Mtcrlat'r A. Srncxporr s-a niscut in 1957 , in 'Wassau, '$?isconsin, 9i este un

celebru autor de romane fantasy 9i science fiction. t" tgZg a oblinut diplomade licenld in istorie la Universitatea din Vermont. tncepAnd cu L977,a lucratca designer pentru diferite companii producdtoare de jocuri pe calculator, co-

laborAnd la multe produqii de mare succes. A scris primul siu roman fantasyin 1986, Talion: Revmant, care insi nu a fost publicat declt in 1997 , deoarece

s-a considerat cd un volum de 175 000 de cuvinte este prea mare pentnr un au-

tor necunoscut. incepAnd cu 1987, asemnattrilogia lVanior,ce i-a adus consa-

crarea gi a *at la baza :unui serial de animagie relevizat. Datoriti popularitiliisale ca autor, a fost selectat si scrie mai multe romane in seria SF Star lVars. Asemnat numeroase volume ce s-au bucurat de un real succes atat in rindul pu-

blicului, cAt 9i printre critici, dintre care amintim revolulionara serie fantasyDragon Croun V(ar. Trilogia Epoca descoperirilor reprezinttr o noui abordareneconvenlionald a genului fantasy, creind un univers al magiei gi al fantasticu-lui unic in intregul spadu literar.

MICHAEL A. STACKPOLE

LLJMEAI\TOIJA

Edipia a II-a

Traducere din limba englezd

Snrzru GrNrscu

NEMIRA

1

{.".i..:! t*..i'

.:..

'.'..::

1;, l i.l

,i' .

il

Jt 'l r'I ., .:

, ..., .,,,r, ..

a ..

iviar*a ,Je Rf;sirit

li'

II

i'':r

f...i

;sr;&a.X$t,.

"t&rt'fiil"{

.ii :: l'tll ll-1ll:

t

Zhn a 4-a,Lvna$oimului, Anului $obolanului

Ultimul an al domniei Prinlului Imperial Cyron

A1 163lea an al Dinastiei KomYr

L1737-1ea an de la Urgie

Voraxan

Ciras Dejote oftn qi-qi dori ca pacea Voraxanului siJ cuprindi

incl o data. tn loc de ast^, tdtdcea pe strdzile Pustii' din onix,

trecAnd printre clediri s1pate in rubin gi smarald, toP^z,lazulit 9i

cirrinl, ti n,, ,itttlea nimic. Arhitectura ii reamintea de marile

palateale Imperiului, relicve ale unor vremuri in care eroii triiau

gi se ndqteau legende epoPeice.

Crescuse ascultAnd astfel de Pove$ti gi visase ca, tntr-o btnd'zi,

s6 devini gi el un erou. $tia ci drumul spre o astfel de nemurire

necesita oblinerea j aedunului, magia care-l transforma pe tdzboi-

nicul obignuit intr-un Mistic. Prin studii sArguincioase qi practici,

putea dweni un spadasin de clasi. inse ca Mistic, ar fi talentat in

mod supranatural.

Fusese trimis impreund cu maestrul siu Moraven Tolo in flnu-

turile degertice, unde magia nezdgdz'itd impregnase pimAntul.

Apoi misiunea se schimbase. El 9i Borosan Gryst, inventatorul,

,r.b.ri"r, si pitrundd adAnc in linutul lxyll qi sd giseasci Voraxanul,

1 Cuart de culoare galbend (n. tr.).

MICHAEL STACKPOLE lumea noui

Spadasinul zvelt se lasa pe vine lAngd mai trupequl sdu insoqi-

tor, dar rimase dincolo de razade acliune a tltanatonului cu aspect

de piianjen,la care metterea Borosan.

- tttg"leg nevoia de discreiie. Aducerea mesajului destinat oame-

nilor din Voraxan a fost foarte importanti. Dar ce s-ar fi intAm-

plat dacd, ai fi murit pe drum? Chemarea n-ar mai fi rdsunat.

Borosan ridicn din umeri. Avea ambele mAini bdrgate adAnc incarcasa sfericl a thanatonului.

- Cred cd nu eram singura persoani pe careimpirdteasa a tri-mis-o cu mesajul ei. Eu sunt doar primul ajuns aici. $i...

MAna dreaptd a gyanridinului ieqi din miruntaiele maqinirieimagice qi-i arunci lui Ciras un mic cilindru din fildeg ingrlbenit,cu nigte incrustalii delicate gravate pe el.

- Dacd ag fi murit, ar fi rimas pentru totdeauna asta.

Ciras il prinse din zbor. Scrierea era in vechea limbe imperial5,

astfel ci era greu de citit.

- Vreun poem?

- DeJaor Dind. O meditaqie despre frumuselea unei femei care

a devenit impiriteasd. Borosan dedu din cap. Mi s-a spus c5 a fost

inscripjionat tn fildeg, chiar de el.

Spadasinul subliratic ti risuci vArful gi trase de capit. CAnd

tntoarse cilindrul, un mic sul de hArtie din orezii cd'zuin palm5.

il desfegura. Conginea mesajul adus de Borosan: "Scoateli-vi ghe-

arele, deschidegi-vn aripile gi rispundeli chemdrii pe c re ali astePtat

atAt de mult s-o arzigi..MAna care jinuse pana fusese puternici gi totqi delicati. fl mai

intriga ceva la insemnare, insi n-ar fi putut spune imediat ce era.

Apoi ridici biletul la nas gi inspiri.Capul lui Ciras zvdcni imediat.

- Mirosul. Asta n-a fost scrisr de tmpdrdteasi, ci de Doamna

de Jais gi Jad. Maestrul meu o cunoa$te. I-am simgit parfumul pe

robele sale...

Borosan clltini din cap.

In

locul unde se odihnea impirdteasa Adormiti. IntenEionau s-o rre-zeascd, qi si-i aducd armata inapoi chiar in imperiul pe care-l tm-pdrjise cu $apte veacuri in urmi.

Ciras se opri lAngi o miculi cladire din smarald. tgi plimb;degetele peste literele gravate cu delicatele pe pragul de sus al ugii:sban Tsiendao, Purea vedea in interiorul cladirii conrurul ei culcat,adormitd, visAnd, a$teptAnd sd fie chematd incd o datd,lalupti. Cutoate cd se sim,tea ata$at de cele Noud Principate, regreta nevoiade a-ltrezipe oricare dintre acegti rdzboinici.

Doringa lui de a fi un erou il adusese tn mirepl orag al mor-1ilor, cu mormintele cioplite in pietre prelioase, pregitite si le fiecas5. Oricum, nu era un loc al nenorocirii gi regretelor, cici stri-zile 9i cladirile se striduiau sdl rransforme intr-un liman al linigtii.AvAnd in vedere cd rdzboinicii care se odihneau aici luptaserl tnmarile b;talii ale istoriei lumii, acest lucru pdrea cel mai nimerit.

Ciras continui sd meargd, indreptAndu-se spre currea din onixa palatului din rubin, care fusese locul de odihnd a tmpirltesei.StAnd intre palat qi o fAntAnn de diamant, Borosan Gryst me$tereala una dintre magindriile sale magice. tn pofida greutdgilor cdlito-riei lor, b;rbatul eralafelde gras. Nu purta spade, gi nici nu aveavreo pricepere in artele ma4iale sau vreo altd calitate. tn lumea luiCiras, acesre lipsuri l-ar fi fecut pe birbatul brunet mai mult decAtvrednic de disprel.

$i totugi, tn timpul cdldtoriei, Borosan se dovedise a fi istej.Aproape mult prea istep.IJmbralui Ciras cdzu astpralui Borosan.

- Nu-mi vine sI cred cd nu mi-ai spus cd impirdteasa Cyrsa apdrdsit deja acest loc. iqi desficu larg bragele, ca pentru a cuprindeintregul orag din pietre pregioase. Am cilitorit prin roari lumeacunoscutd, prin ginuturi ciudate qi am infruntat nenumirate pri-mejdii, 9i totqi mi-ai ascuns asta.

Borosan zimbi cu ingdduinld.* N-a fost o chestiune de incredere, Maestre Dejote. impirn-

teasa mi-a incredingat o misiune secrete. Nu i-am spus nici mdcartatilui meu. Nu i-ag fi zis nici Pringului Cyron, daci m-ar fi intre-bat. Nu ar trebui sI te simgi tdd^t.

- Te gribeqti si tragi concluzii. [n parte, ai dreptate. Mesaiu'l a

psr scris de Doamna de Jais qi Jad. De ce crezi cd nu-i qi Impirdteasi?

MICHAEL STACKPOLE

Ciras se dxdu tnapoi, uitXndu-se la palatul de rubin. tmpirn-teasa condusese o armatd" de Mistici pentru nimicirea hoardelorturasynde, care ndviliseri dinspre Nord. Mlreapa bitalie eliberasecantiteti negtiute de energie magici, ce mirurase intregul continent,declangAnd Vremea Ghefi Negre. Cele NouI Principate fuseserddevastate, gi de-abia acum incepeau si se apropie de trecuta lor stri-lucire gi putere.

Spadasinul din Tirat se lncrunti.- Doamna de Jais"gi Jad esre o currezand, ctt o pricepere incre-

dibile. $i ea, este o Mistici, de unde gi longevitatea ei, tnsd...

- Ai aflat probabil ci a devenit una dintre soliile ultimului im-pdrat, ca dar din partea unui curtean. Ce credeai ci a fost inaintede asta?

Ciras scuturd din cap.

- $tiu ci voi, cei din Nalenyr, credeli ci noi, cei din insule,suntem provinciali, dar gi noi avem casele noastre de placeri. Nuam nicio obiecgie fa1d, de Doamna de Jais 9i Jad, insi ea n:u-i rdz-boinic, gi, cu toate aste4 din toate istorisirile, mi aqteptam la cinevamai aproape de o Keru.

Borosan rAse gi inchise carcasa thanatonului.

- Da, puternicd, tnalti, capabile sd omoare gi un elefant carealeargd,cu o singurd loviturd de sulila. Din cAte se pare, indemAna-rea la mAnuirea armelor nu era punctul ei forte, gi nu spun asta cape un calambur. Avea la dispozijie cei mai buni rlzboinici ai lumii,mulpi dintre ei fiind acum trezigi de prin casele lor din Voraxan.

- $i vor rispunde chemirii. Ciras clitini din cap. Mi intrebce le va cere sd fac5.

Borosan se ridicl qi-gi scuturd mAinile.

- Vom afla cAnd ne vom intoarce tmpreuni cu ei.Borosan se inclini pe lAngn Ciras spre un birbat subqire, cu

chelie. Ciras se ridicd imediat gi ficu gi el o plecdciune.

- Salutiri, Maestre Laedhze!Rdzboinicul le lntoarse plecdciunile.

- Am nigte ve$d de impirtegit gi de cerut o favoare.

- Bineingeles, rlspunse Ciras pentru amAndoi. Orice aveli nevoie.

lumea noud

Vlay Laedhze ardtd inspre orag. Peste tot, oamenii puteau fivinujiin casele lor din pietre prelioase.

- Le dem degteptarea companionilor noqtri, iar rnaioritatea

rispund chemlrii.Ciras t9i inaljn o sprAnceanl.

- Mulf? Credeam cI o sd rlspundd cu totii.Birbatul inalt iqi tmpreunl mAinile qi-qi lase capul jos ln semn

de resqmnare.* Atunci cAnd s-au tntins pentru odihn6, am fost convins ci

vor rispunde cu tofii. in decursul anilor, cdgiva dintre ei gi-au

fdcut datoria cAnd au fost trezili gi au plecat din Voraxan. Alliis-au tntors la casele lor de aici qi au tmbriiiqat pacea din acest orag.

V-a1i bucurat gi voi de ea.

Ciras didu din cap. tn timpul petrecut de el tn Voraxan dor-

mise foarte bine. Nu visase rri.i mdcr o datd despre acte de vio-

lenli sau rdzboi.tn visele lui, celetorise pAnI in indepdrtatul Tiratgi-gi vizitase familia. Nu gtiau nimic despre peregrindrile sale, insiel putuse si-i priveascS gi sd-gi dea seama cd erau fericili. Asta tiincilzise sufletul intr-un fel mai mult decAt suficient.

Laedhze zAmbi u;or.

- Visele sunt foarte seducitoare, iar unii nu s-au trezit. $i, ast-

fel, unii dintre companionii noEtri au trecut la cele vegnice intimpul somnului. $tim ci s-au dus intr-un loc mai bun. Se vorodihni fericigi in Kianmang, atteptand chemarea altor vremuripentru a lupta din nou.

- Atunci, cAli vom avea?

- Un batalion.Laedhze dddu solemn din cap. $i s-ar putea simai dispunem de cAteva.

Lui Ciras i se strAnse stomacul.

- Doud sute patruzeci gi trei de rizboinici? AdevIrat, sunt

Mistici cu tolii, dar numai trei companii. Cum e posibil aga ceva?

Borosan tl apucd pe Ciras de mAnec5.

- tntreaba-l cAgi au supravieiuit biteliei.Expresia lui Laedhze deveni sumbrd.

- Doar pujini peste patnr sute.

16 MICHAEL STACKPOLE

- lrrrposillilt (liras 19i snrulse rnAneca din strAnsoarea luilfor()siul. 'l'oate pov(!$tile... Chiar gi acest loc... Cum au pututrkrer pirtru sute str IacI asta?

Ritzlrerinicul din Voraxan iqi impreund mAinile la spate.

- Ai strlbtrtut cAmpul de betalie. Ai vdzur cum conrinud. ca-

davrele sI lupte. AtAt de mare ^

fost tnvergunarea acelei zile -veninul fiecirui om, puterea voingei sale -, incAt nici moartea nui-a eliberat. Ai vrea sdvezicicatricile pe care le port de atunci? Se

spui ctr am triumfat ar fi o exagerare, de-abia dacd. am scdpat cuviaptr. Formam cu tojii garda tmpdritesei. Doud mii dintre noi aufost qinugi lnrezewd,. Se freci cu mAna pefagf,.Reprezentam doaro zecime din armata noastri gi a doudzec ea parte din hoarda cucare ne confruntam acum. Vanyeshul lusese deja infrAnt, insi lovisemare parte din hoarda turasyndd. Dupi toate regulile, nomaziiar fi trebuit si se retragd, insd au crezutcl impdrdteasa t9i adusesegi trezoreria cu ea, aga cd au continuat. $iau rot venit, iar gi iar.Iar noi i-am tot prdpddit, iar qi iar.

Ciras dddu din cap, furia lui fiind diminuati de tonul sobru albdrbatului.

- tnsa acest loc, patru sute dintre voi, cum s-a putut...- Maestre Dejote, uigi cd acest loc trepida de magie nestepanire.

Cu togii eram impregnali de ea. Unii dintre noi puteau {acevrdji,nu tof i magicienii apaqineau oany eshului Pringului Nelesquin. Eigi un insolitor viruk de-al nostru au pus vrijile sub control qi-au

fdcut locul ista. L-au croit se ne fie liman. Dacd. ceea ce-mi spuidespre Tolwreen este adevdrat, atunci supravieguit orii vanyesh auf;cut acelagi lucru.

- insa nu atitde bine. Borosan cldtind din cap. Locul vdhrd-negte, dar Tolwreen e doar un mausoleu ddrdpenat.

- Sunt convins ci, tn curAnd, vor considera qi locul acesta totmausoleu. Laedhze i9i ridice fruntea, chipul sdu devenind din nouo mascl plicutd. Oricum, nu-i un mausoleu qi n-am zlcut cu togiitn adormire. De aceea am nevoie de ajutorul tdu, Borosan Gryst.Poqi veni qi tu, Maestre Dejote.

17lumea noui

Ciras incuviinqd dAnd din cap, cu mintea lncd tnvolburati. Ceitrei o luard din loc, urmafi de tbanatonulhtiBorosan. Picioarelesale metalice clenlineau zgomotos pe drumul din onix, amintin-du-i lui Ciras de sunetul fecut de o sabie lovindu-se de alta. Pacea

Voraxanului dispiruse gi era convins ci niciuna dintre aceste tre-zirilaviagi nu o va reinstala.

Laedhze ii conduse tntr-o cledire din hematitl unde coborAripe niqte trepte late.Intrari in ceea ce-ar fi purut fi, cAndva, op e gte ri nattr a)d,, care fuses e excav atd. gi trans form atd, intr lun gar aj

din piatri, care se pierdea inbeznd.. Capdtul apropiatal inciperiiadlpostea o fierlrie gi, cu toate cI vetrele erau stinse, existau multeurme cd acestea fuseseri aprinse de-a lungul timpului.

Borosan inspird adAnc gi inainti spre cea mai apropiatd boxd.

- Nu-mi vine sd cred! Binetnleles, am visat la aga ceva, insd...Ridicd o mAni 9i mAngAie un bot meralic, suplu.Thanatonul o luase inainte, iar intre el gi calul metalic, inalt,

pe care-l admiraBorosan, exista o legdturi clard,. Tltanatonul aveao simplitate de insectd, tnsi olelul dezvdluiamecanisme complicate ;i resorturi, piese de sprijin gi articulalii. Toare jivinele me-canice fuseserd decorate prin placare, astfel cd, erau qi frumoase,qi robuste.

Laedhze ardtd. in b eznd:

- CAnd ne-am trezitpentru a face de straje prin rotagie,{tecarea asamblat cel pufin o astfel de creaturi. Ni s-au dat planuri cumsi fie construite gi exemple de piese. Planurile originale s-au pier-dut de mult, dar fiecare dintre noi le-a memorat. $tim ci toatefiarele sunt menite sa fie cilerite, gi, cu toate acestea, sunt imobile.$i nu cunoagtem nicio vrajdcare sd le puni in migcare, dar suntemconvingi ci existi qi aga ceva.

Borosan intri in grajd gi-i didu incet ocol armlsarului. t9i plimbemAna pe^crupele sale gi de-a lungul gAtului, apoi reveni asupracapului. Il scrutd intens qii fecu lui Ciras semn si se apropie.

1 Oxid natural de fier, foarte dur, de culoare rogie sau brunl, cu luciu semi-metalic (n. tr.).

19 MICHAEL STACKPOLE

- Vino ricil Am nevoie de ajutolul tlu.eiru re tncrunt[.- Ai uitrt cI nu vreau sI am de-a face cu gtanrigotul tdu?

Bororcn ll privi din nou, nelncrezdtor.

- Nu-i rl meu. Adictr, l-am visat, dar acesta este mult mai ra-

fin*t. Este... nu pot sI-ji explic, dar amnevoie de ajutorul tdu.

Ciras se apropie goviitor gi aproape ca dedu inapoi clnd se

v{zu reflectat tn ochii mo4i, din rubin, ai armlsarului.

- Ce4i trebuie?

- LAngn ureche este un buton. ApasIJ!Ciras ficu ceea ce i se ceru. Ceva tncepu si ticiie qi-gi retrase

repede mAna, punlnd-o pe mAnerul spadei de la cingitoare. Se

intinse gi-l trase pe Borosan inapoi cu cealaltl mAni. Birbatulzimbi, insd nu rAse.

- N-o si ne facd niciun rdu.

Cu un guierat, placa fr^ontali basculd spre urechi Ei se indepirt5,coborAnd apoi spre bot. In acela;i timp, capul armisarului se lesIin jos, dezrraluind cavitatea din spatele acesteia. Faptul cd ochii de

rubin inci se mai holbau la Ciras nuJ fecea si se simtd mai bine.Borosan inainti gi ariti spre cele cinci fante tnguste dintr-o

placl netedi.

- Bineinleles. Genial!Rdzboinicul din Voraxan se apropie.

- Ce s-a intAmplat, Maestre Borosan?

- Singurul lucru folositor descoperit de mine in Tolwreen a

fost un aliaj de tltaumston, care poate reline atit magialibere, cAt

gi instrucliunile de folosire pentru un gyanrigor. Prelucrat in plecide comandd gi inscriplionate corespunzdtor, acestea ar trebui sd

pund in migcare 9i sd dirijeze unul dintre armlsarii de-aici.Ciras tgi tncrucigi bralele la piept.

- Nu voi clliri vreuna dintre aceste creaturi.Borosan *tmbi.- Pe caii nogtri poate cd am reugi sd strlbatem vreo cincizeci

de kilometripe zi. Ce-ar fi dacd acegtia ne-ar putea purta o suti de

kilometri in jumitate din timpul *ta? tntr-un sfert?

lumea noui

Laedzhe dedu solemn din cap.

- $i gAndegte-tela acetti armisari in lupti. Numai prin greu-tatealor pot sparge orice formalie dugmani.

Ciras se tncrunti.- $i atunci unde mai e eroismul? Nu-1i trebuie niciun fel de

pricepere gi nu-1i aduce nicio onoare.B5trAnul rdzboinic tqi inclegtl degetele.

- Bitdlia noastri finah n-a fost o chestiune de tndemAnare. Nuexista nicio onoare de cAgtigat. A fost un rdzboi de supravieluire,iar noi am ficut tot ceea ce trebuia si facem. Am invins, deoarece

am supravinpuit.

Ciras se inclini.- Nu am intenjionat sd vi critic.

^ - Nici nu m-am gAndit la aSa ceva. Laedzhe zb'mbi precaut.Insd Impiriteasa ne-a convocat nu ca si ne ar{tIm priceperile sau

sI dobAndim glorie. Ne-a chemat penrru ci ne pAnde$re un marepericol. Aga ci nu voi ezita si{olosesc toate mijloacele pe care leam la dispozigie pentru a ajunge lingd. ea, cAt mai repede posibil,

9i de a-i indeplini poruncile cu toate puterile mele.

2

Ziua a 4-a,Luna $oimului, Anul $obolanuluiUltimul an al domniei

Prinplui Imperial CyronAl 163lea an al Dinastiei Komyr

A1737-lea an de la Urgie

Tsatol Pelyn, Deseirion

Keles Anturasi o privi pe Tyressa.

- Prinqul Cyron 1i-a poruncir sI ma ucizi?

Blonda ri'zboinicd,Keru ii aruncd o cdutiture asprl.

- Egti mult mai valoros pentru Nalenyr decAt liai putea tuimagina. Ai cunogtinge despre lume de care s-ar putea folosi toatenapiunile, inclusiv dugmanii nogtri. Mi s-a dat sarcina de a veghea

asuPra ta.

- tnsd, in eventualttatea ci aq fi captvrat, ar trebui sd miucizi, nu?

-Da, case-i impiedic pe dugmanii nogtri si objind cunotrintelepe care le posezi. Tyressa d;du din cap, apoi i;i ridici mAna. Vreisd mi lagi si termin sn-1i oblojesc rdnile?

Keles se cutremurd. CAnd crezuse ci Tyressa murise, tgi daduse

seama cAt de mult ii pdsa de ea. CAnd aflase ci strdbdtuse tntregulcontinent, impreuni cu un rlzboinic Viruk, ca sd-l salveze, se indri-gostise de ea. Crezuse ci gi ea simlea ceva pentnr el. AflAnd cn

lumea noud

simldmintele ei erau singurul lucru care o impiedicase si-l ucidi,asta fusese ceva derutant, insd binevenit.

- Mai consideri valabile poruncile prinlului?Ea inchise ochii.

- Nu.

Ochii ei albagtri se deschiserd din nou, insi rimaserd mijili.- Pentru cd amvdzut ce-ai fdcut aici.

tgi deschise bralele pentru a cuprinde tntinderea Tsatol Pely-

nului gi pe rizboinicii tn armurd, af7a1i acolo.

- Ai readus lavialdaceaste f.ortdreagdingropati tntr-un deal9i

ai transformat o gloatl intr-o armatd.. Este magie de o amploare

nemaivdztttd. Nu numai ci e imperios necesar sd te duc inapoi inNalenyr, dar ar insemna o abandonare a responsabilitdiilor mele

daci te-ag ucide.

Keles se lncruntd, tnsd Tyressa nu-i ingddui si rosteasci intre-barea carei se contura in minte. in loc de asta, ii lua una dintremAinile ologite 9i julite qi reincepu sr spele sAngele inchegat.

- Keles, trebuie sd tnqelegi imposibilitatea oricdrei iubiri intrenoi. Eu sunt legatl de slujirea coroanei Nalenyrului, iar tu e$d legat

de slujirea familiei tale, care,la rAndu-i, este aservitd Coroanei.

De fapt, singura ta qansd de a scipa din colivia auritd in care-i

prins bunicul tiu este si te cisitoregti cu nepoata mea. Ai putea

deveni Pring Consort de Helosunde gi ai putea negocia mai bine

dintr-o asemenea pozigie.

Keles ofte.

- Problema este cl nepoata ta are deja un birbat. Cu toate cIPrinpl Pyrust imi va fi recunoscitor cd i-am construit aceasti

f.ortdreagdde sprijin, trupele care m-au urmat i-au ras capitala de

pe fapa pimAntului. Cred ci asta l-ar putea infuria.Tyressa zAmbi.

- Niciodatd neajunsurile din viaga Prinqului Pyrust nu sunt

suficiente.

$terse mAinile lui Keles 9i aplicd unguente pe rini. $i le zdre-

lise de furie, pentru cd nu fusese in stare si-i salveze pe cei care-l

21

22 MICHAEL STACKPOLE

urmasere din Felarati, cand veniserd str-l caute cei-fara-ochi. ina-inte de sosirea invadatorilor avusese un vis ciudat, ceea ce sugeraci,fuseserl trimigi de Qiro Anturasi, bunicul sdu. $i roru$i, asraera imposibil, deoarece creaturi precum Cei-fara-Ochi Ei alialii lorpur gi simplu nu exisrau in niciun alt loc din lume. tnsd, chiar cAndincerca si giseasci o consolare in acest lucru, realitatease ameste-case cu visul gi il fdcuse sd creadd cdveniserdtrimigi de bunicul sdu.

$i nurnai sora nlea;tia cd eram tn Felarati. Am visat cd strdbd-team impreund cu ea un tdrim ciudat. Afost un vis saw...

trr."p., sd sAsAie cAnd Tyress" r. "prr.e

sd-i bandajeze mAinilecu feqe din mdtase.

- imi palpitd mAinile.

- Aga o sd fie o vreme, dar se vor vindeca.ii lege cu grij; un bandaj deasupra incheieturii mAinii.- Jine-le curare gi uscate, dacd poji.- Am sd incerc. Keles ofti. $i ce-o sl facem acum?

- tn legituri cu ce?

- Cu acest loc. Acegti oameni.tn toiul fununii, pe cAnd scunzii;i crAncenii Cei-farx-Ochi se

apropiaserl de fortxreapa tn ruine, Keles nu numai cd. o reconstru-ise, dar ii transformase gi pe refugiagi. cei varstnici pierduseri dinani, iar copilandrii ii luaseri asupra lor. Din senin, apdruserd. ar-muri gi arme,iar garnizoanaputea, acum, si respingi un nou asalt.Dar nu aveau provizii. Puteau fi infometali cu ugurinld de cei dinafan cetdgri.

- Ar fi trebuit si umpli cimdrile ct orezgi vin in timp ce re-construiai totul.

El i9i arcui o sprAnceani.

- Glumegti!

- Da, tnsd am qi sperat. Ea-i legl inci un bandaj. N-ai puteaface asta acum?

Keles ridicd din umeri.- Ag putea dacd, aq $ti ce-am fdcut. Rekarafi spune cd este pen-

tru a doua oard cind am ficut a$a ceva. prima datd s-a tntAmplat

lumea nou6 23

cAnd am mutat cavern din Ixyll, dar nu-mi amintesc nimic de

asta. Noapteatecutd, m-am simqit grnbit gi frustrat, gi totugi...

- $i totugi, pentru cd.n-afost la fel in lxyll, ai indoieli ci emo-

jiile ar putea avea legdturi cu asta?

Didu din cap.

- Crnosc jaedunto. Moraven Tolo a fost un spadasin Mistic.

tn cele citeva ocaziicAnd l-am vdzutfuptind, a fost aproape lipsitde orice trdire. Din moment ce ceea ce-am fdcut azi-noapte avea

nevoie de vrl4i,trebuie si admit cd. amajuns la nivelul de jaedun.

tn Ixyll astaareingeles: am desenat ohartdpentnr cd sunt carto-

graf.Dar noaptea trecute? Este adevirat, am lucrat ca inginer inFelarati, insi nu am nicio pregitire formale semnificativi.

Tyressa azvirlicastronul crtapd{olosit pentru a-i spIla mAinile.

- Negtiind ce-ai fecut, e greu si repeii.

- Trebuie si existe elemente comune intre cele doui situalii.

De fiecare datd am fost foarte concentrat intr-o manierl unicd.

Mi-am rcprezentat lucrurile in minte cu o claritate incredibile.

Ridici din umeri. Trebuie si fie o modalitate de a folosi magia,

insi n-am auzit niciodatd de cinevacapabilsd faci astfel de lucruri.

- Adevdrat. Tyressa privi in jurul ei, apoi se incruntd. Micardacd.aiputea si aduni provizii. Nu putem rdmAne aici. Trebuie site duc inapoi in Nalenyr, gi mai trebuie sI o scot gi pe Jasai din

Deseirion. tn pl s, trebuie sd pistrim un avans faqi de Cei-fera-Ochi.

Cu cAt putem pleca mai repede, cu atAt mai bine. Nu crezi?

Keles chibzui o clip5, dupd care iqi dedu seama ci Tyressa iicerea permisiunea de a-i organizape supravieguitori.

- Me incred in judecata ta. Ai tot sprijinul meu. CAnd?

- Pe la amiazd. Suntem tn formd buni. Daci avem suficientiapd, nu vom avea probleme vreo doui zile. Mai existi sate unde

putem opri pentru hrani. Odati ce ajungem in Helosunde, vom

fi printre prieteni.

- tmi place ideea de a fi in Helosunde.

Keles se ridicn gii intinse Tyressei o mAni. Ea i-o lun cu griin

gi nu i-o strAnse, nici nu se sprijini de ea cAnd se silti de jos.