7/26/2019 Lucrari de ingrijire a culturilor.doc

1/5

Lucrari de ingrijire a culturilor

Lucrarile de ingrijire, numite si lucrari de intretinere a culturilor, cuprind lucrarile care seaplica solului si plantelor in timpul perioadei de vegetatie, cu scopul de a le oferi conditii optime

pentru crestere si dezvoltare.Aceste lucrari se refera la distrugerea buruienilor, afanarea,

nivelarea, tasarea, eliminarea excesului de apa, aplicarea irigatiei, protejarea culturilor impotrivainghetului, combaterea bolilor si daunatorilor, realizarea unei densitati optime a plantelor in

cursul perioadei de vegetatie (rarit), fertilizari suplimentare, aplicarea unor lucrari cu caracter

special (polenizarea suplimentara, carnit, copilit, ciupit, mulcit, polit, etc). Pentru plantele de

cultura care apartin aceleiasi grupe, lucrarile de ingrijire sunt foarte asemanatoare.Din acestmotiv, lucrarile de ingrijire sunt grupate in lucrari de ingrijire pentru culturile de toamna, pentru

culturile de primavara neprasitoare si pentru culturile prasitoare.

1.Lucrarile de ingrijire pentru culturile de toamna

!ulturile de toamna ocupa terenul "#$% luni in cursul unui an agricol, incat intretinerea

lor necesita mai multe lucrari, comparativ cu culturile de primavara, mai ales datorita faptului cain perioada toamna#iarna plantele sufera actiunea multor factori negativi, care pot provoca daune

mari temperaturile scazute din timpul iernii, atacul bolilor si daunatorilor, excesul sau deficitulde umiditate etc.

Pentru perioada toamna -iarna sunt necesare urmatoarele lucrari de ingrijire

combaterea daunatorilor mai ales la cereale (gandacul ghebos), prin tratamente

preventive si de combatere&

eliminarea excesului de apa pentru a preveni, in toamnele ploioase, fenomenul de baltire.

Pentru a inlatura excesul de umiditate se deschid santuri pentru a conduce apa spre puncte

mai joase&

protejarea culturilor impotriva gerurilor se realizeaza prin folosirea soiurilor rezistente la

ger, semanatul in epoca optima si retinerea zapezii pe teren, prin instalarea parazapeziilor,

mai ales acolo unde zapada este spulberata datorita vantului puternic&

Pentru perioada de primavara :

verificarea starii de inradacinare a plantelor in functie de care se aplica lucrari de afanare

sau de tasare a solului& fertilizarea suplimentara asigura obtinerea unor importante sporuri de productie mai ales

atunci cand se constata o crestere lenta a plantelor, cand plantele sunt firave si prezinta oculoare galbuie&

combaterea buruienilor prin plivit sau erbicidat &

combaterea bolilor si a daunatorilor prin aplicarea tratamentelor fitosanitare&

irigarea culturilor pentru acoperirea deficitului de apa mai ales in fazele critice de crestere

si dezvoltare a plantelor.

7/26/2019 Lucrari de ingrijire a culturilor.doc

2/5

2. Lucrarile de intretinere pentru culturile de primavara neprasitoare

'n aceasta grupa se incadreaza plantele care se seamana in randuri obisnuite graul, orzul si

orzoaica, mazarea, lintea, lucerna, trifoiul etc.

Principalele lucrari care se aplica acestor culturi sunt

tavalugitul se aplica frecvent acestor culturi imediat dupa semanat, mai ales daca

solul este uscat sau plantele de cultura au seminte foarte mici&

grapatul se executa atunci cand solul a format crusta inainte de rasarirea plantelor.

'n timpul rasaririi plantelor, lucrarea este interzisa deoarece cauzeaza rupereagermenilor. Dupa rasarit, grapatul culturilor de primavara se practica mai rar si numai

dupa ce plantele s#au inradacinat si sunt suficient de fortificate&

combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor se face cu ajutorul pescticidelor,

folosind masinile de stropit si prafuit sau aviatia utilitara&

fertilizarea suplimentara consta in aplicarea ingrasamintelor chimice cu azot saucomplexe&

irigatia aplicata in zonele sau in anii secetosi.

3. Lucrarile de ingrijire pentru culturile prasitoare.

Principalele plante din aceasta grupa sunt porumbul, floarea#soarelui,cartoful, sfecla de

zahar, tutunul .

Pentru aceste culturi se aplica urmatoarele lucrari

completarea golurilor este necesara la culturile unde semanatul a fost efectuat defectuos,

datorita atacului unor daunatori, sau altor cauze. Aceste goluri se completeaza manual,

utilizand samanta umectata&prasitul reprezinta principala lucrare aplicata acestor culture. lse executa cu scopul distrugerii buruienilor si realizarea unui strat afanat de sol la suprafata ,

care sa diminueze pierderile de apa prin evaporatie . *umarul prasilelor in timpul perioadei

de vegetatie este trei, dar poate varia de la doua pana la cinci in functie de aplicarea sauneaplicarea erbicidarii, a irigatiei, sau de conditiile climatice . Prima prasilase aplica, de

obicei,dupa rasarirea culturii , dar la unele plante,care rasar greu (sfecla de zahar), semanatul

poate fi facut cu o planta indicatoare (mustar ), incat prasitul se face tinand cont de randurilemarcate de aceasta planta, care rasare foarte repede. Acest mod de executare a lucrarii estecunoscut sub denumirea de "prasila oarba".Prasilele pot fi superficiale (+# cm adancime),

mijlocii (#" cm adancime) si adanci cand se executa la "#$- cm . La porumb, prima prasila

se face cand acesta are +# frunze, la adancime mare, iar urmatoarele prasile vor fi mijlocii sisuperficiale. La sfecla de zahar prima prasila se face superficial, iar urmatoarele din ce in ce

mai adanc.

7/26/2019 Lucrari de ingrijire a culturilor.doc

3/5

'ntre randuri, prasilele se executa mecanizat , pe randuri, se executa manual.

fertilizarea suplimentara se aplica cu succes la aceste plante cu ajutorul cultivatoarelor

echipate cu fertilizatoare. /data cu executarea prasitului sunt introduse in sol siingrasamintele suplimentare&

combaterea chimica a buruienilor, a bolilor si daunatorilor&

irigatia reprezinta si in cazul acestor culturi, una din importantele metode de sporire a

recoltelor.

Lucrari speciale de intretinere a culturilor

xista unele lucrari de ingrijire care au un caracter special si se aplica numai anumitorplante sau numai in anumite situatii.

Dintre aceste lucrari fac parte politul, ciupitul, carnitul, copilitul, polenizarea suplimentara,mulcirea.

Politul este o lucrare de ingrijire folosita la tutun, constand in inlaturarea primelor -#+frunze de la baza tulpinii, care nu prezinta valoare tehnologica& el se efectueaza, de obicei, odata

cu ultima prasila.

Ciupitul consta in inlaturarea varfului de crestere si mugurilor de la baza frunzelor.

Lucrarea se aplica la bostanoase (castraveti, pepeni), tomate etc.

Carnitul este operatia prin care se suprima varful tulpinii, al lastarilor. 0e aplica la

bumbac, tutun, tomate, etc.

Copilitulreprezinta lucrarea de ingrijire prin care sunt inlaturati lastarii laterali ai unei

plante pentru a favoriza fructificarea si grabirea coacerii. Lucrarea se aplica la tutun, tomate,vitade vie s.a.

Polenizarea suplimentara se foloseste la unele plante alogame, mai ales la floarea

soarelui, in situatii speciale la secara sau la tomate cultivate in sera si solarii.

Mulcireaeste lucrarea care consta in acoperirea solului cu diferite materiale paie tocate,

mranita, gunoi de grajd, turba, hartie speciala sau folie de polietilena. 1ulcirea are o influenta

pozitiva asupra actiunii factorilor de vegetatie si in special al regimului de umiditate si caldura.Aceasta lucrare se aplica frecvent in legumicultura.

5.Combaterea organismelor daunatoare

Plantele cultivate si produsele depozitate sunt infectate si infestate, apoi atacate dediferite organisme daunatoare (boli si daunatori) care cauzeaza diminuarea sau pierderea totala a

recoltei. 0peciile daunatoare au intrat si inca mai intra pe teritoriul agricol al 2omaniei, din cauze

7/26/2019 Lucrari de ingrijire a culturilor.doc

4/5

diferite. 3n periculos daunator al catofului, gandacul din !olorado a fost semnalat prima oara in

anul $45$, iar viermele vestic al radacinilor de porumb in $44. Acesta se extinde tot mai mult in

zonele ecologice cultivate cu porumb.

5.1. Managementul integrat al protectiei plantelor reprezinta organizarea rationala si luarea

unor decizii reale si pertinente in lupta contra organismelor daunatoare, tinand seama de maimulti factori ca

existenta unor date suficiente privind biologia si organismele daunatoare, a practicilor

agricole&

programe de supraveghere a daunatorilor si dusmanilor naturali&

programe de supraveghere a starii culturilor pe tot sezonul&

praguri economice de daunare (PD)&

metode selective de protectie&

consultanta pentru aplicarea programului&

flexibilitate cu elemente de miniaturizare pentru fermele mici, dar si cu sisteme adaptate

la fermele mari&

accentuarea folosirii serviciilor (seminte tratate furnizate de societati specializate,

prognoza si analizare cu ajutorul sistemelor informationale, tratamente aplicate de firme

specializate)&

specialistul de protectia plantelor devine 6medicul de familie6 al unui grup de ferme,

gestionarul unui agrosistem ca parte integranta a naturii&

o politica coerenta de educare, informare si extindere a cunostintelor de protectie

integrata insotita de o legislatie specifica, adecvata.

!ombaterea organismelor daunatoare tine de strategia protectiei plantelor, care cuprinde

principii si reguli privind diversitatea mijloacelor de lupta si a pesticidelor, combatibiltatea

plantelor, animalelor si utilizatorilor la substantele chimice folosite, progresul tehnic si cercetareastiintifica in acest domeniu.

!ombaterea organismelor daunatoare trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte

intarirea controlului biologic si a carantinei fitosanitare la granite si in interiorultarii&

semnalizarea imediata a intrarii daunatorilor necunoscuti sau mai putin necunoscutipe teritoriul national&

evitarea arealului de raspandire si a contactului culturilor daunatoare in zona de

infectare sau infestare&

7/26/2019 Lucrari de ingrijire a culturilor.doc

5/5

aplicarea stricta a tuturor mijloacelor de lupta.

5.2.Organismele daunatoare.

Pe glob activeaza circa $+ %%% de specii daunatoare, iar in 2omania $ specii din care -+

agenti fitopatogeni si $"% daunatori din regnul animal. 'n ecosistemul agricol se stabilescinteractiuni si relatii la nivelul retelelor trofice (de nutritie) pe trei paliere

producator # insecte fitofage&

planta # insecta &

gazda # parazit.

De exemplu intr#un biotop gandacul din !olorado poate consuma % # "% 7 din biomasa

vegetala a unei culturi, iar lacustele chiar $%%7, de aceea sunt considerate cei mai feroci

pradatori. 2educand baza de nutritie a unui daunator acesta poate fi scos de pe teritoriul atacat.'ndepartand plantele gazda putem indeparta anumite insecte parasite. De exemplu lacustele

prolifereaza cand vegetatia este luxurianta si se aduna in roiuri de miliarde de indivizi. 'ntr#o zi o

populatie de 5% milioane lacuste poate consuma $%% tone de materie vegetala.

'n biocenoza agricola apare si o retea de agenti patogeni, gazde intermediare sau vectori, darsi virusuri fitopatogeni, adevarate focare de infectie. Astfel, virusul mozaicat al porumbului este

transmis de anumiti vectori. Prin inlocuirea virusului se poate reduce considerabil numarul de

insecte daunatoare.

8olile plantelor pot fi cauzate de ciuperci criptogamice (taciunele, mana, rugina), bacterii sivirusuri. Daunatorii sunt reprezentanti ai regnului animal insecte, nematozi, acarieni, rozatoare.

8olile si daunatorii ataca toate organelle plantelor radacina, tulpina, frunzele, florile, fructele si

samanta in tot timpul perioadei de vegetatie.

8olile si daunatorii pot fi specifici pentru diferite culturi sau grupe de culturi. Dar sunt si

insecte polifage care ataca orice cultura agricola.

Metode si mijloace de combatere

Pierderile mari de recolta au impus elaborarea unor metode diverse de prevenire si combatere

a atacului organismelor daunatoare.

!ombaterea daunatorilor incepe din momentul in care se depaseste pragul economic dedaunare (PED), care exprima nivelul de atac sau de densitate care produce pagube egale cu

costul tratamentului si se situeaza la nivelul a +#5 7 din productie, in functie de planta de

cultura. Pragul economic de daunare este conditionat de stadiul de dezvoltare al daunatorului,starea de vegetatie a culturii si destinatia acesteia, toate in relatie directa cu factorul climatic.