ln oceeosi serieou opdrut:

Fetifo Celei de A TASEA LUN|

Nino gi misterul Notei o Opto

Nino;i blestemul $orpelui cu pene

Nino si ochiul secret ol Atlontidei

Moony Witcher

l{tu,t sI lVuu,qRUI,

DN AUN

Cuprins

CAP. 1 -,,Pulvis Umbrae'1

CAP. 2 - Tlcei Lacrimi de Lemn,.

CAP.3-Fascinafiardului. ......;..CAP. 4-Adormilii giPoarta Haosului . . . . . . . . .r

CAP. 5 - Demiurgica gi Inima Etereei

CAP. 6 - Secretusia 9i Bazinele cu Ceari

CAP. 7-InFortireafa Spandau. . . . . . . . . . ., .

CAP. 8 - Ingeliciunea Castelului deApS .

CAP. I - CAntecul Inelelor de,Foc

CAP. 10 - Gafait T\r$ure gi Licoare Salvatoare

Diclionor de a(chinrie.. .

Nunrdru(deAur ,.... .,.......rK{ous Von Dinrb ergher

Gustov Gothernbouer. .

,!rl

O ploaie deasl hohot:ea cazinddin cerul tuciuiiu al nop-

gii,'Se --- 4.id- --motul picituriloi',sipise pe vrcchile

pd4te., ve4e1ienq: ri lbqEe d-e prevestiri,,nel.iniqtitoage:,Pl*ga

San, Marco;' iuind,elopotului ;i cupolele arrrite di' impun6..

toaiei bazilici luceau dgrapi nsemenea trupiirllor pletrificate

ale maleficiloi,dugmani'ii Alchimiei Luminii, care se inilgau

in faqa Palatului Ducal. Patru statui si un vas de marmuristiteau nernigCate sub,intemperiile de la' jurmfuap" lui:sep-

tembrie: I aparent'lnofehsive, de peste doui luni simbolizau

sfrrqiiui dia-bolieei Magil a intunericului, i

Zoriierau inci dbparte si doui siluete,inrunecate aparEi-

nind.unor birbagi, .unul inalt, usciliv gi inaintat, in vA-rsti,

celilalt mult mai tAn5.r, mirunt gi slibinog, ttaversari piaEa

profitind'de ticeiea umedi ;i pustie care inibrilig.a \tnegia.

Acope rigi d'e pelerinele',ude leoarci, se opriri la zece paqi de

trupurile,de piatra, se'plecari in semn: de respect $i, pe

urmi, ridicAnd bragele, goptira in bitaia vAntului dqulcuvinte perfide:

,,Pulvis Umbrae"

Apoi intinsera mAinile in fagi gi, cu gesturi repezi, licura si

explodeze in aer o pulbere fini, fini de tot, argintata, care licari

printre minusculele picdturi de ploaie.

?@)\.\\S."-/

Moony \Titcher

Griuncioarele magice plutiri plni" la petele de lumini ema-nate de felinarele roz care iluminau piaga. pulberea se depuse pestatuile Riului, pitrunzand prin porii pietrei pani ajunseri la tru-purile reci si aEipite,intr-un somn et€rn, asemi"ni.tor cu moartea.

Extraordinarul fenomen se perrecu in faEa ochilor inghegagi aiacelei celebre statui care domnea acolo sus, pe coloana de mar-muri: Leul inaripat. Felina, mit gi simbol al venegiei, protagonisti"a altor avenruri alchimice, nu mai avea in ea nici urmi de vlaga.

Magia puternici practicati de cele doui personaje misteri-oase reugise si-;i bati joc, in numai cateva clipe, de destinul dic-tat de Bine.

O nenorocire nebuneas ci, erape cale si se intAmple.GAndurile copiilor si libertatea planetei Xorax, Cea de a

$asea Luni, salvati de tanira alchimisti Nina De Nobili si de ceipatru prieteni devotaEi ai ei, aveau si fie din nou ameninEate.

in clipa aceea, in timp ce pulberea argintati se ropea odati.cu ploaia pe odioasele statui, de partea cealalti a canalului, peInsula Giudecca, mai exacr in vila Espasia, somnul fetiEei celeide a $asea tuni se curmi brusc.

LJn tremur ii infiori" spatele Ninei, care se trezi deodati,.Deschise larg ochii albastri, privind Einti. la draperiile turcoazale patului cu baldachin, luminat de veioza rimasi aprinsi pemasa dormitorului ei.

Un chicot saranic ii aju,nse la urechi, IicAnd-o si. rremure cao frunza. Dar in faga ei nu era nimeni!

Hohotul de rAs se topi intr-o clipi, lasAnd loc doar zgomoru-lui ploii care bitea in geamurile marii ferestre bizantine.

Nina indlgi capul de pe perni, apoi se ridici in sezur, isi scuturicapul gi pirul lung, casraniu, ii mAngAie fetiEei chipul somnoros.Platon, preaiubirul ei motan rosu, se rostogoli din pat, ajungind,din pricina zdrunciniturii, dinaintea botului lui Adonis, ."r. ,.

N'*s$r-l{vg4ls'-PgAgl

liftia pe covorul moale, persan. Duliul ridici deranjat pleoapele,

cisci scogAnd un himiit ugor;i, cu obignuitul lui aer ribditor, iiarunci o privire pisicii, scirpinAndu-gi urechile.

- Tiei! E trei noaptea! exclami Nina uitindu-se la ceasul de;-

teptitor care ticilia.pe noptieri alituri de sfera de cristal.

Nevenindu-i si creadi ci se trezise prost dispusi tocmai la

ora aceea, puse mAna pe marea carte de istorie a alchimiei pe

care o lisase printre ceargafuri inainte de a adormi. Imediat

observi ceva nelinistitor: alunila in formi de stea din palma

mAinii ei drepte se decolorase. Nu se {bcuse neagri, deci nu era

niciun pericol. Dar acea stea rogie, mo;teniti de la adoratul ei

bunic de origine rusi, profesorul M\a, si semn de apartenengi

alchimici, era acum de un roz palid.

- Pe toate ciocolatele din lume! Ce se intAmpli? Cum se face

ci steaua mea gi-a schimbat culoarea? Poate ci hohotul acela

satanic din catsza ciruia m-am trezit era al lui...Nu-gi termini gdndul, ci inimioara incepu si ii bati cu

putere in piept.

LJn nume, unul singur ii veni pe buze, gi-l rosti in goapti:

contele Karkon Ca D'Oro.

- Cu neputingi! Viermele ala e pietrificat! La fel ca Vsciolo,servitorul lui cocogat si chior. Nu, niciunul dintre ei nu se mai

poate intoarce si mAnjeasci.lumea cu noroi. Nici micar cei doi

blestemali copii androizi, Alvise 9i Barbessa, nu mai sunt inviagi, acum sunt statui inofensive. Ca si nu mai vorbim despre

acel cilugir perfid, fhri umbri gi frri chip: Glasul Persuasiunii,

care m-a tulburat atdt de mult in vise. E inchis intr-un vas, pie-

trificat la rAndul lui, in Piaga San Marco. Am avut doar un cog-

mar... O fi vina tortului de ciocolati pe care mi l-a pregititLiuba. Ieri la cini am mAncat nici mai mult, nici mai puEin decAt

Moon)' \Titcher

trei felii! zise ea frecdndu-gi locul in care sreaua rimAnea la fel, de

acelasi roz palid.Totusi, inima ei continua si bati toba si respiragia ii era din ce

in ce mai nelini;titi. Hohotul acela de rAs satanic reprezenra unsemnal pe care nu-l putea rrece cu vederea. Nina cobori din pat gi,

ghemuindu-se pe covor dituri de Adonis si de Platon, incerci sise calmeze. Se gAndi la victoriile cAgtigate impotriva lui Karkon 9ila cAt de greu gisise cele patru Thine. Tiiise nenumi.rare avenruriimpreuni cu acel curajos Cesco, care era pentru ea mai mult decAt

un prieten si pentru care nutrea sentimente sincere.

Zimbi mangAind blana infoiati a pisicii, care rorcea deja cuburta-n sus. Pe urm5", cu un gest instinctiv, luiTaldom Lux, scep-

trul de aur de care nu se despi.rEea niciodati, cu capul lui Gughi,pasirea magici a Celei de a Sasea Luni. Simgi cum forga alchi-mici ii urci pAni la tAmple. MangAie ochii rosii ai Goasilului luiGughi si un noian de gAnduri ii napidi mintea.

Ca intr-o fulgerare, revizu chipurile lui Fiore, Roxy gi Dodo,Prieteni adevdraEi care isi riscaseri. viaEa ca si duci la bun sfh.rsit

greaua cucerire a libertigii gi"ndurilor copiilor. Xorax era salvati

;i datoriti lor care, acum, erau alchimigti in roati regula.

Si totusi, fericirea care pAni in urmi cu numai cAteva minuteii insenina visele parea acum si fi dispirut. Desi steaua nu se inne-grea, Nina simlea pericolul iminent: Se punea la cale o uneltirecare avea si vini precum o coasi mortali. TAnira alchimisti futentati si alerge in dormitorul paringilor, sd se lase imbriEisati.,dar rimase ghemuiti, strXngAnd Taldomul la pieptul ei. Se uitidin nou la mini: aluniga tot decolorati era.

- Nu mi pot teme de ceva ce nu mai existi. Karkon e terminat!repetd ea cu convingere. insi binuiala ii rodea sufletul, aga ci se

ridici in picioare, lui sfera de cristal care era alituri de desteptitor,

N,rx*-sr Nuui.nur oB Aun

o puse in buzunarul pijamalei, apoi, trigAndu-gi papuceii albistrii,

ieqi din cameri hsand cAinele gi pisica adormigi.

Merse in virful picioarelor. Firegte, nu voia si-si trezeasci

piringii si nici pe Liuba, zisi"Bezea datoriti formelor ei impli-

nite. Buna doici rusoaici sforiia, de fapt, fericiti la etajul de jos.

- Dulce Bezea, nu tortul tiu mi-a adus cogmarurile. $i am sidescopir adevirul, murmuri ea coborind scara mare, in spirali,

din marmuri cobalt, care ducea in luxosul atriu al Vilei Espasia.

Lampadarul maiestuos era,far| doar gi poate' stins 9i intrarea

ampli rimi"sese luminati doar de un sfegnic de argint, care lici-rea pe o piesi de mobilier veche, din India.

La trecerea ei, lumAnirile pAlpAiri ca intr-un dans 9i umbra

ei se profili unduitoare pe uga intredeschisi a Salonului

Dogelui. impingAnd-o usor, Nina intri iniuntru gi aprinbe

lampa verde de pe birou. Se uiti in jur, respirAnd mirosul vechi

al cirgilor care urnpleau perefii pAni. la fresca pictati pe tavan.

HotirAta, se indrepti spre intrarea laboratorului de alchimie,

introduse sfera de cristal in micul locag de deasupra usii gi intri.w! tw

fara sovalala.

Ir4ir."r*" de mirodenii a substangelor alchimice o primi ca

intr-o imbrigigare, in timp ce focul din gemineu trosnea vesel 9i

in cildarea cea mare fierbea, ca intotdeauna, praful de safir gi aur.

Orologiul cu patru cadrane arLta ora3, 15 minute si 8 secunde a

zilei de 16 septembrie.

Nina lui un castronag plin ochi cu Crocotio Particularis, un

amestec special de pene de papagal 9i vaq ;i il puse alituri de

Piramida Dragonului:

- Tiebuie neapirat si-mi amintesc si-i spun lui Cesco si-l ia,

de-acum Crocotio Particularis e gata gi ii va fi de folos si resmureze

cirimizile zgdriare de la Palatul CdD'Oro, zise ea neribditoare.

@ Moony -il(itcher--,-,.._..,.-..*/,.-.,..-..,_.,-__._.-........_.-

Pe urmi privi de jur imprejur - abia agtepta sd consulteSystema Magicum Uniuersi, marea carte magicd. agezatd.pe laturalungi a mesei de experimente.

Cu o stringere de inimi, ridici greaua coperti auriti si pusemina cu stelugi pe foaia lichidi:

* Carte, am avut un cosmar si steaua mea s-a fb.cut roz. Simtun pericol, dar nu inEeleg ce se lntAmpli. Mi ajugi?

Systerna Magicum Uniuersi rispunse scArEAind, cuvintele api-ruri luminoase si plutitoare pe pagina de apl alchimici.

Mare-i tngijorareanu u;oard aa f rezotomea.

Cu cahnsd acpionezi ar trebui,

ca sd popi interaeni.

$utor igi aoi oferi,

far fespre ziitor nu aoi oorbi.

fotz steaua [eoeni

ilin caaza unei hrcd ne[ezodtuite rrcgre magii,

C efe p atru,Iaine furcgioneazd p erfect to ate,

tnsd\dut a venit iar pe neaftzptate.

Cartea se inchise, eliberAnd un norisor alburiu.Nina rimase nemigcati. SimEi cum ii ingheaEi sAngele in vene.

- Asadar, e adevirat! S-a intors Rdul! Oare cum de s-a intAm-plat asta? Cine poate ameninEa Alchimia Luminii cAnd Karkone pietrificat de mai bine de doui luni? pufni ea, intorcAndu-sespre rafturile ingesate de creuzere;i de alambicuri.

Lui. iar in mAni" Carnetul Negru al bunicului, si. se uite lainsemndrile ;i la formulele pe care, de fapt, le stia pe dinafard..Deqi Systema Magicum Uniuersi ii spusese ciTainele erau inracre,ii veni si" pllngi numai la gXndul ci Atanor (focul etern), Hauir

NrNe Nuuinur lB Aun

(aerul), Humus (pimAntul) ;i Shandi (apa) fuseseri din noufurate de vreun blestemat de Alchimist al intunericului, risiritde cine stie unde.

- Nu... nici nu-mi pot imagina ci rAndunelele nu mai aduc

pe Xorax gindurile copiilor de pe Pimint! Ar ft o tragedie!

O adevirati apocalipsi! zise ea strAngAnd din dinEi.

Tlosnetul focului ii atrase atenfia, flici.rile din cimin crescuri

dintr-odati gi, din cildarea cea mare, siri o scrisoare incandes-

cent5.. Foaia, innegriti gi incadrati de scintei, rd.mase citevamomente suspendati in faga fetigei.

Citeva rAnduri scrise cu ro$u se aliniari pe foaia arzdndl:

- Wi^Akkb€^'"Aa*

Iyt *rt;t t'r,1a& ee \eq dur. de lb^r' en' dlLA^b'X

F'A*nn*4^r"A u,a$obantaV"h* oa+ *a, a'std,

\ro^n" tA, 4),1n" ?spat'*.UP a+wh L:.

& v* E94,

w+tqWrq"* .

1rb" Qo AtLl^. 'tp4tat'rfr w d*sS'soaaA ?"" Sala'

WWP"X"I* si, +piniuwa, oa, drua, nb-O' ohr,\@;1 r* v,,gyyynga'p tu^w,1",

i 'ti'I

i

...w\&..w..,::,:ll1'..:.:...'...]i.:']]:.!

'r1'.' '1;4'&,W,,d+,, :,ftjy9:r"a g, yriout t lrbL. , ;, '.dt"tW-

iooaroq 5g nf,egfr,m ru

3 "1*

^U"Ab,i"

a, Murilo+ Dr7B4tp'L

Mai*V1:tw<;ha,,

(@ Moony \witcher\rs57

Foaia dispdru intr-o flacilriviolet.Era prima oari cAnd profesorul Mihail Mesinski expedia o

scrisoare in felul acela si Nina rimase surprinsi. Faptul ci aflase

ci toli magii si alchimistii Celei de a $asea Luni erau adunaf inMirabilis Fantasio o tulburi si mai tare.

Se asezi pe sciunel lAngi masi. si repeti de cAteva ori numelescrise de bunicul ei.

- Filo Morgante gi Jolia. Am mai auzit de ei, dar nu-mi amin-tesc cine sunt gi ce au f).cut! Dar mai ales sunt foarte curioasS"

si stiu de ce vin aici, la mine.Dusi pe gAnduri, se uiti iar la steaua care era tot roz.

,,Daci. Eterea, Marea Mami Alchimisti, este ingrijorati,inseamni. ci situagia e gravi. Foarte gravi!" se gindi ea mAngA-

ind Taldom Lux.

,,Mi-e dor de Xorax. Mi-e dor de frumusegea acelei planeteatAt de incAntitoare, de plini de armonie si pace. Mi-e dor de

animalele ei magice: Gughi, Saltiregul, Unduiegul, Clingclang gi

Quaschio. O si mi duc curAnd acolo. Simt asta. Stiu!" murmuri"ea deschizAnd larg ochii, care striluciri ca niqte stele ale

Universului Alchimic.O clipi fu tentari si deschidi chepengul si si coboare in ultra-

secretul laborator de sub laguni: Acqueo Profundis era un locmagic unde puteai si te simgi in sigurangd, locul de unde puteai sipleci in zbor spre Cea de a $asea Luni. Dar nu era momentulpotrivit si infrungi cilitoria aceea avAnd in vedere ci bunicul,Eterea gi togi ceilalgi magi erau adunagi in Mirabilis Fantasio. isiincrunti sprAncenele inchipuindu-si c5., in Acqueo Profundis,Max 10-p1 si Andora dormeau fericiEi: habar n-aveau ci vor ficurAnd implicagi intr-o noui infrunrare conrra Riului. Robotulsimpatic, cu urechi in formi de clopot, primit mogtenire de la

N:N+-!.AIyI4*ByLP*EAsB

bunicul Miga, gi androida cheali, cloni a mitugii Andora, s-ar fi

inspiimAntat de moarte vizind-o sosind in toiul nopgii.

Nina ar fi trebuit si ii anunge ce se intAmpla, dar se decise

si-i lase in pace, cel pugin o vreme. Avea incredere oarbi in ei'

degi androida Andora fusese, pentru mult timp, o aliati feroce

a lui Karkon.

- Sunt siguri, Max mi va aitta si Andora la fel' Sunt indri-

gostili lulea, gi ea, cu siguranfS., nu va putea si se alieze din nou cu

dugmanii mei. Nu, nu... nu vreau si, mi gAndesc ci se va intoarce

Karkon si comande Riul gi si readuci ura care a fost indepi.rtati

cu atAta trudi. E imposibil! exclami ea ridicAnd vocea.

Furia;i teama o agitari atit de tare, incit obrajii i se flcura

rogii ca focul. Didu si se ridice de pe sciunel cind' cu coada

ochiului, vdzu ci"se migci cevala capitul mesei de experimente.

- Vii in miezul nopfii aici ;i mi trezesti {icAnd balamuc!

bombini Sallia Pitici intinzAndu-si cele patru picioruse.

Strichinutra, miraculoasi supravieguitoare a miilor de peripegii

ale celei de a Patra Taine, se apropie de Nina agteptand un ris-

puns. De altfel, ii fbcea pli.cere si stea de vorbi cu cineva fiindci

prietenii ei, obiectele vorbitoare Vintabru Verde, QuandomioFluorescent si Thrtru Galben, fuseseri disrugi in timpul aventu-

rilor triite in Atlantida.

- Sallia, imi pare ri.u ci te-am trezit. Dar se intimpli ceva

grav gi eu inca nu ;tiu cum si reaclionez, rispunse Nina mAngA-

ind strachinuga.

- Suntem in pericol? Atunci nu-i timp de pierdut, trebuie si

o tulim... s-o luirn la goani... urli Sallia, deja insp5.imAntati

numai la gAndul ci trebuie si dea de buclucuri noi.

Nina suspini uitAndu-se la peregii laboratorului acoperigi cu

desene, cu numere gi inscripgii pe care le lisase bunicul Mihail

/-!s{i

,WJ

@ Moonv\Titcher

Mesinski. Reciti, pentru a nu stiu cdta oard., cuvintele care iiciliuzeau lntotdeauna acEiunile dchimice: ,,Timpul slujegte, darnu exist5.".

- Draga mea strichinugi, viaga care rrece nu se poate opri.Dac5. Riul s-a intors, voi da piept cu el. Ba mai mult, il vominfrunta togi impreuni. Timpul nu conreazi. Nu existi. Existidoar acel mereu care se impletegte cu Binele si cu Riul. ingeregi?Fetiga Celei de a Sasea Luni se uiti cu duiogie la Sallia.

- Nu-ngeleg nimic din ce zici. Dar am incredere... stiu ciniciodati nu ai vrea sa ma faci si risc inutil, rispunse strichinugabilibinindu-si piciorusele.

Orologiul arita de-acum ora 4,55 de minute si 3 secunde.Nina ci.sci. mai, mai si-;i rupi frlcile.

- Cu frica pe care o am, n-arn si, reusesc si dorm. Mi. duc sipregitesc ceva cald. Mi intorc imediat, o saluti. ea pe strichi-nuEa vorbitoare.

Imediat ce iesi din laborator igi didu seama ci la dreapta, peprimul

'"ft aJ bibliotecii din Salonul Dogelui, o lici.rire invaruia

o carte cu coperti. azurie. Se apropie si o lui.. cartea continui silicireasci. de parci ar fi fost fLcuti. din lumini. Deschise copenasi vi.zu ci" era... goali! Nu existau pagini: plrea o cutie fXri fund.Doar licirul azuriu pe care il emana coperta continui si lumi-neze ochii mari ai Ninei in timp ce un fir subgirel de fum se

ridica spre ravan. Un glas adAnc gi calm ri"suni in cameri.:

Alin;-ti ininra. Juntenr lu ,up;trl Jrrnulri. l'loi sunien ,,up1f1ae('5ii{i

rron sla aldturi ca sd-ti alucenr ajutor si in{elep6iupe. Jtin ,; ai prieteni

curajosi, alrl'inirt:tineri cu suJlet cu,ai. i"prrrnd, cu oeninul care lunineazd

hnulu, ii vonr rnjrunta pe 6ei 6a1e vor sd inldture drnonia si pacea.

-- ---N-rr+-s-L{-sy4*sl*oi $yo, * -@)\v

Nina rimase cu cartea strilucitoare in mini gi, cu capul sus,

incerci si ingeleagi dacd" era intr-adevir cineva in cameri ori

glasul era doar un efect magic. Era un glas strivechi, care vor-

bea elegant;i pe un ton destul de desuet. CAnd simli o cildurideosebiti pe mAini, Nina privi din nou cartea;i observi c5" se

transforma incet: cufundati in fum gi intr-o lumini azutie,

deveni o bagheta de aur, lunga cam de douizeci de centimetri,

avAnd la.bazi. doi ciucuri de argint. Nina, neincrezitoare' se

rrezi cu ea in mAni, cAnd o scAnteiere de sclipici albastru se

imprigtia prin tot Salonul Dogelui, inainte de a-l lisa iar in

penumbri. Lumina de la singura 1amp5" verde de pe birou lim-

pezi imaginea foarte inaltelor biblioteci gi ochii stupefiagi ai

FetiEei Celei de a $asea Luni.

- Cine sunt Umbrae? $i obiectul ista ce e? se bAlbAi ea

rav{iti.lntoarr. pe toate felele bagheta de aur cu ciucuri fhra si inge-

leagi la ce folosea. Se simlea derutati: in mai pugin de o ori, se

intAmplaseri prea multe evenimente misterioase. Tenace, orgoli-

oasi gi cu furia care-i macina sufletul, se hotiri si caute cartea

care ^r

fi putut si ii explice semnificaEia cuvAntului aceluia ciu-

dat, ,,umbrae". Poate ar fi dat gi de un desen care s-o limureasci

la ce folosea acel obiect misterios.

- Ar fi nevoie de Fiore, ea gtie intotdeauna si giseasci. solugia

potrivit5.. imi pare ci ,,umbrae" ista e in limba latini... si eu nu

o prea gtiu. Dar bagheta cu ciucuri chiar habar n-am la ce ar

putea folosi... murmurd. confivi'.Privi cu li.comie miile de volume care umpleau peregii ;i igi

aminti ci pe raftul al doilea bunicul ginea citeva dicgionare.

Chiar aga... uiteJ pe cel de latini.; risfoindul, in cele din urmiinqelese: