Lucrarea de Licenta La Geografie Turism

7/27/2019 Lucrarea de Licenta La Geografie Turism

1/55

UNIVERSITATEA DIN BUCURETIFACULTATEA DE GEOGRAFIE

Gradul de favorabilitate cliatic! "e#tru turi$a litoralului %editera#eea# al Euro"ei

Coordo#ator&rofe$or Dr' Nicoleta Io#ac

Stude#tVul"oiu Cri$tia# Gabriel

IUNIE ())*

1


2/55

2


3/55

Cu"ri#$

Introducere..........................................................................................4

1.Cliatul $ubtro"ical cu veri u$cate +mediteraneean,..................5

2. Cliatul editera#eea#............................................................. ..62.1 Factorii genetici.............................................................................62.1.1 Factorii radiativi.........................................................................62.1.2 Factorii fizico geografici............................................................72.1.3 Factorii dinamici........................................................................82.2 Caracteristicile elementelor dinamice...........................................82.2.1 Temeratura aerului...................................................................82.2.2 !reciita"iile..............................................................................112.2.3 #$nturile....................................................................................11

3. &araetrii cliatici -# a#ul ())................................................12

4. Cliatul editera#eea# di# re/iu#ile de litoral........................264.1 %itoralul sudic &i sud'estic al !eninsulei I(erice &i I'le )aleare...264.2 *iviera francez+ , -arsilia /isa Toulon -enton......................204.3 *ivierele italiene &i -alta.............................................................34.4 %itoralul eninsulei (alcanice &i insulele grece&ti........................324.5 iferen"ieri regionale &i ro(leme de clasificare..........................34

3.Bioclia 0i turi$ul litoralului editera#eea#..........................45 !rincialele regiuni turistice al uroei -editeraneene

1. *iviera saniol+......................................................................46

2. *iviera francez+......................................................................473. *ivierele italiene ....................................................................484. *iviera dalma"ian+................................................................. 55. *ivierele greciei..................................................................... 5

Biblio/rafie........................................................................................53

3


4/55

INTRODUCERE

Clima influen"eaz+ $n mod nemilocit activit+"ile umane. e aceea cunoa&terea condi"iilorclimatice ermite utilizarea lor otim+ $n diferite activit+"i economice $ntre care &i cele turistice. nultimii ani s'a dezvoltat o nou+ discilin+ &tiin"ific+ ' (ioclimatologia care studiaz+ influen"a climeiasura organismului uman. Clima constituie o resurs+ turistic+ imortant+ &i de aceea $nroiectarea activit+"ilor turistice tre(uie cunoscute ,

Temeraturile favora(ile entru elioteraie Temeraturile etreme care ot declan&a stresul (ioclimatic situa"ia de confort

termic sau inconfort rin r+cire sau rea mult+ $nc+lzire. #$ntul &i umezeala care accentuez+ starea de inconfort !reciita"iile care constituie condi"ii climatice nefavora(ile derul+rii activit+"ilor

turistice /e(ulozitatea durata de str+lucire a soarelui etc.

Condi"iile climatice ot fi areciate glo(al rin ceea ce $n tutism numim tim frumos9 sautim ur:t9 cu imact deose(it asura siologiei turismului. in acest unct de vedere litoralulmediteraneean al uroei ofer+ condi"ii otime entru turismul maritim (alneoclimateric cultural&i de tranzit.

n studiul nostru referitor la clima litoralului mediteraneean al uroei am urm+riturm+toarele asecte ,

Condi"iile climaterice de ansam(lu ale continentului !articularit+"ile climatului mediteraneean Caracteristici climatice mediteraneene *egiuni turitice de litoral cu elementele de atractivitate natural+ &i antroic+.

;n loc imortant l'a ocuat analiza comarativ+ a diverselor regiuni turistice $n $ncercareade a oferi diferite nuan"e climatice secifice litoralului sudic al uroei . n acest sens am studiatdatele climatice multianuale de la 22 de sta"ii meteorologice de e litoralul mediteraneean e carele'am comarat at:t $ntre ele c:t &i cu datele de la -adrid. %a fiecare dintre aceste 22t:t olul uroean al loilor c:t &icel al secetei se afl+ $n zona analizat+ de noi , Crvica ?-untenegru@ lou+ cel mai mult iar la Ca(ode Aata ?Bania@ cel mai u"in. >m utut o(serva o diferen"+ clar+ $ntre climatul adriatic &i

climatul tiic mediteraneean. *+m$n multe de elicat $ntr'o osi(il+ lucrare viitoare de asemeneao asem+nare erfect+ $ntre climatul din %a #aleta ?-alta@ eraDlion ?Arecia@ &i $ntre acestea &iAi(raltar.

>naliza distri(u"iei lunare a elementelor meteorologice scoate $n eviden"+ fatul c+intervalul iunie'setem(rie este favora(il entru cura elio'marin+ &i aeroteraie c$nd de altfel se$nregistreaz+ &i cele mai mari fluuri turistice. Intervalul octom(rie E mai ermite turismul (alnear$n sta"iunile $n care sunt catate ae minerale recum &i turismul cultural'istoric.

4
http://www.meteofrance.fr/http://www.meteofrance.fr/


5/55

1' CLI%ATUL SUBTRO&ICAL CU VERI USCATE

ste caracteristic "+rmurilor vestice ale continentelor din zona latitudinilor su(troicale.>re cea mai mare etindere $n zona -+rii mediterane de aceea oart+ &i numele de climatmediteraneean.

*egiunile cu climat su(troical mediteraneean sunt dominate $n semestrul cald de mase de

aer maritim troical de la eriferiile estice ale anticiclonilor su(troicali. atorit+ acestui fattimul este senin cald &i uscat. n semestrul rece mai ales iarna frontul olar ?temerat@ dedelaseaz+ dinsre latitudinile medii c+tre cele su(troicale determin:nd intensificarea activit+"iiciclonilor &i imlicit c+derea de reciita"ii.

!rinciala caracteristic+ a acestui ti de clim+ const+ $n alternan"a verilor senine calde &iuscate cu iernile (l:nde &i loioase. alt+ caracteristic+ imortant+ care deose(e&te toate tiurilede clim+ su(troicale ce cele troicale o constituie c+derea anual+ a z+ezilor datorit+ invaziilorde aer rece care se roduc $n timul iernii c:nd frontul de aer olar se aroie de troice. nregiunile oase ninsorile nu formeaz+ strat de z+ad+ dar $n mun"i aceasta oate dura ciar &i :n+la c:teva s+t+m:ni. Temeraturile medii anuale sunt ceva mai sc+zute dec:t $n regiunile cuclimatul troical.

-ediile termice ale lunilor de var+ nu de+&esc de regul+ 27oC de&i temeraturi maime de38oC s'au $nregistrat la mai multe sta"ii.

!e litoralele regiunilor cu climat mediteraneean verile sunt r+coroase ca urmare a aroieriiaei care r+m:ne mai rece nu doar ca urmare a $nsu&irilor ei ?c+ldur+ secific+ &i conducti(ilitatecaloric+ mari@ dar &i evaor+rii intense dar mai ales curen"ilor oceanici reci. ce"ie fac "+rmurile-+rii -editerane unde a(sen"a curen"ilor mai reci &i temeraturile ridicate ale aei determin+valori termice ale aerului suerioare celor de e alte "+rmuri cu acela&i ti de climat.

n interior temeraturile ridicate din timul verii sunt remini&cen"e ale de&erturilor.-aimele diurne urc+ ziua :n+ $n ur de 30oC &i co(oar+ noatea :n+ $n ur de 15oC.

!e "+rmuri temeraturile din timul zilei r+m:n mai co(or:te iar cele din timul no"ii mairidicate ?avem de a face cu o inversiune termic+ fa"+ de zona de interior de uscat unde ziua sunt

temeraturi ridicate &i noatea sc+zute@ dec:t $n interior.Iarna este un anotim distinct umed &i r+coros. Temeratura medie a lunii celei mai recieste de 1 oC mediile termice diurne fiind mai mici e litorale &i mai mari $n interior. ;neorir+cirile din timul iernii ot co(or$ su( unctul de $nge" comromi":nd ar"ial sau total recoltelelanta"iilor de citrice sau ale altor culturi secifice. >ceste r+ciri rare sunt rezultatul intenseloremisii radioactive nocturne e de o arte si al drenaului aerului rece rin straturile inferioare alemaselor de aer olar continental care invadeaz+ latitudinile su(troicale e de alt+ arte.

!e alocuri regiunile litorale sunt (:ntuite de v:nturi cata(atice reci cum sunt -istralul9 $nsudul Fran"ei &i )ora9 e "+rmul nord'estic al -+rii >driatice. >cestea rovoac+ r+ciri accentuateale aerului &i furtuni ericuloase entru m+rile c+tre care (at.

Cantit+"ile medii anuale de reciita"ii variaz+ $ntre 35 E 7 mm dar ot aunge &i la 0

mm. >cestea rovin din fronturile ciclonilor mo(ili ce iau na&tere $n $n zona frontului rincialolar [email protected]"iile f+r+ reciita"ii sau cu reciita"ii reduse $n luna cea mai secetoas+ $nregistreaz+ de

o(icei 7 E 1 mm de a+ $n lunile cele mai loioase.

5


6/55

(' CLI%ATUL %EDITERANEEAN

('1 Factorii /e#etici('1'1 Factorii radiativi

Radia2ia /lobal! $nregistreaz+ valori mari datorit+ ozi"iei latitudinale caredetermin+ m+rimea ungiului de inciden"+ al razelor solare cu surafa"a terestr+.n sa"iul uroei de Bud se $nregistreaz+ valori de 12'14 G calHcm 2 &i este14 G cal Hcm2 $n sudul Baniei Areciei &i Italiei recum &i $n insula Bicilia &iCreta. >ceste valori se coreleaz+ cu trasaren"a atmosferei care $n uroa sudic+are valori mari. n luna iulie radia"ia glo(al+ $nsumeaz+ 18'2 G calHcm 2 &i ciar

este 2 G calHcm2 $n etremitatea sudic+. n luna ianuarie valorile radia"ieiglo(ale se reduc la 4'6 G calHcm2 datorit+ cre&terii ne(ulozit+"ii &i descre&teriiduratei zilelor.

Re"arti2ia $uelor edii ale bila#2ului radiativ eviden"iaz+ valori $ntre 8'1 GcalHcm2Han . Cele mai mari valori de este 1 G calHcm 2Han sunt caracteristiceetremit+"ilor sudice ale eninsulelor I(eric+ Italic+ )alcanic+ &i $n insulele din-area -editeran+. !entru aceea&i latitudine (ilan"ul radiativ al -+rii-editerane este mai mare dec$t al uscatului datorit+ ne(ulozit+"ii mai ridicate. n

6


7/55

luna iunie (ilan"ul radiativ $nregistreaz+ valori de aroimativ 8 G calHcm2Hlun+.n luna decem(rie (ilan"ul radiativ este ozitiv la sud de aralela de 4 o . Celemai ridicate valori se $nregistreaz+ $n sudul Baniei ?'2 G calHcm2Hlun+@.

('1'( Factorii fi3ico4/eo/rafici

Rolul cliato/e# al $u"rafe2elor acvatice 0i co#ti#e#tale . Cele dou+ tiuri desurafe"e active genereaz+ modific+ri imortante elementelor meteorologicedatorit+ modului diferit de $nc+lzire &i r+cire a aei &i uscatului rin dou+roriet+"i fizice esen"iale , c+ldura secific+ &i conductivitatea caloric+. >a arecea mai mare c+ldur+ secific+ &i de aceea se $nc+lze&te mult mai u"in dec:tuscatul. ;scatul are un coeficient de conducti(ilitate caloric+ mai mic determin$nd acumularea c+ldurii $n stratele suerioare. n scim( aa al c+reicoeficient de conducti(ilitate caloric+ este suerior uscatului transmite mai u&orc+ldura c+tre stratele mai ad$nci r+m$n$nd astfel mai rece. e aceea ziua &i varasurafa"a aei este mai rece dec$t cea a uscatului e c$nd iarna sau $n no"ile maireci este mai cald+. nc+lzindu'se &i r+cindu'se mai lent aa m+rii face ca

amlitudinile termice diurne &i anuale s+ fie mai mici ca e uscat. easura m+riiumezeala aerului este mai mare form$nd rin condensare cea"+ &i nori caremodific+ transaren"a atmosferei deci valoarea radia"iei efective . n zilele calde&i senine de var+ este caracteristic+ circula"ia local+ de tiul (rizelor , de mare?ziua@ sau de uscat ?noatea@.

Rolul cliato/e# al reliefului . Be eercit+ rin altitudine form expoziie &inclinarea pantelor. fectul cel mai regnant $l are altitudinea care ac"ioneaz+asura tuturor elementelor meteorologice &i deci &i asura climei. !resiuneaatmosferic+ scade odat+ cu cre&terea altitudinii iar radia"ia solar+ cre&te aralel cualtitudinea datorit+ sc+derii oacit+"ii atmosferei care con"ine cantit+"i din ce $n cemai mici de vaori de a+ &i de imurit+"i $n susensie. *adia"ia glo(al+ cre&te cu

$n+l"imea deoarece radia"ia solar+ direct+ are un rol reonderent. ozi"ia &i$nclinarea versan"ilor modific+ intensitatea radia"iei glo(ale. >stfel versan"iieu&i c+tre nord rimesc cantit+"i mai mici de radia"ie solar+ dec$t cei eu&isre sud. Temeratura aerului descre&te cu 5'6oC la fiecare sut+ de metri decre&terea $n+l"imii. !reciita"iile atmosferice sunt uternic influen"ate de reliefmai ales rin altitudine &i eozi"ia fa"+ de circula"ia dominant+ a aerului. ngeneral cantitatea de reciita"ii cre&te $mreun+ cu altitudinea. !e antelemontane euse v$ntului aerul este for"at s+ se delaseze ascendent ceea ce ducela r+cirea lui formarea norilor &i c+derea reciita"iilor. #$ntul este influen"at derelief rin $n+l"imea &i ozi"ia acestuia. Influen"a const+ $n modificarea direc"iei &ivitezei v$nturilor care aar"in circula"iei generale &i $n generarea unor v$nturi

cata(atice ?cum sunt )ora &i -istralul@. *elieful determin+ &i formarea v$nturilorlocale de ti (riz+ , (riza de vale (riza de munte. rientarea lan"ului alin edirec"ia # oac+ rolul de (arier+ climatic+ care nu ermite maselor de aer olares+ +trund+ $n sudul uroei. -un"ii $nal"i determin+ o etaare climatic+ cu efectedirecte $n etaarea vegeta"iei. n mun"ii din sa"iul climatului mediteraneeancaracteristicile acestui ti de clim+ se simt $n+ la altitudinea de 8 m.

Rolul cliato/e# al ve/eta2iei . $nveli&ul vegetal influen"at de condi"iileclimatice eercit+ la r$ndul s+u o ac"iune de modificare a climei. n zona

7


8/55

climatului mediteraneean vegeta"ia genereaz+ influen"e de ordin microclimatic.>v$nd $n vedere c+ +durile au fost defri&ate fiind rezente numai e sa"iirestr$nse rolul lor climatogen este neglia(il. #egeta"ia este dominat+ de tufi&urierofile ?mauis tomilare garriga frigana@.

('1'5 Factorii di#aici

n semestrul cald domin+ mase de aer maritim troical de la eriferiile estice aleanticiclonilor troicali. e aceea timul este senin cald &i uscat.

n semestrul rece domin+ frontul olar ?temerat@ care se delaseaz+ dinsrelatitudinile medii c+tre cele su(troicale determin$nd intensificarea activit+"ii ciclonice &ic+derea reciita"iilor.

n zona su(troical+ dintre 3 &i 4olatitudine nordic+ sunt caracteristice alizeele .le sunt v$nturi ermanente care (at dinsre /# c+tre B# ?dinsre (r$urile su(troicale deresiune ridicat+ c+tre minimele din zona calmelor ecuatoriale@. le favorizeaz+reominarea timului senin cu reciita"ii reduse &i temeraturi ridicate. n iulie alizeul de/ (ate de la 4o$n+ e la 1'12olatitudine nordic+ fiind resim"it $n etremitatea sudic+ aAreciei . ntre 4o&i 6oredomin+ v$nturile de vest generate rin devierea sre dreata aaerului care se $ndreat+ dinsre (r$ul anticilonilor su(troicali c+tre (r$ul minimelorsu(olare. #$nturile de vest aung $n sa"iul mediteraneean numai $n timul iernii atenuate

de (arierele muntoase &i atunci vin $nc+rcate de umiditate &i genereaz+ reciita"ii.

('( Caracteri$ticile elee#telor cliatice('('1 Te"eratura aerului

Temeratura medie anual+ oscileaz+ $ntre 13oC &i 17oC. a cre&te de la nord sre sudvalorile cele mai ridicate se $nregistreaz+ e "+rmul sudic al uroei.

ist+ mai mul"i indicatori lega"i de temeratur+. Temperatura medie minim a unei lunise calculeaz+ f+c$nd media minimelor din acea lun+ iar temperatura medie maxim se calculeaz+f+c$nd media lunar+ a maimelor $nregistrate $n fiecare zi a acelei luni. F+c$nd media acestor dou+valori se o("ine temperatura medie lunar sau media termic a lunii.

n sa"iul mediteraneean mediile termice ale lunilor de var+ nu de+&esc de regul+ 27o

Cele fiind mai ridicate $n insulele sudice ?Creta -alta@. Cele mai mari temeraturi medii se$nregistreaz+ de o(icei $n luna iulie. -aimele lunilor de var+ sunt $n ur de 38 oC de&i la multesta"ii se $nregistreaz+ &i valori mai mari.

-ediile termice ale lunilor de iarn+ sunt $n urul temeraturii de 5oC. e o(icei luna ceamai friguroas+ este ianuarie de&i eist+ &i ece"ii ?de eemlu la sta"ia meteorologic+ #alencialuna cea mai friguroas+ este decem(rie iar la Aenova este fe(ruarie J@. -inimele sunt $n ur deoC. #erile sunt mai r+coroase ca urmare a aroierii aei care r+m$ne rece nu numai datorit+$nsu&irilor ei ?c+ldur+ secific+ mare@ ci &i datorit+ evaor+rii intense care consum+ c+ldur+. ninteriorul uscatului maimele diurne urc+ ziua &i la este 30oC &i co(oar+ noatea $n+ la 17oC.

Temeratura medie a lunii ianuarie este de oC valoarea tiic+ fiind 5oC. Temeratura

medie a lunii iunie variaz+ $ntre 2'25o

C ut$nd s+ de+&eac+ uneori 25o

C. >mlitudinile termicemedii anuale variaz+ $ntre 14'18oC mai mari ca $n uroa oceanic+ dar mai mici ca $n uroacontinental+.

8


9/55

0


10/55

1


11/55

('('( &reci"ita2iile

!reciita"iile cad redominant iarna. #alorile medii sunt $ntre 5 E 1lHm &i ciar este1 lHm $n func"ie de ozi"ia geografic+ &i condi"iile locale de relief. >stfel e versan"ii vesticiai mun"ilor inarici cad cele mai mari cantit+"i de reciita"ii din uroa ?olul loilor este $nCrvica -untenegru , $n 1027 au fost 68 litriHm JJ@. $n eninsula i(eric+ se afl+ olul secetei?ca(o de Aato l$ng+ >lmeria cu 640 litriHm $n 1008 JJ@.

!e litoralul mediteraneean cantit+"ile medii anuale de reciita"ii variaz+ de o(icei $ntre

35'7 mm dar ot de+&i 1 mm ?Gorfu Trieste@. !reciita"iile rovin din fronturileciclonilor mo(ili ce iau na&tere $n zona frontului rincial olar ?temerat@.

('('5 V-#turile

Be remarc+ alternan"a dintre alizee ?vara aung atenuate@ &i v$nturile de vest care iarnadetermin+ reciita"ii a(undente. #$nturile reci care (at dinsre continent sre litoral sunt uneorietrem de uternice &i rovoac+ agu(e , -istralul &i Tramontanul $n sudul Fran"ei &i )ora $nalma"ia. n sudul Italiei Baniei &i $n Bicilia se manifest+ vara un v$nt fier(inte care vine dinBaara' Sirocco.

alt+ caracteristic+ a cestei zone climatice este grdul mare de $nsorire.Bora este un v$nt care se formeaz+ rin acumularea aerului rece $n satele >lilor inarici

&i r+(u&irea lui este "+rmurile relativ calde ale -+rii >driatice ?$ntre Istria &i u([email protected] este tot un v$nt orografic descendent care sufl+ iarna &i rim+vara dinsre -asivulCentral Francez c+tre -area -editeran+ canaliz$ndu'se e #alea *onului unde viteza lui oateatinge &i 0 DmH. !oate rovoca furtuni e mare $ntre Corsica &i )aleare. Tramontanul co(oar+ din-un"ii !irinei sre %itoralul sudic al Fran"ei.

11


12/55

5'&ARA%ETRII CLI%ATICI 6NREGISTRA7I 6N LUNILE ANULUI ()). &ELITORALUL EURO&EAN AL %8RII %EDITERANE

IANUARIE ()).

Nr'Crt

7ara Sta2ia Latitudi#e Lo#/itud &re$iu#e +9&A, Te"eratura

edie+oC@

&reci"ita2ii+,

+Total,

Ore de$tr!lucire

$oarelui+Total,

%edia

$ta2iei

%edia

a"ei!rii

1' Fran"a /ice 4330 / 712 1170 1213 05 183 131!erignan 4244 / 252 1161 1218 13 57 151>accio 4155 / 848 127 1218 05 61 14)astia 4233 / 020 1100 1214 07 03 131Ca Ceet 435 / 556 145 127 11 72 '

:' Bania #alencia 303 / 28 K 1154 123 11 7 108)arcelona 4117 / 24 1214 1222 18 17 '>licante 3822 / 3 K 1136 1235 127 6 213-urcia 38 / 11 K 1168 1243 118 5 216!alma de -aorca 3033 / 237 1216 1223 13 24 103

11' Italia Trieste 4530 / 1345 1223 1228 82 72 74-essina 3812 / 1533 1150 1224 131 45 155

15' Arecia Balonic 431 / 2258 1247 1253 56 10 114>tena 3754 / 2344 1215 1234 03 6 126eraDlion 352 / 2511 1160 1217 117 20 152-etoni 365 / 2142 1145 128 113 85 167

1;' Turcia >ntalia 3652 / 344 1124 121 86 13 161-ersin 3648 / 3438 1188 1102 04 4 184>dana 3650 / 3521 1167 121 71 32 186

()' Ciru %arnaca 3453 / 3338 1180 1103 16 20 218

(1' Croa"ia Blit 4331 / 1626 171 1227 04 54 110

((' -alta %ua 3551 / 1420 114 1227 145 30 181

n luna ianuarie a aului 28 regimul termic se rezint+ astfel , maima termic+ se$nregistreaz+ $ntr'o "ar+ insular+ &i anume -alta care la %ua a $nregistrat 145 oC $n tim ceminima termic+ o $nregistr+m $n Arecia la Balonic cu doar 56oC.

*egimul reciita"iilor are valori normale entru aceast+ erioad+ situ:ndu'se $ntre 183 $nFran"a la /ice &i 5 $n Bania la -urcia.

*egimul zilelor $nsorite entru aceast+ erioad+ este ecili(rat cu mici ece"ii acesteanumindu'se Ciru cu 218 ore de str+lucire a soarelui la %arnaca la olul ous situ:ndu'se Italiacare la Trieste a $nregistrat doar 74 ore .......

12


13/55

FEBRUARIE ()).

Nr'Crt

7ara Sta2ia Latitudi#e Lo#/itud &re$iu#e +9&A, Te"eraturaedie+oC@

&reci"ita2ii+,

+Total,

Ore de$tr!lucire

$oarelui+Total,

%edia$ta2iei

%ediaa"ei

!rii1' Fran"a /ice 4330 / 712 1234 1260 07 48 18!erignan 4244 / 252 125 1263 11 5 104>accio 4155 / 848 1254 1265 0 17 23)astia 4233 / 020 1253 1268 0 37 186Ca Ceet 435 / 556 112 1265 07 1 '


11' Italia Trieste 4530 / 1345 1272 1276 7 26 131

-essina 3812 / 1533 1180 1255 116 36 16515' Arecia Balonic 431 / 2258 1256 1250 78 15 15

>tena 3754 / 2344 1227 1246 03 12 157eraDlion 352 / 2511 118 1228 112 72 166-etoni 365 / 2142 1161 1223 112 37 175


()' Ciru %arnaca 3453 / 3338 124 128 12 7 216

(1' Croa"ia Blit 4331 / 1626 117 1264 02 38 104

((' -alta %ua 3551 / 1420 1160 1258 133 62 170

%una fe(ruarie a anului 28 nu rea mari deose(iri fa"+ de luna recedent+ ianuarie astfelmaima lunii o g+sim din nou $n -alta cu ale sale 133 oC iar minima o g+sim $n Italia la Triestecu 0oC.

*egimul reciita"iilor continu+ aceea&i linie cu cea a reciita"iilor &i anume cea deecili(ru etremele9 fiind la -alta cu 62 mm resectiv Fran"a ?!erignan@ cu 5 mm.

>cela&i ecili(ru se +streaz+ $ns+ &i la la regimul zilelor cu soare recordul a(solut alacestei luni fiind de"inut de Turcia ?>ntalia@ cu ale sale 315 ore ?aro 14 zile@ cele mai u"ine ore$nsorite av:nd Italia la Trieste doar 131 ?aro 6 zile@.

13


14/55

%ARTIE ()).

Nr'Crt


&reci"ita2ii+,

+Total,

Ore de$tr!lucire

$oarelui+Total,

%edia$ta2iei

%ediaa"ei

!rii1' Fran"a /ice 4330 / 712 14 174 115 48 21

!erignan 4244 / 252 173 1120 117 10 21>accio 4155 / 848 183 104 10 46 168)astia 4233 / 020 163 178 18 13 171Ca Ceet 435 / 556 0026 185 10 48 '

:' Bania #alencia 303 / 28 K 165 114 142 3 236)arcelona 4117 / 24 1110 1125 121 14 '>licante 3822 / 3 K 140 1147 157 '5 261

-urcia 38 / 11 K 181 1155 150 '5 266!alma de -aorca 3033 / 237 1124 1131 137 21 220

11' Italia Trieste 4530 / 1345 ' ' ' ' '-essina 3812 / 1533 130 113 148 70 221


1;' Turcia >ntalia 3652 / 344 151 ' 147 57 213-ersin 3648 / 3438 1118 1122 175 8 216>dana 3650 / 3521 104 1126 162 26 166

()' Ciru %arnaca 3453 / 3338 1122 1126 168 3 27

(1' Croa"ia Blit 4331 / 1626 0053 116 03 57 131

((' -alta %ua 3551 / 1420 136 1122 140 53 224

%una martie se remarc+ rintr'o vizi(il+ cre&tere a regimului termic de la 13 '14 oC c:taveam :n+ acum aung:ndu'se la este 17oC $n Turcia la -ersin. >stfel c+ media acestei luni seafl+ undeva $ntre 175 oC la -ersin &i 03 oC la Blit $n Croa"ia ?dat+ fiind ro(a(il &i ozi"iageografic+ e care o ocu+ fa"+ de celelalte "+ri rezente $n acest ta(el dar &i $n aceast+ lucrare....mari dezecili(re vedem

Li $n regimul reciita"iilor unde asist+m la zone unde lou+ a(undent ?)astia 13 mm>ntalia 57 mm@ dar &i zone unde nu lou+ deloc sau nesemnificativ ?>licante -urcia #alencia%arnaca unde se $nregistreaz+ valori $ntre 3 &i '5 mm JJJ@.

*egimul orelor de str+lucire a soarelui $ncee s+ anun"e cifre mai mari dar totu&iecili(rate ciar rea ecili(rate cu toate c+ ne $ndret+m cu a&i reezi sre rim+var+ &i srevar+...astfel avem maim 27 de ore e luna cu soare...$n %arnaca ?unde avem &i reciita"ii u"ine

14


15/55

deci condi"ii entru reg+tirile sezonului litoral@ &i minim $n Croa"ia cu doar 131 ore de str+lucire asoarelui $n aceast+ lun+.

A&RILIE ()).

Nr'Crt


&reci"ita2ii+,

+Total,

Ore de$tr!lucire

$oarelui+Total,

%edia$ta2iei

%ediaa"ei

!rii1' Fran"a /ice 4330 / 712 171 112 135 86 220






()' Ciru %arnaca 3453 / 3338 1128 1138 101 5 288

(1' Croa"ia Blit 4331 / 1626 0056 118 147 81 105

((' -alta %ua 3551 / 1420 15 1136 174 4 268

Cre&terea temeraturilor se face sim"it+ &i $n luna arilie astfel c+ avem de a face cucre&teri semnificative ale regimului termic care tinde uneori sre troical cu temeraturi ce aung

s+ de+&easc+ 10oC ?-ersin >dana %arnaca@ regim termic tiic $ns+ climatului mediteraneean cuveri calde &i uscate. >stfel temeraturile acestei luni se situeaz+ $ntre 105 oC &i 135 oC ?maimaresectiv minima@.

*egimul reciita"iilor are &i el etremele sale de ild+ avem 86 mm la /ice &i doar 3 mmla -urcia &i !alma de -allorca....$n rest....$n artea de os a ta(elului se vede clar c+ avem de aface cu zone unde c:t de c:t ciclonii au trecut &i &i'au f+cut datoria adic+ au adus odat+ cu trcerealor &i un ic de loaie......$ntre 4 &i 81 mm....

15


16/55

n ce rive&te num+rul de ore cu soare str+lucitor cred ca ecili(rul se +streaz+ $n raortcu luna recedent+ -artie cu o singur+ men"iune...minima de aceast+ dat+ este de 182 ore &i s'a$nregistrat la Balonic $n e litoralul grecesc al -+rii -editerane.

%AI ()).

Nr'Crt


&reci"ita2ii+,

+Total,

Ore de$tr!lucire

$oarelui+Total,

%edia$ta2iei

%ediaa"ei

!rii

1' Fran"a /ice 4330 / 712 11 1134 183 43 211!erignan 4244 / 252 166 1121 177 71 182>accio 4155 / 848 1116 1127 170 237 232)astia 4233 / 020 112 1134 171 107 100Ca Ceet 435 / 556 0067 1124 174 75 '



15'Arecia Balonic 431 / 2258 1148 1155 23 2 3

>tena 3754 / 2344 1127 1144 214 4 320eraDlion 352 / 2511 104 114 26 8 341-etoni 365 / 2142 167 1127 107 7 325


()' Ciru %arnaca 3453 / 3338 1111 1115 216 28 365

(1' Croa"ia Blit 4331 / 1626 0003 1142 26 36 284

((' -alta %ua 3551 / 1420 154 1130 22 3 286

Temeraturile continu+ s+ creasc+ astfel $nc:t luna mai ne aduce temeraturi de este 21 oC?216 oC $n Ciru la %arnaca@ +str:nd iat+ tendin"a din ultimele luni M minima lunii mai este de171oC ?)astia Fran"a@.

!reciita"iile sunt iat+ $m+r"ite...avem u"ine valori de miloc dci multe etreme a&adarla < ?lus@se afl+ >accio ?237 mm@ urmat $ndearoae de )astia &i !alma de -allorca ?107 mm@

16


17/55

&i de )arcelona ?151 mm@ $n tim ce la E ?minus@ se afl+ >ntalia ?2 mm@ %ua ?3 mm@ -essina &i>tena ?4 mm@.

Cele mai iu(itoare de soare zone ale acestei luni ar s+ fie de aceast+ dat+ Ciru la %arnaca?365 ore de soare 152 zile e luna@ eraDlion &i >tena cu 341 resectiv 320 de ore cu soarestr+lucitor &i f+r+ nori.....-etoni &i Balonic ?325 resetiv 3 ore de str+lucire a [email protected] cesune multe desre oten"ialul climatic de rim+var+ al arielagului Arecesc nu doar celmediteraneean...

IUNIE ()).

Nr'

Crt

7ara Sta2ia Latitudi#e Lo#/itud &re$iu#e +9&A, Te"er

aturaedie+oC@

&reci"ita2ii

+,+Total,

Ore de

$tr!lucire $oarelui+Total,

%edia$ta2iei

%ediaa"ei

!rii1' Fran"a /ice 4330 / 712 1112 1145 215 32 311


:' Bania #alencia 303 / 28 K 188 1150 217 6 ')arcelona 4117 / 24 1154 116 215 26 '>licante 3822 / 3 K 164 1150 228 11 312-urcia 38 / 11 K 188 116 245 18 336

!alma de -aorca 3033 / 237 1148 1154 224 47 31211' Italia Trieste 4530 / 1345 1134 1138 233 03 246

-essina 3812 / 1533 170 ' 24 15 34

15' Arecia Balonic 431 / 2258 1133 114 26 21 318>tena 3754 / 2344 116 1124 276 6 375eraDlion 352 / 2511 173 1118 248 373-etoni 365 / 2142 152 1112 245 3 367


()' Ciru %arnaca 3453 / 3338 175 170 267 '5 303

(1' Croa"ia Blit 4331 / 1626 0086 1133 245 06 288

((' -alta %ua 3551 / 1420 166 115 230 1 348

17


18/55

n luna Iunie temeraturile au s+rit (ariera de 25 oC &i avem de'a face cu adev+ratetemeraturi de var+ undeva e la 276oC ?>tena@ urmat+ $ndearoae de >ntalia cu 275oC asta &idatorit+ ozi"iei geografice e care au au cele dou+ "+ri ?Arecia &i Turcia@ au clim+ aroaetroical+ aroae in fiecare an.

Be are c+ cu c:t aungem mai aroae de anotimul estival loaia se reduce cantitativ earii etinse iar aici "in s+ su(liniez diferen"ele mari fa"+ de luna recedent+ c:nd se $nregistrauvalori aroae de 2 mm acum dac+ aungem la 1 mm....06 mm la Blit &i 03 la Trieste....>oiar mai fi...#alncia cu 6 mm &i cam at:t $n rest valori nesemnificative aung:nd &i la ?zero@ mm.

Becet+ mare J%a caitolul ore de str+lucire a soaarelui ecili(rul fa"+ de luna anterioar+ mai se

+streaz+ nu sunt valori care s+ sar+ rea mult $n oci valori etreme rea mari sau diferen"a s+fie rea mare $ntre valori fa"+ de luna recedent+ dar &i fa"+ de $ns+&i valorile din ta(el.

IULIE ()).

Nr'Crt


&reci"ita2ii+,

+Total,

Ore de$tr!lucire

$oarelui+Total,

%edia$ta2iei

%ediaa"ei

!rii1' Fran"a /ice 4330 / 712 117 114 24 2 37

!erignan 4244 / 252 113 1158 230 14 204>accio 4155 / 848 1130 1140 231 '5 306)astia 4233 / 020 1127 1141 242 '5 340Ca Ceet 435 / 556 0087 1130 23 3 '

:' Bania #alencia 303 / 28 K 170 115 256 3 273)arcelona 4117 / 24 1151 1156 245 25 '>licante 3822 / 3 K 156 115 258 4 320-urcia 38 / 11 K 170 1140 270 12 356!alma de -aorca 3033 / 237 1143 115 256 '5 343

11' Italia Trieste 4530 / 1345 1126 113 255 66 282-essina 3812 / 1533 175 1137 272 344

15' Arecia Balonic 431 / 2258 1115 1122 27 27 37>tena 3754 / 2344 180 117 206 '5 37eraDlion 352 / 2511 152 107 272 384-etoni 365 / 2142 137 164 261 378

1;' Turcia >ntalia 3652 / 344 0077 140 205 343-ersin 3648 / 3438 130 143 205 335>dana 3650 / 3521 111 141 20 340

()' Ciru %arnaca 3453 / 3338 146 140 282 2 41

(1' Croa"ia Blit 4331 / 1626 0077 1122 27 2 348

((' -alta %ua 3551 / 1420 161 1144 267 '5 34

18


19/55

Cu c:teva mici ece"ii ?>tena >ntalia -ersin@ temeraturile acestei luni se afl+ $necili(ru entru aceast+ lun+ $n care se descide sezonul estival mai e toate laele temeraturilesar foarte rar (ariera de 27oC doar izolat este de elicat media acestei luni fiind de 267oC....

Cu ece"ia Italiei ?Trieste@ unde s'au $nregistrat 66 mm ?record entru aceast+ lun+@fiindurmat+ la mare distan"+ de Balonic ?Arecia@ cu 27 mm &i de Croa"ia ?Blit@ cu 2 mm luna iulie

este foarte s+rac+ $n reciita"ii.n ceea ce rive&te orele de str+lucire a soarelui cel mai (ine st+ %arnaca cu ale sale 41

ore ?17 zile@ de soare str+lucitor urmat+ la mic+ distan"+ de >accio cu 340 ore &i Balonic &i >tena fiecare cu c:te 37 ore....$n rest valori normale entru aceast+ erioad+.

AUGUST ()).

Nr'Crt


&reci"ita2ii+,

+Total,

Ore de$tr!lucire

$oarelui+Total,

%edia$ta2iei

%ediaa"ei

!rii1' Fran"a /ice 4330 / 712 111 1133 246 4 365

!erignan 4244 / 252 107 1151 24 7 27>accio 4155 / 848 1131 1142 235 '5 377)astia 4233 / 020 112 1134 246 '5 34Ca Ceet 435 / 556 008 1132 236 '5 '

:' Bania #alencia 303 / 28 K 172 1144 262 4 275)arcelona 4117 / 24 1143 1140 254 1 '>licante 3822 / 3 K ' ' 264 2 '-urcia 38 / 11 K 173 1143 284 337!alma de -aorca 3033 / 237 1136 1143 26 '5 34

11' Italia Trieste 4530 / 1345 1123 1127 258 111 316-essina 3812 / 1533 166 1128 277 '5 324

15' Arecia Balonic 431 / 2258 1117 1123 284 1 345

>tena 3754 / 2344 18 11 3 2 358eraDlion 352 / 2511 144 180 260 347-etoni 365 / 2142 125 182 267 352


()' Ciru %arnaca 3453 / 3338 144 147 288 1 356

10


20/55

(1' Croa"ia Blit 4331 / 1626 0077 1122 27 2 348

((' -alta %ua 3551 / 1420 151 1134 260 36

%una august ne reaminte&te dac+ mai era cazul c+ oul c+ldurii adic+ al temeraturilormari s'a mutat $n Arecia &i Turcia ?>tena resectiv >ntalia &i -ersin@ cu temeraturi de 3 oCsau este...temeraturi normale entru aceast+ erioad+. *estul temeraturilor nu se dezmint a se

$ncadra $ntr'o medie aroiat+ de cea a lunii recedente....n ce rive&te reciita"iile aici avem de'a face clar cu un lider care $&i surclaseaz+ clar

contracandidatele cu cei 111 mm ai s+i ?Trieste Italia@ restul fiind $n secet+....*egimul orelor de soare str+lucitor ciar nu aduce a(solut nimic nou $n eisa. #ar+ cald+

&i uscat+...

SE&TE%BRIE ()).

Nr'Crt

7ara Sta2ia Latitudi#e Lo#/itud &re$iu#e +9&A, Te"eratura

edie+oC@

&reci"ita2ii+,

+Total,

Ore de$tr!lucire

$oarelui+Total,

%edia

$ta2iei

%edia

a"ei!rii1' Fran"a /ice 4330 / 712 1117 1140 26 50 218





1;' Turcia >ntalia 3652 / 344 121 181 257 30 24-ersin 3648 / 3438 184 188 273 14 253

2


21/55

>dana 3650 / 3521 152 183 268 17 228

()' Ciru %arnaca 3453 / 3338 105 108 26 0 280

(1' Croa"ia Blit 4331 / 1626 0002 1141 28 31 227

((' -alta %ua 3551 / 1420 163 1146 246 88 256

%una setem(rie. Be vede clar c+ toamna $ncet $ncet $&i reintr+ $n dreturi. Iat+ dovezi $ncest sens , temeraturile au $nceut regresia $nregistr+m 273 oC la -ersin unde luna trecuta$nregistram 3 oC aoi 268 oC la >dana urmat+ $ndearoae de %arnaca cu 26 oC temeraturilese reduc u&or M

!loile'&i $nce s+'&i ia u&or u&or revan&a fa"+ de lunile de secet+ rin care am trecut $nlunile recedente recordmena lunii fiind -essina ?Italia@ cu 11 mm urmat+ la mare distan"+ de%ua ?-alta@ cu 88 mm aoi de Balonic &i -etoni cu 61 mm &i $n fine de /ice cu 50 mm....

regresie se oate o(serva &i $n coloana orelor cu soare intens fa"+ de lunile >ugust &iciar Iulie...au dis+rut totalurile care $nceeau cu cifra 3 ?trei@ ceea ce ne sune c+ avem de Eaface de acum cu un eisa de toamn+....c+ sezonul estival s'a cam terminat......

OCTO%BRIE ()).

Nr'Crt


&reci"ita2ii+,

+Total,

Ore de$tr!lucire

$oarelui+Total,

%edia$ta2iei

%ediaa"ei

!rii1' Fran"a /ice 4330 / 712 1141 1175 178 85 24


:' Bania #alencia 303 / 28 K ' ' 175 184 ')arcelona 4117 / 24 1173 1170 176 80 '

>licante 3822 / 3 K 175 1171 106 26 '-urcia 38 / 11 K 112 1175 108 52 167!alma de -aorca 3033 / 237 1162 1160 2 13 173


15' Arecia Balonic 431 / 2258 121 128 172 1 106>tena 3754 / 2344 1176 1104 108 5 210eraDlion 352 / 2511 1138 1184 26 '5 102

21


22/55

-etoni 365 / 2142 1117 118 105 22 245


()' Ciru %arnaca 3453 / 3338 1152 1156 222 17 284

(1' Croa"ia Blit 4331 / 1626 135 1186 181 10 28

(('-alta %ua 3551 / 1420 110 1104 211 61 27

n luna octom(rie temeraturile $nce s+ scad+ :n+ sre 150oC $n >ntalia cele mai maritemeraturi ale acestei luni $nregistr:ndu'se la -essina 212 oC $n rest regimul temeraturilor sedesf+&oar+ du+ un tiar e care'l utem f+r+ s+ gre&im numi moderat.

Tot la moderat se situeaz+ &i regimul reciita"iilor mai (ogate cantitativ $n Fran"a &iBania $n rest su( 1 mm uneori tinz:nd ciar sre ?zero@ eraDlion cu '5 mm JJ

rele de soare str+lucitor $nce s+'&i restr:ng+ &i ele durata undeva su( 2 ...cu unele miciece"ii totu&i &i aici tre(uie secificat+ %arnaca cu 284 de ore sau -ersin cu 240 ore sau -etoni

cu 245 de ore....$n rest valori normale evident $ntr'o evident+ sc+dere. Toamna este intermediarul$ntre var+ &i iarn+.

NOIE%BRIE ()).

Nr'Crt


&reci"ita2ii+,

+Total,

Ore de$tr!lucire

$oarelui+Total,

%edia$ta2iei

%ediaa"ei

!rii1' Fran"a /ice 4330 / 712 115 1138 122 24 131

!erignan 4244 / 252 100 1156 112 30 158>accio 4155 / 848 1127 1137 120 216 134)astia 4233 / 020 1123 1137 13 201 110

Ca Ceet 435 / 556 0074 1133 12 143 ':' Bania #alencia 303 / 28 K 188 1163 114 3 22

)arcelona 4117 / 24 1145 1151 116 37 '>licante 3822 / 3 K 165 1164 135 20 22-urcia 38 / 11 K 100 1174 13 34 26!alma de -aorca 3033 / 237 1143 115 145 128 154


22


23/55



()' Ciru %arnaca 3453 / 3338 1174 1178 10 34 220

(1' Croa"ia Blit 4331 / 1626 13 1156 134 16 120

((' -alta %ua 3551 / 1420 181 1167 170 86 167

n luna noiem(rie temeraturile cu unele ece"ii ?%arnaca unde dea s'a v+zut c+ este ozon+ foarte cald+ $nregistr:nd $n luna curent+ nu mai u"in de 10oC aoi vecina9 -ersin cu 185oC urmat+ $ndearoae de %ua cu 170oC &i eraDlion cu 177 oC@ $n rest temeraturi normaleentru aceast+ regiune $n acest interval de tim.

Be are c+ ceea ce revestisem mai sus la ctom(rie iat+ c+ se adevere&te &i anume c+ $nsezonul de toamn+ lou+ ciclonii aduc fronturi de aer rece ?deresiuni (arice de resiune ridicat+@care la r:ndul lor aduc loi (ogate cantitativ de este 2 mm ?>accio )astia /ice@ dar &iaroiate de 2 mm cum ar fi de eemlu -etoni cu 102 mm sau -essina ori Blit fiecare cu16 mm....Cele mai u"ine reciita"ii $n aceast+ zon+ au c+zut la Balonic doar 14 mm....atinsro(a(il de coada ciclonului.....

vident c+ tre(uia odat+ &i o scim(are (rusc+ s+ se $nt:mle la coloana cu orele cu soareintens deoarece urmeaz+ luna ecem(rie suntem $n ecinoc"iul de iarn+ deci....automat &i orele destr+lucire intens+ a soarelui scad cum este cazul la Balonic unde s'au $nregistrat 87 de ore ?3 zile &i6 ore@. >vem de'a face cu climat -editeraneean de ci su(troical &i caracteristicile de mai sussunt a(solut normale entru aceast+ eioad+ av:nd $n vedere contetul...ar cu $nc+lzirea astaglo(al+ cine stie..........

DECE%BRIE ()).

Nr'Crt


&reci"ita2ii+,

+Total,

Ore de$tr!lucire

$oarelui+Total,

%edia$ta2iei

%ediaa"ei

!rii1' Fran"a /ice 4330 / 712 1118 1152 86 126 142


:' Bania #alencia 303 / 28 K 11 1176 86 67 167)arcelona 4117 / 24 1158 1165 87 50 '>licante 3822 / 3 K 177 1177 111 5 166-urcia 38 / 11 K 1113 1188 14 6 '

23


24/55

!alma de -aorca 3033 / 237 1154 1161 117 83 153




()' Ciru %arnaca 3453 / 3338 1184 1188 141 30 100

(1' Croa"ia Blit 4331 / 1626 114 1160 08 134 113

((' -alta %ua 3551 / 1420 182 1160 146 13 181

%una decem(rie lun+ de iarn+ adev+rat+ temeraturile situ:ndu'se $ntre valorile de 146 oCla %ua &i 85 oC la Balonic ceea ce elic+ teoria de mai sus unde se sune c+ climatulmediteraneean aduce cu el ierni mai (l:nde dec:t alte climate de eemlu cel temeratcontinental din care face arte &i *om:nia &i care &tim cu to"ii ce ierni aduce......

!reciita"iile ro(a(il su( form+ de laovi"+ &i ninsoare sau doar ninsoare $n maoritateacazurilor ?dar &i aici ot interveni ece"ii de la regul+@ vin iat+ $n aceast+ lun+ din a(unden"+!eringnan ?27 mm@ Ca Ceet ?25mm@ &i -essina ?176 mm@ sunt doar c:teva eemle....

rele de str+lucire a soarelui s'au redus considera(il din luna setem(rie &i :n+ $n rezent$n ruimul r:nd datorit+ fatului c+ &i ziua s'a scurtat tretat tretat astfel s'a auns la sume de su(1 de ore....ca de ild+ >tena cu 0 de ore sau Balonic cu 07 de ore....celelalte +streaz+&i datorit+ozi"iilor lor geografice reliefului etc totaluri de este 1 ore...

24


25/55

25


26/55

26


27/55

licante Ai(raltar !alma de -aorca.Temeratura medie anual+ cre&te de la / ?)arcelona 150oC@ c+tre B# ?>licante 172oC

Ai(raltar 185oC@. Insulele (aleare rezint+ o valoare de 166oC datorit+ ozi"iei mai nordice. Ceamai c+lduroas+ lun+ este august. Temeratura lunii august se $ncadreaz+ $ntre 241oC la )arcelona&i 25oC la >licante &i Ai(raltar. Cea mai friguroas+ lun+ este ianuarie cu ece"ia sta"iei#alencia $n care cea mai friguroas+ lun+ este decembrie.#alorile lunii ianuarie cresc de la /?)arcelona 015oC la >licante 125oC &i Ai(raltar 127oC@. %a #alencia $n decem(rietemeratura medie este de 8oC. >mlitudinea termic+ anual+ se situeaz+ $ntre 122oC ?Ai(raltar@ &i164oC ?#alencia@. Ai(raltarul are s+ fac+ o ece"ie de la regul+ datorit+ influen"elor oceanice.

Temeraturile maime a(solute ?e o erioad+ de 54 de ani@ au fost de 366oC la )rcelona&i 416oC la #alencia. Be remarc+ o tendin"+ de sc+dere sre sud ?383 oC $n Ai(raltar@ &i 388oC ?$n)aleare@ datorit+ maselor de aer atlantice &i -+rii -editerane care modereaz+ temeraturile.!entru comara"ie la -adrid maima a(solut+ $ntregistrat+ $n aceea&i erioad+ a fost de 4 oC

ciar mai mic+ dec$t cea $nregistrat+ la #alencia.Temeraturile minime a(solute variaz+ $ntre '72oC ?#alencia@ &i 5oC la Ai(raltar. Be

remarc+ aceea&i tendin"+ de cre&tere sre sud. #aloarea $nregistrat+ la Ai(raltar indic+ influen"eoceanice. !entru comara"ie la -adrid minima a(solut+ $n erioada de o(serva"ie a fost de '1 oCa&a cum ne a&tetam "in$nd cont de influen"a continentat+.

e&i nu &tim dac+ sunt relavante sau nu ?s'au $nregistrat $n ani diferi"i@ amlitudinilea(solute ?diferen"a dintre maimul a(solut &i minimum a(solut@ arat+ contraste $ntre -adrid &icelelalte sta"ii mediteraneene , la -adrid este de 5 oC iar la celelalte nu de+&e&te aceast+ valoare?cea mai mare fiind la #alencia de 488oC &i cea mai mic+ de 378oC la Ai(raltar@.

*egimul reciita"iilor une $n eviden"+ reonderen"a lor $n anotimul rece. !reciita"iilemedii anuale variaz+ $ntre 81 mm ?Ai(raltar@ &i 332 mm ?>licante@. %a -adrid valoarea este de

402 mm ceea ce nu indic+ nici un fel de de deose(ire , mai mult difer+ >licante de Ai(raltar de&isunt am(ele e malul -editeranei JJJ tendin"a de sc+dere are a fi sre B. ac+ ecludemAi(raltarul'avem acest dret c+ci aceast+ sta"ie nu oate fi tiic+ entru climatul mediteraneean'atunci reciita"iile ar varia numai $ntre 502 mm ?)arcelona@ &i 332 mm ?>licante@. Totu&i>licante difer+ mai mult de )arcelona dec+t de -adrid J n scim( la sta"ia Ca(o de Aato l$ng+>lmeria g+sim olul secetei $n uroa. Iat+ evolu"ia reciita"iilor ,

27


28/55

%a aceas+ sta"ie media anual+ a fost de 201 mm J -aimul a fost de 5514 mm $n 1080 &iminimul a fost de 632 mm $n 1013.

%una cea mai loioas+ este octom(rie ?)arcelona #alencia !alma de -aorca@M noim(rie?>licante@ &i ianuarie ?Ai(raltar@. n aceste luni se $nregistreaz+ valori curinse $ntre 58 mm

?>licante@ &i 15 mm ?Ai(raltar@. -adridul este din nou tiic , cea mai loioas+ lun+ esteoctom(rie cu 65 mm.%una cea mai secetoas+ este iulie ?)arcelona 3mm !alma de -aorca 6mm@ august

?>licante 6mm Ai(raltar 2mm JJ@ sau setem(rie ?valencia 8mm@. > se remarca din nou valoareaatiic+ a )arcelonei &i cea tiic+ a -adridului , $n cea mai secetoas+ lun+ adic+ $n iulie volumul dereciita"ii este de 0 mm@.

!entru turism oate fi relevant &i num+rul de zile cu loaie care eviden"iaz+ valoriasem+n+toare la )arcelona &i Ai(raltar , 7 de zile. %a >licante &i #alencia sunt 41 &i 47 de zile.%a -adrid sunt $n medie 40 de zile cu loaie adic+ $ntre >licante &i Ai(raltar. %a )arcelonanum+rul mare de zile loioase se datoreaz+ intensific+riicircula"iei vestice $n timul iernii. -aselede aer umede dinsre >tlantic de+&esc (ariera mun"ilor Canta(rici &i aung la )arcelona s+r+cite

$n umezeal+ rin culoarul (rului. %a sta"ia Ai(raltar num+rul mare de zile loioase se datoreaz+maselor de aer atlantice $nc+rcate cu umiditate.n ansam(lu se remarc+ o sc+dere a reciita"iilor sre sud cu ece"ia sta"iei Ai(raltar

unde se conug+ circula"ia vestic+ cu cea troical+ uscat+.

>naliza comarativ+ a diagramelor une $n eviden"+ asem+n+ri $ntre arametrii climatici dela sta"iile situate e litoralul saniol. Be o(serv+ o diferen"iere net+ a Ai(raltarului fa"+ de celelaltesta"ii. Ca imgine de ansam(lu am f+cut oligoanele climatice recum &i diagramele climaticeclasice.

lica"ia oligonului climatic. Fiecare sta"ie este rerezentat+ rin 12 uncte rerezent$ndcele 12 luni ale anului. !e a(cis+ am luat valoarea reciita"iilor ?mm@ iar e ordonat+ valoareatemeraturii medii ?$n grade celsius@. >m unit aoi $n ordine acele 12 uncte rin segmente dedreat+ form$nd astfel un oligon cu 12 laturi coresunz+tor lunilor IF->-II>B/.

in analiza comarativ+ a climatogramelor rezult+ oligoane asem+n+toare entru atrusta"ii cu ece"ia Ai(raltarului.rezult+ c+ sta"ia Ai(raltar are uternice influen"e oceanice a&a cumrezult+ &i din climatogramele clasice.

28


29/55

20


30/55

n concluzie sta"iile analizate un $n eviden"+ eisten"a unui climat mediteraneean tiicelicat rin influen"a m+rii &i a (arierelor muntoase care $miedic+ masele de aer oceanic saumasele de aer continental s+ se dirieze sre sud. ce"ie face doar Ai(raltarul unde se manifest+un climat de tranzi"ie de la cel oceanic la cel mediteraneean. -adridul are mai degra(+mediteraneean.

naliza diagramelor climatice une $n eviden"+ remarca(ile asem+n+ri climatice $ntre celeatru sta"ii. /isa are vericeva mai r+coorase &i ceva mai multe reciita"ii iar -enton are ierni mai(l$nde &i un num+r mai mic de zile cu loaie ceea ce elic+ de ce este referat de turi&ti iarna.

Climatul rivierei franceze este influen"at de v$nturi locale neeriodice reci , Tramontanul &i-istralul iarna rimul co(oar+ din !irinei iar al doi'lea din Cevennes.

3


31/55


32/55

>ici se v+d clar cel u"in dou+ tiuri de climate , unul mai secetos &i altul mai loios. easemenea ar tre(ui studiate searat cele dou+ coaste italiene ?cea de vest &i cea de est@ recum &iinsulele Bardinia &i -alta. ricum este clar c+ temeratura medie anual+ scade $n linii mari de lanord la sud.

!e coasta de vest cea mai mic+ temeratur+ medie anual+ este de 145 oC ?Aenova@ &i ceamai mare de 162oC la /eaole. !e coasta de est cea mai mic+ temeratur+ este la *imini ?&i nu laTrieste J@ &i cea mai mare este la )ari datorit+ ozi"iei mai sudice. %a Cagliari este de 163 oC ?maimult ca la /eaole J@ iar la %a #aletta care este cea mai sudic+ este de 180 oC ro(a(il &i dincauza maselor de aer troicale care vin din Baara.

ste interesant c+ e coasta de vest &i e insule luna cea mai c+lduroas+ este august iar e

coasta de est este iulie cea mai mare temeratur+ a verii se g+se&te a&a cum e &i normal la %a#aletta ?265oC@ M e coasta de vest este la /eaole ?247oC@ iar e coasta de est la #ene"ia?235oC de&i este mai la nord ca )ari@.

%una cea mai friguroas+ este ianuarie cu ece"ia inelica(il+ a genovei $n care estefe(ruarie ?47oC@. Temeraturile lunii ianuarie sunt mai ridicate in vest ?Cagliari 085oC@ maimul$nregistr$ndu'se la %a #aletta ?-alta@ &i av$nd valoarea de 1265oC JJ !entru comara"ie $n esttemeraturile sunt de 3'4oC ?e. 33oC la #ene"ia 36oC la *imini@M ro(a(il diferen"elea acestea detemeratur+ $ntre #est &i st se datoreaz+ maser de aer oceanic care aung $n+ la coasta de vest aItaliei.

>mlitudinea termic+ medie anual+ este de asemenea semnificativ mai mic+ $n artea devest dec$t $n artea de est ?$ntre 133oC la %a #aletta &i 164oC la /eaole@ cu ece"ia Aenovei

unde este de 183oC. n est amlitudinile sunt de este 10oC , $ntre 101oC la *imini &i 225oC la#ene"ia. !entru comara"ie la continentalul9 -adrid amlitudinea medie este de doar 1065oC JJ

-aima a(solut+ variaz+ $ntre 322 oC la Aenova &i 433 oC la )ari. #alorile maime de ecoastele nordice sunt foarte mici ceea ce arat+ o mare sta(ilitate termic+ datorat+ (arierelormuntoase ale >lilor.

-inimele a(solute cresc de la nord la sud de la '111oC ?Trieste@ $n+ la 11oC ?%a #[email protected] sunt semnificativ mai mici e coasta de est dec$t e cea de vest.

32


33/55

!reciita"iile medii anuale scad de la nord ?Aenova 022 mm Trieste 122 mm@ la sud?/eaole 881 mm )ari 581 mm@ e am(ele coaste. >ar anomalii legate de fatul c+ e coasta denord sunt mai multe reciita"ii dec$t ar fi normal entru climatul mediteraneean. >nomaliile suntlegate &i de luna cea mai loias+ care rezint+ o mare varia(ilitate , oate fi martie ?Aenova@octom(rie ?/eaole *imini #ene"ia@ noiem(rie ?Cagliari Trieste@ decem(rie ?%a #aletta )[email protected] general se oate sune c+ e coasta de vest volumul reciita"iilor este mai mare dac+ facema(strac"ie de Trieste unde ro(a(il c+ avem de'a face cu loi orografice generate de (ariera>lilor inarici M situa"ia este asem+n+toare cu a altor sta"ii de e "+rmul estic al >driaticii.

n ce rive&te num+rul de zile cu reciita"ii nu se o(serv+ diferen"e semnificative nord'sud ci mai degra(+ $ntre vest &i est. e eemlu )ari &i /eaole sunt situate la aceea&i latitudine &itotu&i num+rul de zile loioase este de 82 la /eaole &i 60 la )ari. Trieste $nregistreaz+ cele maimulte zile cu reciita"ii E 02' datorit+ reliefului muntos care favorizeaz+ loile orografice.

Be $ntrevede o legitate $n ceea ce rive&te cea mai secetoas+ lun+. >ceasta este iulie ecoasta de vest &i $n insule iar e coasta de est se o(serv+ anomalii , *imini ?arilie@. #ene"ia?ianuarie'fe(ruarie@ Trieste ?fe(ruarie@. Toate acestea sugereaz+ c+ e litoralul >driatic este un tisecial de climat care nu se $ncadreaz+ $n ceea ce se $n"elege $ndeo(&te rin climat mediteraneean.

iagramele climatice la cele 8 sta"ii analizate un $n eviden"+ diferen"ele clare dintrevestHest &i nordHsud. >nomalia est'vest se oate elica rin rolul de (arier+ al mun"ilor >enini.


34/55

?272 oC@ &i Balonic ?2715 oC@. Cea mai mic+ valoare medie $n ianuarie este Balonic ?58 oC@ caurmare a intensific+rii circula"iei estice rin )osfor. Cum este &i normal cea mai ridicat+temeratur+ a lunii ianuarie este la eraDlion situat la cea mai oas+ latitudine ?1215oC@.

-aimele a(solute cresc c+tre sud e am(ele coaste. >ar diferen"e $ntre coasta de vest?383oC la Blit 411oC la Gorfu@ &i cea de est cu valori semnificativ mai mari ?438oC la >tena427oCla Balonic@.

#aloarea maim+ se afl+ la eraDlion ?455oC@ datorit+ invaziilor de aer Baarian.-inimele a(solute cresc de la / sre B. cea mai mic+ valoare este la Balonic ?'138 oC@ aoi

la Blit ?'83oC@ iar cea mai mare este fire&te la eraDlion ?'11oC@.>mlitudinile scad de la nord la sud. >ar diferen"e est'vest , $n est amlitudinile sunt mai

mari. Cea mai mare este la Balonic ?215oC@ aoi la Blit ?181oC@ >tena ?185oC@ Gorfu ?1585oC@ &i eraDlion ?1365oC@. Be oate deduce o cre&tere a gradului de continentalism $n artea estic+a -+rii gee.

!reciita"iile medii anuale scad de la vest la est $n sensul c+ e coasta >driaticii sunt maimulte reciita"ii. Cele mai multe sunt la Gorfu ?1186 mm@ &i Blit ?886 mm@. Be o(serv+ totu&i otendin"+ de sc+dere e direc"ia nord'sud deoarece la Balonic se $nregistreaz+ 481 mm la >tena 385mm ?cel mai u"in J@. Totu&i la eraDlion se $nregistreaz+ o cantitate aroae du(l+ fa"+ de >tena?73 mm@. osi(il+ elica"ie ar fi loile orografice.

/um+rul de zile loioase este de 88 la Blit 85 la Gorfu 57 la Balonic 37 la >tena &i 63 la

eraDlion. Be vede o tendin"+ de sc+dere de la nord la sud. eraDlionul face din nou ece"ie dinmotivele enun"ate mai sus.

iagramele climatice sunt rezentate mai os. le un $n eviden"+ urm+toarele concluzii ,n -area gee se remarc+ un climat mai uscat mediteraneean cu influen"e continentale iar $n-area >driatic+ un climat care nu se oate $ncadra $n modelul mediteraneean cel u"in din unctde vedere al reciita"iilor av$nd $n vedere valorile ridicate de la Blit &i Gorfu generate de relief.

n sec"iunea urm+toate vom clarifica mai mult acest lucru.

34


35/55

m ales entru comara"ie ora&ul -adrid situat la o de+rtare de 3 Dm de mare entru avedea dac+ clima din -adrid este mai diferit+ de clima din cele 22 de sta"ii e care le'am studiatdec$t difer+ ele una de alta.

-ai $nt$i am luat $n considerare amlitudinile termice medii $n cele 22 de sta"ii &iamlitudinile $n reciita"ii.

>mlitudinea termic+ am calculat'o f+c$nd diferen"a dintre temeratura lunii celei maic+lduroase ?iulie sau august@ &i a lunii celei mai reci ?ianuarie cu dou+ ece"ii no(ile , decem(rieentru #alencia &i fe(ruarie entru Aenova@.

35


36/55

Bimilar amlitudinea $n reciita"ii am calculat'o f+c$nd diferen"a $ntre cantitatea dereciita"ii din luna cea mai loioas+ ?de o(icei octom(rie decem(rie sau ianuarie cu ece"ianota(il+ a Aenovei $n care luna cea mai lioas+ este martie@ &i cea mai secetoas+ ?de o(icei iunieiulie sau august cu ece"ia sta"iilor #ene"ia &i Trieste $n care cea mai secetoas+ lun+ este fe(ruarie&i a sta"iei *imini $n care cele mai u"ine loi cad $n arilie@.

Fiec+rei sta"ii i'am ata&at aceste dou+ valori. ac+ lu+m e a(cis+ reciita"iile &i eordonat+ temeraturile o("inem 23 de uncte ca $n figura de mai os ,

Celelalte 5 sta"ii coresunz+toare Baniei sunt aroiate una de alta ?cu ece"iaAi(raltarului@. Totu&i la st$nga -adridului se afl+ )arcelona >licante )ari >tena &i Balonic M dinunctul de vedere al amlitudinii reciita"iilor -adridul este mai central ca acestea. Iar deasuralui se afl+ #ene"ia &i Balonic unde amlitudinea termic+ este mai mare ca la -adrid. >ltfel sus seare c+ eist+ sta"ii care difer+ unele de altele mai mult dec$t difer+ de -adrid de&i ar tre(ui s+aar"in+ tot zonei de clim+ mediteraneean+.

!entru a clarifica aceast+ +rere am calculat distan"a9 dintre fiecare din cele 23 de sta"ii

at$t +n sensul reciita"iilor c$t &i al temeraturilor. in unctul de vedere al temraturilor utemata&a fiec+rei sta"iuni un vector cu 12 comonente rerezent$nd temeraturile medii ale fiec+reiluni . e eemlu

%adrid

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct NovDe

c

=>(= :'* 1)'= 1('= 1:'( (1'; (


37/55

Be oate o(serva la valencia anomalia c+ luna cea mai c+lduroas+ este august &i cea mairece este decem(rie. istan"a dintre ele este distan"a o(i&nuit+ calculat+ du+ formula ,

ist tem?>)@O ( )=

12

1iii ba

2.

e eemlu ist tem ?-adrid #alencia@O00.

>m calculat toate cele 23P2,2O253 distan"e &i le'am trecut $ntr'un ta(el aoi am calculatdistan"a medie de la fiecare sta"iune &i celelalte. e eemlu ist. -edie ?-adrid gru@ O

@.?22

1SMadridDist unde suma se face du+ toate celelalte 22 de sta"ii. > rezultat de eemlu

c+ ist tem medie ?-adrid gru@Q043. am f+cut acest lucru entru toate cele 23 de sta"ii.>oi am reetat calculul din uct de vedere al reciita"iilor. Ca s+ r+m$nem la acela&i

eemlu acum -adridul este caracterizat de urm+toarele comonente de data acesta cusemnifica"ie de mm9 ?sau ceea ce este acela&i lucru cu litriHm@.

%adrid

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct NovDe

c

rezultat de eemlu c+ istrecmedie ?-adrid [email protected]. am f+cut acest lucru entru toatecele 23 de sta"ii.

ac+ ata&+m fiec+rei sta"ii un unct av$nd a(cisa egal+ cu distan"a medie din unctul devedere al reciita"iilor &i e ordonat+ distan"a medie din unctul de vedere al temeraturiloro("inem 23 de uncte e care le'am rerezentat din nou $n lan o("in$nd figura de mai os .

37


38/55

n mod surrinz+tor -dridul rerezentat rin +tr+"elul verde aare &i mai central.!unctele cele mai deose(ite de restul sunt e a(cis+ Gorfu din Arecia &i Aenova din Italia. !eordonat+ cele mai deose(ite ar fi #ene"ia &i )ari.

>re oare vreun sens s+ r+sundem la $ntre(area care sta"iune are clima mai deose(it+ derestul gruului9 sau care este tiic+ entru clima mediteraneean+9NCea ai re"re3e#tativ! $ta2ie ar fi cea "e#tru care di$ta#2a edie la re$tul /ru"ului

e$te cea ai ic!.in unctul de vedere al reciita"iilor aceasta este %ar$ilia , este mai la st$nga ?vezi

triungiul verde situat cel mai la [email protected] unctul de vedere al temeraturilor onoarea ar reveni )arcelonei ?isttemmedieO66@ &i

/eaolelui [email protected]+ f+ceam o medie onderat+ entru am(ele criterii rezultatele ar fi diferite deinz$nd

de onderea acordat+ temeraturii &i reciita"iilor. ar du+ nici un criteriu -adridul nu ar fi celmai diferit fa"+ de restul gruului deoarece el se afl+ n interiorul poligonului convex format de

cele 2 de puncte corespun!"toare celor 2 de sta#ii studiate.ste interesant de v+zut ce se $nt$ml+ dac+ $ncerc+m s+ facem o com(ina"ie $ntre criteriuldat de reciita"ii &i cel dat de temeraturi. !entru aceasta am considerat c+ ar fi mai otrivit de aune onderea de 0R entru temeraturi &i 1R entru reciita"ii. /i s'a +rut firesc s+ facema&a deoarece amlitudinea $n reciita"ii este mult mai mare dec$t amlitudinea $n temeraturi.>ltfel sus distan"ele termice sunt foarte mici comarativ cu cele $n reciita"ii. in aceast+cauz+ dac+ f+ceam doar o medie aritmetic+ siml+ a celor dou+ distan"e o("ineam acela&i lucru ca&i dac+ foloseam numai reciita"iile.

Ioteza noastr+ este c+ sunt mai multe feluri de clim+ mediteraneean+ care difer+ $ntreelemai mult dec$t difer+ clima -adridului ?$n mod conven"ional numit+ clim+ temeratcontinental+@ de una din ele.

!entru a o verifica am ata&at fiec+rei sta"ii vecinele9 ei $n reciita"ii $n temeratur+recum &i du+ am(ele criterii onderate a&a cum s'a ar+tat mai sus. #ecina unei sta"ii este ceasituat+ la cea mai mic+ distan"+ de ea. !entru a g+si sta"ia vecin+ din unctul de vedere altemeraturii c+ut+m $n coloana coresunz+toare din ta(elul 3 num+rul marcat cu ro&u &i vedemc+rei sta"ii $i coresunde. e eemlu entru -adrid o("inem sta"ia Trieste deoarece distan"atermic+ minim+ $ntre madrid &i o alt+ sta"ie este de 5>*&i coresunde sta"iei Trieste. !entru a g+sista"ia vecin+ din unctul de vedere al reciita"iilor c+ut+m $n coloana coresunz+toare din ta(elul4 num+rul marcat cu ro&u &i vedem c+rei sta"ii $i coresunde. e eemlu entru -adrid o("inem

38


39/55

sta"ia Balonic deoarece distan"a minim+ din unctul de vedere al regimului reciita"iilor este $ntre-adrid &i o alt+ sta"ie este (.>:&i coresunde sta"iei Balonic. >nalog ta(elul 5 ne arat+ vecinamit+9 ca fiind -arsilia. ( inem astfel urm+toarul ta(el

Ta(el nr 1 ,

Sta ia Veci#a +te"eratur!, Veci#a +"reci"ita ii, Veci#a +criterii cobi#

-adrid Trieste Balonic -arsilia)arcelona !alma de -allorca -arsilia !alma de -allorca#alencia !alma de -allorca Balonic )arcelona>licante -enton Balonic !alma de -allorcaAi(raltar eraDlion eraDlion eraDlion!alma de -allorca Toulon -adrid )arcelona-arsilia /isa )ari ToulonToulon /isa -enton -arsilia/isa -arsilia -enton Toulon-enton Gorfu Toulon ToulonAenova -arsilia -enton /isa/eaole Toulon Blit BlitCagliari !alma de -allorca !alma de -allorca !alma de -allorca%a #aletta eraDlion Cagliari eraDlion)ari *imini #ene ia -arsilia -adrid*imini Trieste )arcelona )ari#ene ia )ari )arcelona )ariTrieste *imini #ene ia *iminiBlit /eaole /eaole /eaoleGorfu -enton /eaole /eaoleeraDlion %a #aletta %a #aletta %a #aletta

>tena Gorfu -adrid !alma de -allorcaBalonic >tena -adrid >tena

*ezultatul se vede mai (ine e scemele urm+toare. >m figurat toate cele 23 de sta ii. ;nele dintre ele sunt marcate cu un cenar , sunt cele care sunt cele mai aroiate de vreo alt+sta ie.

Cenarul ro u se refer+ la temeraturi cenarul al(astru la reciita ii iar cel verde se refer+ la com(inarea celor dou+ criterii a a cum a fost elicat+ mai sus.

30


40/55

Comararea sta iilor din uctul de vedere al temeraturilor. B+geata $nseamn+ Seste cel maiaroae de S. madridul nu este marcat cu nici un cenar deci nu are tiic.

Comararea sta iilor din uctul de vedere al reciita iilor. B+geata $nseamn+ 9este mai aroae de9 . madridul este marcat cu cenar , este cel mai aroiat de >tena Balonic !alma de-allorca. !are tiic entru clima mediteraneean+.

4


41/55

Comararea sta iilor din am(ele uncte de vedere. B+geata indic+ este cel mai aroaede9. -adridul este marcat cu cenar , este cel mai aroae de )ari.

>cum unem ro(lema astfel , oare care sta ie este mai diferit+ fa + de restul celorlalte sta ii N vom ata a fiec+rei sta ie acea sta ie care se afl+ situat+ la cea mai mare distan + de ea din cele trei uncte de vedere , temeratur+ reciita ii i criteriul com(inat. B+ convenim s+ numim o asemenea sta ie ousa celei dint:i. >vem atfel trei ouse , termic+ luviometric+ i mit+.

e eemlu ousa termic+ a -adridului este %a #aletta ?vezi rima coloan+ din ta(elul3valoarea marcat+ cu al(astru@ M ousa sa luviometric+ este Gorfu ?vezi rima coloan+ din ta(elul4 valoarea marcat+ cu al(stru@ M ousa sa mit+ este Gorfu ?vezi rima coloan+ din ta(elul 5valoarea marcat+ cu al(astru@.

41


42/55

usele fiec+rei sta"ii sunt rezentate $n urm+torul ta(el ,

Ta(el 2

Sta ia Veci#a +te"eratur!, Veci#a +"reci"ita ii, Veci#a +criterii cobi#a-adrid %a #aletta Gorfu Gorfu)arcelona #ene"ia Gorfu Gorfu#alencia #ene"ia Gorfu Gorfu

>licante #ene"ia Gofu TriesteAi(raltar #ene"ia Trieste #ene"ia!alma de -allorca #ene"ia Gorfu Trieste-arsilia %a #aletta Gorfu GorfuToulon #ene"ia Gorfu Trieste/isa %a #aletta Ai(raltar Ai(raltar-enton #ene"ia Gorfu TriesteAenova %a #aletta #alencia %a #aletta/eaole %a #aletta >licante #ene"iaCagliari #ene"ia Gorfu Trieste%a #aletta #ene"ia Trieste Trieste)ari %a #aletta Gorfu Gorfu

*imini %a #aletta Gorfu Ai(raltar #ene ia %a #aletta Gorfu Ai(raltar Trieste %a #aletta Ai(raltar Ai(raltar Blit %a #aletta >licante Ai(raltar Gorfu #ene"ia >licante #ene"iaeraDlion #ene"ia Trieste #ene"ia>tena #ene"ia Gorfu TriesteBalonic #ene"ia Gorfu Gorfu

Be o(serv+ clar c+ sta"iile din -area >driatic+ E cu ece"ia sta"iilor (ari &i *imini difer+

cel mai mult de restul sta"iilor unanim accetate ca f+c:nd arte din clima mediteraneean+. >area&adar c+ sta"iunile de la -area >driatic+ E #ene"ia Trieste Gorfu E sunt mult mai diferite derestul gruului de clim+ mediteraneean+ dec:t -adridul. e aceea unii climatologi diferen"iaz+ unclimat dalmatin9 diferit de climatul mediteraneean.

42


43/55

T>)% 3 cu distan"ele termice medii dintre sta"ii sortate cresc+tor du+ distan"a medie fa"+ de gru

Madrid

Barcel

Valencia

Alicante

Gibraltar

Palma

Marsilia

Toulon Nisa

Menton

Genova

Nee

Barcelona 8,66 0 2.67 3.54 8.78 1.6 4.4 1.66 3.62 4.12 7.75 2.9

Toulon 7.72 1.66 3.63 4.88 10 2.85 3.12 0 2.33 5.24 6.59 2.9

Neapole 7.61 2.95 4.4 5.03 10.29 3.48 4.56 2.95 4.60 5.57 6.82 0

Palma 9.91 1.6 3.19 2.85 7.77 0 5.78 2.85 4.76 2.94 8.60 3.4

Valencia 9.09 2.67 0 4.09 8.93 3.19 5.49 3.63 5.15 4.82 9.25 4.4

Nisa 7.1 3.62 5.15 6.88 11.78 4.76 1.97 2.33 0 7.27 5.36 4.6

Marsilia 5.45 4.4 5.49 7.69 12.90 5.78 0 3.12 1.97 8.32 5.1 4.5

Split 5.29 5.37 5.82 7.88 13.34 6.11 4.4 4.80 5.35 8.42 6.46 3.5

Alicante 11.59 3.54 4.09 0 6 2.85 7.69 4.88 6.88 2.1 10.66 5.0

Korfu 11.6 4.25 4.87 2.99 6.66 3.19 8.23 5.44 7.60 2.62 10.60 4.4

Cagliari 10.91 3.34 5.17 4.51 8.25 2.87 6.27 3.94 4.72 4.54 8.18 5.1

Menton 12.37 4.12 4.82 2.1 5.34 2.94 8.32 5.24 7.27 0 9.90 5.5

Atena 10.52 5.92 6.14 5.70 9.64 5.41 8.58 6.54 8.61 5.69 10.86 4.6

Genova 6.95 7.75 9.25 10.66 15.6 8.60 5.1 6.59 5.36 10.99 0 6.8

Madrid 0 8.66 9.09 11.59 17.15 9.91 5.45 7.72 7.1 12.37 6.95 7.6

Salonic 9.52 8.06 7.45 8.2 12.51 8.51 9.36 8.69 10.2 9.34 12.03 6.7

Trieste 3.910.4

8 11.03 13.65 19.04 11.68 6.8 9.5 8.34 14.38 6.44 9.2

Heraklion 17.04 9.11 9.28 6.38 3.5 7.9 13.3 10.35 12.38 5.49 15.56 9.8

Gibraltar 17.15 8.78 8.93 6 0 7.77 12.9 10 11.78 5.34 15.60 10

imini 5.17 12.08 12.66 15.28 20.73 13.30 8.11 10.99 9.52 16.02 7.37 11

!aValetta 17.68 9.54 9.76 6.71 3.51 8.21 13.81 10.77 12.70 5.63 16 10

Bari 5.41 12.93 13.47 15.99 21.39 14.21 8.95 11.81 10.57 16.81 8.54 11

Venetia 6.78 14.23 14.72 17.09 22.36 15.54 10.44 13.1312.1

3 17.95 10.29 12

Cagliar

i !aVal Bari imini Vene#ia

Triest

e Split Korfu Herak Atena SaloBarcel 3,34 9,54 12,93 12,08 14,23 10,48 5,37 4,25 9,11 5,92 8,06

Toulon 3,94 10,77 11,81 10,99 13,13 9,50 4,80 5,44 10,35 6,54 8,69

Neapole 5,12 10,57 11,71 11,08 12,87 9,24 3,51 4,46 9,83 4,65 6,74

Palma 2,87 8,21 14,21 13,3 15,54 11,68 6,11 3,19 7,90 5,41 8,51

Valencia 5,17 9,76 13,47 12,66 14,72 11,03 5,82 4,87 9,28 6,14 7,45

Nisa 4,72 12,7 10,57 9,52 12,13 8,34 5,35 7,60 12,38 8,61 10,2

Marsilia 6,27 13,81 8,95 8,11 10,44 6,80 4,40 8,23 13,3 8,58 9,36

Split 7,68 13,41 9,37 8,68 10,70 6,84 0 7,28 12,74 6,07 6,96

Alicante 4,51 6,71 15,99 15,28 17,09 13,65 7,88 2,99 6,38 5,70 8,20

Korfu 5,28 6,36 15,99 15,31 17,07 13,45 7,28 0 5,64 3,66 7,60

Cagliari 0 9,05 14,59 13,53 16,03 12,13 7,68 5,28 9 7,79 10,6

Menton 4,54 5,63 16,81 16,02 17,95 14,38 8,42 2,62 5,49 5,69 9,34

Atena 7,79 9,02 14,89 14,53 15,70 12,57 6,07 3,66 8,15 0 6,14

Genova 8,18 16 8,54 7,37 10,29 6,44 6,46 10,56 15,56 10,86 12,0Madrid 10,91 17,68 5,41 5,17 6,78 3,90 5,29 11,6 17,04 10,52 9,52

Salonic 10,62 12,71 13,43 13,48 13,89 11,56 6,96 7,60 11,56 6,14 0

Trieste 12,13 19,59 3,37 2,32 5,62 0 6,84 13,45 18,84 12,57 11,5

Heraklion 9 2,09 21,39 20,7 22,38 18,84 12,74 5,64 0 8,15 11,5

Gibraltar 8,25 3,51 21,39 20,73 22,36 19,04 13,34 6,66 3,5 9,64 12,5

imini 13,53 21,33 2,67 0 5,34 2,32 8,68 15,31 20,7 14,53 13,4

!aValetta 9,05 0 22,16 21,23 23,27 19,59 13,41 6,36 2,09 9,02 12,7

43


44/55

Bari 14,59 22,16 0 2,67 2,67 3,57 9,37 15,99 21,39 14,89 13,4

Venetia 16,03 23,27 2,67 3,54 0 5,62 10,7 17,07 22,38 15,70 13,8

Ta(el 4 cu distan"ele medii dintre sta"ii ?reciita"ii@ sortate cresc+tor du+ distan"a medie fa"+ de gru

Madrid

Barcel

Valencia

Alicante

Gibraltar

Palma

Marsilia

Toulon Nisa

Menton

Genova

Neape

Marslilia 36,12 43,13 76,46 84,62 172,22 45,09 0 48,72 91,5 54,56 189,01 128,1

Bari 44,1 51,5 86,95 86,71 166,79 48,47 25,1 51,26 94,75 59,05 187,8 125,5

Menton 81,92 75,97 121,41 132,35 148,28 86,82 54,56 30,08 48,26 0 154,56 88,44Toulon 78,02 76,38 116,59 126,8 145,9 81 48,72 0 67,19 30,08 167,39 100,5

Madrid 0 58,11 60,61 69,43 178,94 44,41 36,12 78,02116,7

4 81,82 206,66 148,6

Palma 44,41 51,04 77,71 58,52 194,21 0 45,09 81113,1

1 86,82 209,33 141,5

Barcelona 58,11 0 79,13 81,05 205,05 51,04 43,13 76,38 99,75 75,97 200,14 138,7

Salonic 28,6 48,45 50,76 58,44 198,07 46,11 44,06 89,09122,3

6 90,52 213,04 158,4

Nisa116,7

4 99,75 150,69 160,28 168,72

113,1

1 91,5 67,19 0 48,26 160,13 61,5

Cagliari 60,93 84,72 92,97 78,39 180,24 56,6 70,81 97,01116,0

9 97,69 207,86 143,1

imini100,32 55,02 116,67 119,49 213,82 82,91 75,95 84,49 85,06 77,85 193,52 121,6

Atena 47,22 83,72 62,23 61,66 184,79 57,95 62,7 98,96135,2

6 104,6 215,94 167,4

!a Val 87,37109,1

3 120,75 119,38 144,12 79,84 80,68 80,39

110,7

2 91,34 206,38 125,9

Vene#ia104,2

3 69,79 119,49 133,7 228,15

109,8

7 93,08 113,3

113,1

8 99,8 208,09 145,6

Neapole148,6

4

138,7

7 190,48 194,19 161,98

141,5

6 128,17

100,5

5 61,5 88,44 122,9 0

Split146,4

3

131,7

9 189,92 193,21 170,4

142,5

4 127,08

105,6

3 68,43 89,59 172,1 35,61

Valencia 60,61 79,13 0 69,71 220,38 77,71 76,46116,5

9

150,6

9 121,41 242,12 190,4

Alicante 69,43 81,05 69,71 0 228,18 58,52 84,62 126,8160,2

8 132,35 231,45 194,1

Herak175,5

3 193,3 215,97 211,87 108,89

173,0

5 165,73

141,4

9

153,9

5 147,2 207,17 142,7

Trieste188,1

2

154,8

2 216,79 221,28 256,74 185,6 172,55

167,3

9

129,8

2 146,97 212,26 138,3

Gibraltar

178,9

4

205,0

5 220,38 228,18 0

194,2

1 172,22 145,9

168,7

2 148,28 168,2 161,9

Genova206,6

6

200,1

4 242,12 231,45 168,2

209,3

3 189,01

167,3

9

160,1

3 154,56 0 172,9

Korfu255,9

5 253,7 297,87 305,62 174,74

252,8

2 234,93

194,2

4

167,4

2 189,82 218,64 124,7

Cagliari !aVal Bari imini Vene#ia Trieste Split Korfu Herak Atena Salon

Marslilia 70,81 80,68 25,1 75,95 93,08 172,55 127,08 234,93165,7

3 62,7 44,06

Bari 68,29 75,27 0 78,9 95,4 170,53 123,68 229,94153,5

7 64,58 47,76

Menton 97,79 91,34 59,05 77,85 99,8 146,97 89,59 189,82 147,2 104,6 90,52

Toulon 97,01 80,39 51,26 84,49 113,3 167,39 105,63 194,24141,4

9 98,96 89,09

Madrid 60,93 87,37 44,1 100,32 104,23 188,12 146,43 255,95175,5

3 47,22 28,13

44


45/55

Palma 56,6 79,84 48,47 82,91 109,87 185,6 142,54 252,82173,0

5 57,95 46,11

Barcelona 84,72

109,1

3 51,5 55,02 69,79 154,82 131,79 253,7 193,3 83,72 48,45

Salonic 65,25 100,5 47,76 91,54 90,77 182,22 1853,93 269,43187,9

5 52,82 0

Nisa 116,09110,7

2 94,75 85,06 113,18 129,82 68,43 167,42

153,9

5 135,26 122,36

Cagliari 0 69,11 68,29 116,59 131,74 199,05 145,92 246,81150,2

1 62,22 65,25

imini 116,59122,0

4 78,9 0 75,67 131,03 117,42 234,06

195,6

5 114,9 91,54

Atena 62,22 79,14 64,58 114,9 133,94 216,29 171,05 269,65175,3

5 0 52,82

!a Val 69,11 0 75,27 122,04 158,01 214,38 138,95 208,54106,5

9 79,14 100,5

Vene#ia 131,74158,0

1 95,4 75,67 0 111,24 126,15 259,3 223,4 133,94 90,77

Neapole 143,13125,9

4 125,5 121,6 145,67 138,38 35,61 124,78

142,7

6 167,44 158,48

Split 145,92138,9

5 123,68 117,42 126,15 113,58 0 142,73

157,5

2 171,05 153,93

Valencia 92,97120,7

5 86,95 116,67 119,49 216,79 189,92 297,87

215,9

7 62,23 50,76

Alicante 78,39

119,3

8 86,71 119,49 133,7 221,28 193,21 305,62

211,8

7 61,66 58,48

Herak 150,21106,5

9 153,57 195,65 223,4 245,21 157,52 160,12 0 175,35 187,95

Trieste 199,05214,3

8 170,53 131,03 111,24 0 113,58 228,4

245,2

1 216,29 182,22

Gibraltar 180,24144,1

2 166,79 213,82 228,15 256,74 170,4 174,74

108,8

9 184,79 198,07

Genova 207,86206,3

8 187,8 193,52 208,09 212,26 172,1 218,64

207,1

7 215,94 213,04

Korfu 246,81208,5

4 229,94 234,06 259,03 228,4 142,73 0

160,1

2 269,65 269,43

Ta(elul 5. istan"ele com(inate , 0R temeraturi < 1R reciita"ii

Madri

d

Barc

el

Valenci

a

Alicant

e

Gibralt

ar

Palm

a

Marsili

a

Toulo

n Nisa

Mento

n

Genov

a

Neapo

eMadrid 0 14,47 15,15 18,53 35,04 14,35 9,06 15,52 18,77 2,55 27,62 22,47

Barcelona 14,47 0 10,57 11,64 29,29 6,7 8,71 9,30 13,59 11,84 27,76 13,83

Valencia 15,15 10,58 0 11,06 30,97 10,96 13,14 15,29 20,22 16,96 33,46 23,45

Alicante 18,53 11,64 11,06 0 28,82 8,70 16,15 17,56 22,91 15,33 33,8 22,45

Gibraltar 35,04 29,29 30,97 28,82 0 27,19 30,12 24,59 28,65 20,17 32,42 26,49

Palma 14,35 6,70 10,96 8,70 27,19 0 10,29 10,95 16,07 11,62 29,63 17,54

Marsilia 9,06 8,71 13,14 16,15 30,12 10,29 0 7,99 11,12 13,78 24 17,38

Toulon 15,52 9,30 15,29 17,56 24,59 10,95 7,99 0 9,05 8,25 23,33 13

Nisa 18,77 13,59 20,22 22,91 28,65 16,07 11,12 9,05 0 12,1 21,37 10,75

Menton 20,55 11,72 16,96 15,33 20,17 11,62 13,78 8,25 12,1 0 26,45 14,41

Genova 27,62 27,76 33,46 33,8 32,42 29,53 24 23,33 21,37 26,45 0 24,11

Neapole 22,47 16,83 23,45 24,45 26,49 17,64 17,38 13 10,75 14,41 24,11 0Cagliari 17 11,81 14,47 12,35 26,27 8,53 13,35 13,64 16,33 14,32 28,97 19,43

!aVal 26,42 20,45 21,83 18,65 17,92 16,19 21,88 18,81 23,77 14,76 36,64 23,16

Bari 9,82 18,08 2,16 24,66 38,07 19,06 11,46 16,94 20,5 22,72 27,32 24,26

imini 15,2 17,58 24,33 27,23 42,11 21,59 15,71 19,44 18,03 23,8 26,72 23,24

Vene#ia 17,20 21,21 26,67 30,46 45,18 26,53 19,75 24,46 23,45 27,93 31,1 27,44

Trieste 22,71 25,96 32,71 35,78 44,71 30,24 24,05 26,24 21,32 29,08 27,67 23,08

Split 19,93 18,55 24,81 27,2 30,38 20,36 17,19 15,36 12,19 17,38 23,67 7,07

Korfu 37,2 29,62 34,66 33,55 24,13 28,47 31,72 24,86 24,34 21,6 32,42 16,94

45


46/55

Heraklion 34,59 28,44 30,88 27,57 14,39 25,2 29,87 24,5 27,77 20,21 36,28 24,11

Atena 15,24 14,29 12,36 11,87 28,12 11,2 14,85 16,44 22,14 16,15 32,45 21,39

Salonic 12,38 12,9 12,53 14,05 32,32 13,12 13,77 17,6 22,44 18,39 33,33 22,59

Cagliari !aVal Bari imini Vene#ia

Trieste Split Korfu Herak Atena Salon

Madrid 17 26,42 9,82 15,2 17,2 22,71 19,93 37,2 34,59 15,24 12,38

Barcelona 11,81 20,45 18,08 17,58 21,21 25,96 18,55 29,62 28,44 14,29 12,9

Valencia 14,47 21,83 22,16 24,33 26,67 32,71 24,81 34,66 30,88 12,36 12,53

Alicante 12,35 18,65 24,66 27,23 30,46 35,78 27,2 33,55 27,57 11,87 14,05

Gibraltar 26,27 17,92 38,07 42,11 45,18 44,71 30,38 24,13 14,39 28,12 32,32

Palma 8,53 16,19 19,06 21,59 26,53 30,24 20,36 28,47 25,2 11,2 13,12

Marsilia 13,35 21,28 11,46 15,71 19,75 24,05 17,11 31,72 29,87 14,85 13,77

Toulon 13,64 18,81 16,94 19,44 24,46 26,24 15,36 24,86 24,5 16,44 17,6

Nisa 16,33 23,77 20,05 18,03 23,45 21,32 12,19 24,34 27,77 22,14 22,44

Menton 14,32 14,76 22,72 23,8 27,93 29,08 17,38 21,6 20,21 16,15 18,39

Genova 28,97 36,64 27,32 26,72 31,1 27,67 23,67 32,42 36,28 32,45 33,33

Neapole 19,43 23,16 24,26 23,24 27,44 23,08 7,07 16,94 24,11 21,39 22,59

Cagliari 0 15,96 21,42 25,19 29,2 32,03 22,27 29,96 24,02 14,01 17,14

!aVal 15,96 0 29,69 33,53 39,07 41,03 27,3 27,21 12,75 16,93 22,76

Bari 21,42 29,69 0 10,56 12,21 20,42 21,74 38,98 36,75 21,35 18,21imini 25,19 33,53 10,56 0 12,91 15,42 20,42 38,72 40,27 26,02 22,63

Vene#ia 29,20 39,07 12,21 12,91 0 16,74 23,32 43 44,72 29,09 22,97

Trieste 32,03 41,03 20,42 15,42 16,74 0 18,20 36,29 43,36 34,2 29,78

Split 22,27 27,3 21,74 20,42 23,32 18,20 0 21,55 28,49 23,18 22,35

Korfu 29,96 27,21 38,98 38,72 43 36,29 21,55 0 21,65 30,62 34,54

Heraklion 24,02 12,75 36,75 40,27 44,72 43,36 28,49 21,65 0 25,69 30,35

Atena 14,01 16,93 21,35 26,02 29,09 34,2 23,18 30,62 25,69 0 11,42

Salonic 17,14 22,76 18,21 22,63 22,97 29,78 22,35 34,54 35 11,42 0

=' BIOCLI%A I TURIS%UL LITORALULUI %EDITERANEEAN

ste un climat ecitant'solicitant.6# $e3o#ul cald temeraturile sunt conforta(il r+coroase ?2'25oC@ datorit+ (rizelor de zi

care ventileaz+ aerul de e la+ deoarece acestea aduc aer mai r+coros dinsre mare. e aceeatemeraturile maime a(solute ?366'416 oC@ sunt suortate u&or.

/um+rul redus de zile cu loi &i usc+ciune se datoreaz+ invaziilor de aer troical uscat dinBaara. !loile de ti averse sunt rare &i de aceea atmosfera este redominant senin+ &i cu multsoare ceea ce face ca laele s+ fie uscate favoriz$nd elioteraia.

#$nturile de var+ sunt fier(in"i uscate uneori violente. Birocco vine din Baara co(oar+raid din -un"ii >tlas &i de aceea devine mai uscat. %a trecerea este -area -editeran+ nu se$ncarc+ cu umiditate. urata sezonului de cur+ eliomarin+ este mare'din mai $n+ $n setem(rie.

Climatul de litoral se caracterizeaz+ rintr'o sta(ilitate accentuat+ &i diferen"e mici detemeratur+ $ntre zi &i noate.;niformitatea gradului de umezeal+ &i aerul $nc+rcat cu aerosoli rezulta"i din sargerea

valurilor sunt (enefice entru ersoanele cu afec"iuni resiratorii.>c"iunea (iclimatic+ ecitant+ se datoreaz+ valorilor ridicate ale radia"iilor ultraviolete

con"inutului $n iod &i s+ruri &i v$nturilor fier(in"i din sud.>c"iunea (ioclimatic+ calmant+ se elic+ rin valorile umezelii aerului &i ale resiunii

care sunt relativ constante recum &i amlitudinile diurne reduse.

46


47/55

Confortul termic rezult+ din $m(inarea temeraturii cu umezeala aerului v$nturile de ti(rize &i valorii radia"iei calorice.

ste un climat solicitant entru sistemul nervos vegetativ &i endocrin datorit+ a(unden"eiradia"iei solare din aer. *adia"ia solar+ are efect imunologic antiraidic dar stimuleaz+ activitateaglandei iofize a glandelor surarenale genitale recum &i a tiroidei.

Cura eliomarin+ ermite reconfortarea organismului dac+ este alicat+ udicios. stecontraindicat+ $n afec"iuni reumatismale inflamatorii nesta(ilizate &i $n iertiroidism.

6# $e3o#ul rece temeraturile sunt relativ r+coroase ?5'1 oC@. /e(ulozitatea este ridicat+

iar reciita"iile (ogate datorit+ intensific+rii ciclonilor mediteraneeni. Bunt frecvente v$nturilereci cata(atice ?)ora -istral Tramontanul@. Bezonul turistic dureaz+ din octom(rie $n+ $narilie fiind recomandat+ aeroteraia. fectul teraeutic al aerului m+rii se manifest+ rinaerosolii salini eisten"i $n aer.

e&i cantitatea de radia"ie este redus+ la surafa"+ deoarece se reflect+ e surafa"a m+rii &ia nisiului $n aer are valori mai ridicate ermi"$nd aeroelioteraia &i ciar efectul de (ronzaref+r+ o $nsorire reala(il+. >ceast+ ractic+ este recomandat+ ersoanelor cu afec"iuni resiratorii &iendocrine $n sta"iuni recum >nti(es /isa -enton etc. >eroelioteraia contri(uie &i lacre&terea rezisten"ei organismului la frig.

Factorii climatici de cur+ men"iona"i recum &i relieful litoral cu le &i dune de nisi lagune faleze mun"i calcaro&i &i izvoare minerale elic+ fluurile turistice imortante recum &i

varietatea tiurilor de turism racticate , de odin+ &i cur+ eliomarin+ (alnear cultural'istoric &ide circula"ie cu valen"e culturale.

:' &RINCI&ALELE REGIUNI TURISTICE ALE EURO&EI %EDITERANEENE

1'Riviera $"a#iol!'

ste cel mai rerezentativ areal turistic al Baniei rin laele de mare frumuse"e alelitoralului calitatea laelor &i a aei de mare rin regimul termic &i $nsorirea uternic+ recum &irin ifrastructura turistic+ de mare amloare &i diversitate. Be desf+&oar+ e circa 1 Dm de laAi(raltar $n+ la grani"a cu Fran"a. )ioclimatul cel mai rielnic entru turimul litoral este cel dinzona sud'estic+ >licante &i #alencia unde num+rul de zile loioase este cel mai mic. Tiurile deturism racticate aici sunt toate cele atru de mai sus adic

Lucrarea de Licenta La Geografie Turism

Documents

Transcript of Lucrarea de Licenta La Geografie Turism