Sistemele de management de mediu (SMM) si prevenirea poluarii (P2)

Implementarea SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL MEDIULUI (SMM)in activitatea unei societati comerciale -operator de servicii publice de alimentare cu apa si de canalizareCUPRINS

CAPITOLUL 1 CADRUL INTERNATIONAL SI EUROPEAN AL MANAGEMENTULIUI DE MEDIU 1.1.Definirea Managementului de mediu si a importantei sale41.2.Standardele si sistemele managementului de mediu51.3. Comisia Europeana Eco-Management si EMAS...............................................71.4. Standardul International ISO 14001...71.5 Comparatie intre EMAS si ISO 1400123CAPITOLUL 2 SISTEMUL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 2.1.Definirea SMM152.2.Avantajele implementarii SMM182.3.Implementarea SMM20

2.3.1. Etapele Implementarii SMM21

CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ : "Implementarea ISO 14001 -1997 in activitateaunei societati comerciale ( SC ACVARIM SA Rm.Valcea) -operator de servicii publice de alimentare cu apa si de canalizare" .

3.1.Introducere263.2.Prezentarea SC ACVARIM SA RM.VALCEA.................. 273.3..Imbunatatirea performantei serviciului furnizat 333.4. Realizarea implementarii SMM 35Concluzii 55BIBLIOGRAFIE 58ANEXE . -ANEXA 1 : ANALIZA INITIALA DE MEDIU ........................................................59-ANEXA 2 : -POLITICA INTEGRATA CALITATE-MEDIU

-OBIECTIVELE GENERALE ................................................................82-ANEXA 3 : PROGRAM DE MANAGEMENT DE MEDIU .....................................84

Capitolul 1Cadrul International si European al Managementului de Mediu

Managementul programului de mediu intr-o companie a devenit un proces in crestere si o destinare provocata datorata incurcaturii in crestere a legislatiei de protectia mediului si a reglementarilor si maturizarea asteptarilor publice privind protectia mediului. Fundamentarea managementului mediului este o intelegere a legilor si reglementarilor care se aplica in intreprinderile industriale. O data ce un program de conformare a fost stabilit in intreprindere, ei ar trebui sa suporte inregistrarea pastrarii mediului bun si curat.Totusi, pentru a satisface cererile viitorului, simpla conformare cu legea nu este destul si multe companii au optat pentru strategii dincolo de conformare. Aparitia programelor internationale cum ar fi EMAS si ISO 14001 au transformat managementul mediului de la o cerinta locala la una globala. In viitor, performanta de mediu a companiilor industriale in intreaga lume va fi comparata cu utilizarea sus numitului grup al standardelor si abilitatea companiilor de a satisfaceaceste standarde poate afecta acceptabilitateaproduselor lor pe piata marketului.

Capitolul 1 asigura o trecere in revista a cadrului international si european al managementului de mediu si analizeaza conceptele cheie apartinand de creatia si implementarea Sistemului de Management al Mediului, care formeaza bazele imbunatatirii performantei de mediu a companiei. Este important de notat ca managementul de mediu in intreprinerea industriala devine repede responsabilitatea tuturor salariatilor si o parte importanta a managementului global al afacerilor.

1.1.Definirea Managementul de Mediu si a importantei sale Managementul mediului are drept scop utilizarea responsabila a resurselor naturale, economice si umane astfel incat mediul sa fie protejat si imbunatatit. El cauta sa protejeze bunurile ecologice valoroase, sa managerieze zonele locale pe cea mai potrivita cale si sa dezvolte relatiile intre populatie si mediul natural. Astazi obiectivele managementului mediului sunt asigurarea principiilor fundamentale ale dezvoltarii durabile care cauta sa puna in locul economiilor , mediul , pentru acestea si generatiile viitoare.

Managementul de mediu este managementul care face responsabila utilizarea resurselor naturale, economice si umane pe caile care protejeaza si dezvolta mediul.

In treizeci de ani sau atat cat guvernul si industria au fost in conflict cu cerintele de mediu, nivelul sofisticarii si angajamentului cerut in ordinea obtinerii performantei necesare de mediu au fost stabil cerute si au crescut exponential. La inceput, deoarece primele acte si sisteme de reglementare Aer Curat, Apa Curata si Depozitarea Deseurilor erau usor de dezvoltat, responsabilitatile de conformare erau relativ simple si portionate clar. Sarcina industriei de a gasi si implementa solutii de inginerie pentru a clarifica problemele identificate a fost relativ simpla, dar costisitoare. Indemanarea in acest obiectiv nu a facut sa se creeze o necesitate urgenta a companiei spre a schimba cultura lor sau calea lor de a face afaceri.

Cu trecerea anilor, totusi circumstantele s-au schimbat. Legile si reglementarile au crescut in complexitate si s-au inplicat spre punctul in care cele mai multe companii au nevoie sa dezvolte sisteme cuprinzatoare de conformare si culturi de conformare pentru a satisface consistent litera legii. Mai mult decat atat, companiile au descoperit ca simpla conformare cu legea adesea nu este suficienta pentru a proteja bunurile lor si investitii grozave pe care ei trebuie sa le faca pentru crearea unei imagini favorabile care sa se identifice cu marca fabricii. Actiuni in conformitate cu legea trebuie totusi sa rezulte in incidentele de mediu, pagube si descoperiri de amenzi dure de care trebuie sa se aiba grija rezultand procese si raspunderi punitive. Actiuni in conformitate cu legea, in mod egal daca grija fata de taxe este exercitata, pot sa fie rau receptionate de comunitatile si organizatiile afectate rezultand consecinte nefolositoare. Companiile cu gandire inaintata inteleg, mai bine, ca actiuni dincolo de conformitate sunt necesare daca piederi neanticipate au fost evitate.

1.2.Standardele i Sistemele de Management de Mediu

Deoarece organizatii si companii de toate felurile sunt din ce in ce mai interesate sa realizeze si sa demonstreze o performanta ecologica sanatoasa prin controlarea impactului activitatilor, produselor si serviciilor lor asupra mediului, ele efectueaz un numar crescut de "remedieri" sau "auditri" pentru a aprecia performanta ecologica. Totusi, aceste remedieri si auditri singure nu sunt suficiente pentru a asigura o organizatie ca performanta ei nu numai ca intruneste, dar va intruni si in viitor cerintele legale. Standardele Managementului Mediului -cum ar fi Comisia Europeana Eco- Management , Sistemul de Audit EMAS si seriile de standarde ISO 14000, constituie un etalon dupa care organizatiile si companiile isi pot masura performanta. Ele furnizeaza un proces structurat care face posibila introducerea unui Sistem al Managementului Mediului viabil.

Sistemul Managementului Mediului (EMS) este un mecanism care se adreseaza unor teme ecologice majore prin alocarea de resurse, desemnarea responsabilitatilor, si o evaluare continua a practicilor, procedurilor si proceselor, care sunt organizate intr-un mod sistematic. De aceea, EMS se distinge ca un instrument puternic care permite organizatiei sa realizeze si sa controleze nivelul performantei ecologice pe care si-o stabileste. Astfel, devine parte integranta a sistemului managerial al unei organizatii si este necesar sa fie coordonat cu eforturile sistemelor manageriale din alte domenii.Sistemul Managementului de Mediu trebuie sa fie proiectat pe o astfel de cale pentru a asigura ca:

Politica de mediu a companiei, obiectivele si programele sunt auditate periodic si revizuite daca este necesar.

Sunt in mod propriu definite responsabilitati si autoritati.

Proceduri de operare au fost stabilite.

Cerintele pentru politica de mediu a companiei, programul si sistemul de management sunt monitorizate.

Documentarea managementului de mediu este stabilita.

Programul auditului de mediu este implementat.Seria de standarde ISO 14000- care este un set de standarde de cerinte de mediu referitoare la operare, audit, produse si cerintele pentru produse, incluzand un standard independent de auditare pentru Sistemele de Management de Mediu , a fost dezvoltata de Organizatia Internationala pentru Standardizare in scopul de a stabili cerintele primare pentru Sistemele de Management de Mediu. ISO impartaseste un fundal comun cu EMAS (schema de audit ) si este larg acceptat - mai ales in Uniunea Europeana - drept un indicator al practicilor convenabile ale managementului ecologic. 1.3. Comisia European Eco-Management i Schema de Audit (EMAS)

a) EMASObiectivul global a Comunitatii Europene, asa cum a fost definit de tratatul de la Maastricht este in particular de a promova o dezvoltare economica armonioasa si echilibrata a activitatilor economice, durabila, a unei vieti vii si de calitate.In ciuda tuturor directivelor si reglementarilor adoptate de CE si a actiunilor internationale si nationale in acest camp, calitatea mediului este totusi deteriorata in Comunitate si in lumea larga. Obiectivul dezvoltarii durabile, care este integrat acum in obiectivele Uniunii Europene, cheama la utilizarea unui sir deschis de instrumente pentru politica de mediu. Este nevoie de o noua apropiere, bazata pe principii diferite de actiune. Al 5-lea Plan de actiune pentru mediu al Comunitatii recunoaste acestea si indica clar ca responsabilitatea de mediu ar trebui impartita intre autoritati, industrie, consumatori si oameni in general.

Deci EMAS este o schema voluntara de management de mediu, bazata pe armonizarea liniilor si principiilor specifice Uniunii Europene. b) Obiectivele EMAS

Schema nu inlocuieste legislatia Comunitatii sau nationale de mediu .

Obiectivul schemei este de a promova dezvoltarea continua a performantei mediului in activitatile industriale prin:

1. Stabilirea si implementarea politicilor ecologice, programelor si sistemelor manageriale de catre companii,n legtur cu platformele lor industriale.

2. Evaluarea obiectiva, sistematica si periodica a performantelor acestor elemente.

3. Furnizarea informatiilor legate de performanta ecologica publicului larg

c) Participarea la EMASPentru a participa in EMAS, o companie trebuie sa adopte o politica de mediu, sa revada performanta sa de mediu la zona in cauza, sa dezvolte un sistem de management de mediu si sa dezvolte un plan de actiune in lumina descoperirilor reviziei, sa auditeze sistemul si sa publice o declaratie a performantei zonei.O a treia parte calificata controleaza sistemul si declaratia spre a vedea daca ei indeplinesc cerintele EMAS. Daca este asa, ei valideaza si zona poate fi inregistrata.In zona, o revizie de mediu initiala este suportata. In lumina acestei revizii si a politicii, un program de mediu si un sistem de management de mediu este stabilit pentru zona. Auditul de mediu al zonei, acoperind toate activitatile implicate din zona, trebuie sa fie condus in interiorul unui ciclu de audit nu mai lung de trei ani si, bazat pe descoperirile auditului, se seteaza obiectivele de mediu si se revizuieste programul de mediu pentru a obtine setarea obiectivelor. In completarea reviziei initiale de mediu este produs un audit urmator sau un ciclu de auditari publice ale declaratiei de mediu. Cand acesta a fost sa fie inregistrat, zona primeste declaratia de participare, care poate fi utilizata pentru promovarea participarii lor in schema.

In concluzie , in EMAS pot sa participe zonele industriale. Pentru a participa in EMAS, o companie trebuie sa adopte o politica de mediu, sa revada performanta sa de mediu la zona in cauza, sa dezvolte un sistem de management de mediu si sa dezvolte un plan de actiune in lumina descoperirilor reviziei, sa auditeze sistemul si sa publice o declaratie a performantei zoneid) Forte si slabiciuni EMAS a fost proiectat ca un sistem generic de management al mediului (EMS) standard care ar fi asigurat cadrul pentru participarea companiilor fara sa fie prea prescriptiv. Tinta lui este de a incuraja firmele industriale sa-si asume responsabilitatea pentru cerintele lor de mediu pentru descresterea impactul advers mediului intr-o maniera de auto reglementare si voluntara. Aici se regaseste taria si slabiciunile reglementarii. Pe de o parte, EMAS permite prin gradul de flexibilitate sa fie aplicat eficient in diferite contexte legale si culturale, iar pe de alta parte, aceasta deschidere este calea pentru diferente de interpretare si discrepante in aplicare, ducand toate spre un camp de joc denivelat si spre potentiale bariere .e) Adaptarea la EMASMulte organizatii din Europa au inceput sa-si ajusteze sistemele de management de mediu astfel incat sa se conformeze cerintelor Regulamentului EMAS. De asemenea, Comisia Europeana promoveaza studii pilot pentru cresterea participarii in sistem a companiilor mici si mijlocii (SMEs) si prevede ca statele membre individuale sa adapteze sistemul si in alte sectoare, cum ar fi serviciile publice. Dezvoltarea si implementarea EMAS este reglementata de acreditari competente separate si organisme de inregistrare, de autoritatile de mediu si Comitetul de Reglementare EMAS, care sunt toate formate din reprezentanti din Statele Membre. Acest proces armonizeaza in masura necesara, activitatile din Statele Membre.

Structura EMAS poate fi schimbata numai prin schimbarea Regulamentului EMAS, in conformitate cu prevederile i hotararile Uniuniii Europene. Articolul 20 al Regulamentului 1836/93 cere Comisiei Europene sa revada schema dup maximum cinci ani de la intrarea sa in functiune si sa propuna orice modificari necesare, in special referitoare la scopul schemei si la posibila introducere a unui logo.

Domeniul sistemelor de management de mediu nu este static. La trei ani dupa ce EMAS a fost publicat, a fost produs standardul international pentru sistemele de management de mediu ISO 14001. Acest standard a fost adoptat peste tot in lume si este recunoscut drept un sistem standard de management de mediu logic si bine structurat. EMAS este in mod curent restrans la sectorul industrial si manufacturier dar, in acelasi timp se recunoaste ca toate sectoarele au un impact semnificativ asupra mediului si ca de asemenea , mediul va beneficia de pe urma unui bun management ecologic si in aceste sectoare. In mod traditional, EMAS s-a concentrat pe impactul ecologic direct al emisiilor si deseurilor. Cu toate aceste, impactul indirect cum ar fi politica cumpararii sau folosirii produsului si aruncarii este semnificativ si va beneficia de aducerea sub controlul Sistemului Managementului de Mediu. Revederea EMAS la cinci ani dupa intrarea sa in functiune prezinta o oportunitate ideala pentru a se adresa la : 1. Extinderea sferei EMAS in toate sectoarele de activitate economica.

2. Integrarea ISO 14001 ca sistem de Management de Mediu cerut de EMAS.

3. Adoptarea unui logo EMAS vizibil si recunoscut pentru a permite organizatiilor inregistrate sa-si publice mai efectiv participarea in EMAS.

4. Implicarea angajatilor in implementarea EMAS.

5. Intarirea rolului declaratiei de mediu, pentru imbunatatirea transparentei comunicarii performantei de mediu ntre actionarii lor si public.

6. Promovarea participarii IMM-urilor prin mecanisme de sprijin potrivite.

1.4. Standardul international ISO 14001

ISO 14001 a preluat elementele de baza ale unui sistem continuu de planificare si implementare si lea adaptat nevoilor de imbunatatire continua a performantei de mediu ale intreprinderilor din intreaga lume.

ISO 14001 a fost construit pe modelul general verificat pentru un bun sistem de management al firmei astfel incat acesta sa se coreleze usor cu celelalte sisteme de management existente, sa le intareasca si sa introduca principiile de bun management acolo unde acestea lipsesc.

El specifica cerintele pentru un sistem de management al mediului, pentru a permite unei organizatii sa formuleze o politica si obiective tinand cont de cerintele legislative si informatia despre impacturile semnificative de mediu.

El se aplica tuturor aspectelor de mediu pe care organizatia le poate controla si peste care poate fi de asteptat ca el sa aiba influenta. Nu face el singur declaratia specifica criteriului de performanta de mediu. Acest standard international este aplicabil oricarei organizatii care este dornica sa :

1. S implementeze, sa ntrein si sa imbunatateasca un SMM.

2. Sa se asigure de conformarea sa cu politica de mediu declarata.

3. Sa demonstreze o asemenea conformare celorlalti.

4. Sa caute certificarea/inregistrarea SMM-ului sau de catre o organizatie externa.

5. Sa faca o auto-declaratie de conformare cu acest standard din proprie determinare.

Toate cerintele din acest standard international au intentia sa fie incorporate in interiorul oricarui sistem de management de mediu. Extinderea aplicarii va depinde de astfel de factori ca politica de mediu a organizatiei, natura activitatilor ei si conditiile in care ea opereaza.

Odata ce o companie a dezvoltat un SMM care satisface cerintele lui ISO 14001, urmatoarea intrebare este cum sa obtina certificarea ISO 14001.

Companiile dornice sa obtina certificarea trebuie sa contacteze bordurile de acreditare al standardelor lor nationale, care trimit un grup de auditori spre a determina daca SMM-ul companiei satisface standardul ISO 14001. Companiile care au un SMM aprobat sunt inzestrate cu un certificat valid pentru o perioada finita de timp, in mod uzual trei ani.

Avantajul major al ISO 14001 este ca asigura o metoda larg acceptata a proiectarii si implementarii unui Sistem de Management de Mediu. Puternice forte ale pietii au impins companiile spre obtinerea certificarii ISO14001 si aceasta orientare va continua probabil in viitor.

Conformarea cu ISO 14001 sau un standard similar de sistem de management al mediului va fi probabil ceruta celor mai multe companii din interior in urmatorii zece ani. De asemenea multe companii vor considera certificatul ISO 14001 ca fiind calea de a demonstra publicului ca ei sunt constituiti in buni cetateni.

Managerii de mediu vor avea asadar sa inteleaga ISO 14001 si cerintele lui in ordinea de a se pregati ei insisi pentru chemarile managementului de mediu al noului secol.In mod curent, cele mai avansate dintre standardele si liniile directoare in serie sunt:1. ISO 14001: Sisteme de Management de Mediu-Specificaii i Ghid de Utilizare.

2. ISO 14004 Sisteme de Management de Mediu- Ghid privind principiile, sistemele i tehnicile de aplicare.

3. ISO 14010 Ghid pentru Audit de Mediu- Principii Generale.

4. ISO 14011/1Ghid pentru Audit de Mediu- Proceduri de Audit Partea 1. Auditul Sistemelor de Management de Mediu.

5.ISO 14012 Ghid pentru Audit de Mediu - Criterii de calificare pentru auditorii de Mediu.

1.5. Comparatie intre EMAS si ISO 14001

EMAS a fost introdus in 1993 si admis pentru adoptarea altor standarde din aria SMM. ISO 14001 a fost introdus in 1996 si a avut un scop mai larg de aplicare decat EMAS, care era aplicabila numai pentru anumite zone industriale. Ar trebui accentuat ca ISO 14001 si EMAS nu sunt in competitie, ele au centre de interes diferite, cu EMAS se merge mai departe peste cerintele lui ISO 14001 in ariile imbunatatirii performantei de mediu, de clauza pentru conformarea legala si raportarea performantei de mediu.

Apropiat ca baza si structura ISO 14001 se aseamana cu reglementarea EMAS, ele deosebindu-se in urmatoarele zone:

1. Regulamentul EMAS este parte a politicii oficiale de mediu a Uniunii Europene si autoritatile de mediu din statele membre sunt responsabile pentru introducerea sa. ISO 14001 nu are acelasi statut in politica ecologica internationala, si responsabilitatea pentru introducerea si dezvoltarea sa rezida in ISO.

2. Procesul de certificare a standardului 14001 acopera numai sistemul de management. In schema EMAS, informatiile declarate privitor la emisii si impactul asupra mediului sunt de asemena verificate.3. EMAS include o declaratie de mediu publica, in vreme ce ISO 14001 nu o face. Aceasta declaratie publica, mareste credibilitatea sistemului si da organizatiei mai multa recunoastere a activitatilor si rezultatelor sale. In sistemul ISO 14001, companiilor li se cere numai sa-si publice politicile de mediu.4. ISO 14001 se aplica tuturor organizatiilor; numai amplasamentele industirale se pot inscrie in sectiunea EMAS.5. EMAS cere o revizie initiala-ISO nu o face.6. Neverosimil la EMAS, ISO 14001 nu cere o inregistrare a efectelor de mediu sau de legislatie, ci numai un angajament spre a adera la legile relevante.7. Folos public: EMAS cere ca politica, programul, sistemul de management de mediu si detalii ale peformantei zonei sa fie puse la dispozitia publicului ca parte a declaratiei de mediu. ISO cere numai ca politica sa fie facuta publica.

8. Audituri: ISO 14001 cere auditari, desi frecventa nu este specificata si nici nu este ceruta o metodologie de audit In asa multe detalii ca in EMAS.9. Contractori, furnizori: nivelul controlului acestui corp este cerut in EMAS , insa el nu este prevazut in ISO 14001, care cere numai ca procedurile cerute sa fi fost comumicate acestora.10. Obligatii si cerinte: salariatii implicati, dezvolta continuu performanta de mediu , iar conformarea cu legislatia este o parte inegrala a EMAS. ISO 14001 nu face sa stipuleze extensia spre care performanta aratata trebuie sa fie imbunatatita. EMAS specifica: companiile trebuie sa incerce sa reduca impacturile de mediu spre nivelurile care sa nu depaseasca pe acelea care corespund cu aplicarea viabil economica a celei mai bine alese tehnologii.

Subliniem ca o organizatie poate fi certificata cu ISO 14001 in mod egal daca ea nu a avut o conformare completa cu reglementarile, deoarece singura cerinta este pentru politica ei de mediu este de a se obliga la scopul conformarii in viitor. Aceasta aparenta slabiciune poate ajuta tarile dezvoltate spre a initia un proces pentru continua dezvoltare a performantei de mediu in sectorul industrial. Aplicarea in intreaga lume poate elimina barierele comerciale si ajuta la introducerea standardului de management de mediu in mod egal spre acele organizatii care nu indeplinesc cerintele legislatiei nationale de mediu.

EMAS si ISO 14001 ASIGURA CAI DIFERITE PENTRU O COMPANIE INDUSTRIALA SPRE INTRODUCEREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU. Companiile pot in mod natural sa se alature ambelor scheme, daca ele pot sa satisfaca cerintele acestora. O organizatie care implementeaza ISO 14001 este pe calea de a satisface cerintele EMAS. Pasul aditional spre EMAS in jurul si peste ISO 14001 este angajamentul public de mediu.

O organizatie are libertatea si flexibilitatea de a defini granitele ei si trebuie sa aleaga intre implementarea ISO 14001 sau EMAS .Daca ISO 14001 sau EMAS sunt implementate numai pentru un ansamblu specific de operare sau activitate, politicile si procedurile dezvoltate de alte parti ale organizatiei pot fi utilizate pentru indeplinirea cerintelor lor, cu asigurarea ca ele sunt aplicabile la operarea ansamblului specific sau activitatii care va fi subiect pentru aceasta.

In concluzie, reglementarea EMAS este parte a politicii de mediu a Uniunii Europene -autoritatile de mediu din statele membre avand responsabilitatea pentru introducerea lor, in timp ce ISO 14001 nu trebuie sa aiba acelasi statut in politica internationala de mediu ,responsabilitatea pentru introducerea si dezvoltare lui fiind legata de ISO.

CAPITOLUL 2

Sistemul Managementului de Mediu (SMM)

Primul pas pentru indeplinirea Standardelor Managementului de Mediu este introducerea unui Sistem de Management de Mediu (SMM), care include structura organizatorica, responsabilitatile, practicile, producedurile, procesele si resursele pentru determinarea si implementarea politicii ecologice. Pentru ca o companie sa stabileasca si sa mentina cu succes un sistem de management de mediu, este necesar un interes real pentru imbunatatirea performantei ecologice pe o baza solida. SMM trebuie facut, implementat si mentinut astfel incat sa asigure indeplinirea politicii de mediu, a obiectivelor si programelor pe care le-a adoptat compania. Trebuie sa stabileasca , sa revada si revizuiasca periodic politica de mediu a companiei, obiectivle si programele.2.1.Definirea SMM

SMM este o abordare... un instrument... un set de proceduri... un mod planificat si organizat de a face lucrurile... pentru gestionarea interactiunii cu mediul a unei organizatii. Sistem pentru imbunatatirea continua a performantei de mediu si in consecinta a performantei si viabilitatii comerciale a intreprinderii. Instrument care da unei intreprinderi posibilitatea de a - si imbunatati performanta de mediu prin ajustarea operatiunilor, nu doar prin verificarea conformarii cu o colectie de standarde necorelate si neierarhizate conform prioritatilor de mediu.

Mijloc pentru conducerea superioara de a aborda proactiv, strategic si cuprinzator modul in care intreprinderea interactioneaza cu mediul, in conformitate cu principiile de baza ale unui bun management.

In linii mari, un SMM este ca orice alt sistem de management a planificarii si implementarii in vederea imbunatatirii continue. Aceleasi etape de baza se aplica gestionarii unei intreprinderi, unei linii de productie, navetei la locul de munca, sau chiar gestionarii dezvoltarii economice. SMM parcurge etapele unui model clasic de planificare si implementare, construit intro spirala de imbunatatire continua. Folosind acest model, o firma isi examineaza sistematic activitatile proprii, stabileste obiective si tinte de mediu catre o performanta mai buna de mediu , si pune in practica programe sau proiecte de management de mediu in vederea atingerii tintelor sale.SMM este integrat in sistemul general de management al intreprinderii. Ca sistem general de management , el reprezinta un proces de permanenta analiza, planificare si implementare; el necesita angajarea conducerii superioare si organizarea resurselor umane, financiare si materiale, inclusiv echipamente, pentru atingerea obiectivelor intreprinderii; in plus, necesita angajarea de resurse pentru sustinerea sistemului de management in sine.Elementele esentiale ale unui SMM sunt:1.Implicarea conducerii superioare2.Politica de mediu a organizatiei3.Programele de management de mediu (planuri de actiune, proiecte, initiative)(vezi Fig.1)Un SMM se construieste in jurul modului in care functioneaza organizatia. El se concentreaza pe procesele de productie ale organizatiei ,pe sistemul general de management si nu pe nivelul de elemente poluante evacuate, care fac obiectul reglementarilor de mediu.

Un SMM permite unei organizatii sa se preocupe de aspectele majore si costisitoare ale activitatilor sale in mod proactiv, strategic si cuprinzator, astfel cum orice bun manager doreste sa o faca. Fara un SMM intreprinderea poate doar sa reactioneze la dezastrele de mediu ... la reglementarile de mediu... la amenintarile cu amenzi si procese... la depasirea sa de unii concurenti mai interesati de progres si mai eficienti. Fig.1 Elementele sistemului de management de mediu, definite de standardul

ISO 14001

(Sursa : Marieta Olaru - Managementul calitii - Editura Economic, Bucureti, 1999)2.2.Avantajele IMPLEMENTARII SMM

Deoarece SMM pune accentul pe principiile unui bun management al afacerii, pe managementul strategic de mediu si pe imbunatatirea continua, firmele care implementeaza si mentin un SMM beneficiaza de:1.Economii la costurile managementului de mediu, prin integrarea managementului de mediu cu sistemele de management a calitatii si cu cele de protectie a muncii ale intreprinderii.

2.O performanta de mediu imbunatatita cu costuri mai mici, ca rezultat al dezvoltarii in cadrul intreprinderii a competentelor de management strategic de mediu, incluzand anticiparea exigentelor viitoare de mediu si identificarea continua a oportunitatilor de prevenire a poluarii, nu doar simpla reactie la prevederile legii.

3.Un mai bun management general al intreprinderii si o performanta de ansamblu mai buna a intreprinderii, ca rezultat al cerintelor SMM de alocare clara a raspunderii in cadrul organizatiei, de instituire de a unor sisteme de monitorizare, de asigurare a unor controale operationale adecvate si de minimizare a deseurilor si a consumului de energie.

4.Pregatirea pentru tendintele viitoare in domeniul reglementarilor de mediu, ca de pilda prin trecerea treptata de la abordari de asigurare a conformarii bazate pe mediu la cele bazate pe sisteme, care necesita o planificare strategica de mediu din partea conducerii superioare.

Deoarece un SMM conduce la o performanta de mediu in permanenta imbunatatire, prin prevenirea poluarii si prin alte masuri, intreprinderile care implementeaza si mentin un SMM se bucura de urmatoarele avantaje:1.O mai mare probabilitate a viabilitatii pe termen lung , ca rezultat al minimizarii cererii de resurse naturale pentru activitatile intreprinderii, minimizarii riscului raspunderilor de mediu si conformarii cu prevederile reglementarilor de mediu printrun management proactiv.2.Costuri reduse de functionare, ca rezultat al minimizarii deseurilor si a cresterii eficientei energetice. Aceste reduceri de costuri - prin cresterea economiei de energie, de exemplu , se acumuleaza in timp continuand sa creasca an dupa an.

3.Rate inalte de recuperare ale investitiilor pentru prevenirea poluarii si cresterea eficientei energetice (in special daca se ia in calcul reducerea riscului de raspundere de mediu), rate care adesea depasesc cu mult ratele pe care firma le obtine pe piata de capital normala.Deoarece un SMM raspunde unei cereri tot mai presante a consumatorilor, firmelor client, altor parteneri de afaceri, comunitatilor, guvernelor si autoritatilor de reglementare de a se da dovada de responsabilitate fata de mediu, firmele care implementeaza si mentin un SMM se bucura de urmatoarele avantaje:

1.Un mai bun acces la capitaluri si o reducere a costurilor capitalurilor si a altor costuri.

Deoarece investitorii si creditorii tind sa favorizeze intreprinderile care au un SMM, uneori creditorii le ofera rate mai reduse ale dobanzii, uneori companiile de asigurari le ofera prime mai reduse, iar unele jurisdictii de stat sau inferioare sunt dispuse sa excepteze de la anumite taxe si obligatii de mediu intreprinderile care au un SMM. Si lista poate continua.

2.Un mai bun acces pe piata, deoarece guvernele, firmele client mari si consumatorii pretind in tot mai mare masura - ca si conditie pentru a face afaceri, ca furnizorii lor sa demonstreze un angajament responsabil in domeniul mediului prin conformarea la ISO 14001 sau la un alt standard de SMM.

3.Relatii publice mai bune cu comunitatea si autoritatile, printro abordare de management de mediu care incurajeaza dialogul si receptivitatea la preocuparile celorlalte parti.

2.3.Implementarea SMMImplementarea unui SMM este un proces complex, care se extinde dincolo de aceste indrumari generale si care impune ca niste cerinte specifice sa fie adoptate de companie sau organizatie. ISO 14001 de exemplu, contine cerinte specifice de sistem de management care dau posibilitatea unei organizatii sa:

1. Stabileasca o politica de mediu potrivita pentru ea.

2. Identifice aspectele de mediu ale activitatilor trecute, existente sau planificate, produselor sau serviciilor sa determine impacturi de mediu semnificative.

3. Sa identifice legislatia relevanta si cerintele de reglementare.4. Sa identifice prioritatile si sa stabileasca obiective si tinte potrivite.

5. Sa stabileasca indicatori si programe pentru implementarea politicii si realizarea obiectivelor si tintelor.Implementarea unui SMM intr-o organizatie trebuie sa tina coont de urmatoarele aspecte, si anume : Planificarea SMM se realizeaza avand in vedere si managementul strategic general al intreprinderii si modurile in care SMM poate contribui la imbunatatirea performantei afacerii

Inainte de a planifica implementarea SMM, efectuarea unei analize initiala de mediu (AIM) sau o analiza a neconcordantelor pentru a investiga ce anume exista deja in intreprindere si poate fi utilizat ca baza pentru cerintele SMM.

Elaborarea pe baza caracteristicilor si sistemelor de mediu existente in organizatie, cum ar fi elemente de politica de mediu, programe de instruire, sisteme ISO 9001/2 , proceduri de control a documentelor, proceduri de masurare si monitorizare, proceduri de gestionare a inregistrarilor,s.a.

Implementarea SMM intrun mod si intrun ritm potrivit pentru organizatie, precum si modul in care se abordeaza SMM. Asigurarea faptului ca fiecare pas intreprins in implementarea SMM are succes iar rasplata este mult mai importanta decat incercarea de a satisface imediat toate cerintele ISO 14001 la nivelul intregii intreprinderi.

Mentinerea unui SMM -cu toate programele sale de management de mediu, procedurile, evidentele , cat mai simplu cu putinta.

2.3.1.Etapele implementarii SMM

Etapele generale ale implementrii unui sistem de management de mediu, potrivit

standardului ISO 14001 sunt prezentate n Fig.2 :

Fig.2 Etapele implementarii SMMStabilirea unei politici de mediu corespunzatoareO politica de mediu defineste obiectivele companiei si principiile de actiune referitoare la mediu, inclusiv alinierea la toate cerintele de reglementare privitoare la mediu. Politica de mediu formeaza baza pe care organizatia isi stabileste obiectivele si tintele. Aceasta politica trebuie sa fie suficient de clara pentru a fi inteleasa cu usurinta de partile interesate interne si externe si trebuie sa fie revazuta si revizuita periodic pentru a reflecta schimbarea conditiilor si a informatiei..

Managementul organizatiei trebuie sa defineasca si sa documenteze politica de mediu. In plus, top-managementul trebuie sa se asigure ca politicade mediu a organizatiei este potrivita cu natura, marimea si impacturile ecologice ale activitatilor sale, produselor sau serviciilor, ca include un angajament pentru continua imbunatatire, prevenire a poluarii si alinierea la legislatia mediului relevanta, este documentata si comunicata tuturor angajatilor sai si este disponibila pentru public.

Pentru a determina impacturile de mediu semnificative, este necesara identificarea aspectelor de mediu sosite din trecut, activitatilor existente sau planificate, produselor sau serviciilor.

Organizatia trebuie sa stabileasca si sa intretina proceduri de identificare ale aspectelor de mediu ale actiunilor sale, produselor sau serviciilor, pe care le poate controla si cele asupra carora poate avea influenta, pentru a le determina pe acelea care au sau care pot avea un impact semnificativ asupura mediului.

Organizatia trebuie sa ia in consideratie la stabilirea obiectivelor sale ecologice toate aspectele referitoare la aceste impacturi semnificative. O organizatie fara un SMM existent trebuie ca initial sa-si stabileasca pozitia curenta cu privire la mediu . Telul trebuie sa fie luarea in consideratie a tuturor aspectelor de mediu ale organizatiei ca baza pentru stabilirea unui SMM

Evaluarea trebuie sa acopere patru zone - cheie:

1. Cerinte legislative si reglementari.

2. Identificarea aspecetelor de mediu semnificative.

3. Examinarea practicilor si procedurilor managementului de mediu, existente.

4. Evaluarea preexistenta din investigatiile incidentelor anterioare.

In toate cazurile , trebui luate in consideratie operarile normale si anormale din interiorul organizatiei , precum si potentialul conditiilor de pericol. Evaluarea poate sa includa liste de control, interviuri, inspectie directa , masurare , precum si rezultate ale auditarilor prevazute sau alte audituri specifice naturii activitatilor.

Procesul de identificare a aspectelor semnificative de mediu asociat cu activitatile la unitatile de operare trebuie sa vizeze relevante ca:(a) emisii in aer; (b) descarcari in apa;(c) managementul deseurilor; (d) contaminarea terenului; (e) utilizarea materiilor prime si a resurselor naturale; si, (f) alte cerinte ale mediului local si ale comunitatii.

Procesul urmareste o identificare a aspectelor semnificative de mediu asociate cu activitatile, produsele sau serviciile, solicitand totodata o evaluare detaliata a ciclului de viata.

Determinarea cerintelor legislative si aspectelor de mediu asociate cu activitati, produse, sau serviciiCompaniile respecta cerintele legale de mediu daca se conformeaza cu toate legile si reglementarile relevante pentru companie. Evident , o companie trebuie sa se conformeze cu toate cerintele relevante in mod egal chiar daca nu are un sistem de management de mediu. Pe de alta parte, o companie se poate sa nu se conformeze intotdeauna cu unele reglementari asa cum in diverse ocazii autoritatea competenta poate sa accepte neconformitati cu legislatia. De exemplu pe calea acordului special, o masura de remediere cu o perioada de tranzitie, sau sub forma de aprobare documentata sau scrisa.Stabilirea si revizuirea obiectivelor si tintelor de mediu.Organizatiile trebuie sa stabileasca si sa mentina documentat obiective si tinte la fiecare nivel si functie relevanta din cadrul organizatiei. Cand isi stabileste si revizuieste obiectivele, o organizatie trebuie sa ia in consideratie si cerintele legale sau de alt fel, aspectele de mediu semnificative, optiunile tehnologice, cerintele financiare, operationale sau de afaceri si parerile partilor interesate. Obiectivele si tintele trebuie sa fie conforme cu politica de mediu, inclusiv cu angajamentul de prevenire a poluarii.

Organizatiile trebuie sa stabileasca si sa intretina programe pentru realizarea obiectivelor si tintelor stabilite.

Aceste programe includ:

1. Desemnarea responsabillitatii pentru realizara obiectivelor si tintelor la fiecare functie si nivel relevant al organizatiei.

2. Mijloacele si intervalul de timp in care sa fie realizate.

Daca un proiect se refera la noi dezvoltari sau activitati noi sau modificate, produse sau servicii, programul va fi modificat in punctele relevante pentru a se asigura ca managementul de mediu se aplica unor asemenea proiecte. Figura 3. Model de Sisteme de Management de Mediu pentru ISO 14001SMM Principii si Elemente

Modelul SMM (Figura 3) urmeaza vederea general a unei organizatii care subscrie urmatoarelor principii:

1. Angajament si Politica. O organizatie trebuie sa-si defineasca politica de mediu si sa asigure angajamentul sau fata de SMM.

2. Planificare. O organizatie trebuie sa formuleze un plan care sa-i indeplineasca politica de mediu.

3. Implementarea. Pentru implementarea efectiva o organizatie trebuie sa dezvolte facilitatile si mecanismele de sprijin necesare realizarii politicii ecologice, obiectivelor si tintelor.

4. Masuri si Evaluare. O organizatie trebuie sa masoare, sa monitorizeze si sa evalueze performanta de mediu.

5. Verificare. Managementul trebuie sa revada si sa evalueze SMM la intervale definite pentru a-i mentine efectivitatea si continua ameliorare.

6. Imbunatatirea. O organizatie trebuie sa-si imbunatateasca in mod continuu SMM, cu obiectivul imbunatatirii performantei de mediu per total.

Avand acestea in vedere, SMM este cel mai bine privit ca o baza organizatorica care trebuie in permanenta monitorizata si revizuita periodic pentru a oferi o directie efectiva pentru activitatile ecologice ale unei organizatii ca raspuns la factorii variabili interni si externi. Fiecare persoana din cadrul unei organizatii trebuie sa accepte responsabilitatea imbunatatirii mediului.

CAPITOLUL 3

Studiu de caz :Implementarea SMM IN ACTIVITATEA UNEI SOCIETATI COMERCIALE (SC ACVARIM SA RM.VALCEA) OPERATOR DE SERVICII PUBLICE DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE

3.1.Introducere

Ca stat integrat in Uniunea Europeana, Romnia este preocupata de cresterea capacitatii sale de a realiza produse sigure si de a furniza servicii cu un inalt nivel de calitate si cu respectarea cerinteIor impuse de protejarea mediulul inconjurator, in conformitate cu standardele internationale si, in special, ale UE.

Pentru ca produsele si serviciile romnesti sa devina competitive cu cele de pe piata UE, trebuie sa corespunda unor standarde de calitate exigente, iar activitatile asociate realizarii produselor/serviciilor trebuie sa se desfasoare cu respectarea clauzelor standardelor de calitate, mediu, securitate si sanatate.

Pentru aceasta o serie dintre prestatorii de servicii au inceput sa se adapteze la noua tendinta la nivel european si international, aceea de a implementa in cadrul organizatiiIor lor, pe Inga sistemul de management al calitatii conform cu cerintele SR EN ISO 9001-2001 si SR EN ISO/CEI 17025 - 2000, si un sistem de management de mediu conform SR EN ISO 14001- 1997, fie ca sisteme de sine statatoare, fie integrate.

3.2.Prezentarea SC ACVARIM SA Rm.Valcea

.Domeniul de activitate S.C. ACVARIM S.A. Rm. Valcea, infiintata la 30.04.1998, conform HCL nr. 13 / 1998, este o societate furnizoare de servicii publice a carei activitate se desfasoara in folosul comunitatii municipiului Rm.Valcea

Serviciul public de alimentare cu apa si canalizare este prestat de societate in baza Contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare nr. 10805 din 04.11.2004, aprobat prin Hotararea Consiliului Local al Municipiului Rm. Valcea nr. 206/93 din 26 octombrie .

Principalele activitati circumscrise domeniuluI de activitate din Statutul SC ACVARIM SA Rm.Valcea sunt:

1.Captarea,transportul,tratarea si distributia apei potabile CAEN 41002.Colectarea si tratarea apelor uzate CAEN 9001In Municipiul Rm. Vlcea, SC ACVARIM SA produce i/ sau distribuie ap potabil provenit din urmtoarele surse:

- sursa Brdior - ap de suprafa tratat n Staia Valea lui Stan a SC APAVIL SA Vlcea i cumprat de SC ACVARIM SA conform contract ca ap potabil. Se utilizeaz continuu,

Q mediu : 46.000 mc/zi.

- sursa Cheia ap de suprafa captat la Cheia de SC APAVIL SA, cumprat de SC ACVARIM SA ca ap brut i tratat in staia de tratare Rm. Vlcea, funcionnd n sistemul de alimentare cu ap ca surs de rezerv a municipiului. Q mediu : 3600 mc/zi, Q max. : (1600 mc/h) 38.400 mc/zi.

- sursa Vldeti - ap de profunzime (din puuri i drenuri), clorinat n staia Vldeti de SC ACVARIM SA , deservete n special zona Vldeti tirbei Vod. Se utilizeaz continuu,

Q mediu : 350 mc/zi.

- sursa Bistria ap de profunzime dezinfectat, cumprat de la SC Oltchim SA conform contract ca ap potabil, deservete zona Colonia Govora. Se utilizeaz continuu, Q mediu : 350 mc/zi.

Astfel, SC ACVARIM SA Rm. Vlcea efectueaz monitorizarea curent, de control a apei potabile n calitate de productor i distribuitor pentru sursele Cheia i Vldeti i n calitate de distribuitor pentru sursele Brdior i Bistria.

COMPONENTELE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA POTABILA

Componentele sistemului de alimentare cu apa potabila aflate in gestiunea SC ACVARIM SA in calitate de operator licentiat sunt:C1.Instalatii de tratare

STATIE TRATARE A APEI RM.VALCEAStatia de tratare a apei Nord este amplasata pe malul drept al Oltului in zona de lunca ssigura tratraea intregului debit captat din sursa Cheia . PIF an 1973

1980 extindere capacitate

Fluxul tehnologic de tratare a apei este conform NTPA 013/2002-pentru categoria A2(tratare fizica,chimica si dezinfectie) Operatiuni tehnologice: preclorurare,decantare,filtrare ,clorinare finala. Capacitate : 670 l/s

Apa potabila furnizata consumatorilor se ncadreaza din punct de vedere fizico-chimic si bacteriologic in parametrii indicatori impusi de cerintele legislative existente-Legea 458/2002(modificata si completata prin Legea nr.311/2004) si HG Nr.974/2004.

n acest scop , n cadrul laboratorului de analize fizico-chimice se fac analize la apa tratata la Valea lui Stan, din sursa Bradisor si care intra n reteaua orasului Rm. Valcea prin punctul de control de la Statia de tratare .

De asemenea, n cadrul laboratorului se asigura monitorizarea calitatii apei potabile din reteaua municipiului Rm.Valcea prin recoltarea zilnica de probe din punctele stabilite in Programul de monitorizare obligatoriu impus de legislatia in vigoare privind calitatea apei potabile.Statie de dezinfectie cu clor Este situata direct la sursa subterana Vladesti (pr.Olanesti).Tratarea consta in dezinfectia apei care se realizeaza in putul colector cu ajutorul unui aparat de clorinare. Asigurarea functionarii la nivelul indicatorilor optimi a agregatelor de pompare, a instalatiilor electrice de automatizare.

Urmarirea si masurarea debitelor de apa prin montarea unor aparate de masura corespunzatoare;

C2.INstalatii de aductiune ,inmagazinare si distribuire a apei La momentul actual reteaua de transport-aductiune se afla in exploatarea operatorului regional SC APAVIL SA Valcea. Este reprezentata de aductiunile aferente celor doua surse ce apartin Consiliului Judetean Valcea si sunt operate de SC APAVIL SA Valcea.

1.Aductiunea Bradisor Rm. Valcea: Dn = 1.200 mm, cu o lungime de 52 Km, apartine SC APAVIL SA Valcea, ce are in exploatare si Statia de tratare de la Valea lui Stan si furnizeaza la S.C. ACVARIM S.A. apa potabila-conform contract.

2.Aductiunea Cheia Rm. Valcea: Dn 800 mm, apartine SC APAVIL SA Valcea cu o lungime de 18.5 Km, executata din otel si tuburi PREMO, apa bruta fiind tratata in statia de tratare Rm. Valcea. Aductiunea Cheia este realizata in anul 1980 si face legatura dintre captarea de suprafata de la Valea Cheii si Statia de tratare Ramnicu Valcea. C3.REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA -Tip rezervoare din beton armat

-Rezervoare de inmagazinare : 10 rezervoare din beton armat ,supraterane , avand o capacitate totala de 27335 mc.

C4. RETEA DISTRIBUTIE APA POTABILA

Retea inelara executata din conducte de otel in proportie de 93 %,fonta 5 % si azbociment -2 % cu o lungime totala de 215.74 km si Dn.25-600 mm .Monitorizarea si masurarea procesului de distributie a apei potabile in reteaua de distributie sunt asigurate de Laboratorul de analize fizico-chimice si bacteriologice al SC ACVARIM SA. In vederea asigurarii serviciului de alimentare cu apa potabila la parametri calitativi si cantitativi corespunzatori a tuturor utilizatorilor , inclusiv a celor situati in zone cu probleme in aceasta privinta ,SC ACVARIM SA a executat lucrari de inlocuire si extindere a conductelor existente .C5.STATII DE POMPARE REPOMPAREStatia de pompare Nord

-amplasata in cadrul Statiei de tratare, cuprinde 3 pompe NDS 12 si o pompa NDS 8 .Statia de repompare Raureni

-destinata pentru echilibrarea hidraulica a zonei Sud a orasului este echipata cu 1 pompa Cerna .-Statia de repompare Popa Sapca,

-destinata pentru deservirea zonei Capela. este echipata cu o pompa Lotru 200.

-Statia de pompeareVladesti,

-echipata cu o pompa Lotru 125, doua pompe Bicaz 65,si doua pompe Sadu .C6. SISTEMUL DE CANALIZARE - EPURARE Apele uzate sunt colectate de la utilizatori prin conducte cu Dn 110(300 mm prin intermediul unui camin de racord. Canalele de transport functioneaza gravitational, transportand apele uzate spre Statia de epurare.C6.1.STRUCTURA SISTEMULUI DE CANALIZAREEPURARE

Lungimea totala a sistemului de canalizare este de 145.78 km si diametre de 200-1400 mm ,fiind realizata din beton Premo,PVC,PE riflat.Din reteaua totala de canalizare ,30 % este in sistem divizor(zonele Ostroveni,Petrisor ,1 Mai)si 60 % in sistem unitar (zona Centrala ,zona Nord si cartierul Traian)Capacitatea sistemului de canalizare se considera ca suficienta in afara cazurilor de ploi torentiale care creeaza probleme in zonele joase ale orasului.

Cele doua colectoare de canalizare transporta apele uzate menajere, pluviale si industriale spre statia de epurare.Pentru echilibrarea hidraulica a celor doua colectoare in anul 2000 s-a realizat o camera de legatura care distribuie debitul apei uzate colectate si prin realizarea acesteia, la debite mari de ape pluviale nu mai apar debusari in zona gradinii zoologice. Din aceasta sectiune, colectoarele de canalizare au trasee rectilinii subtraversand soseaua Pitesti Ramnicu Valcea, ajungand astfel in incinta statiei de epurare.C 6.2.STATIA DE EPURARE Statia de epurare a municipiului Rm. Valcea este amplasata la sud de orasul RM. Valcea, pe malul drept al raului Olt si epureaza mecano-biologic apele uzate descarcate n reteaua oraseneasca de canalizare.

Apele reziduale care formeaza influentul statiei de provenienta si compozitie foarte variata (ape uzate industriale, menajere, meteorice de infiltratie) sunt colectate de pe ntreaga suprafata a orasului exceptand zona Sud suprafata aferenta platformei chimice, ape ce se epureaza n Statia de epurare a SC OLTCHIM SA Rm. Valcea.

Pana la intrarea n Statia de epurare, pe colectorul principal este amplasat 1 bazin de retentie ce stocheaza surplusul de debit datorat apelor meteorice , evitand astfel suprancarcarea instalatiilor ce ar diminua randamentul epurarii.

Statia de epurare Rm. Valcea, functioneaza din septembrie 1979- proiectata etapa I la 510 l/ s si n 1989 urmand etapa a II-a, debitul proiectat fiind declarat Q= 1020 l/s.

La ora actuala, capacitatea proiectata a Statiei de epurare Rm. Valcea nu mai corespunde din punct de vedere al exigentelor impuse la evacuare de NTPA 001 / 2002 modificat si completat prin HG 352/2005

Schema flux a Statiei de epurare Rm. Valcea cuprinde 2 linii tehnologice identice ca principiu de functionare, constructie , dotare tehnica.

Laboratorul de analize fizico-chimice monitorizeaza procesul de epurare , precum si parametrii calitativi ai produsului apa epurata,cerceteaza principalii indicatori de impurificare organici si anorganici dand indicatii operative privind functionarea ntregii Statii de epurare.Instalatia de epurare mecano-biologica urmareste ca prin epurarea mecano-biologica a apei uzate sa rezulte o apa epurata care sa se incadreze in limitele impuse de Autorizatia de Gospodarire a Apelor privind alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate emisa de Administratia Nationala Apele Romane, Directia Apelor Olt Din acest motiv se urmareste eficienta tratarii apelor uzate prin monitorizarea parametrilor calitativi pe fiecare faza tehnologica prin efectuarea analizelor fizico-chimice specifice :

-incarcare organica exprimata in CCO-Cr si CCO-Mn , CBO5, suspensii , reziduu fix , cloruri ,amoniu , O2 dizolvat, detergenti , pH , temperatura , umiditate , substante volatile , minerale , sulfuri

De asemenea , laboratorul de analize fizico-chimice al statiei monitorizeaza calitatea apelor uzate deversate de utilizatori- potentiali poluatori in reteaua de canalizarea orasului .

Astfel agentii economici identificati ca fiind potentiali poluatori sunt monitorizati lunar conform graficului, de catre S.C.ACVARIM S.A. prin laboratorul Statiei de Epurare ,la indicatorii fizico-chimici de baza prevazuti de normativul NTPA 002/2002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor.

3.3..IMBUNATATIREA PERFORMANTEI SERVICIULUI FURNIZAT In cadrul S.C. ACVARIM S.A. Rm. Valcea, exista o preocupare permanenta pentru:

1.Imbunatatirea si ridicarea la standardele cerute a serviciilor de alimentare si distributie a apei, de canalizare si epurare a apelor uzate.

2. Inlocuirea treptata a retelelor datorita starii de uzura, corodare si depuneri la retelele de fonta si mai ales a celor din otel.

3. Contorizarea apei potabile care reprezinta un obiectiv prioritar al S.C. ACVARIM S.A. Rm. Valcea deoarece, evaluarea cat mai exacta a cantitatii de apa distribuita nu se poate realiza fara o masurare corecta.

4. Realizarea de lucrari hidroedilitare de reabilitare si dezvoltare in municipiul Rm. Valcea, constand in:

Pentru sistemul de apa:

majorare capacitate de compensare inmagazinare

reabilitare retea de distributie

extindere retea de distributie

Pentru sistemul canal epurare biologica

reabilitare retea canalizare

extindere retea canalizare

retehnologizare statie epurareIn acest context , societatea a actionat permanent pentru accesarea de fonduri atat de la bugetul de stat cat si de la Institutii Financiare Internationale. Eforturile s-au concretizat prin semnarea la Bruxelles, la 28 octombrie 2004, a Memorandumului de finantare pentru Masura ISPA cod 2004 RO/16/P/PE/002 Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a statiei de epurare ape uzate din Municipiul Rm. Valcea, care are ca data de finalizare a investitiilor decembrie 2009.

Prin urmare, obiectivul principal al activitatii societatii pana in 2010 este implementarea acestei masuri, care implica si realizarea unui program de investitii suplimentar, cuprins n Memorandumul de finantare sub denumirea de Program de investitii obligatoriu care trebuie executat n paralel cu masura ISPA si finalizat odata cu aceasta.

Obiectivul general al programului ISPA este sa mbunatateasca infrastructura de mediu din Ramnicu Valcea, cu scopul de a ndeplini obligatiile prevazute n Parteneriatul de aderare.

Masura este n conformitate cu prioritatile strategiei de mediu a ISPA pentru sectorul de mediu si consta n realizarea urmatoarelor obiective:

Cu privire la componenta apa: Reducerea pierderilor care duc la diluarea nedorita a apelor uzate si prin urmare la costuri suplimentare pentru tratarea apelor uzate; Cresterea veniturilor pentru societatea de apa prin reducerea pierderilor de apa; Cresterea numarului contoare n cadrul sistemului: Functionarea mai eficienta a sistemului de apa potabila. Cu privire la componenta apa uzata: Conformarea cu standardele de tratare ale Directivei 91/271/EEC Tratarea apelor uzate urbane si reducerea poluarii raului Olt

Reducerea riscurilor pentru sanatate prin racordarea tuturor locuitorilor existenti la reteaua de canalizare;

Cresterea protejarii surselor freatice; Reducerea riscului de inundatii n mai multe zone mai joase din Ramnicu Valcea;

Reducerea infiltratiei din sistemul de canalizare

3. 4. REALIZAREA ImplementarII

Sistemului de Management al Mediului

Programul CALIST Calitate si standardizare este unul din programele din Planul National de Cercetare- Dezvoltare si Inovare.

In urma Competitiei C5 2004, INCD-ECOIND a obtinut finantarea in cadrul Programul CALIST, pentru proiectul: Imbunatatirea managementului calitatii in cadrul unei organizatii prestatoare de servicii prin implementarea si certificarea SMM conform SR EN ISO 14001-2005 (SC ACVARIM SA Ramnicu Valcea).

Conducatorul de proiect a fost INCD-ECOIND Bucuresti, iar SC ACVARIM SA Ramnicu Valcea partener in realizarea proiectului si proprietar al rezultatelor acestuia. Proiectul a fost prevazut sa se deruleze pe parcursul a 15 luni, cu incepere in 10.11.2004 si urmand a se finaliza in 31.01.2006.

Programul. Strategic constituit ca instrument managerial pentru implementarea si integrarea in sistemul de managemnet al calitatii existent in SC ACVARIM SA a unui sistem de management de mediu conform SR EN ISO 14001:2005 , stabileste activitatile necesare, structurate pe cinci directii de actiune: Evaluarea conformitatii situatiei initiale fata de cerintele standardului SR EN ISO 14001-2005 pentru constructia si implementarea sistemului de management planificat;

Formarea cadrului organizatoric adecvat si instruirea personalului partenerului beneficiar in scopul formarii de specialisti in domeniul sistemului de management de mediu;

Elaborarea si implementarea documentatiei sistemului de management de mediu;

Testarea finala a stadiului de implementare a SMM si formarea de auditori interni ai mediului;

Certificarea sistemului de management de mediu.

PLANIFICAREA GENERALA A ACTIVITATILOR

ActivitateDurataIncepeSe finalizeaza

Evaluarea conformitatii situatiei initiale fata de cerintele standardului SR EN ISO 14001-2005 3.5 luni 10.11.200428.02.2005

Formarea cadrului organizatoric adecvat si instruirea personalului partenerului beneficiar in scopul formarii de specialisti in domeniul SMM 2 luni 01.03.2005 30.04.2005

Elaborarea documentatiei SMM1,5 luni 01 .05.2005 15.06.2005

Implementarea documentatiei SMM si testarea finala a stadiului de implementare a SMM si formarea de auditori interni ai SMM 5,5 luni 16.06.2005 30.11.2005

Certificarea sistemului de management de mediu 2 luni 01.12.2005 31 .01 .2006

ETAPA I

.EVALUAREA CONFORMITATII SITUATIEI INITIALEFATA DE CERINTELE SR EN ISO 14001-2005Pentru diagnosticarea situatiei initiale s-a efectuat un audit diagnostic pentru stabilirea coeficientului de conformitate a situatiei existente fata de elementele de sistem aplicabile ale referentialului SR EN ISO 14001-2005 in contextul activitatilor desfasurate de societate.

Auditul diagnostic s-a derulat in conformitate cu reglementarile standardului SR EN ISO 19011 privind conducerea programelor de audit si cu Planul de audit prestabilit.

Au fost auditate toate compartimentele societatii.

In baza tuturor informatiilor obtinute prin realizarea auditului s-a intocmit un Rapor de audit.

Prin prelucrarea datelor obtinute coeficientii de conformitate a situatiei existente in raport cu elementele aplicabile ale referentialului SR EN ISO 14001-2005 a fost de 12,6%..AUDITUL DIAGNOSTIC SR EN ISO 14001 -2005Scop: Stabilirea coeficientului final de conformitate al sistemului de management de mediu fata de referentialulul SR EN ISO 14001-2005, aplicabile in contextul activitatilor desfaurate de SC ACVARIM SA. Stabilirea punctelor tari si a punctelor critice momentul inceperii proiectului pentru SC ACVARIM SA Ramnicu Valcea. Document de referinta: SR EN ISO 14001-2005PROFILUL DE CONFORMITATE ACTUAL AL SMM:-Obiectivul principal al Auditului diagnostic l-a constituit stabilirea coeficientululimediu de conformitate a situatiei existente in raport cu elementele aplicabile ale referentialului SR EN ISO 14001-2005.-Profilul mediu de conformitate este prezentat figura de mai jos, pe cele 5 cerinte principale ale standardului SR EN ISO 14001- 1997.

Coeficientul mediu de conformitate cu SR EN ISO 14001-2005 este de 12,6%. Grad de implementare pentru cerinta 4.2: 5%

Grad de implementare pentru cerinta 4.3:15%

Grad de implementare pentru cerinta 4.4: 14%

Grad de implementare pentru cerinta 4.5: 19%

Grad de implementare pentru cerinta 4.6: 10%

Pentru sintetizarea situatiei initiale existente, relevate cu ajutorul auditului diagnostic , va prezentam tin continuare Lista constatarilor referitoare la conformitatea cu SR EN ISO 14001 -2005 este prezentata in continuare :

Lista constatarilor referitoare la conformitatea cu SR EN ISO 14001 -2005ElementverificatExistaNu existaActiuni de Imbunatatire propuse

4.2.

Politica de mediu- O declaratie de politica de mediu, care nu cuprinde insa toate cerintele referitoare la angajamentele conducerii si obiectivele de mediu stipulate de SR EN ISO 14001-2005 - O politica de mediu documentata, axata pe aspectele semnificative de mediu conform referentialului SR EN ISO 14001-2005, care sa fie aprobata de catre conducere si difuzata in toate zonele organizatiei.- Realizarea analizei initiale de mediu si stabilirea ASM

- Stabilirea obiectivelor de mediu

- Elaborarea unei politici de mediu viabile (in contextul proiectului de implementare a unui sistem de management de mediu, realizarea unei politici de mediu)

- Instruirea politicii de mediu catre personal

4.3.1 Aspecte de mediu- Personal care constientizeaza faptul ca genereaza AM - O metoda procedurata pentru identificarea si evaluarea aspectelor de mediu si nici o lista a AM/ASM - Lista AM/ASM nici la nivel de organizatie, nici de sectoare direct poluatoare ori indirect generatoare de poluare (de ex. compartimentele aprovizionare, investitii), si nici aferente activitatii de mentenanta. - Elaborarea unei proceduri documentate pentru identificarea si evaluarea aspectelor de mediu generate de activitatile, produsele si servicille unitatii - Implementarea procedurii de identificare si evaluare a aspectelor de mediu si definirea listei ASM - Identificarea aspectelor de mediu indirecte (Aprovizionare, Investitii) - Centralizarea listelor de ASM pentru intreaga unitate - Asigurarea tinerii sub control/influentarii AM

4.3.2

Cerinte legate si alte cerinte

Autorizatii si acorduri precum:

- Autorizatie de mediu nr. 851 din 21 august 2003 pentru sursa Pausesti - Autorizatie de mediu nr. 850/21 august 2003 pentru sursa Vladeti - Autorizatie de mediu nr. 849/21 august 2003 pentru sursa Cheia - Autorizatie de mediu nr. 852/21 august 2003 pentru St. Epurare mecano-biologica - Autorizatie de mediu nr. 258/10.04.2003 pentru St. Tratare apa Rm. Vlcea - Autorizatia sanitara nr, 007916/09.04.1999 - Autorizatie de gospodarirea apelor nr. 45/04.08.2003 pentru folosinta de apa a SCACVARIM SA Rm. Vatcea - Autorizatie de mediu nr. 94/24 februarie 2003 pentru rezervor apa Cetatuia - Autorizatie de mediu nr. 95/24 februarie 2003 pentru rezervor apa Capela - Autorizatie de mediu nr. 96/24 februarie 2003 pentru rezervor apa Petrisor

- Autorizatie de mediu nr. 97/24 februarie 2003 pentru rezervor apa Copacelu - Un dosar cu cerintele de mediu aplicabile pentru activitatea lab. statiei de tratare - Un dosar cu standardele de prelevare si conservare probe la lab. statiei de tratare - O colectie Monitorul Oficial la Oficiul Juidic si acces in retea la programul COLEG - O practica de distribuire a legislatiei aplicabile de la Of. Juridic catre diferitele compartimente- Identificarea tuturor cerintelor legale de mediu aplicabile si a altor cerinte din partea partilor interesate - O procedura conform SR EN ISO 14001-2005 - Un registru comptet al tuturor cerintelor de mediu aplicabile organizatiei - Disponibilitatea textelor de lege cu referire la mediu, aplicabile in compartimentele auditate - Instruire pe baza cerintelor legale- Elaborare procedura de cerinte legale si alte cerinte - Identificarea cerintelor de mediu. - Elaborarea matricei de aplicabilitate a cerintetor de mediu pe zone de activitate - Selectare paragrafe aplicabile din legislatie, multiplicare si difuzare in compartimente. - Realizare registre de cerinte de mediu in compartimente si registru general, la nivel de unitate. - Instruire personal in vederea respectarii legislatiei aplicabile

4.3.3 Obiective si tinte de mediu- O serie de proiecte de investitii propuse sau in curs de realizare care pot fi luate in considerare la proiectarea obiectivelor de mediu - O si T de mediu la nivel de unitate si de compartimente - Inventarierea ASM, a optiunilor tehnologice, financiare, operationale, comerciale - Stabilirea O si T (masurabile prin indicatori) coerente cu politica de mediu - Instruirea personalului pentru a stabili O si T la nivel de compartiment

4.3.4 Program de management de mediu-O serie de masuri cuprinse in programele de conformare si etapizare, care vor fi luate in considerare la stabilirea programului de management de mediu Program de management de mediu conform cerintelor SR EN ISO 14001 -2005- Elaborarea PMM prin alocarea de responsabilitati, actiuni, termene, buget pentru fiecare din O/T - Instruirea personalului pentru a elabora PMM compartimentale si a supraveghea indeplinirea acestora

4.4.1 Structura si responsabilitate- Organigrama in care este constituit un compartiment Birou Tehnic care se ocupa de pregatirea documentatiei de mediu si obtinerea autorizatiilor de mediu, sanitare si de gospodarire a apelor - Birou de Managementul Calitatii - FP a sefului de compartiment Birou Tehnic include responsabilitatile pe linie de management al apei, de comunicare si raportare cu autoritatile competente pe linie de mediu - FP in care sunt documentate atributiile privind operarea instalatiilor

- Desemnarea si numirea Reprezentantului Managementului pentru SMM - Responsabili de mediu pe compartimente - FP ale personalului nu cuprind responsabilitati privind sistemul de management de mediu - Desemnarea unui Reprezentant al Managementului pentru SMM - Desemnarea responsabililor de mediu pe compartimente - Revizuirea FP pentru a cuprinde responsabilitati de mediu

4.4.2 Instruire, constientizare competenta- Procedura de instruire si contientizare pe linie de calitate, difuzata si aplicata -Instruiri pe linie de protectia muncii - Instruiri efectuate in domeniul sistemelor de management al calitatii -O practica documentata de realizare a instrurilor pe linie profesionala, care include solicitarea si centralizarea propunerilor de calificare profesionala de la compartimente, realizarea unui program anual de scolarizare la nivelul Biroului Resurse Umane si aprobarea acestuia de catre Directorul General; - Un dosar cu evidentele cursurilor urmate de personalul organizatiei la nivelul anului 2004; - Inregistrari cu privire la testarea, angajarea si sumarul calificarilor personalului organizaiei - O procedura de instruire, contientizare si competenta conform cerintelor SR EN ISO 14001-2005 - Inregistrari privind instruirea in domeniul protectiei mediulul si sistemelor de management de mediu - O cunoastere a cerintelor referentialului ales pentru certiticare - Dovezi referitoare la instruirea contractantilor privind cerintele de mediu din amplasament

- Identificarea necesitatilor de instruire pe linie de mediu - Asigurarea instruirii si a competentei pe linie de mediu a personalului relevant - Realizarea instruirii pe linie de mediu a contractantilor

4.4.3 Comunicare

- Procedura operaionala de comunicare externa cu autoritatile - Dovezi ale comunicarli externe cu IPM, AN Apele Romne, realizate de catre compartimentul Birou Tehnic - O practica de comunicare interna (telefonica) intre diferitele compartimente ale organizatiei privitoare la problematica de mediu - O comunicare sporadica a cerintelor legale catre sectii-Dovezi privind comunicarea (buletine de analiza ale laboratoarelor spre celelate compartimente care realizeaza procesele de tratare-epurare, comunicarea cerintelor de mediu catre contractanti,etc.)

- Identificarea tipurilor de informatii de mediu si a destinatarilor acestora - Elaborarea procedurii de comunicare de mediu - Stabilirea compartimentului gestionar al procesului de comunicare de mediu - Asigurarea unui flux de comunicare interna eficient, atat pe orizontala cat si pe verticala, de asemenea a unui mod operativ de comunicare externa dinspre si catre unitate.

4.4.4 Documentatia SMM

si

4.4.5 Controlul documentelor- Un Manual al Calitati

- Documentele SMM (manual, proceduri de sistem, operationale, IL)

- Elaborarea de proceduri solicitate de SR EN ISO 14001 -2005- Inventarierea si analiza documentelor operationale (IL, fise si regulemente tehnologice, etc) pentru a fi folosite la elaborarea procedurilor operationale de mediu - Documentarea altor proceduri si IL pentru tinerea sub control a ASM identificate - Integrarea documentatiei de mediu in trunchiul comun calitate-mediu

4.4.6 Control operational

- Procedura pentru controlul procesului de tratare a apei - Un program de monitorizare a procesului de captare, transport, tratare si distributie a apei in retea - Procedura de control al procesului de epurare a apei - Transportul substantelor periculoase se realizeaza in conditiile specificate de legislatie - Programe de revizie si reparatii

- Regulamente de functionare, exploatare si intretinere la nivelul compartimentelor - O evidenta a consumurilor de apa la nivelul seciiIor - Decizii pentru responsabilii cu substante toxice si periculoase - O procedura de sistem de control operational, care sa faca trimitere la proceduri operationale derivate si alte IL - Proceduri operationale care sa integreze criterii de operare in siguranta fata de mediu (de ex. procedura de aprovizionare, de analiza a contractului, de gestionare a deseuriIor, a substantelor periculoase, etc).

- Identificarea furnizorilor de produse si servicii generatori de ASM si stabilirea cerintelor de mediu catre acestia - Aprovizionarea cu materii prime (nu sunt disponibile fisele tehnice de securitate pentru toate substantele periculoase) - Evidente ale circuitului parcurs de uleiurile uzate

- Definirea procedurii cadru de control operational - Identificarea operatiilor generatoare de ASM si a criteriilor de operare in siguranta fata de mediu - Redactarea PO/IL pentru controlul ASM referitoare la deseuri, evacuari de ape uzate, emisii in aer, gestionare substante toxice si periculoase, etc

- Documentarea de proceduri referitoare la activitatea de proiectare si dezvoltare, de analiza a contractului, de aprovizionare compatibila cu mediul, de depozitare, transport, manipulare. - Difuzarea documentelor operationale aplicabile catre utilizatori - Instruire operatori - Asigurarea aplicarii in practica a documentelor operationale

4.4.7 Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns

- Planuri de prevenire si combatere a poluarii accidentale a resurselor de apa - Plan de protectie civila - Plan de aparare impotriva incendiilor - Plan de masuri de protectia muncii - Plan de aparare impotriva dezastrelor, care include la Cap. VI aspecte legate de protectia mediului - Disponibila legislatia pentru aparare impotriva dezastrelor - Comp. Dispecerat, care inregistreaza solicitarile partilor interesate si coordoneaza echipele de interventie

- Decizii pentru numirea celor cu atributii in domeniul protectiei civile - Procedura de sistem conform SR EN ISO 14001-2005 - Nu este realizata simularea planurilor de interven1ie - Elaborare procedura de sistem - Identificarea altor posibile situatii de urgenta, consecinte si mod de prevenire si raspuns - Elaborare planuri de prevenire si interventie pentru alte posibile situalii de urgenta - Instruire personal - Simulare planuri in toate compartimentele, analiza rezultate si identificare posibilitati de revizuire plan

4.5.1 Monitorizare si masurare

- Laboratoare ale staiei de epurare si statiei de tratare, care monitorizeaza evacuarile de poluanti in mediu - Aparatura performanta pentru controlul calitatii apei - Registre de analiza Ia nivelul laboratoaretor - Buletine de analiza Ia nivelul laboratoarelor - Fise ale punctelor de prelevare - Liste cu echipamentele de masurare si incercare - Buletine de verificare metrologica - Plan de asigurare a calitatii si Rapoarte de calitate lunare, ca mijloace de monitorizare a performantelor de mediu obtinute - Procedura monitorizare si masurare a performantei de mediu - Metoda documentata de evaluare periodica a conformarii cu cerintele legale - Neexistand PMM, nu exista nici posibilitatea urmaririi gradului sau de indeplinire - Comunicarea prin buletine de analiza intre laboratoare si sectiile de tratare si epurare - Buletine de verificare metrologica pentru toate dispozitivele de masurare si monitorizare

- Elaborarea unei proceduri de sistem pentru monitorizare si masurare a performantei de mediu - Stabilirea unei proceduri de evaluare periodica a conformarii cu cerintele legale sau includerea acestei cerinte in cadrul procedurii de monitorizare si masurare - Elaborarea PMM si initierea monitorizarii acestuia - Stabilirea fluxului de comunicare a datelor cu privire la monitorizarea surselor de poluare astfel incit sa se poata realiza un feed-back al procesului de monitorizare si sa se poata stinge neconformitatile de mediu. - Evidentierea aparatelor care masoara caracteristici ale operatiilor si activitatilor care pot avea un impact de mediu

4.5.2

Neconformitate, actiune corectiva si actiune preventiva- Proceduri ale sistemului de management al calitatii care se refera la controlul neconformitatilor si la actiuni corective si preventive - Rapoarte ale inspectorilor de mediu, care implica tratarea problemelor de mediu identificate- Procedura de sistem conform SR EN ISO 14001-2005

- Identificarea tuturor tipurilor de NEC de mediu - Fixarea responsabilitailor pentru identificarea, analizarea si reducerea impacturilor de mediu, pentru luarea masurilor corective si preventive

-Elaborarea unei proceduri de sistem conform SR EN ISO 14001

- Identificarea tipurilor de NEC de mediu si asigurarea cunoaterii lor de catre personal - Implementarea procedurii si generarea de inregistrari

4.5.3

Inregistrari- Procedura de control al inregistrarilor aferenta sistemului de management al calitatii - Buletine de analiza a calitatii mediului - Rapoarte de inspectie de mediu- Revizuirea procedurii, spre a integra si cerintele de mediu - Nu au fost identificate tipurile de inregistrari de mediu pentru a le putea tine sub control- Revizuirea procedurii, spre a integra si cerintele de mediu - Identificarea tipurilor de inregistrari de mediu - Generarea de inregistrari pe parcursul implementarii procedurilor SMM

4.5.4

Auditul SMM- Procedura de audit intern al calitatii- Revizuirea procedurii, spre a integra si cerintele de mediu - Retea de auditori interni ai SMM - Programarea auditurilor SMM- Revizuirea procedurii, spre a integra si cerintele de mediu - Formarea de auditori interni ai SMM - Planificarea si realizarea auditurilor SMM

4.6

Analiza efectuata de conducere - Procedura a analizei efectuate de management aferenta sistemului de management al calitatii - O practica de analiza a rezultatelor obtinute in activitatea de tinere sub control a parametrilor de mediu - Revizuirea procedurii, spre a integra si cerintebe de mediu - Dovezi privind procesul de analiza a conducerii privitoare la problemele de mediu

- Analiza periodica si documentata a performantelor de mediu ale organizaiei

Abrevieri: O = obiective T = tinte PMM = program de management de mediu AM = aspecte de mediu

SMM = sistemul de management de mediu

FP = fise post

ASM = aspecte semnificative de mediu

In vederea facilitarii demersului pentru construirea si transpunerea in practica a SMM, s-a considera util a se evidentia cei mai importanti pasi de parcurs,dupa cum urmeaza:1. Instruire privind cerintele standardului SR EN ISO 14001-2005 si metodologia de identificare si evaluare a aspectelor si a impacturilor de mediu.

2. Identificarea aspectelor si impacturilor semnificative de mediu si stabilirea modului in care acestea vor fi actualizate periodic.

3. Identificarea cerintelor legale si a altor cerinte de mediu, asigurarea posibilitatii de acces a personalului la aceste informatii si stabilirea cailor de actualizare a informatiei.

4. Stabilirea politicii de mediu in acord cu rezultatele identificarii aspectelor de mediu.

5. Stabilirea obiectivelor i tintelor de mediu bazate pe angajamentele din politica, aspecte si impacturi de mediu, cerinte legale si alte cerinte de mediu.

6. Stabilirea programului de management de mediu (decizia asupra actiunilor suport necesare pentru indeplinirea obiectivelor si tintelor, stabilirea responsabilitatilor pentru toate functiile si nivelurile relevante de mediu, furnizarea resurselor necesare pentru indeplinirea programului).

7. Documentarea sistemului de management de mediu, descrierea fiecarui element component si a relatiilor existente in cadrul sistemului: Documentarea procedurilor directoare. Stabilirea modului de gestionare a documentelor si inregistrarilor SMM

8. Luarea deciziei asupra nivelului de control operational si de monitorizare necesar si stabilirea necesarului de documente operationale: proceduri operaionale si instruciuni de lucru. Determinarea criteriilor cheie de operare si luarea deciziei asupra procedurilor si instructiunilor de lucru necesar a fi documentate Documentarea procedurilor operationale si a instructiunilor de lucru precum si a formularelor necesare pentru generarea inregistrarilor.

9. Analiza planurilor de prevenire a situatiiIor de urgenta si a celor de interventie in cazuri accidentale pentru a se stabili gradul de adecvare la cerintele standardului SR EN ISO 14001-2005. Revizuirea sau elaborarea procedurilor operationale necesare in aceste cazuri.

10. Stabilirea modului de comunicare referitor a aspectele de mediu, performanta de mediu, si in general despre SMM atat in interiorul cat si in exteriorul organizatiei.

11. Luarea deciziei si asigurarea modului de integrare a necesitatilor de instruire continua de mediu in procedurile si programele existente.

12. Luarea deciziei si actionarea in vederea gestionarii oricarui tip de problema care poate afecta respecta conformitatea SMM, inclusiv cele referitoare la afectarea performantei de mediu.

13. Luare deciziei si actionarea in vederea verificarii periodice a SMM pentru a avea siguranta ca el este adecvat si eficient, asigurand atingerea obiectivelor propuse.

14. Luarea deciziei asupra modului de integrare a SMM in procedurile curente de analiza a managementului pentru a asigura imbunatatirea continua a acestuia.

In acelasi timp s-a urmarit ca proiectarea si dezvoltarea tuturor acestor faze sa fie in concordanta si simultane cu actiunile intreprinse pentru satisfacerea cerintelor de management al calitatii, pentru a se realiza un sistem de management integrat calitate-mediu functional si adecvat caracteristicilor organizatiei.ETAPA IIFORMAREA CADRULUI ORGANIZATORIC ADECVAT SI INSTRUIREA PERSONALULUI IN SCOPUL FORMARII DE SPECIALISTI IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

Formarea personalului pentru sistemul de management de mediu a constituit un obiectiv major in vederea implementaril sistemului de management de mediu, nivelul de pregatire al resurselor umane constituind un factor determinant al performantei oricarei organizatii.

In cadrul acestei etape s-au desfasurat activitati de transfer de experienta si informatii din domeniul managementului de mediu pentru intelegerea cerintelor referentialului SR EN ISO 14001-2005 , catre manageri, responsabilii de mediu si catre intregul personal.De asemenea s-a realizat instruirea cu metodologia de realizare a analizei initiale de mediu.

S-au derulat de asemenea activitati sustinute de consultanta si asistenta tehnica pentru:

Integrarea functiei de mediu in structura organizatorica a societalii (actualizarea Organigramei, elaborarea Fiselor de post cadru)

Realizarea analizei initiale de mediu

Stabilirea politicii si a obiectivelor de mediu

Stabilirea listei cu proceduri si instructiuni de lucru ce urmeaza a fi elaborate/ revizuite (completari cerinte SR EN ISO 14001-2005)

In cadrul activitatii de transfer de experiena si informatii se vor aborda metode, tehnici si instrumente moderne, frecvent utilizate pe plan mondial:

Predare interactiva

Sedinte de Brainstorming

Ciclul Deming

Lucrul in echipa Nr.Crt.ActivitateTermen

II.1Instruirea de personal selectionat din societate, cu privire la: - structura si cerintele referentialului SR EN ISO 14001:2005 in conformitate cu care se va proiecta, implementa si certifica SMM; - prevederi legale si alte cerinte; - realizarea analizei initiate de mediu; - politica si obiectivele de mediu; - structura documentatiei sistemului de management de mediu30.04.2005

II.2 Crearea cadrului organizatoric adecvat prin:

- Integrarea functiei de mediu in structura organizatorica a regiei

- Stabilirea listei cu proceduri si instructiuni de lucru ce urmeaza a fi elaborate si revizuite30.04.2005

ETAPA Ill..ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA DOCUMENTATIEI SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

In cadrul acestei etape se vor derula activitati sustinute de consultanta si asistenta tehnica prin organizarea unui numar mare de intlniri, pe parcursul a 5 luni de zile pentru: Realizarea analizei initiale de mediu (vezi Anexa 1) Stabilirea politicii, a obiectivelor si tintelor de mediu , elaborarea programelor de management de mediu;(vezi Anexa 2,3) Elaborarea documentelor sistemului de management de mediu Implementarea documentelor SMM in compartimentele societatii In cadrul activitatilor prevazute se vor utiliza metode, tehnici si instrumente moderne de lucru, larg aplicate pe plan international:

Sedinte de Brainstorming;

CicIul Deming;

Lucrul in echipa.Nr.

CrtActivitateTermen

III.1.Realizarea analizei initiale de mediu

15.05.2005

III.2.Elaborarea / revizuirea de catre echipele de lucru in mod planificat si organizat a: Procedurilor generale si de sistem Proceduribor operaionale Instructiunibor de lucru Manualului Calitatii 15.06.2005

III.3.Implementarea documentelor sistemului integrat de management de mediu elaborate I revizuite, optimizarea si validarea manualului si a celorlalte documente. 30.09.2005

ETAPA IVTESTAREA FINALA A STADIULUI DE IMPLEMENTARE A SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL MEDIULUIIn cadrul acestei etape s-au realizat urmatoarele activitati:

verificarea sistematica a stadiului de implementare a sistemului prin realizarea de audituri interne in toate compartimentele societatii, utiliznd drept instrumente auditul intern al mediului.

formarea de auditori interni ai sistemului de management de mediu.

efectuarea de catre consultant a unui audit de precertificare.

Auditurile interne s-au derulat cu respectarea acelorasi reglementari ca si auditul diagnostic si cu utilizarea acelorasi tehnici de lucru respectiv:

Utilizarea tehnicilor de audit:

Intervievarea personalului

Examinarea inregistrarilor

Realizarea verificarilor in teren

Utilizarea tehnicii de lucru in echipa si a tehnicilor de comunicare Nr.Crt..ActivitateTermen

IV.1. Formarea auditorilor interni pentru mediu.

Planificarea si efectuarea de audituri interne

Elaborarea, multiplicarea, difuzarea si analizarea Rapoartelor de audit intern

Stabilirea si implementarea Programelor de actiuni corective si preventive. 31.10.2005

IV.2. Pregatirea auditulul de precertificare

Efectuarea auditului de precertificare

Intocmirea, multiplicarea, difuzarea si prezentarea Raportului de audit

Stabilirea Programu!ui de actiuni corective si preventive

Implementarea Programului de actiuni corective si preventive 30.11.2005

Planurile de audit si Rapoartele de audit au fost prezentate conducerii zonelor auditate. In baza Rapoartelor de audit s-au stabilit si implementat Programe de actiuni corective si preventive, sub directa coordonare a consultantului.

ETAPA VCERTIFICAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

In cadrul acestei etape se va realiza Auditul de certificare in vederea obtinerii Certificarii SR EN ISO 14001-2005 derulandu-se urmatoarea succesiune de activitati:

Evaluarea si selectia Organismulul de Certificare

Initierea procesului de Certificare

Efectuarea Auditului/Auditurilor de Certificare SR EN ISO 14001-2005

Identificarea eventualelor neconformitati si stabilirea actiunilor corective si preventive, termenelor si responsabiIitatiIor pentru stingerea neconformitatilor in cadrul Rapoartelor de neconformitate

Stingerea eventualelor neconformitati

Elaborarea, difuzarea si prezentarea Raportului de audit

Obtinerea Certificatului de conformitate cu referentialul SR EN ISO 14001:1997

Activitatea de auditare s-a derulat in conformitate cu procedura Organismului de certificare selectionat si cu respectarea reglementarilor standardelor SR EN ISO 19011:2003 si SR EN ISO 14001-2005.

Nr. Crt.ActivitateTermen

V.1. Evaluarea si selectia Organismului de Certificare Initierea procesului de certificare Incheierea contractului de certificare 31.12.2005

V.2. Efectuarea Auditului/Auditurilor de Certificare SR EN ISO 14001-2005;

Identificarea eventualelor neconformitati si stabilirea actiunilor corective si preventive, termenelor si responsabilitatilor pentru stingerea neconformitatilor in cadrul Rapoartelor de neconformitate

Stingerea eventualelor neconformitati

Elaborarea, difuzarea si prezentarea Raportului de audit

Obtinere Certificatului de conformitate cu referentialul SR EN ISO 14001-200531.01.2006

V.3. Popularizarea si mediatizarea rezultatelor 31.01.2006

CAPITOLUL 4CONCLUZII Degradarea accentuata a ecosistemelor este consecinta unui fenomen complex ale carui efecte combinate conduc la scaderea din ce in ce mai accentuata a posibilitatilor de autoreglare a acestora.

Dereglarea ireversibila a determinat o actiune globala a comunitatii internationale de intarire a legislatiei privind protectia mediului in paralel cu asigurarea dezvoltarii economice.

In prezent organizatiile incearca sa-si inventarieze performanta de mediu si sa o imbunatateasca permanent incercand sa exercite un control asupra impacturilor propriei activitati pe amplasamentele ocupate. Aceste preocupari se inscriu in contextul unei legislatii din ce in ce mai severe dar si a unor politici si strategii pentru castigarea unor segmente de piata.

Este de retinut faptul ca agentii economici care isi stabilesc si mentin un astfel de sistem de management de mediu isi asuma cateva angajamente foarte importante cum ar fi:

Conformitatea cu legislatia de mediu si normele in vigoare referitoare la acesta

Imbunatatirea continua a performantei de mediu

Aplicarea principiul prevenirii poluarii si folosirea tehnologiilor curate.

Pentru o corecta dimensionare a SMM , SC ACVARIM SA a procedat mai intai la o diagnosticare initiala pentru a stabili gradul de conformitate a practicilor de management de mediu existente la nivelul organizatiei in raport cu cerintele standardului SR EN ISO 14001-2005. Aceasta a fost realizata folosind tehnica esantionarii si metodele de audit cum ar fi: examinarea si studierea documentatiei, vizite pe teren si observarea, intervievarea personalului.

Dovezile obiective de audit stranse cu ocazia auditului au condus la constatari ce au reprezentat baza concluziilor auditului diagnostic

Tinand cont de cele constatate de auditul diagnostic, organizatia a trecut la planificarea unui Sistem de Management de Mediu (acronim romanesc SMM) prin gandirea unei structuri adecvate marimii si complexitatii organizatiei capabile sa raspunda functional prin competenta si profesionalism problematicii complexe de mediu. Toti cei mobilizati sa faca parte din aceasta structura au fost instruiti pe linie de management de mediu pentru cunoasterea si intelegerea cerintelor standardului SR EN ISO 14001-2005 si a metodologiei de realizare a analizei initiale de mediu. Cunostintele specifice dobandite in cadrul acestor cursuri de instruire in domeniul managementului de mediu alaturi de cunoasterea locala a problemelor existente au creat premisele lucrului cu personal competent capabil sa aplice cunostinte si experienta acumulata in practica de zi cu zi. O echipa mixta formata din consultantii INCD-ECOIND Bucuresti si personal instruit din organizatie au realizat implementarea si certificarea cu succes a SMM proiectat.Din experiena SC ACVARIM SA s-a demonstrat c pentru a dispune de un management performant sunt necesare eforturi serioase viznd :

- nvingerea unor bariere generate de lipsuri organizatorice i de contientizare

intern i a publicului consumator privind importana problemelor de mediu;

- implicarea unor resurse umane semnificative pe perioade de timp relativ lungi;

- executarea unor msuri i aciuni care depesc nivelul conformitii cu legislaia de mediu i implic resurse financiare importante.

Astfel de eforturi pot fi compensate i depite de multiplele avantaje conferite de

certificarea SMM i anume :

- mbuntirea imaginii organizaiei, prin satisfacerea cerinelor referitoare la

protecia mediului;

- mbuntirea relaiilor cu autoritile publice, cu comunitatea socio-economica n ansamblu;

- limitarea rspunderii civile i penale, privind satisfacerea reglementarilor legale

referitoare la mediu i a altor cerine aplicabile;

- reducerea costurilor prin diminuarea consumului de energie

- satisfacerea criteriilor financiare ale diverilor investitori;

- facilitarea accesului pe alte piee, prin asigurarea conformitii cu standardele

referitoare la managementul de mediu, recunoscute internaional;

- satisfacerea cerinelor clienilor, privind certificarea conformitii sistemului de

management de mediu al furnizorilor cu standardele aplicabile;

- sensibilizarea personalului organiz