Noua arhitectur@ ;4G84H5E

8
- - În timpul întâlnirilor la nivel înalt, din ultima perioad@, legate de eventualele m@suri comune, europene, de combatere a crizei, unele ]@ri est-europene au cerut un tratament de grup pentru ]@rile estice, din partea celor din Vest. Ba chiar, Ungaria a venit cu cererea clar@ de preg@tire a unui pachet financiar de 180 mild de euro pentru est. Porpunerea a fost respins@ pe bun@ dreptate atât de estici cât }i de vestici. Argumentul comun a fost c@ în cadrul UE nu putem vorbi de grupuri, de diviziuni, de diferen]e care s@ primeasc@ un oarecare statut formal. S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC „Avem iubire pentru una sau dou@ femei, amici]ie pentru doi sau trei amici, ur@ fa]@ de câ]iva inamici, mil@ pentru câ]iva s@r@ci. Iar restul oame- nilor ne sunt indiferen]i?” c m y b c m y b continuare ^n pagina 7 DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE La sfâr}itul acestei s@pt@mâni, toate drumurile }i speran]ele vor duce la Londra, acolo unde liderii cei mai influen]i ai lumii, din America, din Comunitatea European@, dar }i din Rusia, China }i India se vor întâlni în cel mai grandios summit din ultima jum@tate de secol, pentru a evalua propor]iile crizei globale }i a se pune de acord asupra direc]iilor de ac]iune. Înc@ dinaintea startului, reuniunea G 20 se bucur@ de un consens general: toat@ lumea vrea r@spunsuri la marile necunoscute ale prezentului, omenirea întreag@ dore}te solu]ii trainice }i conforme cu realit@]ile dureroase ale crizei. Cu fiecare zi care trece, îngrijor@rile }i tensiunile cresc, în lipsa unor eforturi coordonate, a unor reac]ii }i direc]ii comune. Noua arhitectur@ financiar@ interna]ional@ - între imperativ sau faliment - Dan SUCIU Emil DAVID „Este mai întâi datoria cea care creeaz@ legea, }i nu legea cea care creeaz@ datoria” În celebra sa lucrare „Teoria general@ a folosirii for]ei de munc@, a dobânzii }i a banilor”, ap@rut@ la Londra, în 1936, John Maynard Keynes amintea în mod critic de un precept esen]ial al capitalismului din vremea sa - iat@, amplificat notabil în capital- ismul din zilele noastre -, anume „Dragostea de bani”. Niciodat@, scrie }i un remarcabil filozof al economiei, Jean Paul Fitoussi, confruntarea dintre o etic@ ce se face mai mult sim]it@ prin absen]@, }i o etic@ veritabil@, mai aproape de o economie moral@ în sensul cre}tin al cuvântului, cu înclinarea balan]ei pentru prima variant@, în spe]@ dragostea exegerat@ de bani, nu a fost mai dur@, nu a fost mai evident@. nr. 209 anul 5 vineri, 3 aprilie 2009 1 RON Sfâr}itul convergen]ei Est-Vest? Dan POPESCU Keynes contra Friedman? - bascul@ri între etica economic@ }i economia de specula]ie - Madrid - Puerta del Sol continuare ^n pag. 4 Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU Art@ }i economie III pag. 8 dr. Lucian BELA{CU dr. Oana STANCIU Rela]ia produc@tor- comerciant-consumator în cadrul pie]ei bunurilor de larg consum (II) pag. 5 Pr. Ic. Stavr. Ioan RADU - Consilier Economic Husi, jud. Vaslui drd. ^n “economie” ULBS Implica]ii ale rela]iei Biseric@ - Economie - Stat (I) pag. 2 conf. univ. dr. Virgil NICULA Criza economic@ }i consecin]ele ei asupra mobilit@]ii turistice pag. 6 Publicitate Examenele EPSO pag. 3 continuare ^n pag. 7 Jules Renard Lansare de carte }tiin]ific@ Zilele trecute, la Biblioteca Astra, institu]ie condus@ de Ioan Onuc Neme}, a fost lansat@ prestigioasa lucrare „Istoria B@ncii Na]ionale a României în date – vol.II 1915–1918”, auto- ri cercet@torii Cristian P@unescu, totodat@ direc- tor în BNR, MihaelaTone }i Nadia Manea. În fa]a unui public numeros, iubitor de cultur@, de istorie, de economie, a unor importante notabilit@]i ale Sibiului }i jude]ului Sibiu, dup@ o introducere substan]ial@ a prof. univ. dr. Corvin Lupu, director }i redactor-}ef al revistei „Transilvania”, lucrarea a fost amplu prezentat@ de prof. univ. dr. Dan Popescu }i de prof. dr. Dorin Matei, redacto- }ef al revistei „Magazin Istoric”. Au luat apoi cuvântul autorii, prezentând, pe larg, }i cu un veritabil farmec, ra]iunile, maniera de lucru }i finalitatea volumului – carte deosebit de apre- ciat@ de public –, inten]iile lor pentru viitor. S- a v@dit c@ Banca Na]ional@ a fost }i este „prima institu]ie na]ional@ a României”. În continuare, prof. univ. dr. Corvin Lupu s-a referit la primele numere – 1 }i 2 – ale revistei din anul în curs, la problematica deosebit de important@ a articolelor din numerele de revist@ respective. Palatul Buckingham Summit-ul “G 20”, Londra, 2 aprilie 2009

Transcript of Noua arhitectur@ ;4G84H5E

Page 1: Noua arhitectur@ ;4G84H5E

--

În timpul întâlnirilor la nivelînalt, din ultima peri oad@,legate de eventua lelem@suri comune, euro pene,de combatere a crizei,unele ]@ri est-europene aucerut un tratament de gruppentru ]@rile estice, dinpartea celor din Vest. Bachiar, Ungaria a venit cucererea clar@ de preg@tire aunui pachet financiar de180 mild de euro pentru

est. Porpunerea a fost respins@ pe bun@ dreptateatât de estici cât }i de vestici. Argumentul comun afost c@ în cadrul UE nu putem vorbi de grupuri, dediviziuni, de diferen]e care s@ primeasc@ un oarecarestatut formal.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Avem iubire pentru una sau dou@femei, amici]ie pentru doi sau treiamici, ur@ fa]@ de câ]iva inamici, mil@pentru câ]iva s@r@ci. Iar restul oame-nilor ne sunt indiferen]i?”

c my b

c my b

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

La sfâr}itul acestei s@pt@mâni, toate drumurile }i speran]elevor duce la Londra, acolo unde liderii cei mai influen]i ai lumii, dinAmerica, din Comunitatea European@, dar }i din Rusia, China }iIndia se vor întâlni în cel mai grandios summit din ultima jum@tatede secol, pentru a evalua propor]iile crizei globale }i a se pune deacord asupra direc]iilor de ac]iune.Înc@ dinaintea startului, reuniunea G 20 se bucur@ de un consensgeneral: toat@ lumea vrea r@spunsuri la marile necunoscute aleprezentului, omenirea întreag@ dore}te solu]ii trainice }i conformecu realit@]ile dureroase ale crizei.Cu fiecare zi care trece, îngrijor@rile }i tensiunile cresc, în lipsa unoreforturi coordonate, a unor reac]ii }i direc]ii comune.

Noua arhitectur@ financiar@ interna]ional@ - între imperativ sau faliment -

PUNCTUL PE EUROPA

Dan SUCIU

Emil DAVID „Este mai întâi datoria cea care creeaz@ legea, }i nu legea cea care creeaz@ datoria”

Chateaubriand

În celebra sa lucrare „Teoria general@ a folosirii for]ei de munc@,a dobânzii }i a banilor”, ap@rut@ la Londra, în 1936, JohnMaynard Keynes amintea în mod critic de un precept esen]ial alcapitalismului din vremea sa - iat@, amplificat notabil în capital-ismul din zilele noastre -, anume „Dragostea de bani”. Niciodat@,scrie }i un remarcabil filozof al economiei, Jean Paul Fitoussi,confruntarea dintre o etic@ ce se face mai mult sim]it@ prinabsen]@, }i o etic@ veritabil@, mai aproape de o economie moral@în sensul cre}tin al cuvântului, cu înclinarea balan]ei pentruprima variant@, în spe]@ dragostea exegerat@ de bani, nu a fostmai dur@, nu a fost mai evident@.

nr. 209 anul 5 vineri, 3 aprilie 2009 1 RON

Sfâr}itul convergen]ei Est-Vest?

Dan POPESCU

Keynes contra Friedman?- bascul@ri între etica economic@ }i economia de specula]ie -

Madrid - Puerta del Sol

continuare ^n pag. 4

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANUArt@ }i economie III

pag. 8

dr. Lucian BELA{CUdr. Oana STANCIU

Rela]ia produc@tor-comerciant-consumator în cadrul pie]ei

bunurilor de larg consum (II)pag. 5

Pr. Ic. Stavr. Ioan RADU - Consilier Economic Husi, jud. Vasluidrd. ^n “economie” ULBS

Implica]ii ale rela]iei Biseric@ - Economie - Stat (I)

pag. 2

conf. univ. dr. Virgil NICULA

Criza economic@ }i consecin]ele ei asupra mobilit@]ii turistice

pag. 6

PublicitateExamenele EPSO pag. 3

continuare ^n pag. 7

Jules Renard

Lansare de carte }tiin]ific@Zilele trecute, la

Biblioteca Astra, insti tu]iecondus@ de Ioan OnucNeme}, a fost lansat@prestigioasa lucrare„Isto ria B@ncii Na]io nale aRomâniei în date –vol.II 1915–1918”, auto -ri cer ce t@ torii CristianP@unes cu, totodat@ direc-tor în BNR, MihaelaTone}i Nadia Manea. În fa]aunui public numeros,

iubitor de cultur@, de istorie, de economie, aunor importante notabilit@]i ale Sibiului }ijude]ului Sibiu, dup@ o introducere substan]ial@a prof. univ. dr. Corvin Lupu, director }iredactor-}ef al revistei „Transilvania”, lucrareaa fost amplu prezentat@ de prof. univ. dr. DanPopescu }i de prof. dr. Dorin Matei, redacto-}ef al revistei „Magazin Istoric”. Au luat apoicuvântul autorii, prezentând, pe larg, }i cu unveritabil farmec, ra]iunile, maniera de lucru }ifinalitatea volumului – carte deosebit de apre-ciat@ de public –, inten]iile lor pentru viitor. S-a v@dit c@ Banca Na]ional@ a fost }i este„prima institu]ie na]ional@ a României”.

În continuare, prof. univ. dr. Corvin Lupus-a referit la primele numere – 1 }i 2 – alerevistei din anul în curs, la problematicadeosebit de important@ a articolelor dinnumerele de revist@ respective.

Palatul Buckingham

Summit-ul “G 20”, Londra, 2 aprilie 2009

Page 2: Noua arhitectur@ ;4G84H5E

TIMPUL RELIGIOS VINERI 3 APRILIE 20092

Biseric@ }i Stat

Biserica va fi totdeauna prima s@ deaCezarului ceea ce este a Cezarului,îns@ ea nu este }i nu va putea finiciodat@ opera Cezarului.Biserica este împ@r@]ia sufletelor, so -cietate constituit@ de Dumnezeu, pla -sat@ }i men]inut@ de Dumnezeu înmijlocul lumii, depozitar@ a puterilorlui Dumnezeu. Biserica conduce, legi -fereaz@, sanc]ioneaz@ legile sale,pedepse}te pe cei r@zvr@ti]i ai ei, f@r@ca puterile publice s@ aib@ vreodat@dreptul s@ r@peasc@ guvernarea ei.Puterea spiritual@ a Bisericii devinecea mai solid@ m@rturie, ea e sal-varea societ@]ii civile.Dac@, în societatea civil@, putereajude c@toareasc@ este cinstit@ }i nece-sar@, puterea spiritual@ previne cri ma,o constat@, dar nu o pedep se}te.De}i Biserica este a}ez@mânt deordin pur religios, ea nu trece cuvederea nici problemele de natur@economic@, mai ales pe acelea careafecteaz@ în mod direct existen]a oa -menilor. To]i cei defavoriza]i au fostpermanent în aten]ia Bisericii }i s-aubucurat de sprijinul ei, iar ajutorarealor material@ a devenit principiul devia]@ cre}tin@ }i mijloc de dobândirea Împ@r@]iei lui Dumnezeu pentrufiecare din fiii ei. Bog@]ia }i s@r@cianu sunt st@ri create de Dumnezeu. Omului, prin c@dere, natura încon-jur@toare nu-i mai ofer@ totul de-agata, ci, cu osteneal@, trebuie s@-ismulg@ cele necesare existen]ei(Facerea 3, 7, 19).Pe aceast@ treapt@ a existen]ei omuluiapare institu]ia propriet@]ii particulare.Biserica recomand@ omului s@s@vâr}easc@ fapte bune. Fapta bun@,pe lâng@ aspectul material, are }i unanumit aspect spiritual. Bogatul }is@racul depind unul de altul. Într-unanumit sens, }i unul }i altul estebogat }i s@rac. Cel care are bog@]iimateriale, de cele mai multe ori, estesau poate fi s@rac în virtu]i, iar celce se afl@ în lipsuri materiale poate

fi bogat în vir tu]i. Bogatul nu-}i per-icliteaz@ mântuirea pentru c@ estebogat, ci pentru modul cum î}ifolose}te bog@]ia, iar s@racul nu semântuie}te doar pen tru c@ estes@rac, ci pentru faptul c@, chiar înaceast@ stare, el î}i pune n@dejdea înajutorul lui Dumne zeu, manifestându-se ca un credincios smerit, ca unom cumsecade.

Starea economic@ a Bisericii

Pentru a-}i putea între]ine clerul }iloca}urile sfinte }i pentru a veni înajutorul s@racilor, al v@duvelor }i alorfanilor, biserica a posedat averi dincele mai vechi timpuri. Din fapteleApostolilor se }tie c@ cei dintâicre}tini f@ceau bisericii tot felul dedaruri }i, în comunit@]ile mai bogate,se f@ceau colecte pentru cele mais@race. Cu timpul, se pomene}techiar de dijm@, adic@ a zecea partepe care cre}tinii o d@deau bisericiidin tot ce aveau. Constantin cel Marea scutit averile biserice}ti, mobile }iimobile, de orice d@ri }i a recunos-cut bisericii dreptul de a le primi.Împ@ratul Marcian a dat bisericiidreptul de a supraveghea legateledes tinate institutelor de binefacere. Leon Filozoful a hot@rât ca a treiaparte din averea prizonierilor der@zboi, deceda]i, s@ se dea bisericii,iar Constantin Porfirogenetul a extinsaceast@ m@sur@ la to]i cei caremureau f@r@ s@ lase testament }i acelor f@r@ copii. În veacul XIV,Andronic al II-lea cel B@trân ahot@rât ca, dup@ moar tea so]iei, otreime din avere s@ r@mân@ so]ului învia]@, a doua s@ se dea p@rin]ilor celuir@posat, iar a treia bisericii. Acestedispozi]ii au trecut în colec]iile decanoane }i au ajuns norme generaleîn Biserica de R@s@rit.În afar@ de acestea, biserica a maiadunat avere }i pe alte c@i: - prin legate pentru scopuri pioase,pentru construirea }i între]inerea despitale, azile, }coli etc; - prin dona]ii, care puteau fi f@cuteatât cu acte în regul@, cât }i numaiprin viu grai. Biserica singur@ a avut acest privi-legiu, de a putea primi dona]ii, cumar fi: - prin cump@rare f@cut@ în numele eisau pe numele celor care adminis-trau averea bisericeasc@; - prin uzufruct }i prin st@pânireaunui timp îndelungat, adic@ bisericaputea primi numai spre folosireunele bunuri ca mo}ii, case, vite etc.,

}i devenea proprietar@ a acelorbunuri, dup@ ce le st@pânea patruze-ci de ani f@r@ întrerupere. Multe din aceste drepturi }i privilegiiale bisericii cu privire la posedareade averi s-au pierdut cu timpul. Dincauz@ c@ unele biserici, m@n@stiri sauclerici primeau dona]ii de averi imen -se, ceea ce era în paguba statului,se ajunsese mai întâi la ideea de anu se mai scuti averile biserice}ti depoverile fiscului }i apoi la ideea castatul s@ exercite, prin organele sale,un control asupra felului cum seprimeau }i administrau aceste averi. Aceasta s-a început mai întâi înApus, unde abuzul privind averilebiserice}ti a fost mai mare. Acolog@sim c@, în secolul al XIII-lea,diferi]i suverani iau m@sura cadona]iile f@cute bisericii s@ nu maitreac@ peste o anumit@ sum@. De aici }i pân@ la secularizarea ave -rilor bisericii nu mai era decât unpas. Aceasta s-a f@cut, la început,sub forma confisc@rii de stat numai,acelor p@r]i din averea bisericii caretreceau peste cuantumul stabilit prinlegi ce poate fi posedat de biseric@. Cum aceste legi au variat îns@ }iprivilegiul bisericii, ca de averea eis@ nu se poat@ ating@ nimeni, a în -cetat, statul a putut lua, cu vremea,toat@ averea bisericii. Era drept c@ întimpul acesta (secolele XI-XV), nuîntâlnim cazuri de secularizare, darun început se f@cuse înc@ din secolulVII în regatul francilor, iar în secolulal XVI-lea, datorit@ Reformei, o vedempracticându-se pe scar@ întins@, atâtîn Apus, cât }i în R@s@rit. Averile biserice}ti nu erau socotite caproprietate a comunit@]ilor biserice}ti,adic@ a tuturor cre}tinilor care ]ineaude biseric@, sau a enoria}ilor, nici caproprietate a bisericii în general }i,cu atât mai pu]in a statului, ci eleerau proprietatea fiec@rei biserici înparte. Orice biseric@, fie ea de ]ar@sau ora}, ori mân@stireasc@, “aveadreptul de a poseda averi”. Cu alte cuvinte fiecare biseric@ erapersoan@ juridic@ }i moral@. Aceastaa f@cut ca episcopii }i mitropoli]ii, cutoate c@ erau mai mari peste toatebisericile din eparhia lor, s@ nu poat@lua averea unei biserici, spre a o daalteia. În felul acesta bisericile bogate}i-au p@strat averea lor neatins@, iarcele s@race s-au v@zut silite s@-}i poar-te singure de grij@ }i s@-}i dea oste-neala de a strânge }i ele ceva avere. Administrarea averilor biserice}ti erala început în grija episcopului. Cândnum@rul bisericilor }i mân@stirilor au

crescut, iar averea lor a sporit atun-ci, episcopul a început s@-}i vad@numai de averea bisericii catedrale,pentru care recursese la ajutoruleconomiilor, iar averea fiec@rei biseri-ci a l@sat-o în seama preo]ilor. Cutimpul s-a instituit }i pe lâng@ fiecarebiseric@ câte o epitropie, compus@din laici cu scopul de a administraaverea bisericii sub supraveghereapreo]ilor. Atât economii cât }iepitropii erau r@spunz@tori înainteaepiscopului de felul cum administrauaverile biserice}ti. Mai târziu, statul }i-a luat asupra luirolul de a controla pe cei îns@rcina]icu administrarea acestor averi }i apoiadministrarea lor, în locul }i sprefolosul bisericii. Între]inerea clerului se f@cea la înce -put din averea bisericii, din dona]iilecredincio}ilor }i din veniturile ce serealizau din s@vâr}irea sfintelor taine}i ierurgii. Din vremea lui Constantincel Mare, statul a început s@ vin@ înajutorul bisericilor s@race, sub-ven]ionând clerul }i aceast@ norm@ s-a p@strat în Biserica de R@s@rit. Între]inerea episcopilor s-a diferen]iatîntotdeauna de a preo]ilor }i a fostmai din bel}ug. Mul]i dintre ei tr@iaudin averile l@sate episcopiilor printestamente }i din darurile f@cute per-sonal de credincio}i. Cum, îns@,aceste venituri extraordinare erau înunele eparhii prea mici, iar în altelelipseau cu totul, veniturile sigure aleepiscopiilor constau din subven]iace fiecare sat era obligat s-o deaepiscopului eparhiei de care ]inea.Aceas t@ subven]ie sau bir se g@seaîn secolul al VI-lea }i varia de la oeparhie la alta sau de la o ]ar@ laalta. În secolul XI s-a hot@rât ca s@fie peste tot egal@, astfel satele careaveau 30 de familii trebuiau s@ deao moned@ de aur, dou@ de argint }io anumit@ cantitate de orez, vin,f@in@, precum }i treizeci de p@s@ri. Fiecare candidat la preo]ie pl@tea lahirotonie }apte monede de aur, lalogodn@ se da o moned@ de aur, iartân@ra doisprezece co]i de pânz@. Cutimpul s-au mai ad@ugat }i alte ven-ituri de care s-a abuzat prea des }ide aceea au fost oprite prin decizii

sinodale. Salariul pe care statul l-a dat epis-copilor a f@cut de prisos aceste ven-ituri. Preo]ii se între]ineau din con-tribu]iile în bani din partea credin-cio}ilor, din veniturile p@mântului bise-ricii, din bucatele, fructele, laptele,untul, brânza etc., pe care le d@deaucredincio}ii }i din veniturile epi-trahilului, adic@ din ceea ce încasaupentru s@vâr}irea sfintelor taine }i aierurgiilor. Afar@ de acestea, fiecarecleric putea s@ aib@ averea person-al@, care îns@ trebuia foarte rigurosdeosebit@ de cea a bisericii. Preo]ii care din cauza b@trâne]ii saua vreunei boli nu-}i mai puteauîndeplini îndatoririle chem@rilor pri -meau pensie, al c@rui cuantum depin -dea de serviciile aduse de ei }i demijloacele b@ne}ti de care dispuneabiserica. Despre drepturile preo]ilorla pensie }i normele dup@ care seprimea pensia g@sim vorbindu-sepentru prima dat@ la Sinodul IV ecu-menic. Cele stabilite atunci s-au apli-cat }i în secolele viitoare. C@derea Constantinopolului sub turciîn 1453 }i ulterior a întregii Penin -sule Balcanice a dus }i la schim-barea situa]iei economice a bisericiicre}tine de R@s@rit. De}i l@sat@ liber@ în problemele dog-matice }i de administrare, Bisericade R@s@rit a fost supus@ unei pro-nun]ate ap@s@ri financiare. Domeniileerau înstr@inate pentru a pl@ti tribu-tul turcilor. A}a se face c@ Patriarhul Constan -tinopolului }i alte centre r@s@ritenec@zute sub turci au trebuit s@ fac@apel la Bisericile surori, r@mase înafara influen]ei otomane. Lipsa în care se g@seau bisericile }imân@stirile ocupate pe de o parte,evlavia str@bunilor no}tri pe de alta,au f@cut ca multe m@n@stiri din [@rileRomâne s@ fie închinate m@n@stirilorde la Athos, Ierusalim, sau altor cen-tre ortodoxe din Orient. Astfel, oparte din veniturile m@n@stirilor noas-tre, destinate la ajutorarea }i între -]inerea mân@stirilor române}ti închi-nate Orientului, au crescut, iar înfruntea acestor m@n@stiri au fostadu}i c@lug@ri greci. (va urma)

Implica]ii ale rela]iei Biseric@ - Economie - Stat (I)

Pr.Ic.Stavr. Ioan RADU - Consilier economic, Hu}i, jud. Vasluidrd. ^n “economie” ULBS

Patriarhia Rom$n@

Biserica Trei Ierarhi din Ia}i

Page 3: Noua arhitectur@ ;4G84H5E

VINERI 3 APRILIE 2009 3PUBLICITATE

Page 4: Noua arhitectur@ ;4G84H5E

CRIZA ECONOMICO-FINANCIAR~ MONDIAL~ VINERI 3 APRILIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1O astfel de pozi]ionare, mai ar@taFitoussi, o pozi]ionare destul deschioap@, ne-a condus la extremit@]iprecum remunera]ii }i venituri extrav-agante pentru cei mai boga]i, demulte ori randamente sociale }i chiar,uneori, productive de tip himeric, extin -derea nu doar a mizeriei ci }i aobsce nit@]ilor sale, exploa tarea inegali -t@]ilor, degradarea accen tuat@ a mediului,}.a. „Emer gen ]a actual@ a unei anumeetici morale s@ fie oare o reac]ie laspectacolul îndurerat de consecin]eleeconomice }i sociale ale unei lumi eco-nomice p@r@sit@ de etic@?” se maiîntreab@ cercet@torul amintit. Iarr@spunsul nu are cum s@ nu fie pozitiv,argumentele nefiind deloc de neglijat.Nu se poate, în fapt, respinge ipotezapotrivit c@reia lipsa de etic@ de„ast@zi”, ca }i de „ieri”, a condus sis-temul la }i în criz@. Revenind laKeynes, nu acesta sublinia oare c@cele dou@ vicii marcante ale lumii încare tr@im sunt identificate în faptulc@ ocuparea deplin@ a for]ei demunc@ nu este asigurat@ }i c@ repar-ti]ia averilor, a }anselor }i a veni-turilor este arbitrar@ }i lipsit@ de echi-tate? Or, chestiunea s-a amplificat…Dând credit lui Fitoussi }i altorcercet@tori în acest domeniu – deexemplu, americanul Frederic Mortonsau europenii ce sus]in pozi]ii alestatelor respective în „G20” –alunecarea irezistibil@ a EconomieiPolitice, de la o }tiin]@ cu o anumeanvergur@ moral@ spre o Economie}tiin]@ }i atât, s-a cristalizat, în bun@m@sur@, într-un concept al„Economiei de pia]@” debarasat, chiar}i în aparen]@, deocamdat@, de oriceconota]ie social@, istoric@ sau insti-tu]ional@. Totu}i, }i trebuie s@revenim la Marx, capitalismul consti-tuie efectiv o form@ de organizareistoric@, „un mod de produc]ie n@scutdin }i pe d@râm@turile vechiului sis-tem”. „Destinul s@u, arat@ Fitoussi, nueste încrustat în marmur@”. Este toc-mai interdependen]a dintre statul dedrept }i activitatea economic@ aceeacare confer@ capitalismului unitate.

Autonomia strict@ a economiei neapare astfel ca o iluzie, precum }icapacitatea sa de a se autoreglaexclusiv. „Deoarece balan]a a înclinatceva mai mult, mai mult decât tre-buie, pe partea acestei iluzii, amajuns la ruptura actual@”, conchidecercet@torul citat. {i mai arat@: „Oasemenea mi}care a balan]ei a core-spuns }i corespunde unei inversiunia valorilor: “etica va fi mai bineservit@ dac@ s-ar reglementa mai multfunc]ionarea statului, a institu]iilorsale, în sens restrictiv, fire}te, }i dac@s-ar dereglementa mai mult pie]ele.Eronat. Ingenio zitatea pie]elor finan-ciare, mai întâi, }i pe urm@ orbirealor, au f@cut restul”...Cu alte cuvinte, lacunele eticii capital-ismului contemporan se afl@ în mon-dializarea s@r@ciei, chiar }i în statelebogate, unde se afl@ nu pu]ine }ideloc mici insule, enclave evidente des@r@cie. Pe urm@, avem de-a face cuacceptarea sine die a unui gradnesustenabil de inegalit@]i înregimurile democratice. Întrucât sis-temul nostru dezvolt@ o tensiune, înamplificare acum, între dou@ principii,cel al pie]ii }i inegalit@]ii, (altfel spus,“un euro, un vot”) pe de o parte, }icel al democra]iei }i egalit@]ii (altfelspus, “o persoan@, un vot”), pe dealta. Ceea ce a obligat }i oblig@ lac@utarea permanent@ a unui compro-mis. Un compromis ce se poate axape ideea c@ tensiunea v@dit@ întrecele dou@ principii }i negocierea eipermit sistemului s@ se adapteze. Peideea c@ supravie]uirea capitalismuluica form@ dominant@ de organizareeconomic@ a fost posibil@, cuprec@dere, datorit@ pa}ilor înainte pedrumul democra]iei }i nu în sensulcontrar acestui drum. Sensul general al evolu]iei capitaliste,cu tipurile sale concrete de economiede pia]@, de la cel anglo – saxon lacel vest european, de la cel aleconomiei sociale de pia]@ la cel nordeuropean }i la cel paternalist, estedeosebit de conving@tor din perspec-tiva celor ar@tate. Este necesar ca els@ fie urmat }i nu întrerupt dinunghiul unei economii, practic, total-mente dereglementate. Ceea ce aîntunecat orizontul temporal este„spectacolul banilor u}or ob]inu]i”,spectacolul devizei „noi specul@m, noinu producem”, spectacolul nebulos alunor randamente financiare anormalridicate }i care se încearc@, iat@, caacum, când un astfel de sistem s-apoticnit, se poticne}te, s@ fie com-pensate mai ales din punga celors@raci…...Ceea ce domin@, ca devize, con-frunt@rile din 2 aprilie din cadrul

„G20”, urm@rindu-se solu]iile actualeicrize economico – financiare, estetocmai balansarea „relansare” sau „reglementare”? Statele Unite sunt,cu prec@dere, favorabile unui nouplan de relansare, în vreme ce celemai multe din statele europene „G20”}i nu doar ele, au în vedere mai alesimpunerea unor noi reglement@rifinan]ei mondiale. Ar fi mai bine,afirm@ reprezentan]ii acestor ultime]@ri, s@ a}tept@m rezultatele planuluide relansare deja în ac]iune, înaintede a lansa un altul, dar s@ trecem înschimb - }i cât se poate de repede- la crearea unor noi organisme dereglare a pie]elor financiare.Reprezentan]ii în discu]ie mai solicit@„o încadrare }i reglementare pro-nun]at@ a fondurilor speculative }iagen]iilor, institu]iilor respective.Indiferent de nuan]e, se repune astfelpe tapet o mult mai veche con-fruntare între adep]ii intransingen]i ailui Adam Smith }i Milton Friedman,pe de o parte, }i cei ai lui Keynes }iai teoriilor institu]ionaliste, pe de alta.Nu trebuie prea multe argumentepentru a demonstra c@ al doilea grupnu este deloc lipsit de „greutate”, c@evolueaz@ într-un sens pe care timpulactual îl relev@ acut }i chiar ^lvalideaz@. Desigur c@ mai multedetalii nu sunt lipsite de semnifica]ii: a) însu}i Adam Smith, p@rintele liber-alismului economic, a fost ini]ial pro-fesor de moral@, calitate pe care nua renegat-o niciodat@ }i care sev@de}te evident în scrierile sale; b) tot ilustrul gânditor englez, atuncicând a fost vorba de interesulna]ional, a pus înaintea liberalismului,institu]iile protec]ioniste (vezi „regulilenaviga]iei”), ceea ce iar spune mult; c) în bun@ m@sur@, dup@ cum relev@practica }i chiar statisticile, nu pu]indintre cei care sus]in dereglementareamasiv@ a economiei au f@cut averiimense prin specula]ie }i nu prin pro-duc]ie, în vreme ce nu pu]ini dintrecei care au aflat în reglement@ri –fire}te, nu în excesul lor - un oarecesprijin, au f@cut }i ei avere dar s-auaxat cu prec@dere pe produc]ie... Tocmai dintr-o astfel de perspectiv@se ridic@ destule probleme în econo-mia româneasc@ actual@. De ceînver}unare pe bugetari – care, desig-ur, nu trebuie exclu}i dintr-un procesde reorganizare – când, în fond, toc-mai “corup]ia generalizat@”, furturilede la stat în afaceri pernicioase suntfactorii care ne deterioreaz@ majortraiectoriile? Ce vom face ca împru-mutul pe rol s@ nu deterioreze }i maimult via]a }i }ansele celor s@raci, cevom face ca efectele crizei s@ fiesuportate }i de c@tre cei cu profituri

imense? {i sunt }i alte probleme. Iat@, s-

a subliniat c@ economia virtual@,economia amplificat@ de fic]iuni val-orice nu a ap@rut de la sine. Ea afost creat@ cu prec@dere de specula-tori, prea mul]i }i prea „dereglemen-ta]i”. Dece pierderile lor posibile }icâ}tigurile înc@ a}teptate s@ fie ali-mentate doar din bani publici, f@r@cota important@ de participare aacestora? Banii din împrumuturi seau în vedere s@ permit@ relansareacredit@rii. Ceea ce este foarte bine,nu se poate altfel. Dar b@ncile, atâtde dornice de câ}tig pe seama tutur-or, nu au oare partea lor de vin@ încrearea actualei situa]ii? {i nu tre-buie s@ sus]in@ îndreptarea ei }i dinfonduri proprii, potrivit respons-abilit@]ilor respective? Pl@tim doarnoi pentru ele?

%ntr-un asemenea cadru opiniemc@ se afl@, ^n bun@ parte, “greutatea”problemelor economiei rom$ne}ti.Lipsa de randament actual ^}i afl@sorgintea }i ^n felul distructiv, inefi-cient ^n care s-a realizat privatizarea,^n megaafacerilor unor promotori cu

statul, at$t de p@gubitoare pentruacesta din urm@ dar cu profituri }ivenituri halucinante pentru primii. %n“pierderea”, ^nstr@inarea resurselor, ab@ncilor }i ^nstr@inarea astfel a unormari profituri. %n transformarea, per-dant@, a economiei ^ntr-un mai multdec$t fidel }i at$t de generos impor-tator, inclusiv pentru resurselenutri]ionale ^n propor]ie de 75-80&... Sunt }i alte cauze, desigur, sunt}i “bugetarii”, dar cu prec@dere ^nastfel de zone tenebroase, ^nsl@biciuni ale sistemului legislativ tre-buie c@utat. {i de aici trebuie porniteac]iuni pentru relansarea economiei,pentru cre}terea gradului de ocupare.La o recesiune global@ }i cu proiec]iina]ionale, m@surile trebuie s@ fie pepotriv@.

Eu nu cred, c@, ^n general, estevorba de „premeditare”, de un „com-plot mondial” cum se afirm@ în nupu]ine articole vestice, în presa inter-na]ional@. „Pove}ti” au fost întotdeau-na... Dar cred c@ sunt deficien]e de sis-tem, procese care necesit@ un severexerci]iu de reflec]ie, urmat de ac]iunile}i m@surile necesare. (va urma)

Keynes contra Friedman?- bascul@ri între etica economic@ }i economia de specula]ie -

Dan POPESCU

Summit-ul “G 20”, Londra, 2 aprilie 2009

Vedere din Londra

J. M. Keynes

Page 5: Noua arhitectur@ ;4G84H5E

VINERI 3 APRILIE 2009 5

c my bc my b

c my b

PIE[E

c my b

Al doilea actor care intervine pepie]ele destinate marelui public, dis-tribuitorul, la fel ca }i fabricantul, acunoscut }i cunoa}te schimb@ri con-siderabile. În anii 60, distribuitoriiexistau pentru a desface rapid marfafabrican]ilor. Erau foarte numero}i,ocupând mici suprafe]e }i având caobiectiv acoperirea pie]ei locale. Eraceea ce se nume}te acum miculcomer] tradi]ional. Din punct devedere economic, distribuitorii eraustrâns lega]i de fabrican]i. Putemaproape afirma c@ ei reprezentau per-sonalul lor de vânzare. Fabrican]iimergeau pân@ la punctul de a leoferi o „pensionare” pentru serviciibune }i loiale. În caz de dificult@]ifinanciare, problema era reglat@ defabricant dup@ criterii mai afectivedecât eficacitatea de gestiune. [inândcont de o astfel de situa]ie, unii din-tre fabrican]i s-au gândit s@-}i cree-ze propriile magazine pentru a-}i dis-tribui produsele întrucât, în orice caz,ei erau cei care, în majoritatea tim-pului, î}i finan]au re]elele. Trebuiesubliniat c@ aproape toate expe -rien]ele au e}uat, pentru c@ menta-lit@]ile }i criteriile de gestiune alefabrican]ilor nu se aplic@ distribu]iei.Distribu]ia trebuie s@ fie gestionat@pe termen scurt, }i astfel un fabri-cant trebuie sa abordeze problemelepe termen lung. Un distribuitor tre-buie s@ dea importan]@ satisfaceriiunui consumator, în particular, iar unfabricant vede consumatorii pe grupesau în ansamblul lor. La nivel finan-ciar, un distribuitor va vrea s@-}iamortizeze în permanen]@ investi]iilepe doi sau trei ani cel mult, în timpce fabrican]ii o vor face pe cinci sauzece ani. Ast@zi, distribu]ia s-aschimbat în totalitate. Din mici, dis-tribuitorii au devenit mari; de la unnivel local ei au ajuns la un nivelna]ional }i interna]ional. Într-adev@r,marile societ@]i de distribu]ie suntmomentan, din ce în ce mai des,mai puternice decât m@rcile, dar

reu}ita lor nu este doar economic@}i financiar@, ea se traduce }i printermenul de putere asupraconsumatorilor. Alt@dat@, consuma -torii alegeau unul sau mai multe pro-duse ale uneia sau mai multor m@rci,}i se orientau spre distribuitorul saudistribuitorii care erau cunoscu]i c@vând respectivele m@rci. Ast@zi, con-sumatorii aleg un distribuitor saumai mul]i, de la care î}i cump@r@produsele. Aceast@ muta]ie a repre-zentat o adev@rat@ revolu]ie pentruc@, de la simpli executan]i, distribui-torii au devenit veritabilii actori aiunei pie]e. Astfel, urm@rind loculunde se g@se}te, putem vorbi demare suprafa]@ alimentar@ sau hiper-magazin, de mare specialist sau demulti specialist. Viziunea nu esteaceea}i pentru distribuitor, marc@sau consumator. Marea dezbatereactual@ este de a }ti cine este spe-cialist pe o pia]@ }i cine nu este. Seomite adesea c@ alegerile unui con-sumator vor fi ghidate de douapuncte esen]iale: oferta atât în ceeace prive}te l@rgimea cât }i în ceea ceprive}te calitatea }i pre]urile practica-te pentru acela}i produs. Pe bazaacestor criterii, alegerile strategiceale distribuitorilor pot fi foarte diferi-te }i este clar c@ va fi mult maiinteresant pentru distri buitori, pre-cum }i pentru m@rci, de a }ti maicurând cum evolueaz@ decât dac@speciali}tii progreseaz@ mai multdecât multispeciali}tii (în afara desitua]ia când to]i speciali}tii sau to]imultispeciali}tii au aceea}i structur@de ofert@ }i de pre]). Totu}i, în ciudafaptului c@ distribuitorii au crescut }iau devenit puteri economice, eiacuz@ înc@ o întârziere în materie destructur@ }i de marketing. Ace}tia auîntâmpinat greut@]i în a separavânz@rile }i cump@r@turile }i în adefini cu precizie care sunt respon-sabilit@]ile magazinelor, a sediuluisocial sau a centralei. În realitate, ceicare întâmpin@ cele mai multe difi-cult@]i sunt cei care se preocup@ depie]e foarte diferite, deoarece exist@întotdeauna o opozi]ie între cei cufunc]ie de generali}ti si cei cu func]iede speciali}ti, }tiind în plus c@ gene-rali}tii sunt de obicei, din punct devedere ierarhic, plasa]i dedesubtulspeciali}tilor. Se observ@ c@ distribui-torii cei mai performan]i sunt aceiacare consider@ c@ magazinul are cafunc]ie ac]iunea de vânzare c@treconsumatori }i numai aceast@

func]ie. Cump@r@turile, marketingul,sistemele de gestiune }i de stocaresunt, în acest caz, centralizate.R@mâne problema pre]urilor de vân-zare pentru care trebuie s@ se dis-ting@ centralizarea deciziei, a aplic@riiuniforme a pre]ului de vânzare pen-tru un produs. Într-adev@r, un sistemcare ar obliga toate magazinele s@practice acelea}i pre]uri este foartepericulos deoarece este foarte costi-sitor. Este de ajuns o aliniere apre]urilor spre sc@dere, pentru unprodus dintr-o regiune, pentru capre]urile din toat@ ]ara s@ fie însc@dere, în timp ce în alte regiuniprodusul poate r@mâne foarte com-petitiv p@strând pre]ul ini]ial }i decimarja. În schimb, centralizarea infor-ma]iilor de pre] a devenit [email protected] na]ionali trebuie s@cunoasc@, în permanen]@, ceea ce seîntâmpl@ în liniarele lor }i în aceloraale concuren]ei la nivelul pre]urilor,dar }i al produselor; este cea maibuna metod@ pentru a se ajunge lao eficacitate a cump@r@rilor }i mar-ketingului.Dup@ fabrican]i }i distribuitori, esteutil sa analizam comportamentulconsumatorilor care, s@ nu uit@m,sunt în cele din urm@ pia]a. {i pen-tru ei, schimb@rile au fost profundedeoarece, din necunosc@tori au deve-

nit cunosc@tori. Într-adev@r, în anii60-70, cea mai mare parte a pie]elordestinate marelui public era repre-zentat@ de pie]ele care aveau catr@s@tur@ dominant@ „echipamentulprimar”. Consumatorii descopereauproduse pentru care ei aveau nevoiede o informa]ie }i mai ales de unsfat din partea fabrican]ilor }i distri-buitorilor. Aceasta se traduce printr-un bun control al consumatorilor dec@tre profesionali. Timpurile s-auschimbat, deoarece pie]ele au catr@s@tur@ dominant@ „reînnoirea”.Consumatorii nu sunt numai infor-ma]i, dar, mai ales, deja au cump@rat}i utilizat produsele, ceea ce le per-mite s@ aib@ o judecat@ mult maiprecis@ asupra m@rcilor }i asupraproduselor, asupra pre]urilor }i dis-tribuitorilor. Este vorba de oadev@rat@ bulversare care a pus dis-tribuitorii pe picior de egalitate cum@rcile, }i s-ar putea chiar cabalan]a s@ încline în favoarea distri-buitorilor. Aceast@ evolu]ie funda-mental@ nu este întotdeauna bineperceput@ de m@rci }i distribuitori.M@rcile pot sa aib@ nostalgia trecu-tului }i s@-}i p@streze obiceiurilevechi, considerând c@ ele conducpia]a. Distribuitorii pot s@ nu-}iasume înc@ responsabilit@]ile, consi-derând c@ ceea ce este în magazine-

le lor depinde de m@rci }i nu de eiîn}i}i. Oricum ar fi, aceast@ situa]ieeste ireversibil@ }i to]i profesionaliitrebuie s@ se adapteze. Consumatorula}teapt@: pre]uri com petitive, calitate}i servicii adaptate nevoilor lor.Distribuitorii }i m@rcile care nur@spund cu eficacitate la cele treia}tept@ri risc@ s@ nu reziste. Trebuieprecizat, în acela}i timp, c@ pre]ulr@mâne de departe primul criteriucare determin@ decizia de [email protected] disting dou@ no]iuni de pre]:pre]ul unei func]ii, unei calit@]i }ipre]ul comparat al aceluia}i produsaflat la distribuitori diferi]i. M@rcile }idistri buitorii trebuie s@ studieze ofer-ta func]ie de calitate-pre] }i s@ seadapteze în permanen]@ la aceasta.Pre]ul comparat al aceluia}i produsaflat la distribuitori diferi]i este maiu}or de în]eles dar mai dificil degestionat. Într-adev@r, un consumatornu mai accept@, practic, s@ cumpereacela}i produs, dar care este maiscump la un distribuitor decât la unaltul. Solicitarea este simpl@ }i ceicare nu o aplic@ pierd mul]i clien]i.Concuren]a este de a}a manier@ încâtpre]urile se schimb@ mereu în maga-zine }i oblig@ distribuitorii s@urm@reasc@ aproape zilnic mi}c@rileconcuren]ilor. Cump@r@turile consu -ma torului sunt ast@zi rezultatul com-para]iilor între distribuitori }i, laace}ti distribuitori, între produse }im@rci. Consumatorul va fi influen]atde publicitatea m@rcilor }i distribuito-rilor, dar compara]ia }i alegereafinal@ se vor face în liniarele maga-zinelor. El va alege }i va cump@ra unprodus datorit@ liniarelor. Acesta estemotivul pentru care va vedea într-unliniar un produs pe care îl va apre-cia calitativ }i în func]ie de pre], iarapoi, daca îi convine, îl va cump@ra;evident, el nu va cump@ra un produspe care nu îl g@se}te în liniar. Seconstat@ astfel importan]a liniaruluipentru consumatori, fiindc@ acestaeste veritabilul suport de cump@rare}i trebuie s@ r@spund@ a}tept@rilorlor. Fabrican]ii, distribuitorii }i consu-matorii, cu to]ii converg spre unacela}i punct: liniarele.

Rela]ia produc@tor-comerciant-consumator în cadrul pie]ei bunurilor de larg consum (II)

dr. Lucian BELA{CUdr. Oana STANCIU

“Citröen”, o marc@ de prestigiu ^n produc]ia mondial@ de automobile

Bucure}ti, vedere de pe B-dul George Magheru

Page 6: Noua arhitectur@ ;4G84H5E

CRIZ~ TURISM VINERI 3 APRILIE 20096

Berlinul reprezint@ puntea de leg@tur@dintre Est }i Vest. Prin emblema sa,Poarta Brandenburg - martor t@cut alunor momente importante din istoriaGermaniei }i locul unde berlinezii seadunau dup@ pr@bu}irea Zidului care adesp@r]it ora}ul timp de decenii -metropola german@ a primit în perioa-da 11-15 martie 2009 vizitatorii celuimai mare târg interna]ional de turismdin lume, printre care s-au num@rat }istuden]ii de la Facultatea de {tiin]eEconomice a Universit@]ii „LucianBlaga” din Sibiu. Conferin]ele de pres@desf@}urate cu ocazia acestui eveni-ment }i-au propus s@ identificecauzele }i posibilele consecin]e asuprafenomenului turistic, determinate decriza economic@, de fluctua]iile depre]uri }i de criza petrolului.În alocu]iunea sa, dl. Taleb Rifai, sec-retarul general interimar al Organiza]ieiMondiale de Turism, a reliefat rolulturismului în criza economic@ mondi-al@: „C@l@toriile, fie de agrement, fie deafaceri, au devenit un fapt obi}nuitpentru cei mai mul]i dintre noi. Dar,în condi]iile crizei economice, vommai avea noi oare mijloacele de a nepl@ti vacan]ele? Aceasta este o între-bare arz@toare, pe care trebuie s@ }i-o pun@ nu doar speciali}tii sectoruluituristic, ci }i consumatorii de turism,atât din ]@rile industriale dezvoltate,cât }i din noile ]@ri industrializate”.Se }tie c@ turismul implic@ schimburicomerciale, angajamente, dezvoltare }idurabilitate cultural@, spre lini}tea }isatisfacerea aspira]iilor oamenilor.Criza mondial@ înseamn@ un momentde incertitudine, dar deschide, toto-dat@, }i imense posibilit@]i. Esteadev@rat c@ ne confrunt@m cu unuldin cele mai mari deficite economicedin ultima jum@tate de secol, cudezordine economic@, cu cre}terea}omajului }i sc@derea încrederii înpia]@, toate acestea generând o rece-siune c@reia nu i se cunoa}te cu cer-titudine finalul. Faptul c@ aceast@ criz@se suprapune peste problemelecauzate de schimb@rile climatice,determin@ dificult@]i sporite în creareade noi locuri de munc@, în încercareaimperioas@ de a reduce s@r@cia.

Aceast@ criz@ pune, totodat@, opresiune constant@ pe turi}ti, dar }i peangaja]ii din industria turismului }i pepia]a turistic@, amenin]ând considerabilpoliticile }i practicile actuale.

Este adev@rat c@, de câtevadecenii, sectorul de activitate turistic@a cunoscut numeroase reveniri, fiindconfruntat cu grave crize din cauzenaturale sau ca rezultat al activit@]iiumane. Dar, asemenea p@s@rii Phoenixcare rena}te din propria cenu}@, turis-mul a dovedit permanent o remarca-bil@ capacitate de redresare }i s-aref@cut cu }i mai mult@ for]@, probândc@ este un sector perfect viabil.Relansarea a devenit sinonim@ cuacest sector de activitate.

Aceast@ criz@ economic@ nu aretermeni foarte clari, dar în turism estesigur c@ este necesar@ o nou@ starede spirit. De altfel, istoria ne arat@ c@perioadele cele mai dificile au fosttotodat@ }i cele care au oferit oportu-nit@]i majore. Conduc@torii lumii careaveau divergen]e asupra unui mare

num@r de probleme, sunt acum anga-ja]i împreun@ în b@t@lia contra crizei }ilucreaz@ într-o armonie de neimaginatcu ceva vreme în urm@. Se colabore-az@ în domeniul economic, în c@utareasolu]iilor pentru a diminua efectulschimb@rilor climatice, toate înfavoarea dezvolt@rii globale. Pentru sectorul turistic, se propun maimul]i pa}i pe drumul de relansare aactivit@]ii. Mai întâi, trebuie analizat@situa]ia cu realism, în sensul c@ pia]aturistic@ s-a deteriorat, începând culuna iulie a anului 2008. Conform sta-tisticilor O.M.T., dac@ num@rul sosirilorinterna]ionale a atins în 2008 cifrarecord de 924 milioane, cu o cre}tereanual@ de 2& pentru ultimii trei ani,în a doua jum@tate a anului s-a înre -gistrat un declin de la o lun@ la alta,în conformitate cu previziunile eco-nomice. În ultimele }ase luni ale anu-lui 2008, s-a înregistrat o sc@dere de1& fa]@ de prima jum@tate, nivelulrecord atins la mijlocul anului 2008diminuându-se rapid, în aceast@perioad@. Acesta este un indicator altendin]ei prev@zute pentru 2009 }i esterealitatea îns@}i.Trebuie adoptate toate m@surile nece-sare pentru a face fa]@ „furtunilor” depe pia]@ }i de a g@si modalit@]i derevenire la o tendin]@ pozitiv@. În acestsens, trebuie p@strate structurile }imâna de lucru calificat@.În acela}i timp, este imperios s@recunoa}tem faptul c@ m@surile deurgen]@ care trebuie adoptate ast@zi,de urgen]@, dar }i de o manier@ pre-cis@, sunt oarecum neobi}nuite.Natura complex@, a crizei }i derulareafoarte rapid@ a acesteia o fac impre-vizibil@. Modul de operare viitoare aeconomiei mondiale va fi foarte difer-it de cel trecut; obiceiurile consuma-torilor se vor schimba, la fel }i pia]aturistic@ }i perspectivele sale deevolu]ie. Este momentul pentru reex-aminarea structurilor, politicilor }ipracticilor actuale din domeniul turis-mului }i nu numai, este momentulpentru inevitabile [email protected] baza m@surilor anticipate, trebuieprofitat la maxim de puterea tehnolo-giei }i a comunica]iilor moderne, maiales de Internet, pentru reducerea cos-turilor, operând mai u}or }i mai eficient}i eliminând riscurile într-un mediu deincertitudine }i permanente schimb@ri.În acest context, se poate ob]ine unreal avantaj, utilizând modele deja tes-tate de parteneriatele public/ privat,pentru a p@stra echilibrul deteriorat deturbulen]ele ap@rute în economia mon-dial@. Speciali}tii în domeniu suntchema]i s@ aplice cele mai adecvatemodele economice }i opera]ionale,luptând totodat@ împotriva practicilorde fiscalitate excesiv@ sau de regle-ment@ri complexe, care sporesc cos-turile }i reduc valoarea profitului.Acesta poate fi considerat un momental solidarit@]ii }i reprezint@ vârful delance lansat de speciali}tii din dome-niul turismului, prezen]i la Berlin.O.M.T. este a}teptat@ s@ joace un rolde for decizional }i totodat@ de suport;s@ catalizeze colaborarea din sectorulturismului, pe baza schimb@rilor pro-duse în sectorul public sau privat. Odat@ identificate aceste surse de cola -borare, O.M.T. urmeaz@ s@ emit@ ana -lize }i cercet@ri fiabile, în acord cumecanismele politice }i s@ fie princi-palul purt@tor de cuvânt al turismuluiîn rândul marii familii a Na]iunilorUnite, devenind în actuala perioad@ decriz@, forul mondial de ac]iune.Anul trecut, când problemele ie}eau lalumina zilei, s-a creat un comitet pen-tru relansarea turismului, cu scopul dea avea un cadru pentru analize perti-nente ale pie]ei, pentru colaborarea în

vederea g@sirii celor mai bune practi-ci }i pentru elaborarea politicilor înturism. De altfel, acest comitet urmas@ se reuneasc@ la dou@ zile dup@deschiderea târgului de la Berlin, adic@în 13 martie 2009, pentru a evaluasitua]ia pe termen scurt, pentru aprezenta solu]ii imediate }i a elaborao strategie. Acest comitet este centrulmondial de coordonare permanent@ amodalit@]ilor de reac]ie la criz@ în sec-torul turistic. Comitetul se reune}tedin nou în octombrie 2009, înKazakhstan. În alocu]iunile lor, participan]ii la con-ferin]ele de pres@ au invitat princi-palele organisme de decizie din sec-torul privat }i din organiza]iile sectoru-lui turistic s@ fie al@turi de forurileregionale, na]ionale }i interna]ionalepentru înt@rirea pozi]iei industriei tur-istice, ca principal stimulent aleconomiei }i creator de locuri demunc@. În centrul acestei colabor@ri seafl@ ideea c@ locurile de munc@ }i flu -xul comercial depind în bun@ m@sur@de pulsul sectorului turistic. Factorii cu putere de decizie în turismtrebuie s@ reconsidere rolul turismului,promovarea turismului poate fi foarterentabil@ pentru economie în ansam-blu, deoarece turi}tii sunt o surs@ de„export” pentru produsele autohtone. Economia mondial@ trebuie s@ setransforme într-o „economie verde”,contribuind la lupta împotriva emisiilorde carbon, în crearea cadrului de ges-tionare a mediului }i construirea unoredificii mai pu]in consumatoare deenergie, în conformitate cu noilecerin]e economice.De mare importan]@ este }i ajutorul cetrebuie acordat ]@rilor s@race, care ast-fel vor putea dezvolta mai rapideconomia lor }i reac]iona la serioase-le schimb@ri climatice. Acest dezideratse înscrie în linia Declara]iei de laDavos, prin care Na]iunile Unite }i-auluat un angajament fa]@ de ]@rileafricane, privind ameliorareaeconomiei, a tehnologiei, prin compe-ten]@ }i ajutor financiar. Lumeaîntreag@ depune eforturi în vedereaunei „neutralit@]i climatice”, aceastanefiind doar o op]iune, ci o cerin]@.

Dezbaterile publice desf@}urate înperioada Târgului Interna]ional de laBerlin au debutat cu alocu]iunea luiNorbert Walter, economistul }ef alGrupului Bancar German, care aîmp@rt@}it p@rerea sa asupra crizeieconomice }i a tuturor scenariilorposibile pe termen scurt }i mediu,pentru economie, c@l@torii }i turism.

Lumea traverseaz@ în momentulde fa]@ cea mai mare recesiune eco-nomic@ de dup@ al doilea r@zboi mon-dial. Cum genera]ia noastr@ p@trunde

într-un domeniu mai pu]in explorat, nuputem decât s@ stabilim estim@ri pru-dente asupra sfâr}itului acestei rece-siuni. Este sigur îns@ c@ previziunilepentru economia mondial@ r@mânsumbre, cel pu]in pân@ în 2010. S-auc@utat deja diverse mijloace dedep@}ire ale acestei crize. Având învedere circumstan]ele, nu se cunoa}teînc@ dac@ ele au fost cu adev@rat utile}i nici modul în care }i-au f@cut efec-tul. Dona]iile publice s-au pus la dis-pozi]ia b@ncilor, pentru a le salva.Modelele puse în scen@ de institu]iilefinanciare nu garanteaz@ rentabilitatealor pe termen lung, dar pe moment,nu exist@ alternativ@. S-au f@cut efor-turi dramatice pentru a proteja sis-temul. Programele de ajutor econom-ic preg@tite la vârf las@ la alegereafiec@ruia detaliile de derulare.

Criza economic@ a debutat cu ocriz@ financiar@, pe pia]a imobiliar@american@. Ea a afectat }i a antrenatindustria construc]iilor spre declin.Apoi, criza a înglobat alte sectoareeconomice, între altele cel al automo-bilelor }i cel electronic. Între timp,subsectoarele ce depindeau de acesteaau fost }i ele afectate. Nu era deci unfenomen trec@tor, ci am fost dintr-odat@ confrunta]i cu o problem@ dedurat@. Cum spuneam, cei mai mul]idintre speciali}tii în domeniu au apre-ciat c@ recesiunea va dura cel pu]inpân@ în 2010. Evaluarea situa]iei eco-nomice, situa]ie care se agraveaz@ deo manier@ alarmant@, a adus îndiscu]ie riscul de a anticipa un finalprea apropiat al recesiunii. Dup@ }aseluni de la începerea crizei, se discut@înc@ asupra momentului posibilului eisfâr}it.

Interesul este practic nul înmulte sectoare economice. Suntnumeroase vocile care critic@ faptul c@politica monetar@ nu este de ajutor.Oricum, ea nu are efecte imediate. Odat@ sistemul de transfer perturbat, seobserv@ un efect întârziat ce are impli-ca]ii în microeconomie }i determin@criza financiar@.

Lu@rile de cuvânt au relevat înparte faptul c@ deficitul de pe pia]amondial@ este o consecin]@ a crizeidin domeniul creditelor. O dat@declan}at blocajul pe pia]a imobiliar@,acesta va dura câ]iva ani, în condi]iileîn care actuala capacitate excedentar@se va reduce. Dup@ unii anali}ti, seprevede o perioad@ de criz@ de celpu]in trei ani pentru Statele Unite, decca. cinci ani pentru Marea Britanie,iar situa]ia Spaniei }i a Portugaliei esteîngrijor@toare. Economia american@ vatrebui s@ fac@ fa]@ la cel pu]in înc@ unan de recesiune catastrofal@, pân@când politica promovat@ de

pre}edintele Obama va avea efect(dup@ scenariile optimiste, cel maidevreme la finele anului curent).

În Marea Britanie sunt, înmomentul de fa]@, dezbateri cu privirela gradul de impozitare. Contrar unorp@reri ale exper]ilor financiari, se pre-cizeaz@ c@ decizia primului ministruGordon Brown de a reduce TVA, esteun pas în direc]ia bun@. În situa]iaactual@, consumatorii au tendin]a de afi foarte pruden]i. De aceea, fiscul nutrebuie s@ ramburseze banii decâtdac@ ace}ti bani revin în circuitul eco-nomic. Statele Uniunii Europene arputea adopta m@suri similare.

Criza are consecin]e }i în ceeace prive}te transporturile. Ultimeleestim@ri pentru 2008 relev@ o cre}teremai mic@ a încas@rilor din transportulaerian. Acest sector a declarat deja c@înregistreaz@ pierderi. În 2008, cei maimul]i turi}ti au preferat s@ c@l@toreasc@cu trenul sau cu automobilul propriu,în loc s@ aleag@ avionul. Aceast@tendin]@ reflect@, totodat@, }i o sc@derea num@rului de c@l@tori.

Acela}i lucru este valabil }i pen-tru dezvoltarea diferitelor sectoare tur-istice. Bunele rezultate ob]inute în iarna2008/2009, al@turi de excelente condi]iideterminate de c@derile masive dez@pad@ în numeroase sta]iuni europenede schi, nu sunt o garan]ie c@ afacer-ile turistice hivernale vor r@mâne la felde prospere pe termen lung.

S-au emis, totodat@, p@reri legatede pre]ul petrolului, care este un fac-tor cheie pentru performan]a din sec-torul turistic }i în 2009. Sc@derea ra -dical@ a pre]ului petrolului a permiscompaniilor aeriene ca, în vara anuluitrecut, pre]ul biletelor de avion s@ fiesc@zut. De acest fapt îns@ se poateprofita doar pe termen scurt.

Este evident c@ europenii vorprefera, pe termen scurt }i mediu, s@-}i orienteze destina]iile de vacan]@spre zone mai apropiate ]@rii sauregiunii lor. Campingul se pare c@ vadeveni din nou foarte popular, ca dealtfel }i hotelurile pentru tineret }ipensiunile turistice.

În ciuda unor factori destabi-lizatori pentru activitatea turistic@,cum ar fi: conflictele militare dinanumite regiuni ale globului,inunda]ii, cutre mure, tsunami, epi-demii, turismul }i-a dovedit for]a sade a dep@}i aceste bariere, num@rulde sosiri turistice crescând de la unan la altul ( 800 milioane în 2006 }ipeste 900 milioane în 2008). Acestfapt ne îndrept@]e}te s@ credem c@}i în perioada crizei actuale spe-ciali}tii în domeniu vor g@si }i apli-ca solu]iile cele mai adecvate pentrudep@}irea acesteia.

Criza economic@ }i consecin]ele ei asupra mobilit@]ii turistice- estima]ii berlineze -

conf. univ. dr. Virgil NICULA

Berlin - Poarta Brandenburger -

Page 7: Noua arhitectur@ ;4G84H5E

CRIZ~ DEZVOLTAREVINERI 3 APRILIE 2009 7

De atâta vreme, s-a respins ideeaunei Europe cu mai multe viteze, încâtaceast@ împ@r]ire ar fi dus la noi ten-siuni. O u}oar@ ipocrizie aici, pentruc@ odat@ cu adoptarea pe cont pro-priu a monedei euro, diferen]a exist@între statele cu moneda euro }i celenon-euro. Formal@ sau nu, aceastaeste o diferen]@ însemnat@. În bun@m@sur@ pentru ca moneda euro ofer@o consistent@ umbrel@ de protec]ia pevreme de criz@. Putere a monedei,este valoarea adus@, indus@ de eco-nomii care, chiar dac@ sufer@ profund,respir@ înc@ s@n@tos, ca Germania,dar indus@ }i de o banc@ Central@European@ care a reglat foarte josdobânzile de politic@ monetar@, astfelîncât s@ stimuleze, cel pu]in dinacest punct de vedere, creditarea }is@ nu reaprind@ infal]ia. Sigur, a aveaeuro nu înseamn@ neap@rat c@ s-asc@pat de criz@. Cazul irlandez e rele-vant. [ara model de cre}tere este celmai r@u afectat@ dintre statele zoneieuro. Dac@ a avea euro nu înseamn@s@ scapi de criz@, a nu avea eurodevine în mod clar un risc. Islanda,„un fond de investi]ii falimentar prin-tre ghe]ari” cum a fost denumit@ cuironie amar@, ar fi avut o alt@ soart@dac@ ar fi avut euro. Marea Britanie,a doua cea mai lovit@ ]ar@ dinOccident de criz@, se uit@ cu poft@ laeuro, dar numai diferen]a cultural@ }iorgoliul na]ional o mai ]in departe dezona euro. O tensionare mai mare, înlunile care vin o va trimite îns@ totmai mult în bra]ele euro. În schimb,estul non euro sufer@ încet }i înt@cere, f@r@ ca, de fapt, s@ aib@ vreo

contribu]ie la întreaga criz@ [email protected] valutar i-a speriat pe to]i }i sevede o solidaritate a suferin]ei carer@mâne la acest nivel }i nu trece lanivel de ac]iune comun@. Expunerileb@ncilor occidentale în Europa de estnon euro au fost evaluate extrem dediferit, de la 1 700 mld la 130 mld(doar cele pe termen scurt) . Diferen]aconteaz@, dar chiar dac@ se ia în cal-cul estimarea cea mai optimist@, risculr@mâne enorm. Sl@birea mondelor dinzon@ a fost una agresiv@ în primeledou@ - trei luni ale anului. Forintul ac@zut cu vreo 30%, zlotul era s@ bagePolonia în criz@ cu o devalorizarebrusc@ de pân@ la 40%, coroana ceh@a încercat s@ se ]in@ tare cu pân@ în20% devalorizare în timp ce monedaucrainian@ chiar a tras ]ara în [email protected] s-a ]inut ceva mai bine, cu cele15%, dar problema e comun@, chiardac@ solu]iile alese nu. De fapt, suntcâteva ]@ri care au apelat la FMI pentrupachete de finan]are pansa ment, pen-tru ca fondurile care ies din ]ar@ s@poat@ fi tamponante cu banii de laFMI. Altele au avut noroc. Polonezii,care au 70% din credite în francielve]ieni, au r@suflat u}ura]i atuncicând francul elve]ian s-a devalorizatmasiv la rândul lui, a}a încât nu a datpeste cap ratele la credit. Îns@, acestpericol r@mâne, iar b@nicile austrice,italiene, franceze, suedeze sau germa-ne, cu expunere în est, }tiu foarte binec@, dac@ cursul va c@dea, soarta lor euna cam dur@, iar situa]ia financiar@}ubred@. {i, dac@ doar cîteva din aces-te b@nci s-ar sim]i r@u, soarta occiden-tului ar fi, la rândul ei, una dur@. Dinaceast@ perspectiv@ ^ntre Est }i Vestexist@ o leg@tur@ mai puternic@ decât

simpla solidaritate european@. {i poatec@, din aceast@ per spectiv@, solidarita-tea de grup estic@ poate fi prea mic@,având în vedere dependen]a Est-Vestcare se învârte în jurul b@ncilor trans-frontaliere.[@rile Estului seam@n@ îns@ foartemult între ele }i, atunci când polone-zii }i cehii spun c@ nu vor avea nevo-ie de FMI, pentru c@ au echilibreinterne rezonabile, au doar pejum@tate dreptate. Adic@, pot s@ nuaib@ nevoie de banii fondului, dar ele-mentele fundamentale ale economiilorest-europene sunt similare. Conteaz@,desigur, propor]iile. Deficitele masive

române}ti, sau infla]ia de la noi, nuse reg@sesc în Polonia sau Cehia, dareconomia lor a crecut ca }i a noastr@,pe seama creditului }i a investi]iilorstr@ine. Un alt ritm pentru aceste flu-xuri financiare înseamn@ dificult@]ieconomice mai mari sau foarte mari.Toate ]@rile din Est au crescut din2000, dac@ nu }i dinainte, pe seamainvesti]iilor str@ine, mai ales vest-europene, f@cute eficient în aceste]@ri. Ritmul investi]iilor a impus ritmuldezvolt@rii }i, f@r@ major@rile de capi-tal de la an, la an nici num@rul locu-rilor de munc@ }i nici cre}terea nive-lului de trai nu ar fi posibil@. Acum

Vestul prive}te îngrijorat spre Est. Edrept, profiturile înregistrate în ]@rileEstului au alimentat cre}terea aceeade 2 procente pe care miza, în bun@m@sur@ Vestul în anii buni. Ce vaface, îns@, Vestul dup@ ce criza se vaîncheia, cu pu]inii bani r@ma}i? Vainvesti în Est, în speran]a relu@rii rate-lor de profit de alt@ dat@, sau, pentruc@ tremur@ acum prea mult de fric@s@ nu se pr@bu}easc@ odat@ cu Estul,nu va mai miza atât de mult pe “cur-tea din spate” a UE? Întrebarea esteuna esen]ial@, pentru c@ de r@spunsulei depinde cre}terea economic@ aRomâniei.

Sfâr}itul convergen]ei Est-Vest?Dan SUCIU

Praga

urmare din pag.1 Cronicizarea }i adâncirea crizei eco-nomice }i financiare dau semnalul dealarm@ al unei instabilit@]i politice carese manifest@ azi chiar sub ochii no}tri,cu deosebire în rândul noilor statemembre ale UE, unde guvernele auîncercat, f@r@ succes, limitarea efectelorrecesiunii – sc@deri ale investi]iilor, aleproduc]iei }i cre}terea }omajului.Ce se întâmpl@ acum în EuropaCentral@ }i de Est reprezint@ doar vâr-ful aisbergului unor convulsii sociale }ipolitice vecine cu degringolada.În Ungaria, un premier care dovedise,cu alte prilejuri, o remarcabil@îndemânare în gestionarea conflictelorsociale de strad@, s-a ar@tat, în acestezile, dep@}it de problemele economieimaghiare }i }i-a anun]at demisia. Undeficit bugetar de 9,2 la sut@ din PIB,o devalorizare abrupt@ cu 20 de pro-cente, a monedei na]ionale în fa]adolarului, }i o sc@dere a economieiprev@zut@ în acest an de 7,5 la sut@ auf@cut ca guvernarea Gyurcsany s@devin@ istorie. Nu a salvat-o nici m@carîmprumutul de 25 de miliarde de dolaride la Fondul Monetar Interna]ional,pentru c@, de}i banii au venit,redresarea se las@ a}teptat@.În Cehia, care de]ine, în aceast@perioad@, pre}edin]ia Uniunii Euro pene,}i, prin urmare, ar trebui s@ fie unexemplu de stabilitate politic@, s-apr@bu}it un guvern se pare mult prealiberal pentru gusturile }i a}tep t@rilecehilor, iar ]ara se preg@te}te acum dealegeri anticipate.

O întâmplare identic@ s-a petrecut înLetonia, pe fondul pr@bu}irii uneieconomii fragile }i vulnerabile.În Bulgaria, guvernul actual s-a declaratcople}it de probleme economice }iinfrac]ionalitate, solicitând tutela }imonitorizarea Comisiei Europene.{i în Grecia, guvernul se clatin@ subpresiunea crescând@ a protestatarilor,nemul]umi]i de înghe]area salariilor }ide cre}terea taxelor }i impozitelor.De România, ce s@ mai vorbim... De}is-a dorit }i realizat o coali]ie guverna-mental@ puternic@, capabil@ s@ înfrunteseismele unei crize abia anun]at@,r@mâne de v@zut dac@ }i cum va rezistaaceasta contradic]iilor care o macin@din interior }i r@smeri]ei na]ionale,anun]at@ de sindicatele revendicative.{i prin alte p@r]i ale Europei, pe undeguvernele cad mai greu, tensiunilesociale au atins cote de pericol.Confrunta]i cu perspectiva }omajului }irevolta]i de cheltuirea ires ponsabil@ abanului public, europenii protesteaz@vehement în strad@, transmi]ândautorit@]ilor un mesaj ultimativ: „Noi nupl@tim pentru criza voastr@!”Zeci de mii de oameni au demonstrat,la sfâr}itul s@pt@mânii trecute, împotri-va consecin]elor dramatice ale global-iz@rii, în Berlin }i Frankfurt, la Viena,Paris }i Londra, într-o serie impresion-ant@ de mar}uri desf@}urate sub slo-ganul comun „Pune]i oamenii peprimul loc!”Într-o asemenea conjunctur@ compli-cat@, observatorii obiectivi ai vie]ii inter-na]ionale se întreab@, pe bun@ dreptate,ce poate schimba fundamental în binesummitul G20 de la Londra? Asta cu

atât mai mult cu cât, în zilele pre-merg@toare rundei de negocieri, s-auf@cut sim]ite unele dezacorduri majoreîn abordarea solu]iilor crizei mondiale.Pozi]ia SUA }i a Marii Britanii esteexprimat@ de disponibilitatea acestorapentru majorarea eforturilor financiarecare s@ vizeze contracararea efectelorcrizei prin încurajarea consumului. Pede alt@ parte, Germania }i Fran]a nusunt dispuse s@ accepte o asemeneafilozofie de redresare.Pre}edintele Nicolas Sarkozy a fost câtse poate de ferm, când a afirmat c@„nu mai e loc pentru noi stimulentefinanciare”. Cancelarul Angela Merkel,la rândul s@u, s-a ar@tat convins@ c@noua arhitectur@ financiar@ inter-na]ional@ ar trebui s@ exclud@ definitivpractica „cheltuielilor f@r@ acoperire”,concluzionând c@ „nu voi permitenim@nui s@ îmi spun@ c@ trebuie s@cheltuim mai mul]i bani pentru

relansarea economiei”.Finalul reuniunii de la Londra va trebui,prin urmare, s@ ne conving@, în primulrând, dac@ aceste divergen]e în abor-darea crizei vor fi eliminate sau m@cardiminuate, în perspectiva unui plancomun de combatere a crizei. Dac@ nuse va putea închega acest front comun,prin aplanarea deosebirilor de opinii lanivel înalt, ne putem a}tepta s@ seîntâmple ceea ce prezice }eful FonduluiMonetar interna]ional, DominiqueStrauss-Kahn – „pr@bu}irea încrederiireciproce”.Probabil c@, dincolo de aspectul con-troversat al mobiliz@rii unor mijloacefinanciare suplimentare, vor ob]ine unconsens necesar }i alte m@suri anti –criz@, sintetizate cu mult bun sim] deJean – Claude Junker, pre}edinteleEurogrup din care fac parte mini}triifinan]elor din cele 16 state membre UEcare au adoptat moneda euro. Pornind

de la constatarea evident@ c@, mai pre-sus de oricare orgolii politice, crizaexist@ iar starea de spirit pe ambelemaluri ale Atlanticului e aceea}i, ofi-cialul european îndeamn@ la o atitudineîn]eleapt@: „Trebuie o mai bun@ regle-mentare a pie]ei financiare }i trebuie s@facem în a}a fel încât nici un produsfinanciar }i nici un actor din domenius@ nu mai poat@ evolua nic@ieri în lumef@r@ a fi supus unei supravegheri }iunui control... Eu sper c@ întreagacomunitate interna]ional@, Europa înprimul rând, a înv@]at lec]ia de istoriedin criza anilor 1929 }i nu va recurgela mecanisme protec]ioniste”.Vom fi oare mai optimi}ti }i maiîncrez@tori, dup@ summitul de laLondra? Greu de spus, dar un lucrueste cert: cei care au provocat crizaglobal@ au }i r@spunderea }i obliga]ia,dar }i capacitatea, de a-i pune cap@t,pân@ nu e prea târziu.

Noua arhitectur@ financiar@ interna]ional@ - între imperativ sau faliment -

Emil DAVID

Londra: Centrul Financiar Interna]ional

Page 8: Noua arhitectur@ ;4G84H5E

ART~ ECONOMIE VINERI 3 APRILIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ieRedactor }efcoordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICUL-TUR~ A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail [email protected]

Buenos Aires, frumoasa capital@ a Argentinei

SOLILOCVII DE DUMINIC~ (III)

Dac@ arta abstract@ (nonfigurativ@)}i-a c$}tigat dreptul de cetate, dup@un secol de la debut, mai precis înjurul anului 1910, când Kandinski,ini]iatorul curentului abstrac]ionist înpictur@, a expus o lucrare în caredeliberat a exclus orice leg@tur@ culumea exterioar@, reperele }i destinulrealismului s-au modificat implicit.Andrei Ple}u oferea realismului o defi-ni]ie, pe cât de simpl@ pe atât deconving@toare. „A fi realist (spunea el)înseamn@, în epoca noastr@, a sesizamai curând drumul neobosit al realu-lui înspre o continu@ înnoire, decâtpopasurile lui trec@toare”.

Arti}tii care cultiv@ arta realist@sunt într-un permanent dialog cu ceidedica]i abstrac]ionismului. În acestdialog arta realist@ contrazice artaabstract@. Invers nu. Este ocontradic]ie unilateral@. „Materia pri -m@“ pentru reali}ti este realul furnizatde organul v@zului, ochiul. Acestafiind un organ extrem de „specializat”optic, nu poate s@ analizeze }i s@reflecte realit@]iile sufletului, care suntîn ultim@ instan]@ abstracte. Printrepunctele cuprinse în manifestulabstrac]ionismului, sustinut în planfilosofic }i estetic de WilhelmWomingen, reputat filosof }i esteticianal timpului, în cartea sa, Abstractionund Einfühlung, se afla }i ideea c@„omul strivit de puterea divinit@]ii saude incertitudinea propriei existen]e,^ntoarce spatele realit@]ii, pe care doarforma abstract@ o poate transcede.

Problema comunicabilit@]ii mesa-jului artei în general, în condi]iile exis-ten]ei, în sânul ei, a artei abstrac te, adevenit de o de mare acuitate în pro -blematicile artei moderne. Franz Marc alansat ideea, actual@ }i azi, ca unprotest etic }i social, „c@ arta trebuies@ devin@ tot mai abstract@ cu cât via]adevine tot mai rea }i mai meschin@”.

Abstrac]ionismul modern devine„produsul critic” a unor tot mai maimari }i mai adânci contradic]ii alesociet@]ii actuale. Arti}tii, un segmenthipersensibil al con}tiin]ei socialeîncearc@ în laboratorul complicat alcrea]iei, modalit@]i noi de exprimareartistic@, tot mai mai apropiate delumea labirintic@ }i uneori sofisticat@}i abstract@ a sim]irii omului modern.

Are loc un transfer al sensi-bilit@]ii în zonele superioare ale vie]iiintelectuale. Asist@m la un proces,obiectiv de altfel, la o intelectualizarea artei, atât în plan formal, cât }i încel al con]inutului. Acest fapt duce lao tot mai mare pr@pastie între crea]ie}i receptare, ce se resimte cel maievident pe pia]a de art@.

Consumatorul, cump@r@torul, nudore}te s@ cheltuiasc@ o energie men-tal@, o p@trundere în „alchimia”p@tima}@, dar }i tenace a artistului, ceurm@re}te ob]inerea unui „ produs ”cât mai esen]ializat. El a}teapt@ de laart@ doar relaxare, în detrimentulcomunic@rii de idei }i sentimente.

Pia]a, în general, }i cea de art@,în special, are legile ei stricte, deter-minate de economia de pia]@. Marfa(în acest caz, arta), trebuie s@ fie debun@ calitate, frumoas@, ieftin@, pem@sura tuturor pungilor. Punga pen-tru art@ este tot mai goal@. Bugetulpentru art@ al acest capitol, în tipulcrizei, s-a diminuat considerabil saulipse}te cu des@vâr }ire. R@mânepunga bog@ta}ului. Acesta profit@ desitua]ia de criz@ }i dore}te s@ pl@ -teasc@ opera de art@ cu cât mai pu]in,sub nivelul de „produc]ie”. Dar, cine

stabile}te pre]urile? Exist@ un nomen-clator, un mercurial de pre]uri pentruart@? Criteriul de a place sau nu, desuzitat, nu poate fi folosit în modexclusivist.

Arta nu este produs de serie ( cuexcep]ia tenicilor de serializare scurt@,vezi gravura, serigrafia) }i presupune omult mai mare investi]ie de efort inte -lectual }i material decât în celelalteproduse destinate comer]ului }i carenu se reg@se}te în pre]ul de pe pia]@.

Un factor esen]ial care guver -neaz@ produc]ia este concuren]a. Încazul artei, care este concuren]aavând în vedere c@ artistul concureaz@numai cu el însu}i ?. Factorul foarte

important care poate s@ regleze, într-o anume m@sur@, raporturile dintreproduc@tor }i cump@r@tor este „deale -rul” de art@, cu alte cuvinte mai pu]inla mod@, comerciantul.

Ce fel de calit@]i trebuie s@de]in@ acesta, pentru a satisface, aintermedia preten]iile artistului, cucele ale ale iuitorului de art@, dornics@ achi]ioneze opera„ produc@torului”? Pentru munca sa, comerciantul arepreten]iile lui. Care este cota de vân-zare pe care artistul trebuie s@ i-oacorde? Este prea mare, prea mic@?Exist@ în România comercian]iadev@ra]i de art@, dar, mai întâi, avemoare un comer] de art@ profesionist la

standardele actuale?. Cine poategaranta autenticitatea operei respec-tive, acum, când num@rul falsificato-rilor }i operelor falsificate este în con-tinu@ cre}tere? Care este valoarea }icosturile expertizelor de autentificare?.Exist@ un mecanism la nivelul soci-et@]ii, o garan]ie a onestit@]ii unei ast-fel de activita]i.

Iat@ câteva dintre întreb@rile cese ivesc în acest domeniu, care }i eleste supus for]ei distructive, crizeieconomice actuale. Voi încerca câtevar@spunsuri, subiective fire}te, a}a cumsubiective sunt }i întreb@rile dintr-undomeniu, }i el extrem de subiectiv,care este Arta. (va urma)

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Art@ }i economie (III)

“%ntrez@rire”, tablou de Ion [uculescu