam, limbă, artă. GIB a devenit un maraton fără sfârșit, învățând zilnic să ne controlăm respirația pentru ca să nu ieșim din cursă. Facem în continuare ce ne place și prin asta vom rămâne organizația cu drag, nerv, dor și poveste. O poveste unică și irepetabilă. Povestea noastră este povestea oamenilor tineri ce au crezut și cred cu toată ființa lor în ceea ce fac. Rămânem organizația care este să fie, să dorească, să creeze, să persevereze. Apropo, vă place cântecul lui Alifantis ,,Ce bine că ești!”? ,,Trăiește-ți visul!” - ziceam la început. Vă spu-nem același lucru și acum, an de an, zi de zi. Este testat pe noi. Uniți prin fapte și idei de 9 ani! Suntem ceea ce facem!

Doina Stina

12 13

Festivalul Basarabia

9 ani ca un maraton 5 lucruri care deosebesc GIB Cluj de alte organizații studențești

2015 - Anul Dezvoltării pentru Republica Moldova. Necesitate și determinare, pași pentru o dezvoltare de lungă durată. Festivalul Cultural ,,Basarabia” a adus în vizorul opiniei publice training-ul de simulare a procese-lor de negociere a aderării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. După training-ul de negocieri europene din 28 martie, simularea din 29 martie a motivat alți 42 de tineri să participe. Sentimentul unității naționale și făurirea unui viitor comun în marea familie europeană reprezintă pentru tinerii basarabeni o problemă mai mult decât actuală. Studenții participanți în cadrul simulării au identifi-cat factorii care împiedică aderarea Republicii Mol-dova la UE. Dezvoltarea Republicii Moldova implică acțiuni privind infrastructura, economia, educația și tehnologia. Crearea unui sistem educațional bazat pe corectitudine și competență ar însemna copii educați, silitori, isteți - viitori specialiști în diverse domenii. Implicațiile deciziilor adoptate de către Uniunea Europeană în Republica Moldova vor con-sititui punți spre dezvoltarea comunităților. Partene-riatele de succes între statele membre ale Uniunii Europene și Republica Moldova vor ameliora proce-sul de integrare și consolidare a valorilor spațiunului European. Politica Europeană de Securitate și Apărare con-stituie pilonul de stabilitate și siguranță a unei țări, aplicată și exercitată într-o continuă permanență este primul pas spre o dezvoltare durabilă. Strate-gia europeană de dezvoltare include pași promițători privind incluziunea socială, crearea spațiului nece-sar pentru dezvoltarea multiculturalismului, un plan de investiții pentru Europa, un ambițios pachet de măsuri privind piața unică digitală, modernizarea normelor privind drepturile de autor, achiziții online. Migrația reprezintă la fel un impediment în euro-penizarea unei societăți, fiind necesară gestionarea migrației în Uniunea Europeană prin cooperarea și solidaritatea de a combate traficul de persoane. Respectarea drepturilor cetățenești, atragerea in-vestitorilor, continuarea eforturilor de promovare a stabilității economice, reducerea birocrației și elim-inarea sarcinilor de reglementare ar înseamnă pași siguri spre dezvoltare. Organizarea acestei simulări de către Grupul de Inițiativă Basaraneană se datorează proclamării An-ului 2015 - an European pentru dezvoltare, care a

deschis calea spre o lume dinamică și multidimen-sional a cooperării dintre statele membre UE și cele non-membre pentru dezvoltare. Deviza sub care se derulează Anul European pentru Dezvoltare ,,Our world, our dignity, our future”.Europa noastră e cea în care visăm. Condiții optime de muncă pentru fiecare, loc de studiu pentru tineri, care sunt viitorul unui stat. Europa noastră înseamnă pasiune pentru ceea ce facem. Dincolo de speranță înseamnă siguranță. Munca reprezintă garanția realizărilor, muncă echitabilă în folosul și pentu so-cietate. Performanța prin muncă înseamnă condiții echitabile și egale, a fost o altă concluzie lansată în urma simulării. Europa mea e cea în care nu există mame care plâng că nu au cu ce-și îmbrăca copii pentru a-i trimite la școală sau ce le pune pe masă. Nu există copii ce plâng de dorul mamei sau al tatălui. Nu există bunici care mor înainte să-și mângâie nepoții. Nu există medici care nu pot trata și opera din lipsă de competență. Nu există profesori incapabili. Nu există justiție care să tolereze crima. Nu există oameni ce mor de foame, sărăcie și mizerie. Există unitate, demnitate, decență, integritate. Europa mea, poate e și a celor mulți

Doina Stina

1514

Discursul este o lecție ce trebuie învățată. Arta discursului nu este un dar sau un talent, este pro-dusul unei munci de durată, a perseverenței și a pregătirii pe care o urmezi. După succesul obținut în urma training-ului de dicție și discurs public ,,Cum să obții succes prin Discursul Public”, organizat de Grupul de Inițiativă Basarabeană Cluj în parteneriat cu Federația Share – Capitala Europeană a Tineretului 2015, susținut de antrenorul de dicție din Republica Moldova, Vera Nastasiu s-a conturat idea de continuitate. Peste 70 de tineri au avut atunci oportunitatea de a se antre-na pentru a putea vorbi clar și co-rect, să aibă o voce puternică și un timbru plăcut, un tonus fizic și

vocal care să inspire siguranță și încredere și să afle ce se întâmplă în spatele cortinei, transformân-du-se în cei care vor smulge ro-pote de aplauze. Vera Nastasiu, profesionist în domeniu, fonda-toare a ceea ce înseamnă www.dictie.md, a reușit să le ofere ce-lor prezenți învățarea ponturilor noi și dezvoltarea talentului de a comunica eficient și convingător; creşterea nivelului de entuzi-asm când se anunță a fi făcută o prezentare publică; îmbunătăţirea dicției, astfel încât să se obţină o pronunție clară, fără a fi teatral, și elegantă, fără a părea emfatic; ac-centuarea corectă a cuvintelor în frază, astfel încât să se sporească puterea de persuasiune a ideilor care sunt pe cale de a fi transmise.

Să rostești finalurile de cuvânt până la capăt, să ai grijă la ritmul pe care îl folosești, volumul pe care îl aplici pe text, un comunicator de succes trebuie să știe cum să altereze și să cunoască registrele de voce, a declarat Vera Nastasiu. Teama oamenilor de a vorbi în public, dorinţa de a cuceri audito-riul, depăşirea barierelor de comunicare, bazate pe respiraţie, pronunţie, accente, ritm, expresivitate, dar şi cum putem face ca mesajele pe care le trans-mitem să fie percepute de ceilalți în forma pe care am intenționat-o. E o mare realizare să vezi cum oamenii după un curs de dicție obțin un loc de muncă, se impun prin atitudine, articulare, frazare și exprimă o română frumoasă în fața oamenilor. Iar marile realizări sunt create nu prin putere, ci prin perseverență. Astfel, în cadrul Festivalului Cultural ,,Basarabia”, ediția a XII-a, Grupul de Inițiativă Basarabiană a continuat demersurile pentru ca cursanții, să devină vorbitori elecvenți, convingători, calm, cu putere de persuasi-une și manipulare a publicului, stăpân pe obiectivele

stabilite și capabil de a realiza legături emoționale cu audiența organizând un work-shop de comu-nicare susținut de trainerii Centrului pentru Dezvol-tare Cluj-Napoca. Vorbitul în public se învață, iar acest work-shop de comunicare a fost mai mult de-atât, el conținând, exerciții de vorbire, de creativitate, de gestionare a emoțiilor, de limbaj non-verbal și nu numai. Crea-tivitatea trebuie dezvoltată în permanență. Ne poate scoate din situații dificile și de ce nu, ne poate ajuta să vedem cu alți ochi anumite aspecte. La sfârșitul work-shop-ului participanţii au schimbat bucuroși locul de pe scaun cu cel de pe scenă pentru a primi certificatele de finalizare cu succes a cursului.

Doina Stina

Învățăm să cucerim lumea prin discurs

Ajuns la cea de-a XII-a ediție, Festivalul Cultural ”Basarabia” organizat de Grupul de Inițiativă Basarabeană din Cluj, în part-eneriat cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Federația SHARE, Uniunea Studenților din România, Casa de Cultura a Studentilor din Cluj-Napoca, Omnipass, Gabri-ela Popescu, Make-up & Bridal Accessories a celebrat în perio-ada 25-29 martie, 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Obiectivul primordial al or-ganizatorilor a fost crearea unui program cât mai divers care să întrunească activități cu spe-cific cultural, politic și sportiv. În programul festivalului au fost incluse: proiecție de film docu-mentar ”Sarma(na) de pe Prut” de Leonida Vatamanu, workshop-uri și un training de Negocieri Eu-ropene, ”Miss Basarabia”, simu-larea proceselor de negociere a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, campionatul GIB la fotbal și o horă a unirii. Unul dintre cele mai așteptate evenimente a fost concursul de frumusețe ”Miss Basarabia” ajuns, în acest an, la cea de a IV-a ediție. Stilul tradițional în care a fost organizat concursul i-a adus un plus de culoare, care împreună cu rafinamentul, eleganța și ambiția celor șase concurente au creat un adevărat spectacol. Evenimentul a avut un număr impunător de parteneri și spon-sori: machiajul și coafurile au fost asigurate concurentelor de Salonul ”Catwalk” by Ramona Mândru, extraordinarele rochii

de seară au fost oferite de Salonul ”Ma Cherie”, costumele de baie au fost asigurate de ”Pierra Linge-rie”. Toate participantele au prim-it premii de la Fiesta Cubana, De Mira, Eyes Optic, Esthetic Lux Center, Resort Wonderland Cluj, Body Time, Oriflame, Capriccio& Coratim Events, Papionette, Mel-kior, Captain Bean, Candle Eye, Sonrisa Dance Center, Raluca An-ton, Midibus & Galtrans, Centrul Wellness M’ADAM, Da Camel Club și Daisler Print House. Invi-tatul special al serii a fost interpre-tul basarabean Carla`s Dreams. Cele șase participante au trecut prin șase probe care le-au testat originalitatea, inteligența, unici-tatea și, desigur, frumusețea. Pe lângă misiunea de a o desemna pe basarabeanca care întrunește toate calitățile și valorile enumer-ate anterior, membrii juriului s-au distrat și s-au bucurat de un veri-tabil show. Gabriela Popescu (Make-up & Bridal Accessories), fiind și unul dintre partenerii concursului, este prezentă la eveniment deja câțiva ani la rând: ” La ”Miss Basarabia” am găsit, de fiecare dată, cele mai frumoase moldovence (și cele de pe scenă, dar foarte multe și în sală. Mă tot întreb ”De ce nu aveți curaj să participați și voi, măi, fetelor?”. Fiind membri ai juriului, ne-am distrat alături de fete, le-am pus câteva întrebări de cultură generală și am văzut frumusețea lor, dar și am admirat cum și-au pregătit momentele ar-tistice. Acum vreo 12-13 ani am participat și eu la un Miss și l-am

câștigat. Am fost naturală, am zâmbit, am cântat și am câștigat. Nu-i deloc greu! Trebuie sa fii naturală, sa îți placă să intri în ast-fel de competiții și să le iei ca pe niște experiențe de viață.” (Sursa: http://gabrielapopescu.blogspot.ro)

16

”Am apreciat evenimentul, în primul rând, pentru perseverență. Știu că deja se organizează al patrulea an. Îmi place că Gru-pul de Inițiativă Basarabeană pastrează tradiția și a reușit să facă din ”Miss Basarabia” un eveniment remarcabil. Am re-marcat și am apreciat participan-tele – fete frumoase, inteligente, care s-au prezentat frumos și au fost pline de spontaneitate. În calitatea mea de reprezentant al firmei Piera Lingerie, producător de lenjerie intimă și costume de baie pentru femei, în acest con-

curs am oferit costumele de baie pentru deja obișnuita probă a cos-tumelor de baie. Le mulțumim or-ganizatorilor pentru ocazia oferită și sperăm să colaboram și pe vii-tor.” – a declarat Adina Brata, reprezentant Piera Linjerie. Cu o săptămână înaintea eveni-mentului, concurentele au partici-pat la o ședință foto, desfășurată în parteneriat cu salonul ”Catwalk by Ramona Mîndru” la centrul ”Wonderland Cluj”. Acolo au fost realizate minunatele poze pentru ”Miss Popularitate”.

17

Festivalul „Basarabia 2015” – cinci zile în spirit românesc de peste Prut

Nicoleta Tretiuc Tatiana Nirca Vlada Grecu

Alvina Demianenco Corina Olaru Isidora Ulinici

18 19

Doina Stînă, membru al Grupului de Inițiativă Basarabeană din Cluj, a adus și ea o contribuție importantă în organizarea evenimentului: ”Eu am avut ca sarcină alegerea salonului, care nu a fost întâmplătoare. Am optat pentru colaborarea cu cei mai buni stililiști în domeniu, pentru că ne dorim performanță în ceea ce realizăm. Salonul ,,Catwalk by Ramona Mîndru”, dincolo de imaginea unui salon al profesioniștilor, reprezintă stil, atitudine, cultură, artă, experiență și asta spune și valorează mult. Onorați am fost să colaborăm împreună și rezultatul a fost vizibil și îmbucurător. Coafurile executate impecabil, make-up-ul perfect au fost ingredientele care au pus toate reflectoarele asupra concurente-lor. Salonul ,,Catwalk by Ramona Mîndru” este in-egalabil numărul unu în ceea ce privește bunul-gust, rafinament și frumusețe, alături de el, ediția a IV-a MISS Basarabia nu putea să fie decât una specială. A fost frumos. Toată nebunia de până în seara concur-sului a generat multe emoții, instantanee, reticiențe, dar într-un final ne-am bucurat de reușita concursu-lui și de-abia așteptăm să organizăm și ediția a V-a, oricum fără oamenii superbi din spatele evenimen-tului nu ar fi fost realizabilă nici a zecea parte. Pen-tru că GIB înseamnă împreună, integri în visele și aspirațiile noastre.”

Cristina Leahu, voluntar la GIB Cluj, a creat core-grafia pentru unul dintre dansurile din cadrul con-cursului. Iată cum a fost din perspectiva ei, munca din culise: ”Nu sunt un antrenor cu o bogată experiență în spate, dar am avut susținerea și încrederea participantelor, care au încercat din răsputeri, pentru prima dată, să danseze o coregrafie complicată de jazz-funk. Am dansat împreună câte 4-5 ore pe zi timp de două săptămâni. Am apelat la tot felul de tehnici utile ca să ne iasă mai bine. Diminețile ne trezeam cu febră musculară, vânătăi pe picioare și supra-oboseală. Au fost două minute de dans la care participantele au dat tot ce-i mai bun. Sunt mândră de ceea ce am re-alizat împreună!” Festivalul ”Basarabia” a uimit în acest an prin autenticitate, prin îmbinarea dintre tradițional și modern, prin diversitatea activităților organizate și prin spiritul românesc care a perpetuat de-a lungul tuturor evenimentelor. Surse foto:https://www.facebook.com/sinsocialclub?fref=tshttps://www.facebook.com/actionfoto.ro

Cristina Clima

În cadrul concursului au mai fost alese ”Miss Zâmbet, ”Miss Gib”, ”Miss Eleganță”, ”Miss Catwalk”, ”Vice-Miss Basara-bia II” – a fost desemnată Vlada Grecu, iar ”Vice-Miss Basara-bia I” – a fost desemnată Tatiana Nirca. Marele titlu de ”Miss Basarabia 2015” a fost acordat tinerei Isido-ra Ulinici, studentă la Facultatea de Studii Europene, Universitatea ”Babeș-Bolyai”. Basarabeana ne-a dezvăluit detalii despre cum s-a simțit ea în acest concurs și cum i-a reușit să câștige marele premiu. Cum au fost munca și trăirile din spatele concursului (preselecția și repetițiile)?

- Emoțiile pe care le-am avut în acest concurs au fost cele mai plăcute, care merită efortul max-im depus la repetiții, așteptarea și suspansul din urma preselecției. E dificil să descriu senzațiile pe care le aveam când știam că eu urmez să ies în scenă și să-mi văd prietenii în sală mai emoționați ca mine trăind cu trup și suflet mo-mentele de încordare, momentele decisive. Asemenea momente au o încărcătură sufletească deosebită, îți întipăresc în memorie amintiri unice!

Care a fost pentru tine cea mai dificilă probă din competiție?

-Cred că a fost chiar prima probă, dansul de deschidere care nu prea mi se potrivește ca stil, dar la care am muncit cel mai mult. Restul probelor au fost ‘’o plăcere”.

Care dintre calitățile tale, crezi, că te-au ajutat, în special, să câștigi acest concurs?

- Înainte de a numi calități, aș vrea să menționez că m-au aju-

tat, în primul rând, prietenii să câștig acest concurs. Susținerea lor a fost deosebit de importantă pentru mine. La loialitatea lor, am adăugat optimismul, jovialitatea, bunăvoința, carisma, răbdarea și munca mea. Mă bucur că, în final, mi-a ieșit! Acest eveniment nu ar fi avut un asemenea succes și nu ar fi devenit un veritabil spectacol fără aportul considerabil al echi-pei de organizare, membri ai Gru-pului de Inițiativă Basarabeană care au desfășurat activități de fundraising, promovare, repetiții cu participantele etc.

Octavian Caldalari este unul dintre organizatorii evenimentu-lui. Iată ce ne-a împărtășit el de-spre munca din spatele concursu-lui: ”Nu aș putea să-mi asum or-ganizarea acestui eveniment pe deplin, pentru că a fost o muncă grea din partea întregii echipe. Radu Țuțuianu, Arina Vrabie, Iulian Istrate și eu am avut multe nopți nedormite, am avut zile încărcate cu zeci de apeluri pe zi, fără să exagerez. Dar ceea ce mă bucură este că publicul s-a simțit bine, participantele au fost extraordinare, iar susținerea din partea spnsorilor a fost pe măsură. Mulțumesc tuturor. Din spate se vede altfel. Asta o spun sigur, pentru că atunci când cunoști toate detaliile și vezi rezultatul, realizezi cât de importantă este munca în echipă și suținerea. A fost o deosebită plăcere să mă im-plic în organizarea acestui eveni-ment. Ca o concluzie pot spune că am avut multe de învățat din experiența organizării concursu-lui ”Miss Basarabia” 2015.