LUCRAREA ASTRELOR(ASTROLOGIA)11 October 2010tags: AXA, Oglinda Vremii, ziar ortodox, publicatie ortodoxa, oceanografie ortodoxa, scara, credinta, religie, ortodoxieby AXAScris de Dan BDULESCUExist i o astrologie revelat a lui Dumnezeu, adic o nvtur despre lucrarea acestor corpuri cereti. S ncercm s schim pe scurt, elementele eseniale ale acestei astrologii.Aici se vede c pmntul este fcut la nceput, fiind aadar centrul creaiei vzute, iar cerul se afl i se rotete n jurul lui. Deci el nu este o planet, ci reperul central i staionar n jurul cruia se nasc celelalte corpuri numite lumintori i stele. Lumintorul mare este soarele iar cel mic este luna. Dar atenie! i ei se socotesc a fi planete! Stele se numesc acele corpuri fixe ce se rotesc mpreun cu cerul de la rsrit la apus.Pentru cei ce vor ntreba: Dar unde scrie aa ceva n Scriptur? vom indica faptul c am folosit i vom folosi n continuare i surse patristice tradiionale:Dar cei ce sar peste anuri folosesc cuvintele acestea ale Scripturii pentru aprarea horoscopului i spun c viaa noastr depinde de micrile cereti; de aceea i haldeii citesc n stele semne ale ntmplrilor din viaa noastrCe spun ei? Spun c ntlnirea stelelor mictoare, adic a planetelor, cu stelele din zodiac (Sfntul Vasile cel Mare Hexaimeron )n vremea naterii trupeti, iubitoare de oameni i mntuitoare a Domnului, care pentru noi s-a fcut, s-a artat magilor o stea (Matei II, 2), care nu era dintre stelele fcute la nceput. i lucrul acesta este vdit din aceea c steaua mergea cnd dela rsrit la apus, cnd dela miaznoapte la miazzi, cnd se ascundea, cnd aprea, iar aceasta nu este rnduiala i firea stelelor. (Sfntul Ioan Damaschin Dogmatica)n legtur cu steaua din Betleem, Sfntul Ioan Gur de Aur a dezvoltat amplu problema ei n mai multe omilii:- Dar ce spun ei?- Ei spun: Iat c s-a artat o stea la naterea lui Hristos! Deci aceasta-i o dovad c astrologia este adevrat. Dac Hristos S-a nscut dup legile astrologiei, pentru ce mai spunei voi cretinii, c Hristos a pus capt astrologiei, ca a artat c destinul nu are putere, c a nchis- De unde vom cpta rspuns la aceste ntrebri?- Chiar din cele scrise n Evanghelie. Ca n-a fost una din stelele cele multe, dar, mai bine spus, dup prerea mea, n-a fost nici stea, ci o putere nevzut, care a luat chip de stea, se vede n primul loc din mersul ei. Nu este, nu este vreo stea care s mearg pe cer cum a mers steaua aceasta; noi vedem c i soarele i luna i toate celelalte stele merg de la rsrit la apus; steaua aceasta, ns, mergea de la miaznoapte la miazzi, ca aa se afla Palestina fata de Persia. n al doilea loc, i din timpul n care s-a artat putem vedea ca steaua aceasta n-a fost una din multele stele. Nu se vedea noaptea, ci ziua namiaza mare pe cnd strlucea soarele; putere pe care n-o au nici stelele, nici luna; c luna depete n strlucire pe toate celelalte stele, dar cnd se ivesc razele soarelui, se ascunde ndat i dispare. Steaua aceasta, ns, prin mrimea strlucirii sale, a biruit i razele soarelui; strlucea mai tare dect ele; lumina mai puternic, dei era alt luminMai mult: cnd steaua a ajuns deasupra Pruncului, steaua s-a oprit. Iar ca o stea, cnd s se ascund, cnd s se arate i n sfrit s se opreasc dup ce iar s-a artat, nseamn c era o stea cu o putere mai mare dect a unei stele obinuite. (Discuii despre Steaua de la Betleem n care se aduc dovezi contra susintorilor astrologiei)nvaii spun c printre aceti lumintori sunt apte planete; ei spun deasemeni c ele au o micare contrar cerului. Din pricina asta le-au numit planete. Ei spun c cerul se mic de la rsrit ctre apus, iar planetele de la apus ctre rsrit; iar cerul trage mpreun cu el pe cele apte planete prin micarea lui, pentruc este mai iute. Numele celor apte planete sunt acestea: Luna, Mercur, Venus, Soarele, Marte, Zeus sau Jupiter, Saturn. n fiecare zon a cerului se afl una dintre aceste planete.La cea dinti, adic cea mai de sus, Saturn.La cea de-a doua, Jupiter.La cea de-a treia, Marte.La cea de-a patra, Soarele.La cea de-a cincea, Venus.La cea de al aselea, Mercur.La cea de-a aptea, i cea mai de jos, Luna.Ele i urmeaz fr ncetare calea pe care Creatorul le-a ornduit lor, i aa cum le-a ntemeiat, dup cum spune dumnezeiescul David: Luna i stelele care Tu ai ntemeiat. Prin cuvintele le-ai ntemeiat a artat fixitatea i imutabilitatea ornduielii i aezrii date lor de Dumnezeu. Cci le-a ornduit la vremi, la semne, la zile, i la aninvaii spun c dintre stele sunt pe cer dousprezece zodii, care au o micare contrar soarelui, lunii, i celorlalte cinci planete, i c prin cele dousprezece zodii trec cele apte planete. Soarele face o lun n fiecare zodie i timp de dousprezece luni strbate cele dousprezece zodiiElinii spun c prin rsritul i apusul i prin conjuncia acestor stele, i a soarelui i a lunii, se conduc toate destinele noastre. Cu acestea se ocup astrologia. Dar noi susinem c ele sunt semne de ploaie, de secet, de frig, de cldur, de umezeal, de uscciune, de vnturi i de alte asemenea, dar nici ntr-un caz semne ale faptelor noastre, cci noi am fost fcui liberi de Creator i suntem stpnii faptelor noastre. Dac facem toate din cauza micrii stelelor, facem cu necesitate ceea ce facem; iar ceea ce se face cu necesitate nu este nici virtute nici viciu. Iar dac nu am dobndit nici virtute, nici viciu, atunci nu suntem vrednici nici de laude, nici de pedepse. Dumnezeu va fi nedrept dac d unora bunti, iar altora necazuri. Apoi Dumnezeu nu va crmui i nici nu va purta de grij de fpturile Sale, dac toate se conduc i se produc din necesitate. De prisos va fi raiunea noastr, cci nu suntem stpnii niciunei fapte i n deert deliberm. Dar negreit raiunea ni s-a dat n scopul deliberrii; pentru aceea tot ceea ce este raional este i liber.Noi spunem c stelele nu sunt cauza celor care se ntmpl, nici a producerii celor ce se ntmpl, nici a producerii celor care se fac, nici a distrugerii celor care pier, ci mai degrab semne ale ploilor i ale schimbrii aerului. Poate c ar spune zice cineva c stelele, dac nu sunt cauzele rzboaielor, sunt totui semnele lor. Calitatea aerului, ns, care rezult din pricina soarelui, lunii i a stelelor ntru un fel i n alt fel deosebite ntocmeli ale trupurilor i aezri i plecri face. Iar aezrile sunt din cele ce sunt ntru puterea noastr, pentru c se stpnesc de cuvnt i se poart i se schimbPentru c i steaua aceea ce s-au artat magilor la naterea Domnului cea pentru noi dup trup cu iubire de oameni i mntuitoare, nu a fost din stelele cele ce s-au fcut ntru nceput. i artat este dintru aceasta, c uneori fcea cltoria de la rsrit ctre apus, iar alte ori de la miaz noapte ctre miazzi, i uneori se ascundea iar alte ori se arta. C aceasta nu este a rnduielii sau a firii stelelorCiclul zodiacal se mic piezi mprit fiind n dousprezece pri care se numesc zodii, iar zodia are trei decani, treizeci de grade, iar gradul are aizeci de minute. Deci are cerul 360 de grade. Jumtate de sfer cea deasupra pmntului,180 de grade, i de sub pmnt, 180. (Sfntul Ioan Damaschin Dogmatica)S relum iniierea divin n tainele cosmologiei i astrologiei lui Dumnezeu fcut lui Set. Observm i modalitatea ei supranatural: Set este rpit la cer 40 de zile de ctre nger. n paralel cu seminia binecuvntat a lui Set, fiii oamenilor au existat i urmaii lui Cain, care s-au abtut de la poruncile lui Dumnezeu, i au fost iniiatorii magiei, ocultismului, vrjitoriei, ghicitului, idolatriei i politeismului.S vedem acum apariia i istoricul astrologiei din perspectiva bisericeasc:ntru aceea au sosit i nite filosofi de la rsrit. Aceti filosofi erau crai dela Persida, cci atuncea craii i mpraii erau filosofi i tiau ntoarcerea cerului i umblarea stelelor. Acest meteug l nvaser acetia dela Valaam strmoul lor, carele prorocise de Hristos i zisese aa: Numerii XXIV, 17. (Cazanie la 25 decembrie)Uitnd de unul Dumnezeu, viu i atotputernic, rsritul czuse de-a lungul vremii sub stpnirea firii omului i, ntruct stelele sunt corpurile cele mai puternice din lumea zidit, aceasta nseamn c ei se aflau sub stpnirea stelelor. Popoarele rsritene credeau c stelele erau fiine vii i puternice care stpneau att toate lucrurile fcute de pe pmnt, ct i vieile oamenilor. Popoarele rsritene le idolatrizau privindu-le pe unele ca fiind bune iar altele rele. Ele semnificau zei buni sau ri, care nviorau sau ardeau cu ochii lor nvpiai, pstrnd sau omornd viaa. Oamenii aduceau jertfe, chiar i jertfe omeneti, att zeilor buni, ct i celor ri, pentru a ctiga bunvoirea zeilor buni i a ndeprta vrjmia celor ri. Pentru a scpa de aceste credine populare nepotrivite cu nelepciunea omului, nvaii din rsrit au nceput s caute n stele i s vad ce pot aduce ele n vieile oamenilor. Ei au fost primii care au fcut tiina stelelor: aceea pe care o numim astrologie. Totui, aceast tiin nu a adus oamenilor libertate, ci a descoperit o nrobire i mai mare i team i mai mare.Craii de la rsrit au descoperit c stelele nu erau de fapt zei, aa cum credeau oamenii, ci, c influena lor puternic asupra tuturor lucrurilor vii de pe pmnt era att de mare i cu o precizie att de matematic, nct nici o fiin vie nu era n stare, printr-o frm de spaiu sau printr-o clip, s se elibereze de aceast nrobire oarb i nemiloas a stelelor. Ca i cum stelele nu ar fi fost fcute pentru om, ci omul pentru stele! Stelele crmuiau naterea i viaa lui, ntmplrile fericite i nefericite, caracterul i transformrile lui, fiecare ntmplare din viaa lui i chiar moartea! Omul era un rob desvrit i fr de ajutor n faa stelelor. El era un vis, n care stelele iari i-au ntunecat contiina. Aceast tiin a adus sau a ndrumat i a hrnit toate felurile de ocultism, vrjitorie, prezicerea viitorului, descntece i farmece, i toate celelalte lucruri care, pentru cretini, au un singur nume: superstiie. Acesta era un nor ntunecat i sufocant care s-a rspndit din rsrit nspre apus i a apsat asupra ntregii lumi cu greutatea lui ucigtoare. i astfel craii nu au lsat contiina omului liber, ci au nrobit-o i mai tare, alctuind un sistem adnc de fatalism, n care omul era sufocat de groaza de a fi singur, lepdat i lipsit de ajutor. (Sfntul Nicolae Velimirovici, Predic la Naterea Domnului )Scriptura este extrem de srac n referiri astrologice. Singurele pasaje relevante pot fi gsite n Cartea Iov: IX, 7-9; XXXVIII, 31-34.Se gsesc ns mult mai multe referiri legate de interzicerea mai nti al cultului politeist al atrilor, urmat i de oprirea cu strnicie de ctre Dumnezeu a slujirii stelelor, chiar la nivelul meteugului astrologic al magilor persani. Despre ei troparul Naterii spune:Naterea Ta Hristoase Dumnezeul nostru, rsrit-a lumii lumina cunotinei. Cci ntru dnsa cei ce slujeau stelelor, de la stea s-au nvat s se nchine ie, Soarelui dreptii, i s Te cunoasc pre Tine Rsritul cel de sus, Doamne slav ie!Legea lui Dumnezeu dat prin proorocul Moise osndete cultul stelelor: Deuteronom IV, 19; XVII, 3-5.Prescripiile lui Moise sunt reluate i de ctre proorocii urmtori: Isaia 47, 13; Ieremia XIX, 13-15.Aa suna legea lui Dumnezeu dat poporului ales. Dar, din pcate, chiar i acetia s-au abtut n repetate rnduri de la ea, crmuitori i popor deopotriv: IV Regi XXI, 3-7mpratul Iosia, ajutat de arhiereul Helchia a luat msuri drastice de strpire a cultului astrologic idolatru: IV Regi XXIII, 4-16.Sfinii Prini osndesc astrologia fr echivoc: Sfntul Vasile cel Mare (sec. IV):Dar cei ce sar peste anuri (proverb despre cei care ncearc cele imposibile) folosesc cuvintele acestea ale Scripturii pentru aprarea horoscopului i spun c viaa noastr depinde de micrile cereti; de aceea i haldeii citesc n stele semne ale ntmplrilor din viaa noastr. Cuvntul Scripturii este simplu: S fie spre semne; dar ei spun c aici nu e vorba de schimbrile vzduhului, nici de schimbrile anotimpurilor, ci de soarta pe care o avem n via.Ce spun ei? Spun c ntlnirea stelelor mictoare, adic a planetelor, cu stelele din zodiac, dup forma pe care o au cnd se ntlnesc unele cu altele, determin cutare i cutare natere; iar alte raporturi acelorai stele determin o soart diferit.Poate c nu-i fr de folos pentru lmurirea acestor lucruri s iau cuvntul mai de sus. Nu voi spune nimic de la mine, ci voi folosi chiar cuvintele astrologilor pentru a-i combate, ca pe cei cuprini mai demult de aceast rtcire s-i tmduiesc, iar pe ceilali s-i ntresc, ca s nu cad n rtcirea aceasta. (Hexaimeron)Sfntul Ambrozie al Mediolanului (sec. IV):nc unii au ncercat a nfia feluri naterilor, soarta ce-o va avea tot omul ce s-a nscut. ns lucrul acesta nu este numai plin de deertciune, ci nici nu aduce vreun folos celor ce vor s afle i este i cu neputin celor ce fgduiesc c vor afla. Cci ce este mai lipsit de folos dect a face pe cineva s rmn tot cel s-a nscut? Nimeni, dar, nu se cuvine a-i schimba viaa sa, starea sau nravurile i a cuta prin aceasta s fie mai bun, ci s rmn n credina sa. i nici nu-l poi luda pe cel cinstit, nici osndi pe cel necinstit, ca unul ce se bizuie pe soarta naterii saleCci acolo unde rnduit legea sorii, osteneala rmne nerspltit. (Hexaimeron)Sfntul Chiril al Ierusalimului (sec. IV)Ereticii trebuiau s se mire i s se minuneze nu numai de soare i de lun, ci i de micrile bine rnduite ale astrelor, de drumurile lor nempiedicate i de rsritul fiecrui astru la timpul potrivit. S se uite cum unele sunt semnele verii, iar altele ale iernii; unele arat timpul semnatului, iar altele indic nceputul navigaiei; iar omul, care st n corabie i cltorete pe nemrginirea valurilor, i crmuiete corabia privind la stele. Despre aceste lucruri Scriptura spune frumos aa: Stelele sunt semne pentru timpuri i pentru ani (Facere I, 14), deci nu pentru basmele astrologiei i ale naterii lor. Privete ct de minunat ne-a druit Dumnezeu treptat lumina zilei! Cci nu vedem deodat rsritul soarelui, ci mai nti apare o lumin slab, ca, obinuindu-se dinainte, pupila ochilor s poat vedea lumina mai mare a razei. Privete cum a ndulcit Dumnezeu ntunericul nopii prin strlucirea lunii (Cateheze)Sfntul Ioan Gur de Aur (sec. IV):Tot aa de nesocotit i nc mai mult este acela care tgduiete pronia i ocrmuirea cea dumnezeiasc a lumii. Desigur soarele nu poate s luceasc aa luminos, precum strlucete pronia cea dumnezeiasc pretutindeni! Noi vedem soarele de veacuri mergnd pe calea cea rnduit lui, cum aezarea stelelor pzete rnduiala hotrt lor i cursul lumii niciodat nu se ntrerupe, vedem cum ziua i noaptea urmeaz una dup alta ntocmai, i toate att cele de sus ct, i cele de jos, ca ntr-un dans armonios pstreaz locul su i poziia sa, fr a trece peste hotarele ce le-a nsemnat Dumnezeu de la nceput. (Omilii la Facere)Cronograf (sec. XVII):,,ncepur a crede unii n soare, alii n lun, alii ; alii ntr-ap i-alii n zicnd c aceia sunt dumnezeii.*Vom cuta s nelegem pentru ce a fost necesar ca omul s cunoasc micrile cerului, fiind iniiat n acestea, dup cum am vzut de ctre Dumnezeu. Sfinii Prini i scriitorii bisericeti ne dau rspunsul:Elinii spun c soarta noastr se povuiete prin rsritul, apusul i prin conjuncia acestor stele, a soarelui i a lunii. Cu acestea se ocup astrologia. Dar noi mrturisim c ele sunt semne de ploaie, de secet, de frig, de cldur, de umezeal, de uscciune, de vnturi i de alte asemenea, dar nicidecum semne ale faptelor noastre, cci Ziditorul ne-a fcut liberi i suntem stpnii faptelor noastre. Cci, dac le-am face pe toate din pricina micrii stelelor, atunci le-am svri fiind silii; iar ceea ce se face silit nu este nici fapt bun, nici pcatNoi spunem c stelele nu sunt pricina celor care se ntmpl, nici a producerii celor care se fac, nici a nimicirii celor care pier, ci semne ale ploilor i ale schimbrii aerului. (Sfntul Ioan Damaschin Dogmatica)Deci, folosul cunoaterii poziiilor i micrilor planetelor i stelelor a fost legat n primul rnd de meteorologie i agricultur, iar mai trziu de cltorii, n special navigaia pe mri i oceane:S fie, spune Scriptura, n semne i n vremi i n zile i n ani.- Ce nseamn: n semne i n vremi i n zile i n ani?.- Dumnezeiasca Scriptur vrea s ne nvee c drumul acestora (al lumintorilor) ne ajut s cunoatem vremurile, schimbarea solstiiilor, numrul zilelor, drumul anului. Cu ajutorul lor le putem cunoate pe toate. Corbierul numai dup ce privete drumul stelelor, dup ce se uit la cer i le cerceteaz bine pe toate, numai dup aceea pornete pe mare i strbate oceanele; uneori, cnd noaptea e ntunecoas tare, numai uitndu-se la stele poate s conduc corabia i cu ajutorul tiinei sale s scape viaa celor din corabie. Plugarul iari, tot uitndu-se la cer, tie cnd trebuie s semene, cnd s desfunde pmntul, cnd s are, cnd s ascut secera ca s culeag grnele. i n viaa noastr zilnic, nu puin ne ajut lumintorii acetia la cunoaterea vremurilor, la numrul zilelor i la ciclul anului. (Sfntul Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere)Aa au folosit astrologia (i calendarul) fiii lui Dumnezeu, adic setiii. Aici trebuie fcut observaia urmtoare: n cadrul Bisericii, Prinii au tratat astrologia n chipul lui Set, adic n aplicaiile ei binecuvntate. Printre acestea, una de baz a fost aceea a stabilirii unui calendar bisericesc (liturgic). Aa se poate explica, printre altele, prezena n cadrul lucrrii Sfntul Ioan Damaschin Dogmatica, a seciunii astrologice. Sfntul s-a preocupat i de alctuirea unei tabele pascale perpetue, drept pentru care a avut preocupri astronomice/astrologice.Pn n sec. XVI sistemul astronomic arta n Rsritul ortodox n linii mari n felul descris de ctre Sfntul Ioan Damaschin i de ctre Matei Vlastare.Pentru a ncerca la rndul nostru s nelegem cumva raionamentele astrologiei vechi trebuie s ne ntoarcem n perioada geocentrist pentru a revedea reprezentarea cerului i zodiacelor n perspectiva ptolemeic din perioada scolasticii (sec. XII-XIII)Se observ locaia central a pmntului nconjurat de cele 10 ceruri. Primele 7 ceruri sunt ale celor 7 planete. Urmeaz nu 2 ci chiar 3 ceruri ale zodiacelor!- Cerul al 8-lea Octavum Firmamentum conine precum se poate observa constelaiile zodiacale.- Al 9-lea cer Nonu Coelum Cristallinum are cele 12 zodii dar nu conine nici un corp ceresc, nici planete, nici stele (constelaii). El este uor decalat la acea dat fa de primul zodiac. Aceasta se datoreaz faptului c acest cer este mprit n sectoare riguros egale, n vreme ce constelaiile au dimensiuni sensibil inegale. Simbolul reprezint echinociul. Observm c la acea dat punctele vernale se aflau n Peti i Fecioar, adic s-a petrecut fenomenul de precesie. Acest lucru va juca un rol decisiv n motivaia reformei calendaristice gregoriene. Deocamdat, n sec. al XII-lea echinociul de primvar nu este nici n zodia Berbec i nici la 21 martie!Cerurile 8 i 9 au ca puncte comune punctele vernale. Decalajul ce se poate observa ntre ele se datoreaz faptului c n cerul al 9-lea se gsesc 12 sectoare zodiacale riguros egale a cte 30, n vreme ce constelaiile zodiacale dup cum am mai spus, au durate (i lungimi) uor diferite.ntorcndu-ne n prima sptmn a facerii lumii, n ziua a 4-a cnd apar lumintorii, planetele i stelele, soarele se afla n gradul 1 Berbec, momentul fiind echinociul de primvar (l putem numi dac vrem 21 martie). Dac priveam atunci de pe pmntul fix i n centru, aa cum a fcut Adam n ziua a 6-a, ctre rsrit, atunci situaia cereasc ar fi artat schematic n felul urmtor:S din centru reprezint soarele. N este nord, iar S este sud. ncepnd deja din anul 2, soarele a ieit deja din zodia Berbec i a intrat n Peti unde se afl i astzi. Dar, potrivit ratei de 1/300 de zi stabilit de ctre Iparh Ptolemeu Sosigene Sfinii Prini, soarele se va deplasa cu o zi la 300 de ani n micare retrograd n zodia Peti. Dac socotim aprox. relaia o zi = un grad, nseamn c soarele ar rmne ntr-o zodie aprox 9000 de ani (300 de ani 30 de grade). Este exact ceea ce ne arat i confirm observaiile astronomice actuale: echinociul de primvar are loc n constelaia zodiacal Peti!Situaia echinociului de primvar (emisfera nordic) n zilele noastre. Zodiacul sideral (simit) i cel tropical (gndit)Iat i problema celor dou zodiace, cel tropical i sideral. Soarele se afl pe cerul al 4-lea, zodiacul sideral (cel cu zodiile-constelaii, numit i cel simit), este cerul al 8-lea, iar cel tropical, fr stele (numit i cel gndit), este cerul al 9-lea. Dup cum se vede n diagrama de mai sus, n decursul celor 7517 ani de la facerea lumii, cele dou zodiace s-au decalat astfel nct n zilele noastre putem plasa echinociul de primvar n zodia simit (sideral) Peti, spre sfritul ei.i pentru c n zilele noastre cei mai muli oameni, fie ei credincioi chiar practicani, au nevoie ca de aer i de o confirmare din partea autoritii tiinifice, le oferim aici un element care va fi pentru muli ocant: o hart astronomic actual (obinut prin programul Home Planet) a echinociului de primvar:Echinociul de primvar 21 martie 2009Situaia cerului la data de 21 martie 2009, privit din Bucureti, ora local 12:00. A se observa poziia soarelui , aflat n centrul diagramei n zodia Petilor (Pisces, pe diagram ntre 0 30), i foarte aproape de zodia Vrstorului (Aquarius, pe diagram ntre (0) 360 330)Cele dou diagrame sunt practic similare!Cum se explic oare aceast concordan? S lmurim mai nti c, din punctul nostru de vedere aceast confirmare tiinific nu are prea mare relevan, deoarece destul ne sunt nou mrturiile Scripturii i ale Tradiiei. Dar ca aceast Tradiie s fie ntr-adevr Tradiie, ea trebuie predat din generaie n generaie, ori vedem cu mult ngrijorare c de vreo 200 de ani ncoace transmiterea acestor elemente de cosmologie i astro-nomie/logie patristic s-a diminuat la extrem. Nu ar trebui depuse toate eforturile de recuperare a lor?Pentru obinerea hrii astronomice prezentate s-au folosit observaiile astronomice i un program modern de calculator. Dar cum s-a ajuns la harta zodiacal de mai sus?Potrivit revelaiei tradiionale cosmologice redat cel mai limpede de ctre Matei Vlastare, n prima sptmn a facerii lucrurile au stat n felul urmtor: n zilele I-VI echinociu prelungit de primvar. Acum, dac s-ar fi inventat i aplicat calendarul iulian din prima zi, lucrurile ar fi stat n felul urmtor:Ziua I 18 martieZiua IV21 martie, apariia lumintorilor, echinociu de primvar aflat n zodia Berbec sideral (simit), care corespunde identic n acest moment cu cea tropical (gndit), gradul 1.Ziua VI 23 martie, crearea omului. Practic, aceeai configuraie astral!ncepnd cu ziua a VIII-a (duminic 25 martie), micrile astrale sunt cele cunoscute. n acest caz, innd cont de rata de 1 zi la 300 de ani rezult c n timp de 7514 ani s-a ntrziat cu 7514 : 300 adic 25 de zile i aprox. 3 minute (2 minute 24 s.). Aceast ntrziere se reflect n poziia astrologic pe care tocmai am studiat-o.25 DECEMBRIE: DATA ADEVARATA A NASTERII DOMNULUI! de Pr. Dan BadulescuPostat de admin pe 12 Dec 2008 la 04:20 pm | Categorii: Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Marturisirea Bisericii, Parinti si invatatori, Portile Iadului Print

Steaua sus rsare ca o tain mareCe copil romn nu a cntat la vremea sa acest colind n luna decembrie? i ce adult romn nu le cunoate i n somn? Deci, steaua din Bethleemul Iudeii a fost, este i va fi cu adevrat o tain mare, descoperit de Dumnezeu oamenilor, propovduit de Biseric i primit cu credin de ctre toi dreptcredincioii cler i mireni deopotriv.Dar, iat, pe aceast lume din ce n ce mai czut ce se ndreapt cu pai tot mai grbii n braele lui Antihrist, se gsesc i alt fel de credincioi, nchintori ai sfintei tiine, care nu se pot opri de a huli n aceste perioade binecuvntate ale marilor posturi, cum ar fi cel de acum al Naterii Domnului. Astfel, ei toarn pe gtul celor dispui s-i cread, fel de fel de ipoteze tiinifice, pe care omul de azi, (ce parc ar trebui s poarte permanent acea bulin roie de avertizare ubred (n credin), n permanent pericol de prbuire), cum ar fi cea a desoperirii adevratei date a Naterii Domnului, care dup ei nu ar fi ctui de puin cea bisericeasc, 25 decembrie, dat mrturisit de ntreaga cretintate cel puin din veacul al V-lea ncoace. Chiar i astzi, cei de pe aa numitul stil vechi (iulian, tradiional) tot pe 25 decembrie srbtoresc, data de 6 ianuarie este cea de pe noul calendar (gregorian, modernist, civil)! Iat spre exemplificare o ultim gselni relatat de telegraph.co.uk. ce se poate citi pe net pe site-ul Mediafax:Astronomii susin c Iisus s-a nscut n luna iunie[1]LONDRA / 15:06, 9.12.2008 Astronomii australieni susin c Iisus s-a nscut n luna iunie, dup ce au cartografiat apariia stelei de Crciun, despre care Biblia spune c i-a condus pe cei trei magi pn n Betleem, la locul naterii lui Cristos, informeaz telegraph.co.uk. Astronomii au descoperit c steaua care i-a condus pe cei trei magi pn la locul naterii lui Iisus a aprut deasupra Betleemului n urm cu dou milenii, pe data de 17 iunie, nu pe 25 decembrie. Cercettorii susin c steaua de Crciun a fost, cel mai probabil, o aliniere spectaculoas a planetelor Venus i Jupiter, care s-au apropiat att de mult, nct au nceput s strluceasc mpreun, dintr-o dat, ca un singur far luminos. Astronomul australian Dave Reneke a folosit un software complex pentru a cartografia poziia exact a tuturor corpurilor cereti i pentru a alctui harta nocturn a cerului, aa cum a aprut ea n realitate, deasupra Pmntului Sfnt, n urm cu peste 2.000 de ani. Aceast analiz a relevat existena unui eveniment astronomic spectaculos, n jurul datei la care s-a nscut Iisus. Reneke a spus c cei trei magi au interpretat, probabil, acest eveniment luminos de pe cer ca fiind semnalul pe care l ateptau. Astfel, ei au urmat calea indicat de aceast stea, ctre locul naterii lui Iisus, la o iesle din Betleem, dup cum a fost descris scena n Biblie. Studiile n general acceptate au plasat aceast natere n intervalul cuprins ntre anii 3 .Cr. i 1 d.Cr. Folosind Evanghelia dup Matei ca punct de referin, Reneke a determinat c acest eveniment planetar luminos s-a produs pe data de 17 iunie, n anul 2 .Cr. Acelai astronom, care este, totodat, i editorul revistei Sky and Space, a declarat: Avem un software care poate s recreeze cu exactitate cerul nocturn, aa cum era el n oricare noapte din secolele trecute. Venus i Jupiter s-au apropiat foarte mult n anul 2 .Cr. i de pe Pmnt preau s fie o singur stea strlucitoare, a explicat Reneke. Noi nu susinem c era chiar steaua de Crciun, dar mi se pare c este totui cea mai puternic explicaie gsit pn n prezent, a adugat astronomul australian. Decembrie este o dat arbitrar, iar oamenii au acceptat-o ca atare, dar asta nu nseamn c aa s-a ntmplat n realitate, a continuat Reneke. Astronomul australian a declarat c teoria lui nu reprezint n niciun caz o ncercare de defimare a religiei, ci dimpotriv, rezultatele sale vin n sprijinul religiei, din moment ce un corp strlucitor a luminat cerul deasupra Orientului exact n perioada descris de textele religioase. Teoriile anterioare au speculat ideea exploziei unei supernove sau trecerea unei comete. Reneke consider c, prin micorarea ariei de cercetare, tehnologia actual a oferit cea mai convingtoare explicaie de pn acum.Acestei oapte a vrjmaului i vom opune spre mrturisire i zidire nvtura adevrat a Bisericii, aducnd cuvintele Sfntului Ioan Gur de Aur. Ele au fost rostite n Rsrit unde nc se prznuia n veacul al IV-lea Naterea odat cu Botezul pe 6 ianuarie. Dar, prin lucrare dumneziasc, acolo a ajuns vestea prznuirii adevrate de la Roma, a datei de 25 decembrie. Pentru a risipi nedumeririle legate de aceast inovaie, Sfntul a inut o Cuvntare din care am preluat fragmentele necesare. n ea a atras atenia asupra legturilor: Naterea Domnului pe 25 decembrie nseamn zmislirea (Bunavestire) pe 25 martie, i naterea Sfntului Ioan Boteztorul pe 24 iunie, toate acestea legndu-se una de alta n cel mai armonios chip. Acest lucru este foarte important de menionat, deoarece, din pcate circul n mediile noastre bisericeti ideea c aceste date sunt pur i simplu conveionale fictive i simbolice, i au fost fixate mai trziu de ctre Biseric prin cretinarea unor srbtori pgne care celebrau solstiiile. Astfel Crciunul ar fi fost aezat lng solstiiul de iarn pentru a simboliza creterea Soarelui (Hristos) i a zilelor, i descreterea Sfntului Ioan Boteztorul.[2]

SF. IOAN GUR DE AUR: CUVNT LA NATEREA DOMNULUI Eu doream ca n aceast srbtoare s vd biserica plin de frai, precum este, i dorina mea s-a ndeplinit. Nu sunt nici 10 ani mplinii de cnd aceast zi s-a fcut cunoscut i iat c ea strlucete prin rvna noastr ca i cnd ni s-ar fi predat din veac i de muli ani, aa c poate s o numeasc cineva cu dreptate, srbtoare nou i veche. Nou pentru c ea de curnd ni s-a fcut cunoscut, veche pentru c ea ndat s-a fcut asemenea cu srbtorile cele mai vechi i aa zicnd a ajuns aceiai msur a vechimei cu dnsele. Precum plantele cele nobile, cnd se pun n pmnt ndat i repede cresc la nlime, aa aceast srbtoare, care la apuseni era demult cunoscut, iar la noi abia acum de civa ani s-a adus, aa de repede a crescut i aa de multe roade a adus, precum i voi vedei, biserica fiind plin pn la refuz de mulimea credincioilor Deci ca un printe al vostru ntru slujire, voi ncerca a vorbi spre folosul vostru, pe ct mi st n puterile mele i ct darul lui Dumnezeu mi va da. Deci ce dorii voi s auzii ntru aceasta zi? Ce altceva dect s vorbim despre aceast zi. Eu tiu c muli nc i acum nu sunt lmurii ntru sine despre aceast srbtoare. Unii sunt pentru dnsa, alii mpotriv, i n toate locurile se vorbete despre dnsa. Unii aduc mpotriva ei c este nou i abia de curnd introdus, alii ntresc c nc i proorocii au prevestit Naterea lui Hristos, i c ea este cunoscut i stimat din timpurile cele vechi de ctre toi apusenii: de la Tracia pn la Cadix. Ei bine despre aceasta zi vom vorbi noi! Cci aceasta zi mcar c nu se tie prea multe despre dnsa, se afl la noi n aa de mare cinste, este lucru dovedit c ea cnd va fi mai mult cunoscut, se va bucura de o rvn mult mai mare. O ct mai mare ptrundere ce vei dobndi despre ea prin vorba mea, va mri i mai mult plecarea noastr ctre dnsa.Din articolul citat: Astronomii au descoperit c steaua care i-a condus pe cei trei magi pn la locul naterii lui Iisus a aprut deasupra Betleemului n urm cu dou milenii, pe data de 17 iunie, nu pe 25 decembrie.Sf. Ioan Gur de Aur: Eu am trei dovezi, din care noi cunoatem ca acesta este timpul n care S-a nscut Domnul nostru Iisus Hristos, Cuvntul lui Dumnezeu. Steaua a adus pe magi de la rsrit, porunca Cezarului a dus pe Maria n cetatea ei printeasc, care s-a numit de prooroci ca loc de natere a lui Hristos. Dar pentru ca se pot face nc mai lmurit, dovada c ziua e astzi este cu adevrat ziua naterii lui Hristos, v rog s luai minte, cci lucruri ce s-au petrecut de demult voiesc a le readuce n memoria noastr i a aduce legi vechi, pentru a face dovada a tot ce spun Deci dac o dat pe an la srbtoarea corturilor intra Arhiereul n Sfnta Sfintelor s artm acum c atunci s-a artat ngerul lui Zaharia tocmai cnd el era n Sfnta Sfintelor, cci s-a artat numai lui pe cnd el tmia. Acesta era n timpul srbtorii corturilor i a postului, cci aceasta din urma se nelege prin cuvintele: ,,S smerii sufletele voastre. Iar aceast srbtoare se fcea la iudei ctre sfritul lunii septembrie. Aadar atunci a zmislit Elisabeta. Acum este timpul s artm ca n a asea lun de cnd Elisabeta purta n pntece pe Ioan, Maria a primit vestirea cea de bucurie i a zmislit i ea. Adic acum a venit la ea Gavriil i i-a zis: Nu te teme, Maria, c aflai har la Dumnezeu. i iat, vei zmisli n pntece, i vei nate fiu i vei chema numele lui Iisus. (Luca I, 30). Cnd ea s-a spimntat i a ntrebat: cum este aceasta cu putin? ngerul i-a rspuns i a zis: ,,Duh Sfnt va pogor spre tine i puterea Celuia de Sus te va umbri; drept aceea i ce se va nate din tine Sfnt, chema-se-va Fiul lui Dumnezeu. i iat Elisafta, rudenia ta, i ea zmislit fiind fiu n btrneele ei, i aceasta a asea lun este ei, ce se chema stearp. C la Dumnezeu nu va neputin tot cuvntul. Deci dac Elisabeta a zmislit n luna septembrie, Maria a zmislit mai trziu n luna a asea, n martie i dac mai departe vom aduga cele nou luni pn la naterea lui Hristos ajungem n luna de fa decembrie, n care i prznuim aceast zi. Noi am artat mai nainte tot ce era de zis despre aceast zi Iar mai trziu Sfntul Ioan Damaschin (Dogmatica) n vremea naterii trupeti, iubitoare de oameni i mntuitoare a Domnului, care pentru noi s-a fcut, s-a artat magilor o stea (Matei II, 2)[3], care nu era dintre stelele fcute la nceput. i lucrul acesta este vdit din aceea c steaua mergea cnd dela rsrit la apus, cnd dela miaznoapte la miazzi, cnd se ascundea, cnd aprea, iar aceasta nu este rnduiala i firea stelelor. n legtur cu steaua din Betleem, Sfntul Ioan Gur de Aur a dezvoltat amplu problema ei n mai multe omilii: Iar Iisus nscndu-Se n Vithleemul jidovesc, n zilele lui Irod mprat, iat, vrjitorii de la rsrituri au venit la Ierusalim, zicnd: Unde este Cel ce S-a nscut, mpratul jidovilor? C am vzut steaua Lui spre rsrit i am venit s ne nchinm Lui. (Matei II, 1-2). Avem nevoie de multe privegheri, de multe rugciuni, ca s putem interpreta textul acesta, s aflm cine erau aceti magi, de unde au venit, din ce pricin, ce i-a fcut s vin i n sfrit ce e cu steaua aceasta. Dar mai bine spus, dac vrei, s vorbim mai nti de cele ce spun dumanii adevrului. C att de mult i-a pornit pe ei diavolul mpotriva noastr, nct ncearc i din textul acesta s fac arme mpotriva adevrului. Dar ca s nu ngrmdesc nedumeriri peste nedumeriri i s v ameesc, haide s dezlegm problemele puse de steaua de la natere. Dac vom afla ce stea a fost, de unde a fost, dac a fost o stea din multele stele sau alta dect celelalte, dac a fost o stea adevrat sau numai una aparent, atunci vom nelege cu uurin i pe toate celelalte. De unde vom cpta rspuns la aceste ntrebri? - Chiar din cele scrise n Evanghelie. C n-a fost una din stelele cele multe, dar, mai bine spus, dup prerea mea, n-a fost nici stea, ci o putere nevzut, care a luat chip de stea, se vede n primul loc din mersul ei. Nu este, nu este vreo stea care s mearg pe cer cum a mers steaua aceasta; noi vedem c i soarele i luna i toate celelalte stele merg de la rsrit la apus; steaua aceasta, ns, mergea de la miaznoapte la miazzi, ca aa se afla Palestina fata de Persia. n al doilea loc, i din timpul n care s-a artat putem vedea ca steaua aceasta n-a fost una din multele stele. Nu se vedea noaptea, ci ziua namiaza mare pe cnd strlucea soarele; putere pe care n-o au nici stelele, nici luna; c luna depete n strlucire pe toate celelalte stele, dar cnd se ivesc razele soarelui, se ascunde ndat i dispare. Steaua aceasta, ns, prin mrimea strlucirii sale, a biruit i razele soarelui; strlucea mai tare dect ele; lumina mai puternic, dei era alt lumin. n al treilea rnd, se vede c nu era una din celelalte stele, pentru ca aprea i apoi iari disprea. Pe drumul pn n Palestina steaua se arta conducnd pe magi; cnd au ajuns n Ierusalim s-a ascuns; apoi iari, cnd magii au prsit pe Irod, dup ce-i spuseser pricina pentru care veniser i au plecat, steaua iar s-a artat; i acest lucru nu poate fi micarea fireasc a unei stele, ci a unei puteri nzestrate cu o raiune deosebit. Nici nu avea un drum propriu; mergea cnd magii trebuiau s mearg; cnd stteau ei, sttea i ea; slujea tuturor celor de trebuin. Era ca stlpul cel de nor din pustie: oprea i scula tabra iudeilor atunci cnd trebuia (Ieire XIII, 21-22[4]). n al patrulea rnd, se vede bine c nu era o stea precum celelalte stele din chipul n care a artat locul unde S-a nscut Pruncul. C n-a artat locul rmnnd sus pe cer de altfel nici nu putea s le arate locul de rmnea sus -, ci l-a artat pogorndu-se jos. tii doar c locul era att de mic ct putea ncpea o colib, dar mai bine spus, ct putea ncpea trupul unui prunc; iar o stea obinuit nu putea s arate un astfel de loc pentru c o stea st la o nlime foarte mare i nu poate s arate un loc att de mic, nici s-l fac cunoscut celor care vor s-l gseasc. De lucrul acesta poi s te ncredinezi uitndu-te la lun; dei este cu mult mai mare dect stelele, totui pare c este aproape de toi locuitorii lumii rspndii pe o ntindere att de mare de pmnt. Spune-mi, te rog, cum ar fi putut steaua s arate locul aa de ngust al ieslei i al colibei de n-ar fi prsit nlimea aceea, de nu s-ar fi pogort jos i n-ar fi stat chiar deasupra capului Pruncului? Acest lucru l las evanghelistul s se neleag cnd spune: i iat, steaua carea au vzut la rsrit nainte aducea pre ei, pn viind a sttut deasupra unde era Coconul. (Matei II, 9) Iat, dar, cte pricini ne arat c steaua aceasta nu era una din multele stele ale cerului i c ea nu s-a artat potrivit legilor care guverneaz creaia vzut. i iat, steaua carea au vzut la rsrit, nainte aducea pre ei (Matei II, 9). C pentru asta s-a i ascuns steaua, ca magii, pierzndu-i cluza, s fie silii s ntrebe pe iudei i s se fac tuturora cunoscut naterea lui Hristos. Dup ce au ntrebat i dup ce au avut dascli pe dumanii lui Hristos, steaua iar s-a artat. Trebuia, deci, ca steaua s-i duc chiar la locul unde S-a nscut. De aceea, ndat ce-au ieit din Ierusalim s-a artat steaua i nu s-a oprit nainte de a ajunge la ieslea naterii. Minunea a urmat minunii. Amndou erau pline de minune: i nchinarea magilor i mergerea stelei naintea lor; erau ndestultoare s atrag chiar pe cei cu totul mpietrii la suflet Mai mult: cnd steaua a ajuns deasupra Pruncului, steaua s-a oprit. Iar ca o stea, cnd s se ascund, cnd s se arate i n sfrit s se opreasc dup ce iar s-a artat, nseamn c era o stea cu o putere mai mare dect a unei stele obinuite i venind steaua s-a oprit chiar deasupra capului Pruncului, artnd c dumnezeiesc este Pruncul. Oprindu-se, steaua i-a fcut s se nchine Pruncului, nu ca nite simpli barbari, ci ca unii din cei mai nelepi dintre barbari. Vezi ce rost mare a avut steaua? n afar de profeie i de interpretarea arhiereilor i crturarilor, magii au dat atenie i stelei (Discuii despre Steaua de la Betleem n care se aduc dovezi contra susintorilor astrologiei)Articolul: Cercettorii susin c steaua de Crciun a fost, cel mai probabil, o aliniere spectaculoas a planetelor Venus i Jupiter, care s-au apropiat att de mult, nct au nceput s strluceasc mpreun, dintr-o dat, ca un singur far luminos. Astronomul australian Dave Reneke a folosit un software complex pentru a cartografia poziia exact a tuturor corpurilor cereti i pentru a alctui harta nocturn a cerului, aa cum a aprut ea n realitate, deasupra Pmntului Sfnt, n urm cu peste 2.000 de ani. Aceast analiz a relevat existena unui eveniment astronomic spectaculos, n jurul datei la care s-a nscut Iisus. Reneke a spus c cei trei magi au interpretat, probabil, acest eveniment luminos de pe cer ca fiind semnalul pe care l ateptau. Astfel, ei au urmat calea indicat de aceast stea, ctre locul naterii lui Iisus, la o iesle din Betleem, dup cum a fost descris scena n Biblie.tiina astrologic/astronomic a acelor magi din Persia era renumit n toat lumea, iar a presupune c ei au confundat i nu au prevzut alinierea spectaculoas a planetelor Venus i Jupiter este de-a dreptul hilar. ntru aceea au sosit i nite filosofi de la rsrit. Aceti filosofi erau crai dela Persida, cci atuncea craii i mpraii erau filosofi i tiau ntoarcerea cerului i umblarea stelelor. Acest meteug l nvaser acetia dela Valaam strmoul lor, carele prorocise de Hristos i zisese aa: Strluci-va o stea dintru Iacov i se va ridica un om dintru israiliteni i va pierde pre toi boierii moavitenilor (Numerii XXIV, 17). (Cazanie la 25 decembrie) Iat unde poate duce, a nu tiu cta oar, duhul tiinei cu nume mincinos! Dar pentru noi dreptslvitorii cretini rmne s inem ca adevrat Naterea Domnului pe 25 decembrieASTROLOGIA - LUCRAREA ASTRELOR(Pr. Dan Badulescu)

Pentru cei ce se ntreab de compatibilitatea termenului astrologie cu nvtura ortodox menionm de la bun nceput c da, exist i o astrologie revelat a lui Dumnezeu, adic o nvtur despre lucrarea acestor corpuri cereti. S ncercm s schim pe scurt, elementele eseniale ale acestei astrologii.Aici se vede c pmntul este fcut la nceput, fiind aadar centrul creaiei vzute, iar cerul se afl i se rotete n jurul lui. Deci el nu este o planet, ci reperul central i staionar n jurul cruia se nasc celelalte corpuri numite lumintori i stele. Lumintorul mare este soarele iar cel mic este luna. Dar atenie! i ei se socotesc a fi planete! Stele se numesc acele corpuri fixe ce se rotesc mpreun cu cerul de la rsrit la apus.

Pentru cei ce vor ntreba: Dar unde scrie aa ceva n Scriptur? vom indica faptul c ne-am folosit i vom folosi n continuare i de surse patristice tradiionale:- Sfntul Vasile cel Mare (Hexaimeron) - Sfntul Ioan Damaschin (Dogmatica)

n legtur cu steaua din Betleem (Matei II, 1-2, 9), Sfntul Ioan Gur de Aur a dezvoltat amplu problema ei n mai multe omilii (Discuii despre Steaua de la Betleem n care se aduc dovezi contra susintorilor astrologiei).Cum se explic micarea planetelor prin zodii? Desigur, nu prin micarea de rotaie (circular), ci printr-o micare n sus i n jos a planetei respective ce este fixat de cerul ei, cam n felul urmtor:

n Cartea Facerii se vede c pmntul este fcut la nceput, fiind aadar centrul creaiei vzute, iar cerul se afl i se rotete n jurul lui. Deci el nu este o planet, ci reperul central i staionar n jurul cruia se nasc celelalte corpuri numite lumintori i stele. Lumintorul mare este soarele iar cel mic este luna. Dar atenie! i ei se socotesc a fi planete! Stele se numesc acele corpuri fixe ce se rotesc mpreun cu cerul de la rsrit la apus.S-ar putea pune pe bun dreptate i urmtoarea ntrebare: Referatul din Cartea Facerii este relatat de ctre Moise la mult vreme de la desfurarea evenimentelor. (Pentru cei ce primesc cronologia tradiional, ar fi la aprox. 3-4000 de ani de la Facerea lumii.) Dar pn atunci ce spunea revelaia? La aceast ntrebare avem un rspuns, tradiional, ce poate fi numit i apocrif, coninut n crile de cronologie bisericeasc numite Hronograf. Potrivit acestor surse vrednice de crezare, primul om care a primit descoperirea aezrii i micrii corpurilor cereti, deci a cosmologiei i astrologiei a fost Set, al treilea fiu al lui Adam, n jurul anului 300 de la Facerea lumii.

Observm i modalitatea ei supranatural: Set este rpit la cer 40 de zile de ctre nger.n paralel cu seminia binecuvntat a lui Set, fiii oamenilor au existat i urmaii lui Cain, care s-au abtut de la poruncile lui Dumnezeu, i au fost iniiatorii magiei, ocultismului, vrjitoriei, ghicitului, idolatriei i politeismului. S vedem acum apariia i istoricul astrologiei din perspectiva bisericeasc:Uitnd de unul Dumnezeu, viu i atotputernic, rsritul czuse de-a lungul vremii sub stpnirea firii omului i, ntruct stelele sunt corpurile cele mai puternice din lumea zidit, aceasta nseamn c ei se aflau sub stpnirea stelelor. Popoarele rsritene credeau c stelele erau fiine vii i puternice care stpneau att toate lucrurile fcute de pe pmnt, ct i vieile oamenilor. Popoarele rsritene le idolatrizau privindu-le pe unele ca fiind bune iar altele rele. Ele semnificau zei buni sau ri, care nviorau sau ardeau cu ochii lor nvpiai, pstrnd sau omornd viaa. Oamenii aduceau jertfe, chiar i jertfe omeneti, att zeilor buni, ct i celor ri, pentru a ctiga bunvoirea zeilor buni i a ndeprta vrjmia celor ri. Pentru a scpa de aceste credine populare nepotrivite cu nelepciunea omului, nvaii din rsrit au nceput s caute n stele i s vad ce pot aduce ele n vieile oamenilor. Ei au fost primii care au fcut tiina stelelor: aceea pe care o numim astrologie. Totui, aceast tiin nu a adus oamenilor libertate, ci a descoperit o nrobire i mai mare i team i mai mare. Craii de la rsrit au descoperit c stelele nu erau de fapt zei, aa cum credeau oamenii, ci, c influena lor puternic asupra tuturor lucrurilor vii de pe pmnt era att de mare i cu o precizie att de matematic, nct nici o fiin vie nu era n stare, printr-o frm de spaiu sau printr-o clip, s se elibereze de aceast nrobire oarb i nemiloas a stelelor. Ca i cum stelele nu ar fi fost fcute pentru om, ci omul pentru stele! Stelele crmuiau naterea i viaa lui, ntmplrile fericite i nefericite, caracterul i transformrile lui, fiecare ntmplare din viaa lui i chiar moartea! Omul era un rob desvrit i fr de ajutor n faa stelelor. El era un vis, n care stelele iari i-au ntunecat contiina. Aceast tiin a adus sau a ndrumat i a hrnit toate felurile de ocultism, vrjitorie, prezicerea viitorului, descntece i farmece, i toate celelalte lucruri care, pentru cretini, au un singur nume: superstiie. Acesta era un nor ntunecat i sufocant care s-a rspndit din rsrit nspre apus i a apsat asupra ntregii lumi cu greutatea lui ucigtoare. i astfel craii nu au lsat contiina omului liber, ci au nrobit-o i mai tare, alctuind un sistem adnc de fatalism, n care omul era sufocat de groaza de a fi singur, lepdat i lipsit de ajutor. (Sfntul Nicolae Velimirovici, Predic la Naterea Domnului)

Scriptura este extrem de srac n referiri astrologice. Singurele pasaje relevante pot fi gsite n Cartea Iov (IX, 7-9; XXXVIII, 31-34). Se gsesc ns mult mai multe referiri legate de interzicerea mai nti al cultului politeist al atrilor, urmat i de oprirea cu strnicie de ctre Dumnezeu a slujirii stelelor, chiar la nivelul meteugului astrologic al magilor persani. Despre ei troparul Naterii spune: Naterea Ta Hristoase Dumnezeul nostru, rsrit-a lumii lumina cunotinei. Cci ntru dnsa cei ce slujeau stelelor, de la stea s-au nvat s se nchine ie, Soarelui dreptii, i s Te cunoasc pre Tine Rsritul cel de sus, Doamne slav ie! Legea lui Dumnezeu dat prin proorocul Moise griete despre combaterea cultului astrelor (Deuteronom IV, 19; XVII, 3-5). Prescripiile lui Moise sunt reluate i de ctre proorocii urmtori (Isaia 47, 13; Ieremia XIX, 13-15).

Aa suna legea lui Dumnezeu dat poporului ales. Dar, din pcate, chiar i acetia s-au abtut n repetate rnduri de la ea, crmuitori i popor deopotriv (IV Regi XXI, 3-7).

mpratul Iosia, ajutat de arhiereul Helchia a luat msuri drastice de strpire a cultului astrologic idolatru (4 Regi XXIII, 4-16).Sfinii Prini i scriitori bisericeti osndesc astrologia fr echivoc:- Tertulian- Sfntul Vasile cel Mare (Hexaimeron);- Sfntul Ambrozie al Mediolanului (Hexaimeron);- Sfntul Chiril al Ierusalimului (Cateheze);- Sfntul Ioan Gur de Aur (Omilii la Facere);- Fericitul Augustin (Confessiones);- Sfntul Grigorie Palama (150 de capete fireti, teologhiceti, nravnice i practice);- Sf. Simeon al TesaloniculuiPravila bisericeasc2045. Astrologia sau cutarea n zodii, expus atrgtor n horoscop, este pretinsa tiin, prin care se poate cunoate felul de a fi, i soarta cuiva, dup zilele planetelor, i a constatrilor astronomice. n realitate este o mistificare ocultist, contrar adevrului i osndit de Biseric fiindc n-are nici o legtur cu tiina astronomic sau adevrurile revelaiei.De aici rezult nu numai interdicia practicilor gen deschisul crii, ci i orice preocupri astrologice, sau ncurajarea lor, sau fie i acceptarea lor tacit. La spovedanie ar fi indicat cercetarea mai atent, n special a femeilor, pentru a vedea dac nu au czut n acest pcat, pe care cele mai multe dintre ele nu l contientizeaz ca atare.Vom cuta s nelegem pentru ce a fost necesar ca omul s cunoasc micrile cerului, fiind iniiat n acestea, dup cum am vzut de ctre Dumnezeu. Sfinii Prini i scriitorii bisericeti ne dau rspunsul: pentru foloase meteorologice, agrare i de navigaie:- Eusebiu de Cezareea (Viaa lui Constantin cel Mare);- Sfntul Vasile (Hexaimeron); - Sfntul Ioan Gur de Aur (Omilii la Facere) Aa au folosit astrologia (i calendarul) fiii lui Dumnezeu, adic setiii. Aici trebuie fcut observaia urmtoare: n cadrul Bisericii, Prinii au tratat astrologia n chipul lui Set, adic n aplicaiile ei binecuvntate. Printre acestea, una de baz a fost aceea a stabilirii unui calendar bisericesc (liturgic). Aa se poate explica, printre altele, prezena n cadrul lucrrii Sfntul Ioan Damaschin Dogmatica, a seciunii astrologice. Sfntul s-a preocupat i de alctuirea unei tabele pascale perpetue, drept pentru care a avut preocupri astronomice/astrologice.

Pn n sec. XVI sistemul astronomic arta n Rsritul ortodox n linii mari n felul descris de ctre Sfntul Ioan Damaschin i de ctre Matei Vlastare. Pentru a ncerca la rndul nostru s nelegem cumva raionamentele astrologiei vechi trebuie s ne ntoarcem n perioada geocentrist pentru a revedea reprezentarea cerului i zodiacelor n perspectiva ptolemeic din perioada scolasticii (sec. XII-XIII)

Se observ locaia central a pmntului nconjurat de cele 10 ceruri. Primele 7 ceruri sunt ale celor 7 planete. Urmeaz nu 2 ci chiar 3 ceruri ale zodiacelor! - Cerul al 8-lea Octavum Firmamentum conine precum se poate observa constelaiile zodiacale. Se mai numete i zodiacul sideral sau simit;- Al 9-lea cer Nonu Coelum Cristallinum are cele 12 zodii dar nu conine nici un corp ceresc, nici planete, nici stele (constelaii). Se mai numete i zodiacul tropical sau gndit. El este uor decalat la acea dat fa de primul zodiac.

Aceasta se datoreaz faptului c acest cer este mprit n sectoare riguros egale, n vreme ce constelaiile au dimensiuni sensibil inegale. Simbolul O reprezint echinociul. Observm c la acea dat punctele vernale se aflau n Peti i Fecioar, adic s-a petrecut fenomenul de precesie. Acest lucru va juca un rol decisiv n motivaia reformei calendaristice gregoriene. Deocamdat, n sec. al XII-lea echinociul de primvar nu este nici n zodia Berbec i nici la 21 martie!

Cerurile 8 i 9 au ca puncte comune punctele vernale. Decalajul ce se poate observa ntre ele se datoreaz faptului c n cerul al 9-lea se gsesc 12 sectoare zodiacale riguros egale a cte 30, n vreme ce constelaiile zodiacale dup cum am mai spus, au durate (i lungimi) uor diferite. n linii mari, sistemul clasic astrologic poate fi descris astfel: Cnd a scris acestea Vlastare se pare a fi citit fragmentul din regulile pascale ale lui Anatoliu, unui alexandrin de natere i brbat foarte savant din secolul al III-lea, care pe la anul 270 deveni episcop n Laodiceea Siriei i tri nc la anul 282. Fragmentul acesta se afl pstrat n Istoria Bisericeasc a lui Eusebiu, episcopul Cesareei Palestinei (Cart. VIL, cap. 32 [trad. de Iosif Gheorghian, Buc. 1896 p. 244). Sub partea cea opus a universului se afl emisfera sudic a globului ceresc, pe care o desparte ecuatorul ceresc, numit de Matei Vlastare n alt loc al tratatului de fa cercul cel mai mare al paralelelor, cercul echinocial, de emisfera nordic. n luna martie soarele ncheie cursul su prin emisfera sudic i trece n cea nordic. El i are calea sa n zodiac, care este mprit n 12 pri, numite de Vlastare dousprezecimi, 6 n emisfera nordic i 6 n emisfera sudic. Aceast cale o parcurge soarele ntr-un an trecnd de a rndul prin cele 12 dousprezecimi i petrecnd n fiecare din ele cte o lun. Cele 12 luni ale anului corespund aadar celor 12 pri ale cii solare. Cea dinti dousprezecime este cea a Berbecului, n care intr soarele deodat cu trecerea sa n emisfera nordic. Cnd se afl acesta la nceputul ei, atunci este el n unul din cele dou puncte, n care calea solar, ecliptica, se taie cu ecuatorul ceresc, cercul echinocial, i anume n punctul echinocial cel de primvar, despre care Vlastare zice n alt loc c se vede la nceputul Berbecului. De aceea dup pascaliograful nostru brbaii cei ce se ocupau cu observarea stelelor, adic astronomii, o i numeau pe aceast dousprezeci a cercului zodiacal dousprezecime echinocial. n timpul cnd soarele petrece n dousprezecimea amintit, n emisfera nordic ncepe a crete puterea lui nclzitoare, se deteapt n prile noastre natura din somnul iernii la o via nou. Timpul acesta se potrivea foarte bine spre a ncepe cu el un an nou, i de aceea luna n care cade echinociul de primvar se alese de mai multe popoare ca luna ntia a anului; aa ncepeau evreii vechi anul lor cu luna nisan, romanii vechi cu martie. De aici se explic uor i numele: nceputul lunilor, pe care astronomii vechi l dau dup Vlastare dousprezecimei din chestiune. Dela punctul echinocial de primvar astronomia veche numra acuma n direcie spre est gradele lungimii soarelui i a tuturor stelelor dela 0 pn la 360. Punctul acesta este punct de plecare la determinarea cii soarelui i a planetelor, dintre care toate cele cunoscute n vechime i fac cursul lor n zodiac. De aici vin numirile: capul cercului, deschiderea cursului planetelor pentru dousprezecimea ntia. Iar dac aceast dousprezecime se nsemna cu numirile: nceputul lunilor, capul cercului, deschiderea cursului planetelor, atunci consecvent dousprezecimea premergtoare trebuia s se numeasc: ultima lunilor, dousprezecimea cea din capt, ncheierea revoluiei planetelor. (cf. prof. C. Popovici, introducere i comentarii la Matei Vlastare, Despre Sfintele Pati) ntorcndu-ne n prima sptmn a facerii lumii, n ziua a 4-a cnd apar lumintorii, planetele i stelele, soarele se afla n gradul 1 Berbec, momentul fiind echinociul de primvar (l putem numi dac vrem 21 martie). Dac priveam atunci de pe pmntul fix i n centru, aa cum a fcut Adam n ziua a 6-a, ctre rsrit, atunci situaia cereasc ar fi artat schematic n felul urmtor:

S din centru reprezint soarele. N este nord, iar S este sud. ncepnd deja din anul 2, soarele a ieit deja din zodia Berbec i a intrat n Peti unde se afl i astzi. Este exact ceea ce ne arat i confirm observaiile astronomice actuale: echinociul de primvar are loc n constelaia zodiacal Peti!Situaia echinociului de primvar (emisfera nordic) n zilele noastre Zodiacul sideral (simit) i cel tropical (gndit)Ne amintim acum de problema celor dou zodiace, cel tropical i sideral. Soarele se afl pe cerul al 4-lea, zodiacul sideral (cel cu zodiile-constelaii, numit i cel simit), este cerul al 8-lea, iar cel tropical, fr stele (numit i cel gndit), este cerul al 9-lea. Dup cum se vede n diagrama de mai sus, n decursul celor 7518 ani (2010) de la facerea lumii, cele dou zodiace s-au decalat astfel nct n zilele noastre putem plasa echinociul de primvar n zodia simit (sideral) Peti, spre sfritul ei.

i pentru c n zilele noastre cei mai muli oameni, fie ei credincioi chiar practicani, au nevoie ca de aer i de o confirmare din partea autoritii tiinifice, le oferim aici un element care va fi pentru muli ocant: o hart astronomic actual (obinut prin programul Home Planet) a echinociului de primvar:

Echinociul de primvar 21 martie 2006Situaia cerului la data de 21 martie 2006, privit din Bucureti, ora local 12:24. A se observa poziia soarelui, aflat n centrul diagramei n zodia Petilor (Pisces, pe diagram ntre 0 - 30), i foarte aproape de zodia Vrstorului (Aquarius, pe diagram ntre (0) 360 - 330)Cele dou diagrame sunt practic similare!

Cum se explic oare aceast concordan? S lmurim mai nti c, din punctul nostru de vedere aceast confirmare tiinific nu are prea mare relevan, deoarece destul ne sunt nou mrturiile Scripturii i ale Tradiiei. Dar ca aceast Tradiie s fie ntr-adevr Tradiie, ea trebuie predat din generaie n generaie, ori vedem cu mult ngrijorare c de vreo 200 de ani ncoace transmiterea acestor elemente de cosmologie i astro-nomie/logie patristic s-a diminuat la extrem. Nu ar trebui depuse toate eforturile de recuperare a lor? Pentru obinerea hrii astronomice prezentate s-au folosit observaiile astronomice i un program modern de calculator. Dar cum s-a ajuns la harta zodiacal de mai sus? Potrivit revelaiei tradiionale cosmologice redat cel mai limpede de ctre Matei Vlastare, n prima sptmn a facerii lucrurile au stat n felul urmtor: n zilele I-VI echinociu prelungit de primvar. Acum, dac s-ar fi inventat i aplicat calendarul iulian din prima zi, lucrurile ar fi stat n felul urmtor: Ziua I 18 martieZiua IV 21 martie, apariia lumintorilor, echinociu de primvar aflat n zodia Berbec sideral (simit), care corespunde identic n acest moment cu cea tropical (gndit), gradul 1. Ziua VI 23 martie, crearea omului. Practic, aceeai configuraie astral!

ncepnd cu ziua a VIII-a (duminic 25 martie), micrile astrale sunt cele cunoscute. S ia aminte acei ce cred, nelai fiind de vrjmaul, c pot fi n acelai timp i buni cretini i adepi ai astrologiei. Acest tip de credincios se ntlnete din ce n ce mai des dup 1990 mai ales n rndul femeilor, ce vin la biseric i cerceteaz n paralele i diferite publicaii i persoane implicate n astrologie. i culmea! primesc uneori de la aceti specialiti ndemnul de a cere preotului s le citeasc moliftele Sf. Vasile cel Mare, fie n biseric, fie la domiciliu legat de sfetanie. Acolo se zice: Aa, Dumnezeule, gonete de la robul tu (N) toat lucrarea diavolului, toat vrajba, toat fermectura, slujirea idoleasc, vrjirea cu stelele, cutarea n stele

Ce cred acetia c poate s nsemne: vrjirea cu stelele, cutarea n stele, dac nu astrologie i horoscop?Cercetarea serioas, att cea teologic-duhovniceasc, ct i cea tiinific astronomic, dovedete cu prisosin c astrologia omului este o rtcire n ambele direcii, fcnd parte din domeniul magiei, ocultismului i divinaiei, avnd aceleai trsturi inspirate de acelai izvor: diavolul.Nu putem sluji n acelai timp la doi stpni, iar lumina i ntunericul nu au nici o prtie.Sf. loan Gura de AurDiscuii despre Steaua de la Betleem in care se aduc dovezi contra susintorilor astrologieiTextul de fata este extras din volumul Omilii la Evanghelia dupa Mateii colectia PSB in traducerea Pr. D. Fecioru (pe pg. 4)Iar daca S-a nascut Iisus in Betleemul Iudeii, in zilele lui Irod mparatul, iata magi de la rasarit au venit in Ierusalim zicnd: Unde este mparatul iudeilor care S-a nascut? Ca am vazut steaua Lui in rasarit si am venit sa ne nchinam Luii (Matei 2, 1-2).Avem nevoie de multe privegheri, de multe rugaciuni, ca sa putem interpreta textul acesta, sa aflam cine erau acesti magi, de unde au venit, din ce pricina, ce i-a facut sa vina si in sfirsit ce e cu steaua aceasta. Dar mai bine spus, daca vreti, sa vorbim mai intii de cele ce spun dusmanii adevarului. Ca atit de mult i-a pornit pe ei diavolul impotriva noastra, incit incearca si din textul acesta sa faca arme impotriva adevarului.- Dar ce spun ei?- Ei spun: iIata ca s-a aratat o stea la nasterea lui Hristos! Deci aceasta-i o dovada ca astrologia este adevarata. daca Hristos S-a nascut dupa legile astrologiei, pentru ce mai spuneti voi crestinii, ca Hristos a pus capat astrologiei, ca a aratat ca destinul nu are putere, ca a inchis gurile demonilor, ca a alungat ratacirea si a facut sa piara orice vrajitorie ca aceasta?i- Te intreb insa: Ce afla magii de la stea? Ca Hristos era imparatul iudeilor? Dar nu era imparatul acestei imparatii, precum insusi a spus lui Pilat: iimparatia Mea nu este din lumea aceastai (Ioan 18, 36). Nimic nu L-a aratat ca imparat: nici lancierii, nici scutasii, nici caii, nici perechile de catiri; nici altceva de acest fel n-a avut in jurul Lui, ci a dus o viata smerita si saraca, purtind cu El din loc in loc doisprezece oameni smeriti.Dar chiar daca stiau ca este imparat, pentru ce au venit? Ca nu e treaba astrologiei, dupa cum insisi astrologii spun, sa cunoasca din stele pe cei care se nasc, ci sa prezica, dupa ceasul in care s-a nascut cineva, care-i va fi viitorul. Magii, insa, n-au fost de fata cind a nascut Mama, nici n-au stiut timpul cind S-a nascut Hristos, asa ca n-au putut lua de aici un temei, ca sa spuna, dupa miscarea stelelor, care va fi viitorul Pruncului; dimpotriva, ei au vazut in tara lor, cu multa vreme inainte, aratindu-se steaua si au venit sa vada pe Cel nascut.Dar acest lucru este mai nelamurit decit cel mai dinainte. Ce motiv i-a convins? Nadejdea caror bunatati i-a facut sa plece de la atita distanta ca sa se inchine imparatului? Chiar daca avea sa fie imparatul lor, nici asa plecarea lor n-ar fi fost motivata. Iar daca Pruncul S-ar fi nascut in palatele imparatesti si daca tatal Lui, imparatul, ar fi fost de fata, atunci de buna seama ai fi putut spune ca au venit sa se inchine Pruncului nascut, cu gindul de a cinsti pe tatal Lui, iar prin asta sa atraga asupra lor bunavointa imparatului. Dar asa, nici nu se gindeau ca este imparatul lor, ci imparatul unui popor strain si al unei tari tareIdeparte de tara lor si nici nu se asteptau sa vada un barbat in puterea virstei! Atunci pentru ce au facut o calatorie atita de lunga, pentru ce I-au dus daruri, pentru ce au facut toate acestea cu riscul atitor primejdii? intr-adevar si Irod s-a tulburat si poporul s-a nelinistit, cind au auzit din gura magilor ca au venit sa se inchine imparatului iudeilor, Care S-a nascut.- Dar magii n-au prevazut asta!- N-ai nici un motiv sa graiesti asa. Chiar de-ar fi fost tare prosti, atita lucru puteau sa-si inchipuie ca se duc intr-o tara unde imparateste un alt imparat si ca daca vestesc un alt imparat decit imparatul de atunci isi vor atrage asupra lor moartea.Atunci ce i-a facut sa vina sa se inchine unui prunc infasat in scutece? Daca ar fi fost barbat in puterea virstei s-ar putea spune ca se asteptau la vreun ajutor din partea lui de venea peste ei primejdie, dar si asta ar fi fost cea mai mare prostie, ca un persan, un barbar, care nu avea nici o legatura cu poporul iudeu, sa vrea sa plece de acasa, sa-si paraseasca tara, rudele si cunoscutii, ca sa se duca si sa se supuna unei imparatii straine.IIDaca asta ar fi fost o prostie, apoi cele facute de ei mai pe urma ar fi fost o prostie si mai mare.- Care?- Sa plece indata dupa ce au facut o calatorie atit de indelungata, dupa ce s-au inchinat Pruncului, dupa ce au tulburat pe toata lumea! La drept vorbind, ce simbol imparatesc au vazut? Au vazut doar o coliba, o iesle, un Copil in scutece si o Mama saraca. Cui i-au dus darurile? Pentru ce? Oare era pentru ei lege si obicei sa cinsteasca asa pe imparatii nou nascuti de pe fata intregului pamint? Aveau, oare, datoria sa colinde mereu toata lumea si sa se inchine, inainte de urcarea lor pe tronul imparatesc, celor despre care stiau ca vor ajunge imparati, chiar daca sint de origine joasa si neinsemnata? Asta n-o poate sustine nimeni. Asadar pentru ce I s-au inchinat? Daca s-au inchinat pentru niste cistiguri imediate, atunci ce se asteptau sa primeasca de la un Copil si o Mama nevoiasa? Iar daca s-au inchinat pentru niste cistiguri viitoare, de unde puteau sti ca-si va aminti, de tot ce-au facut ei, Copilul Caruia I s-au inchinat pe cind era in scutece? Si daca si-ar fi spus ca Mama are sa-I aduca aminte de toate, apoi nici asa nu erau vrednici de lauda, ci de pedeapsa, ca L-au aruncat pentru atita lucru intr-o primejdie atita de mare. De altfel se vede din Evanghelie ca Irod tulburindu-se, il cauta, se interesa de El si incerca sa-L omoare. Cel care vesteste peste tot locul ca va ajunge imparat cineva care in copilarie nu-i decit un simplu muritor, nu face altceva decit sa se arunce in ascutisul sabiei si sa aprinda nenumarate razboaie impotriva lui.Ai vazut cite lucruri absurde se ivesc, daca judecam omeneste si dupa simtul comun venirea magilor? Si nu-s numai atitea, ci poti gasi si mai multe, care pun probleme si mai mari decit cele amintite.Dar ca sa nu ingramadesc nedumeriri peste nedumeriri si sa va ametesc, haide sa dezlegam problemele puse de steaua de la nastere. Daca vom afla ce stea a fost, de unde a fost, daca a fost o stea din multele stele sau alta decit celelalte, daca a fost o stea adevarata sau numai una aparenta, atunci vom intelege cu usurinta si pe toate celelalte.- De unde vom capata raspuns la aceste intrebari?- Chiar din cele scrise in Evanghelie. Ca n-a fost una din stelele cele multe, dar, mai bine spus, dupa parerea mea, n-a fost nici stea, ci o putere nevazuta, care a luat chip de stea, se vede in primul loc din mersul ei. Nu este, nu este vreo stea care sa mearga pe cer cum a mers steaua aceasta; noi vedem ca si soarele si luna si toate celelalte stele merg de la rasarit la apus; steaua aceasta, insa, mergea de la miazanoapte la miazazi, ca asa se afla Palestina fata de Persia. in al doilea loc, si din timpul in care s-a aratat putem vedea ca steaua aceasta n-a fost una din multele stele. Nu se vedea noaptea, ci ziua namiaza mare pe cind stralucea soarele; putere pe care n-o au nici stelele, nici luna; ca luna depaseste in stralucire pe toate celelalte stele, dar cind se ivesc razele soarelui, se ascunde indata si dispare. Steaua aceasta, insa, prin marimea stralucirii sale, a biruit si razele soarelui; stralucea mai tare decit ele; lumina mai puternic, desi era alta lumina.in al treilea rind, se vede ca nu era una din celelalte stele, pentru ca aparea si apoi iarasi disparea. Pe drumul pina in Palestina steaua se arata conducind pe magi; cind au ajuns in Ierusalim s-a ascuns; apoi iarasi, cind magii au parasit pe Irod, dupa ce-i spusesera pricina pentru care venisera si au plecat, steaua iar sa aratat; si acest lucru nu poate fi miscarea fireasca a unei stele, ci a unei puteri inzestrate cu o ratiune deosebita. Nici nu avea un drum propriu; mergea cind magii trebuiau sa mearga; cind stateau ei, statea si ea; slujea tuturor celor de trebuinta. era ca stilpul cel de nor din pustie: oprea si scula tabara iudeilor atunci cind trebuia (Ies. 13, 21-22). in al patrulea rind, se vede bine ca nu era o stea precum celelalte stele din chipul in care a aratat locul unde s-a nascut Pruncul. Ca n-a aratat locul raminind sus pe cer - de altfel nici nu putea sa le arate locul de raminea sus -, ci l-a aratat pogorindu-se jos. Stiti doar ca locul era atit de mic cit putea incapea o coliba, dar mai bine spus, cit putea incapea trupul unui prunc; iar o stea obisnuita nu putea sa arate un astfel de loc pentru ca o stea sta la o inaltime foarte mare si nu poate sa arate un loc atit de mic, nici sa-l faca cunoscut celor care vor sa-l gaseasca. De lucrul acesta poti sa te incredintezi uitindu-te la luna; desi este cu mult mai mare decit stelele, totusi pare ca este aproape de toti locuitorii lumii raspinditi pe o intindere atit de mare de pamint. Spune-mi, te rog, cum ar fi putut steaua sa arate locul asa de ingust al ieslei si al colibei de n-ar fi parasit inaltimea aceea, de nu s-ar fi pogorit jos si n-ar fi stat chiar deasupra capului Pruncului? Acest lucru il lasa evanghelistul sa se inteleaga cind spune: iSi iata steaua mergea inaintea lor, pina a venit si a stat deasupra unde era Prunculi (Matei 2, 9).Iata, dar, cite pricini ne arata ca steaua aceasta nu era una din multele stele ale cerului si ca ea nu s-a aratat potrivit legilor care guverneaza creatia vazuta.IIIAs putea fi intrebat:- Dar pentru care pricina s-a aratat steaua?- Ca sa mustre nesimtirea iudeilor si sa le ia orice cuvint de aparare pentru nerecunostinta lor. Pentru ca Cel nascut avea sa puna capat vechii vietuiri, pentru ca avea sa cheme intreaga lume la inchiderea Lui - ca avea sa fie inchinat si pe apa si pe uscat -, de aceea chiar de la inceput deschide neamurilor usa, voind sa instruiasca pe ai Sai prin cei straini. Pentru ca iudeii n-au tinut seamade profetii lor, care necontenit le vorbeau de venirea Lui, Dumnezeu a facut sa vina niste pagini, dintr-un pamint indepartat, sa caute pe imparatul nascut printre ei, si astfel sa afle iudeii din gura persilor ceea ce nu voisera sa afle de la profeti; si astfel sa se convinga de nasterea lui Hristos, de vor fi oameni cu judecata; dar de se vor impotrivi, sa fie lipsiti de orice aparare.Ce cuvint de dezvinovatire ar mai putea gasi iudeii ca n-au primit pe Hristos dupa ce au avut marturiile atitor profeti, dupa ce au vazut ca magii L-au primit numai prin aratarea unei stele si ca s-au inchinat Celui nascut? Ceea ce au facut cu ninivitenii trimitind pe Iona (Iona 1, 2), ceea ce au facut cu samarineana (Ioan 4, 7) si cananeanca (Matei 15, 22), aceea au facut si cu magii. De asta le si spunea Hristos: iBarbatii niniviteni se vor scula si-i vor osindi! imparateasa de la miazazi se va scula si va osindi neamul acestai (Matei 12, 41-42). ii vor osindi, ca aceia au crezut in El pe temeiul unor marturii foarte slabe, pe cind iudeii n-au crezut, desi au avut cele mai puternice marturii.- Dar pentru ce Dumnezeu, mi s-ar putea spune, i-a adus pe magi prin aratarea stelei?- Si ce-ar fi trebuit sa faca? Sa le trimita profeti? Magii n-ar fi primit marturia profetilor! Sa le trimita glas din cer? Nu l-ar fi luat in seama! Sa le fi trimis inger? Dar si pe acesta l-ar fi trecut cu vederea! De aceea Dumnezeu lasa la o parte toate aceste marturii si, facind mare pogoramint, ii cheama pe o cale obisnuita lor: le arata o stea mare si deosebita de celelalte stele, ca sa-i minuneze si prin marimea si prin frumusetea infatisarii ei, dar si prin felul mersului ei. Pavel a facut la fel: elinilor le vorbeste pornind de la altarul de pe Aeropag (Fapte 17, 22-31), aducind ca marturie pe poetii lor; iar iudeilor, care traiau dupa lege, le vorbeste pornind de la taierea imprejur si de la jertfe. Pentru ca fiecare om iubeste acelea cu care este obisnuit, de aceea atit Dumnezeu cit si oamenii trimisi de El pentru mintuirea lumii se folosesc de ideile si de faptele cu care lumea era obisnuita. Sa nu socotesti, dar, ca e ceva nevrednic de Dumnezeu ca a chemat prin o stea pe magi ca sa se inchine lui Hristos! Daca gindesti asa, atunci ataci toate prescriptiile iudaice: si jertfele si curatiile si inceputurile de luna noua si chivotul si insusi templul. Ca toate acestea si-au luat inceput din pricina neputintei lor de a se ridica cu mintea mai presus de cele materiale. Totusi Dumnezeu, pentru mintuirea celor rataciti, a ingaduit iudeilor sa I se slujeasca prin aceste acte de cult, prin care si paginii, cu mici deosebiri, slujeau demonilor, pentru ca, departindu-se incetul cu incetul de obiceiul lor, sa-i ridice la filozofia cea inalta. Asa a facut si cu magii; a vrut sa-i cheme prin aratarea unei stele, ca sa-i inalte cu mintea mai sus de propria lor gindire. Pentru ca, dupa ce i-a condus si i-a calauzit si dupa ce i-a adus linga iesle, nu le mai vorbeste prin stea, ci prin inger. Asa au ajuns incetul cu incetul mai buni. Acelasi lucru l-a facut Dumnezeu si cu ascalonitenii si cu gazeii. Cind a fost dus chivotul legii in cele cinci orase, orasele au fost lovite cu rana de moarte si nu gaseau nici o scapare din nenorocirile venite peste ele; atunci au chemat ghicitori, au adunat tot poporul si cautau sa gaseasca scapare de rana aceea trimisa de Dumnezeu. Ghicitorii le-au spus sa injuge la un car, in care sa puna chivotul legii, doua vaci, cu vitei primi-nascuti, nepuse inca la jug, si sa le lase sa mearga fara sa le mine cineva; asa vor cunoaste daca nenorocirea a fost trimisa de Dumnezeu sau daca a fost adusa de o boala oarecare. Ghicitorii au spus ca daca vacile vor rupe jugul, pentru ca n-au mai fost puse la jug si se vor intoarce la viteii care mugesc, atunci nenorocirea se datoreste intimplarii; dar daca vor merge drept, fara sa le pese de mugetul viteilor si fara sa se rataceasca, cu toate ca nu cunosc drumul, atunci e lamurit ca mina lui Dumnezeu sa atins de orasele acelea. Dupa ce ghicitorii au grait asa, locuitorii acelor orase au crezut spusele lor si au facut cum le-au poruncit (I Regi 5, 1-6. 13). Si Dumnezeu, facind iarasi pogoramint, a urmat sfatul ghicitorilor si n-a socotit nevrednic de El sa implineasca spusele ghicitorilor si sa-i faca vrednici decredinta in cele spuse de ei. Fapta savirsita atunci a fost mai mare, pentru ca chiar potrivnicii lui Dumnezeu au dat marturie de puterea lui Dumnezeu si pentru ca dascalii lor au grait asa cum voia Dumnezeu. Se pot vedea si alte multe cazuri in care Dumnezeu rinduieste la fel lucrurile, de pilda cazul vrajitoarei din Endor (I Regi 28, 7-25) se aseamana cu cazul de mai sus al rinduielii lui Dumnezeu; pe acesta il puteti lamuri singuri pe temeiul spuselor mele de mai inainte.Acestea v-am spus despre steaua de la Nasterea Domnului; dar voi puteti spune si mai multe, ca zice Scriptura: iDa prilej inteleptului si mai intelept va fii (Proverbe 9, 9).IVTrebuie, insa, sa ne intoarcem la inceputul cuvintelor citite din Evanghelie.- Care este inceputul?iIar daca S-a nascut Iisus in Betleemul Iudeii, in zilele lui Irod imparatul, iata magi de la rasarit au venit in Ierusalimi (Matei 2, 1).Magii mergeau dupa steaua care ii conducea si au crezut; dar iudeii n-au crezut nici pe profeti, desi le vorbisera in urechile lor.- Dar pentru ce evanghelistul ne-a spus si timpul si locul nasterii lui Iisus, zicind: iin Betleemi si: iin zilele lui Irod imparatuli? Pentru ce ne-a vorbit si de datoria lui Irod?- Pentru ca mai era un Irod, acela care omorise pe Ioan Botezatorul (Matei 14, 112), acela era tetrarh, pe cind acesta imparat. Evanghelistul a aratat de asemeni si timpul si locul nasterii lui Iisus, pentru ca sa ne aminteasca niste profetii vechi. Dintre acestea, una a profetit-o Miheia, spunind: iSi tu, Betleeme, pamintul lui Iuda, nicidecum nu esti mai mic intre domnii lui Iudai (Mih. 5, 2); alta a profetit-o patriarhul Iacov, aratindu-ne exact timpul si dindu-ne un mare semn al venirii Lui: iNu va lipsi domn din Iuda, nici povatuitor din coapsele lui, pina vor veni cele gatite lui si Acela va fi asteptarea neamurilori (Facere 49, 10)Merita, insa, sa raspundem la intrebarea: De unde le-a venit magilor gindul sa se duca sa se inchine lui Hristos si cine i-a indemnat?Dupa parerea mea, lucrul acesta nu se datoreste numai stelei, ci si lui Dumnezeu, care a pus in miscare sufletul lor, asa precum a facut si cu imparatul Cir, determinindu-l sa elibereze pe iudei din robie (Iezdra 1, 1-11). Dumnezeu n-a facut asta nimicindu-le libera vointa. La fel si cu Pavel, l-a chemat printr-un glas de sus (Fapte 9, 4-6), iar prin aceasta a facut cunoscut si harul Sau, dar si ascultarea lui Pavel.- dar pentru ce dumnezeu n-a descoperit tuturor magilor nasterea lui Hristos?- N-aveau sa creada toti; acestia erau mai inclinati a crede decit ceilalti. nenumaratele neamuri au pierit, dar profetul Iona a fost trimis numai la niniviteni (Iona 1, 2); doi tilhari au fost pe cruce, dar numai unul s-a mintuit (Luca 23, 39-43).Vezi-le virtutea magilor nu din aceea ca au venit in Palestina, ci si din aceea ca au vorbit cu indraznire cu Irod. ca sa nu-i dea impresia ca sint niste inselatori, ai spun d steaua care i-a calauzit, de lungimea drumului, graindu-i cu indraznire: iAm venit sa ne inchinam Luii (Matei 2, 2). Nu s-au temut nici de minia poporului, nici de tirania imparatului. De aceea eu cred ca acesti magi au ajuns si in tara lor dascali concetatenilor lor. Daca nu s-au ferit sa faca asta in Iudeea, apoi cu atit mai mult au avut curajul sa vorbeasca acasa la ei, mai ales ca acum aveau in urechile lor si cuvintele dumnezeiesti ale ingerului si marturia profetului.iSi auzind Irod s-a tulburat si tot Ierusalimul impreuna cu eli (Matei 2, 3).Pe buna dreptate s-a tulburat Irod, pentru ca, fiind imparat, isi temea tronul lui si al copiilor lui.- Dar Ierusalimul, pentru ce s-a tulburat? Doar profetii il prezisesera de mult pe Hristos, ca va fi mintuitor, binefacator si liberator. Pentru ce, dar, s-au tulburat iudeii?- Minati de acelasi gind, pentru care si mai inainte se departasera de Dumnezeu, binefacatorul lor, si se gindeau la carnurile din Egipt (Iesire 16, 3; Numeri 11, 4-5), desi dobindisera o libertate ca aceea.Tu, insa, uita-mi-te cit de precisi sint profetii! Profetul Isaia a vestit mai dinainte nasterea, zicind: iSi ar fi dorit sa fi fost arse cu foc, ca Prunc s-a nascut noua, Fiul, si ni s-a dat nouai (Isaia 9, 5-6). Dar iudeii tulburindu-se n-au cautat sa vada ce s-a intimplat, nici sa mearga dupa magi, nici sa-L afle. Asa au fost iudeii! Mai certareti si mai nepasatori decit toti oamenii. Ar fi trebuit ca chiar ei sa se mindreasca ca printre ei s-a nascut imparatul, ca au atras la ei pe persi, ca au sa aiba pe toti oamenii supusi lor, ca lucrurile mergeau spre mai bine si ca imparatia lor ajunsese chiar de la inceput asa de stralucita. dar ei nici asa nu s-au facut mai buni; si doar nu de mult scapasera de robie, dar chiar daca iudeii n-ar fi stiut nimic de aceste lucruri inalte si nespuse, era firesc sa se gindeasca, numai pe temeiul celor petrecute sub ochii lor, ca daca acum tremura atita de imparatul nostru abia nascut, cu mult mai mult se vor teme si se vor supune Lui mai tirziu, cind Pruncul va creste si cind cele ale noastre vor fi mai stralucite decit cele ale barbarilor. Dar nimic din acestea nu i-a trezit. Atit de mare le era prostia si odata cu asta si invidia. [...]iSi adunind pe toti arhiereii si carturarii poporului,i-a intrebat: iUnde este sa Se nasca Hristos?iIar ei i-au spus lui: iin Betleemul Iudeiii (Matei 2, 1-5).IAi vazut ca toate s-au facut spre mustrarea iudeilor? Atita vreme cit iudeii nu-L vedeau pe Hristos, nu erau stapiniti de invidie si dadeau marturie despre adevar; dar cind I-au vazut slava adusa de minuni, stapiniti de invidie, n-au mai spus adevarul. Adevarul, insa, iesea la lumina pe toate caile si tocmai dusmanii il intareau mai mult.Iata si aici cit de minunat si de neobisnuit a rinduit Dumnezeu lucrurile! Si magii si iudeii afla unii de la altii ceva mai mult decit stiau; si se invata unii pe altii. Iudeii au aflat de la magi ca o stea L-a propovaduit pe Hristos in tara persilor; iar magii au aflat de la iudei ca Cel propovaduit de stea a fost vestit de profeti cu multa vreme inainte. Astfel intrebarea pusa de Irod a ajuns dovadaunei invataturi mai clar e si mai precise si pentru magi si pentru iudei. Si astfel dusmanii adevarului sint siliti sa citeasca inaintea lui Irod si a magilor, fara voia lor, scrierile care vorbeau despre adevar, sint siliti sa talmaceasca profetia, chiar daca n-o talmacesc toata. Au vorbit numai de Betleem si ca din el va veni Cel ce pastoreste pe Israel, dar n-au mai adaugat continuarea profetiei, ca sa linguseasca e imparat.- Si care-i continuarea profetiei?- iSi iesirile Lui dintru inceput, din zilele veacului!i (Miheea 5, 1).- Dar pentru ce Hristos, daca avea sa vina din Betleem, a trait dupa nastere in Nazaret si a intunecat profetia?- N-a intunecat-o, ci a lamurit-o mai mult. Tocmai faptul ca Mama Sa locuia in Nazaret arata ca nasterea lui Hristos in Betleem s-a facut potrivit rinduielii lui Dumnezeu. De aceea n-a plecat indata dupa nastere, ci a mai ramas inca patruzeci de zile, ca sa dea prilej celor ce voiau sa cerceteze totul cu de-amanuntul. Ca multe erau cele ce indreptateau o astfel de cercetare pentru cei ce ar fi voit sa examineze in mai de aproape lucrurile. Cind au venit magii in Ierusalim, tot orasul a fost puternic tulburat si odata cu orasul si imparatul; a fost adus ca marturie profetul Miheea, au facut mare sfat si s-au mai intimplat in Ierusalim si alte fapte, pe care Luca le povesteste cu de-amanuntul; de pilda cele cu privire la Ana si la Simeon (Luca 2, 25-38), la Zaharia (Luca 1, 5-25), la ingeri si la pastori (Luca 2, 8-18). toate acestea sint indestulatoare pricini pentru cei ce vor sa examineze mai de aproape lucrurile, ca sa descopere cele petrecute in Betleem. daca magii, care venisera din Persia, au cunoscut locul nasterii lui Hristos, apoi cu mult mai usor puteau sa-l afle locuitorii Ierusalimului. La inceput, la nastere, Hristos s-a aratat iudeilor prin multe minuni; dar pentru ca iudeii n-au voit sa-L vada, a stat un timp ascuns; apoi, printr-un alt inceput, Sa descoperit cu mai multa stralucire (Matei 3, 13-17). Acum nu magii, nici steaua, ci Tatal L-a propovaduit de sus; si Duhul S-a pogorit atragind glasul acela peste capul Celui botezat; si Ioan, cu toata indraznirea, striga de-a lungul intregii Iudei, umplind cu invatatura sa tinuturile locuite si nelocuite; si marturia minunilor si pamintul si marea si toata zidirea slobozeau stralucit glasul despre El. La nasterea Sa s-au petrecut atitea minuni cite puteau sa arate in liniste pe Cel venit pe lume. Si ca sa nu spuna iudeii: iNu stim cind S-a nascut si nici in ce loci, Dumnezeu a rinduit venirea magilor si celelalte pe care le-am spus. Deci iudeii nu pot avea nici o scuza ca n-au cercetat cele ce se petrecusera.IIUita-te cit de precise sint cuvintele profetiei! Profetul n-a spus: iVa locui in Betleemi, ci idin tine va iesii (Miheea 5, 2). Deci profetia spune ca se va naste acolo. Dar unii iudei au nerusinarea sa spuna ca aceste cuvinte s-au spus despre Zorobabel. Cum s-ar putea sustine asta? Doar iiesirile luii n-au fost idintru inceput, din zilele veacului! i Cum s-ar putea aplica lui Zorobabel cuvintele de la inceputul profetiei idin tine va iesii, cind Zorobabel nu s-a nascut in Iudeea, ci in Babilon? De aceea a si fost numit Zorobabel, pentru ca acolo s-a nascut. Cei care cunosc limba siriana inteleg cuvintul Zorobabel. Pe linga cele spuse si timpul de mai tirziu intareste marturia. Caci ce spune profetia?iSi tu, Betleeme, nicidecum nu esti cel mai mic intre domnii lui Iudai (Matei 2, 6).Profetul arata pricina stralucirii Betleemului spunind ca idin tine va iesii. Sinimeni altcineva n-a facut stralucit si vestit locul acela, ci numai Hristos. Dupa ce S-a nascut vin sa vada ieslea si locul colibei oameni de la marginile lumii. Acest lucru l-a aratat mai dinainte profetul spunind: iNicidecum nu esti cel mai mic intre domnii lui Iudai, adica intre conducatorii de semintii. Prin aceste cuvinte a cuprins si Ierusalimul. Dar nici asa iudeii n-au luat in seama profetia, desi folosul ii privea pe ei. Aceasta e pricina ca profetii nu vorbesc la inceput atit de vrednicia lui Hristos cit de binefacerile facute de Hristos iudeilor. Cind Fecioara a nascut, ingerul zice: iVei chema numele Lui: Iisusi; si adauga: ica El va mintui pe poporul Sau de pacatele salei (Matei 1, 21). Iar magii n-au spus: iUnde este Fiul lui Dumnezeui, ci: iCel ce S-a nascut, imparatul iudeilori (Matei 2, 2). in profetie iarasi nu s-a spus: iDin tine va iesi Fiul lui Dumnezeui, ci: ipovatuitor Care va pastori pe poporul Meu Israeli (Matei 2, 6). Ca profetul trebuia sa vorbeasca la inceput cu mai mult pogoramint, si ca sa nu-i scandalizeze, dar sa si propovaduiasca mintuirea lor, spre a-i atrage mai mult. Primele marturii, cele din timpul de dupa nastere, nu spun ceva deosebit despre Hristos, cum spun marturiile despre minunile savirsite mai tirziu de El, care vorbesc mai lamurit despre slava Lui. Asculta ce spune profetul despre copiii care-I cintau imne dupa savirsirea multelor Sale minuni: iDin gura pruncilor si a celor ce sug ai savirsit laudai (Psalmi 8, 2); si iarasi: iCa vor vedea cerurile, lucrul degetelor talei (Psalmi 8, 3). Aceste din urma cuvinte il arata Creator al universului. Profetia spusa despre El dupa inaltare, il arata de aceeasi cinste cu Tatal: iZis-a Domnul Domnului meu: sezi de-a dreapta Meai (Psalmi 109, 1), iar Isaia spune: iCel ce S-a ridicat sa conduca neamurile; in El vor nadajdui neamurilei (Isaia 11, 10).- Dar pentru ce, m-ar putea intreba cineva, profetul Mihneia spune ca Betleemul nu este cel mai mic intre domnii lui Iuda, cind satul acesta a ajuns vestit nu numai in Palestina, ci in toata lumea?- Cuvintul profetului a fost adresat deocamdata iudeilor; de aceea a si adaugat: iVa pastori pe poporul Meu Israeli, cu toate ca a pastorit lumea intreaga. Dar, dupa cum am spus, profetul nu vrea sa scandalizeze deocamdata pe iudei, dar le descopera ca va pastori si pe toate celelalte neamuri.- Dar pentru ce profetul spune ca va pastori pe poporul iudeu, cind nu l-a pastorit?- Dar asta mai cu seama s-a si intimplat! Spunind aici iIsraeli a aratat pe iudei care au crezut in El, iar Pavel, interpretind acest loc, spunea: iNu toti din Israel sint Israel, ci numai citi s-au nascut prin credinta si fagaduintai (Romani 9,6-7). Iar daca nu i-a pastorit pe toti, e pacatul si vina lor. Ar fi trebuit sa I se inchine impreuna cu magii si sa slaveasca pe Dumnezeu, ca a venit peste ei un timp ca acela care sa le dezlege toate pacatele lor. Si doar nu auzisera nimic de judecata, nici de pedepse, ci de un pastor linistit si blind! Dar ei fac dimpotriva: se tulbura, se framinta si mai tirziu pun la cale fel de fel de viclenii.iAtunci Irod chemind in ascuns pe magi, i-a intrebat cu de-amanuntul despre vremea in care s-a aratat steauai (Matei 2,7).Irod cauta sa omoare pe Cel nascut; dar asta nu mai e furie, ci curata nebunie; caci cele spuse si cele intimplate erau de ajuns sa-l opreasca de la orice incercare ca aceasta. Cele intimplate nu erau fapte omenesti; nu erau fapte omenesti ca o stea sa cheme din inaltul cerului pe magi, sa-i porneasca pe niste barbari intr-o calatorie atit de indepartata spre a se inchina Celui aflat in scutece si in iesle si ca profetii sa-L prezica de demult; toate acestea, precum si toate celelalte, erau fapte mai presus de om. Totusi Irod n-a tinut seama de nici una din ele.Asa e rautatea! Cade in groapa sapata de ea insasi; incearca lucruri imposibile. Uita-te la nebunia lui Irod! De credea profetia si de-o socotea de neschimbat, trebuia sa stie lamurit ca incerca ceva cu neputinta; si iarasi, de n u credea perofetia si nu se astepta sa se infaptuiasca spusele ei, atunci n-ar fi trebuit sa se teama si sa se infricoseze si nici sa puna la cale viclenia. Deci si intr-un caz si in altul viclenia lui era de prisos. Apoi era o nebunie fara margini sa-si inchipuie ca magii au sa-l prefere pe el in locul Celui nascut, pentru Care facusera atita drum. Cind magii ardeau atita de dragul Pruncului, inainte de a-L vedea, cum mai putea Irod nadajdui sa-i convinga sa-L tradeze dupa ce-L vazusera si fusesera incredintati si de profetie? Si totusi, desi erau atitea motive care sa-l opreasca de la acest gind, Irod a incercat: iSi chemind in ascuns pe magi, ia intrebati. isi inchipuia ca iudeii vor cauta sa scape Pruncul; nici Irod nu-si putea inchipui ca iudeii sa alunece in atita nebunie, incit sa vrea sa dea in miinile vrajmasilor pe aparatorul lor, pe Mintuitorul lor, pe Cel ce a venit pentru eliberarea poporului. Irod, deci, ii cheama in ascuns si-i intreaba, nu de timpul in care S-a nascut Pruncul, ci de timpul in care s-a aratat steaua, intinzind cu multa dibacie cursa. Dupa parerea mea steaua trebuie sa se fi aratat cu multa vreme inainte de nasterea Pruncului, pentru ca magii au trebuit sa faca multa vreme pe drum ca sa ajunga in Palestina chiar in momentul nasterii; ca trebuia sa I se inchine Lui pe cind era in scutece. Deci steaua li s-a aratat cu mult mai inainte, pentru a arata ca nasterea Lui este minunata si neobisnuita. Daca li s-ar fi aratat in rasarit chiar in momentul in care S-a nascut Pruncul in Palestina, magii n-ar mai fi ajuns sa-L vada infasat in scutece, deoarece calatoria le lua mult timp. Sa nu ne minunam de lor, deci, daca Irod a poruncit sa fie ucisi pruncii de doi ani si mai mici (Matei 2,16); minia si teama il fac sa mareasca timpul, pentru mai multa siguranta, ca sa nu-i scape nimeni.Asadar, Irod a chemat pe magi si le-a spus:iMergeti si cercetati cu de-amanuntul despre Prunc; si daca-L veti afla, vestiti-ma, ca si eu venind sa ma inchin Luii (Matei 2,8).Ai vazut cit de lipsit de judecata a fost Irod? Daca vorbesti drept, pentru ce intrebi in ascuns pe magi? Iar daca vrei sa pui la cale o nelegiuire, pentru ce nu-si dai seama ca magii vor descoperi viclenia ta tocmai pentru ca i-ai intrebat intru ascuns? Dar, dupa cum am spus, cind un om e stapinit de rautate face prostii din ce in ce mai mari. Irod n-a spus: iMergeti de aflati de imparati, ci: ide Prunci. Nici numele de imparat nu voia sa-l rosteasca. Dar magii, datorita bunei lor credinte, nu si-au dat seama de asta; ca nu-si puteau inchipui ca Irod ar putea merge atit de departe cu rautatea incit sa incerce a vicleni impotriva unei rinduieli atit de minunate a lui Dumnezeu. Au plecat, deci, magii fara nici o banuiala, gindindu-se la cele ce stiau ei si la cele ce auzisera de la altii.iSi daca steaua, pe care o vazusera in rasarit, mergea inaintea lori (Matei 2, 9).Ca pentru asta s-a si ascuns steaua, ca magii, pierzindu-si calauza, sa fie siliti sa intrebe pe iudei si sa se faca tuturora cunoscuta nasterea lui Hristos. Dupa ce au intrebat si dupa ce au avut dascali pe dusmanii lui Hristos, steaua iar s-a aratat. Uita-te cit de minunat se desfasoara lucrurile! Din mina stelei ii ia de mina pe magi poporul si imparatul; iar acestia il aduc pe profet ca sa-i invete cele ce se petreceau in Betleem. Iar mai tirziu din mina profetului ii ia ingerul, care-i invata totul. Deci de la Ierusalim la Betleem steaua le arata drumul; ca steaua i-a insotit de acolo iarasi. Si s-a facut aceasta ca sa afli si de aici ca steaua nu era o stea ca toate celelalte, ca nici o stea nu merge cum a mers aceasta stea. Si nu numai ca merge, dar mergea inaintea lor, ii tragea dupa ea si-i calauzea in miezul zilei.Poate ca cineva ar intreba:- Dar de ce mai aveau nevoie de stea de vreme ce cunosteau locul nasterii?- Ca sa le fie aratat Pruncul. Asta n-o stiau! Casa nu era mare; iar Mama Pruncului era lipsita de stralucire si necunoscuta. Trebuia, deci, ca steaua sa-i duca chiar la locul unde S-a nascut. De aceea, indata ce-au iesit din Ierusalim sa aratat steaua si nu s-a oprit inainte de a ajunge la ieslea nasterii. Minunea a urmat minunii. Amindoua erau pline de minune: si inchinarea magilor si mergerea stelei inaintea lor; erau indestulatoare sa atraga chiar pe cei cu totul impietriti la suflet, daca magii ar fi spus ca au auzit de nasterea Pruncului din gura profetilor sau ca ingerii au vorbit cu ei indeosebi, n-ar fi fost crezuti; dar asa, steaua aratata pe cer a inchis gura tuturor, chiar a celor mai nerusinati. Mai mult: cind steaua a ajuns deasupra Pruncului, steaua s-a oprit. Iar ca o stea, cind sa se ascunda, cind sa se arate si in sfirsit sa se opreasca dupa ce iar s-a aratat, inseamna ca era o stea cu o putere mai mare decit a unei stele obisnuite. Asta a intarit si mai mult credinta magilor. De aceea s-au si bucurat. S-au bucurat ca au gasit ce cautau; s-au bucurat ca au ajuns vestitorii adevarului; s-au bucurat ca n-au facut in zadar atita cale. Atit de mare le era dorul de Hristos! Si venind steaua s-a oprit chiar deasupra capului Pruncului, aratind ca dumnezeiesc este Pruncul. Oprindu-se, steaua i-a facut sa se inchine Pruncului, nu ca niste simpli barbari, ci ca unii din cei mai intelepti dintre barbari. Vezi ce rost mare a avut steaua? in afara de profetie si de interpretarea arhiereilor si carturarilor magii au dat atentie si stelei.Sa se rusineze Marcioni, sa se rusineze Pavel din Samosataii, care nu vor sa vada ce-au vazut magii, stramosii Bisericii!iii Sa se rusineze Marcion, cind vede ca Dumnezeu este inchinat in trup! Sa se rusineze Pavel, cind vede ca nu este inchinat numai ca simplu om! Ca este Dumnezeu in trup o arata scutecele si ieslea; iar ca magii nu I s-au inchinat ca unui simplu om, o arata darurile acelea atit de bogate aduse de ei lui Hristos, pe cind era inca Prunc, daruri care de obicei se