LUMEAA

HENRI CHRE*flEN

FASCINANTAvTBRATilLOR

VOLUMUL 1

,,De fiecare datd cdnd vrem sd ne tntoarcem la cauzele primordia-le, trebuie sd intrdm tn stadiul teologic,,'2

Claude Bernard

CAPITOLUT IGENERALTTITr $r ASPECTE ISTORTCE

GENERALITATI

Geneza, cu expresiile sale simbolice, transmise din generalie ingenerafie, se aratd a fi mereu la fel de justi in invigitura sa despre cre-afie. Atunci cand filosofia gi ;tiinfele au vrut sd se indep drteze de ea inprincipiu, chiar gi numai pentru un momen! aceasta a avut drept re-zultat sivargirea unor greseli evidente, care, in cele din urmd, in modparadoxal, au reugit si lumineze mai bine acest subiect, aspect ce nupoate totugi si gteargi consecinlele lor nefaste.

Geneza a fost, este gi va fi mereu lumina ciliuzitoare a umani-tefii; iar expresiile sale, chiar dacd simbolice, oferd nigte baze, nigteprincipii sigure tuturor celor care fac tot ce le sti in putinld p.ni"ua-i lumina pe semenii lor in privinta unor aspecte diverse, precum 9iacelora care cauti si eleveze gi si dea o direclie superioard sistemelorde gandire ale oamenilor gi ale societdlilon in fine, Geneza este liantulintelectual gi spiritual dintre oameni gi Dumnezeu; ea readuce intot-deauna pe calea cea luminoasd pe filosofii momentan indepirtafi deIdeea primordiali, ale ciror eforturi, ce au fost corelate cu o

".o".apasagerl, au deturnat o parte din omenire pe ni;te cii firi ie;ire, ob-scure, care neglijeazi in totalitate existenla Spiritului.

In zilele noastre, intelectualii gi ganditorii au revenit ;i revintreptat pe calea ancestrali, pentru a-i regisi lumina spirituali, ceacare i-a cdliuzit atat de bine pe strdmogii nostri, permifandu-le sddescopere in filosofie, in metafizicd, in matematici, in astionomie, inmecanici, infizicd,in fiziologie, in electricitate, in biologie, in arhitec-turi, in picturd gi in toate domeniile marile Legi din ci.e

"u izvorat

cunogtinfele generale pe care le avem in prezenf gi care au permis si, R.f.*" la Legea celor trei stadii, unconcept enunlat de Auguste comte,conform clruia orice aspect al cunoaEterii umane trece prin trei sta--dii teoreticesuccesive: teologic, metafizic gi pozitivist [n.t.).

22

se construiasci material gi intelectual, pe baze sigure, toate lucrurile 9i

lucrdrile de care beneficiem astdzi'Aceasta este calea pe care ne striduim sd o urmdm pentru a de-

cela, prin deduclie, prin induclie 9i observalie, aceste curente de gan-

dire iare pleaci de la sursi 9i se intorc la sursi, precum ;i anumiteaspecte oarecum noi, sau mai clare, referitoare la tot ceea ce existi, in

general." in sintezd, putem constata mereu, aplecAndu-ne asupra legilor

care existi deja, gi comparandu-le intre ele, cd toate obiectele care

existi in univers ddinuiesc 9i sunt unite prin forle ce au fost mai mult

sau mai pulin cunoscute de-a lungul secolelo4 dar care, cu toate aces-

tea, nu au iost mai pulin reale sau mai pulin manifeste la inceputul

Lumii,Tot ceea ce existi in Univers, de la astrul cel mai indepdrtat la cel

mai mic dintre atomi, radiazd, gi emite in jurul sdu raze, curenli care

nu se deplaseazd in linie dreaptf,, ci sub forma unor unde desffigurate

in jurul unui ax sau al unei drepte mai mult sau mai purin imaginare.

$i, cum toate corpurile simple 9i toate corpurile compuse sunt diferite

intre ele, toate au o lungime de undd particulari, specificd, ce le permi-

te sd interaclioneze fdri si amestece intre ele, in acest mediu pe care

il vom numi aici, intr-un limbaj mai degrabdfizic 9i chimic decAt real,

eter.Lumea undelor - incepand cu atomii 9i sfargind cu astrele - ce

impregneazd toate corpurile existente, este principala temd pe care

o ,ro1n "bo.da

in cadrul acestor lucrdri, fArd a avea totugi pretenlia ce

oferim o analizd exhaustivi; vom oferi o viziune generald sintetici asu-

pra efectelor pe care undele le au atunci cAnd interaclioneazi intre ele

sau atunci cand aclioneazi asupra corpurilor organizate in atomi, in

molecule sau in celule'

ERORI FITOSOFICE $I $TIINTIFICE - CAUZE - EFECTE GENERALEchiar daci secolul trecut;i cel actual ne-au adus, pe de o parte,

mijloace de investigalie mereu mai puternice (bazate nu pe datele ci-

viliza,tiei actuale, ci pe descoperirile din trecut, dupi cum se poate ve-

dea pretutindeni), instrumente de mdsurd a undelo{, instrumente de

tranimisie a undelor luminoase, electrice, radioelectrice, fotoelectrice,

cromoelectrice, termoelectrice, electrochimice, aceste secole nu au ur-

mat o cale ascendenti spre descoperirea Adevirului Ultim, care este

cauzareald a acestor descoperiri, ci adeseori au deviat, opunAndu-i-se,

ln unele momente, chiar oficial.23

Aceste erori, care s-au propagat nestdnjenite de-a lungul secole-lo4, se datoreazi in mod evident dualitdlii, contradicfiei, inconsecven-!ei, orgoliului - toate acestea fiind aspecte intrinsece naturii umanepervertite.

Nu numai in idei, ci gi in fapte, oamenii au ajuns si aplice terme-nul de Univers PimAntului, care nu este decAt un fragment, o compo-nentd infinitezimald a acestuia; s-a incercat sd se limiteze orizonturileumane, Idealul uman, la suprafala Pimantului, care trebuia si conlindtot ceea ce existi, tot ceea ce triiegte, tbt ceea ce a fost creat, extazuldumnezeiesc, totul! Fixand Pdmantul drept obiectiv final, oamenii auincercat si reduci, sd mirgineasci cu buni gtiinli propriile lor gan-duri gi idei, au confundat totul cu Pimantul, considerandu-se fali deacesta Fiinla superioari, Maestrul, scopul ultim, finalitatea unei seriide transformiri ce a pornit de la atomi gi a continuat cu organisme-le unicelulare, iar apoi, printr-o inldnfuire de contorsiuni, de migcirihaotice (sau decise de citre forle exterioare necunoscute), a ajuns lacelulele animale,la maimuli (poate uistiti, poate gorili, cine;tie!) gi,in final, la stadiul de Om, care, dupi pirerea lo4, ar trebui si continuesd evolueze pani cand va deveni o fiinli perfecti. Astfel, in decursulultimului secol, omul in general, riticit, dezaxat,limitat in gandurile giin viziunile sale, a atins maximul sdu de infatuare gi orgoliu; rezumandgAndirea epocii, anumili autori au mers pAni la afirma, in entuziastalor eroare, ci ,,Omul este pe cale si devini zeu". Dar vai! Si privim careera starea deplorabild in care se afla societatea occidentali la vremeaaceea,..

Dupi ce au cucerif printre altele, in fizici, aceastd,,oroare de vid,,,ce a fostinlocuiti de legile atracliei universale, gravitafiei, electromag-netismului etc., oamenii, cu contradicliile lor inniscute, au incercat sisuprime ceea ce este dincolo de Lumea Fizicd,gi si recreeze un nean!un vid imaterial in spiritul lo4, dupi ce il suprimaseri in fizicd. inci odati, vai! Putem vedea toate consecinlele gi efectele acestor gregeli,din punct de vedere individual, familial, moral, social, nafional, inter-nafional. Omul, coborAndu-se pAnd la stadiul de animal, ;i-a inmulgitin mod voluntar cusururile ;i patimile, pani intr-atat incat a ajuns sdfie uneori mai rdu ca animalele. Mulli au pierdut noliunea de bine gide rru, de onoare, de plicere sinitoasd gi naturald, de fericire elevatigi durabild, iar increderea reciprocd gi in sine insugi a dispirutin maremisuri; pentru unii, cuvintele gi infelegerile scrise intre oameni, intresocietifi gi intre nafiuni nu mai au nicio valoare. Pretutindeni, in toate

lirile, se poate constata existenla unei nemullumiri generale; nu semai aud decAt acuzalii, injurii gi plAngeri, se vorbegte mereu despredrepturi gi niciodati despre indatoriri etc.

Acesta este bilanlul a doud secole de eroare. Aici ne-au conduscei care erau ori s-au crezut destinali si lumineze oamenii gi si-i cili-uzeasci pe o cale noud, cu idei noi, mai avansate [ziceau ei), dezvoltateprin teorii filosofice care, plecAnd de la o premisi gre;itd, gi-au doveditintr-un mod evident falsitatea prin insigi aplicarea lor practici; aces-tea au fost promovate de o literaturi aserviti, o literaturi mai degrabiirealisti decAt realisti fcum i;i spune ea), indepirtAnd progresiv ma-sele de adevir gi de bucuriile naturale, sdndtoase, normale. Din acesteteorii elucubrante, dupi cum se gtie, nu au rezultat decAt catastrofe timultd suferin!5.

Ah, nu, omul nu a devenit zeu, c5'ci dimpotrivd, eroarea seculard,orgoliul,licomia unor indivizi, societili sau naliuni, diferitele aspectenefaste ce au fost mai mult sau mai pulin dezvoltate prin intermediulunor teorii gi gcoli corespondente, nu au ficut din PimAnt un paradis,ci un osuar mai vast, mai intins gi adesea presirat cu caverne pline detAlhari dezbinali intre ei asemenea pdsirilor de pradi.

Mulgi dintre acegti falgi pistori, nelipsili totugi de inteligenli 9ide un anume sim! moral gi spiritual, dupd ce au gustat din bucuriadegarti de a se vedea publicali, vizAnd rezultatele, efectele gregelilorlor ce s-au amplificat timp de o generafie sau doud, gi-au retractat te-oriile inainte de a muri. Din acea Lume de Dincolo, care existi cu sigu-ranfi, ei au putut desigur si constate gregeala pe care au comis-o faldde umanitate,lisAnd si le cadi din mAini Ficlia Luminii, ce a diinuitde la o generalie la alta gi, mai mult decAt atAt, rispAndind idei false- din nesibuinfi, din atagament fali de propria imagine, din licomiegi, prea adesea, din vanitate, din doringa de a iegi in evidenli micarpentru o clipi. Ei igi vor fi dat seama pulin cam tArziu de riul pe careni l-au fhcut, prin gAndurile, cuvintele gi scrierile lor.

Pulini sunt cei rdmagi dupi ei, care, fiind impregnali de acestedoctrine 9i ajungAnd la crepusculul viefii, se simt impdcafi, cdci gtiinlasecolului al XIX-lea a neglijat complet spiritul; ei au putut de asemeneasd-gi dea seama, in urma descoperirilor care au revelat existenla uneiCauze primordiale, cI gtiinla nu poate fi separati de credinfi, ci dim-p otriv5, ea iluminea zA, dezv oltd,, infrumus e leazd 9i intire gte credihla.

Acesta este motivul pentru care asistim acum la aceasti subli-mi reintoarcere citre adevir a marii majoritili a celor care cugetd,

cerceteaze, conduc sau creeazi in deplind libertate, nepisitori fafd degura lumii, de care se tem atAt de mult cei slabi, cei vliguifi sau ceinipistuili.

in ceea ce ne privegte, dorim sd ne aducem modesta contribu-!ie, prin toate lucrdrile noastre, inclusiv prin cea de fa!i, sub diverseaspecte teoretice gi practice, la aceasti rena$tere intelectuald gi spiri-tuali. Vrem, de altfel, sd facem aceasta prin toate cuvintele gi scrierilenoastre, inclusiv cele tehnice, cu o energie susfinutd, cu o vointd care,sperim, nu va slibi niciodatd. Tofi cei care cugetim gi scriem trebuiesi facem aceasta, oricare ar fi profesia noastri, oricare ar fi importanlarolului nostru; trebuie si acfionim astfel atAt in striinitate, dar maiales in propria noastri !ari. Este necesar si ne aducem cu tolii parteanoastri de energie gi de lumini la realizarea acestui proiect; eficienfaacestui demers depinde de fiecare dintre noi, de concentrarea efor-turilor noastre intr-o singurd direcfie. Ca rezultat, nu numai ci gene-ralia noastri se va ridica, dar vom putea asista, in numai cA;iva ani,la o magnifici renagtere francezd gi, in consecinfd, gi internafionald,la o reali bundstare materiali gi spirituali, in locul acestui ,,Paradispierdut" plin de utopigti, de revolta;i sau de oameni al ciror spirit estemult prea secituit de formule gdunoase, de o tehnici monotoni, abru-tizantA, plictisitoare, fbri contras! lipsitd de viali - in sensul spiritualal cuvAntului - gi de frumusefe.

Omul, ce a devenito sui generis magini in cursul acestei orientirispre o viagi tristd gi monotoni, neurastenic gi incapabil sd desdvAr-geasci ceea ce atinge, cum o ficea altidatd, adus la incapacitatea dea-gi impregna personalitatea, spiritul gi inteligenfa intr-o operd sau in-tr-o lucrare proprie, ingropat intr-o lume materiald, artificiali gi stan-dardizatd, gi-a pierdut orice urmi de incredere in el insugi, in viitorullui, gi chiar gi intr-o viali mai bund. Da, poate ci gi aceasta este o etapda evoluliei umane, insi, chiar gi utilizAnd magina, instrument uniformprin excelenfd, este posibil ca omul si-gi aminteascd de personalitateasa superioari, aceasti trisituri care-i oferf, bucuria de a trii gi de ase exprima prin acliune individuali gi disciplinatd, precum gi dorinla,necesitatea de a se reflecta etern in tot gi in toate.

Reforma ce se preconizeazd a se declanga in curAnd, de prefa-cere sociali, economici gi tehnici, va permite fieciruia si se afirme,si-gi pund amprenta intocmai ca altidati (dar cu un randament gi maimare) pe ceea ce face. Ea va aduce calitatea inaintea cantitifii, insipentru aceasta este mai intAi necesard realizarea unei reforme a con-

gtiinfelor; calitXlile gi inzestririle care au fost marginalizate trebuiesi fie reabilitate, iar oamenii trebuie si-9i recapete increderea, sd-gieleveze nizuinlele gi si-gi amplifice credinfa. Astfel va fi posibil ca intoate domeniile - mecanici, arhitecturi, picturi, muzicd, arte 9i $ti-inle diverse - artigtii de talent, savanlii, inginerii, artizanii etc., si numai fie nigte declasafi, nigte decdzufi, nigte nefericifi, nigte cergetori,ci oameni in toatl puterea cuvAntului. Ei i9i vor pune ca gi altidatlamprenta asupra operelor lor atAt in formi, cdt 9i in confinut, vor fimullumili de realizirile lo4 vor fi mereu mai plini de aspiralie pentrua crea opere din ce in ce mai mirele 9i mai frumoase. Ei vor trdi pli-ni de bucurie, avind la dispozilie mijloacele necesare unei existenlenormale, firegti, gi vor avea o viali in care munca 9i tendinlele tot maimari citre meditalie gi introspeclie le vor aduce o stare de implinireincomparabil mai mare.

Da, o repetdm din nou in incheierea acestor considerafii, oame-nii trebuie sd repund spiritul inaintea materiei; virtutea $i calitateainaintea cantitifii; onestitatea gi integritatea inaintea cifrei de afaceri;frumusefea, valoarea individuali gi amprenta personali (ce reprezintio energie naturale acumulatd) inaintea formei standardizate; expresi-vitatea umani inainte 9i mai presus de uniformitatea maginii.

Trebuie si fie apreciate gi suslinute caliti.tile 9i virtufile, in locsd fie batjocorite; trebuie apreciatd gi suslinuti viaga familiall 9i mun-ca in familie, in aceasti celuli sociali 9i economici, in loc ca ea sd fiedebilitatd; trebuie intirite, dezvoltate patria gi religia, in loc sd fie sub-minate. Cimpul de acliune este vast, el se intinde chiar gi din punct devedere fizic dincolo de limitele PimAntului, dupf, cum vom vedea peparcursul acestor lucrlri; mijloacele pe care le avem la dispozilie suntputernice gi numeroase, nu mai lipsegte decAt un pic de incredere, de

solidaritate, de curaj gi de adeziune generalizati.incheiern aici, dupi o prefald pe care am considerat-o necesari,

aceaste incursiune intr-un domeniu care a produs atAt de mult riu, 9icare, sperdm, se va transforma radical in bine, pentru a sluji, in cele dinurmi, unei cauze superioare, armonioase gi dumnezeiesc integrate.

27

IIO SINTEZA ISTORIC^I

in vremurile de altidatd, oamenii se considerau, pe ei ingigi 9imediul pe care l-au creat, nu intr-un raport absolut gi ,,oficial" cu Pd-mAntul, ci in raport cu Dumnezeu gi cu Opera Sa evidenti: Universul.In loc sd-;i coboare mereu privirea cu tristefe, cu asprime sau cu teamdspre PimAnt ei, dimpotrivi, o ridicau spre ceruri fie din obignuinfi, fiedin nevoia de a cerceta atAt fenomene fizice, cAt gi, cel pufin in aceeagimisur5, aspecte care si le implineascd nevoile spirituale. Poate cd, in-tr-adevdq, ei nu gtiau si prezicd cu exactitate viitorul, dar cu siguranligtiau sI descrie drumul agtrilor pe cen precum gi influenlele lor asupraPimAntului, a plantelo[ a animalelor gi a oamenilor.

Ei gtiau la fel de bine ca noi gi uneori chiar mai bine, cu mai mareprecizie, si-gi orienteze observatoarele sau s5-gi stabileascd repereleastronomice.

Ei gtiau mai bine ca noi si citeascd orele pe cer...Ei cuno;teau mai bine ca noi efectele specifice gi dinamice care

sunt generate de migcarea sau de trecerea agtriloc precum gi de ra-dialiile subtile care provin de la ele, efecte ce sunt negate, chiar gi inziua de azi, de oamenii de gtiinfd aga-zis respectabili. $i, mai trebuie sifinem cont de faptul ci numai o parte din cunogtinlele lor a ajuns pAndla noi, prin intermediul tradigiei sau prin descifrarea hieroglifelor gi atextelor antice.

Desigur cI ne referim aici la efectele naturale ale planetelor gistelelor asupra PimAntului, asupra atmosferei sale, asupra tuturorcorpurilo4, ;i nu de influenfele sugerate de fetigigtii gi magicienii maimult sau mai pulin negri de altddati, care au avut in anumite epoci oorientare cu totul diferiti, lisAndu-se mult prea adesea cdlduzili de olume tenebroasi, despre care putem spune cd se afld chiar la antipodulAdevirului dumnezeiesc.

in concluzie, anticii cunogteau deja parlial influenfele corpurilorceregti, ale radialiei lor gi, fdri nicio indoiald, cunogteau gi existenlaatit a undelor benefice, cAt gi a celor malefice. Ei au dat acestor undenume diverse, cum ar fi acelea de fluide sau sufluri.

$coALA LUr DESCARTES - $COALA LUr NEWTON$coArA coNTEMpoRANA - $COALA MODERNA

Dacd trecem in revisti cu rapiditate secolele, incepAnd cu An-tichitatea greceasci gi romani pAnd la o epoci mai apropiatd de zile-

le noastre, putem constata ci o parte din aceastd cunoagtere a ajunspAni la noi prin intermediul civilizaliilor mediteraneene, iar in cadruluniversitililor gi diverselor gcoli prin intermediul unor profesori 9istudenli striini, precum gi al unor fragmente de manuscrise salvate dela distrugere. Aceste idei, ce sunt mai mult sau mai pulin inrddicinateln noi, in cultura noastrd, nu au dispirut niciodati complet cdci ele aufost confirmate din nou gi din nou de experienli gi, firl indoiald, elenu sunt striine de desqoperirile noastre astronomice ori metafizice.

Medicina gi farmaceutica pAni la Lavoisie[ cu alte cuvinte pAnila transformarea gi organizarea alchimiei in chimia actuali [mineraligi organic[), se foloseau mult in tratamentele lor de informaliile gi decorespondenlele astrologice, de tipurile de temperament, plecdnd me-reu de la formele, masele gi aspectele exterioare ale lucrurilo4, precumgi de la calitatea lor - un aspect care nu era niciodati scdpat din vede-re. Cu alte cuvinte, ele foloseau ceea ce numim Legea corespondenleloroculte.

in capitolele care urmeazi, vom prezenta intr-un limbaj gtiinlificaceste influenle gi efecte sub aspecte dintre cele mai variate, impreunicu unele metode de acordare intre corpuri, metode ce pot fi sintetizateprin cuvintele: sintonizare ;i rezonanli.

in ciuda divergenlelor lon doui mari gcoli, cea a lui Descartes 9icea a lui Newton, au fost chemate si clarifice aceasti problemi sau,mai precis spus, aceasti gtiinli a ceea ce astezi numim electromagne-tism.

Descartes gi gcoala sa, in care ii regdsim pe Roberval, EtiennePascal, Blondel, Huygens gi alfii, credeau in existenla exclusivi a lumiifinite a materiei, a cirei unitate este phstrati prin intermediul unorturbioane.

Dimpotrivd, Newton gi gcoala sa, in care ii regisim pe Fermat peGassendi, arhiepiscop de Lyon, pe Pdrintele Sebastian gi algii, toli fizici-eni, credeau in existenla unei lumi oculte, intermateriale, ascunse inciochilor nogtri din punct de vedere intelectual gi instrumental, pentrucd suntem limitali la a nu vedea decAtin anumite dimensiuni.

Or, dupd o serie de contribufii aduse de precursorii acestor gcoligi dupd o lupti ardenti intre ele, lupti care a antrenat savanlii gi opi-nia publici a epocii, Newton gi gcoala lui au iegit invingitori, fapt ce aavut drept consecinfe directe gi indirecte numeroasele descoperiri pecare le cunoagtem astiz| descoperiribazate pe magnetismul corpuri-lo4, pe electricitate, pe lumind - toate fiind aspecte ce au fost dezvolta-te de mecanica generald.