Lucrare Sisteme 4 Lenutza

16
Capitolul I. EVALUAREA CHELTUIELILOR DE REALIZARE ȘI EXPLOATARE A SI Introducerea unui SI necesită cheltuieli importante legate de proiectarea, organizarea şi funcţionarea lui. Ca urmare, se pune întrebarea dacă aceste cheltuieli sunt sau nu justificate din punct de vedere economic. Determinarea eficienţei economice a SI presupune: 1.Aprecierea efortului (cheltuielilor) depus pentru realizarea şi funcţionarea SI. 2.Aprecierea efectelor economice ale introducerii şi funcţionării. Aprecierea efortului depus pentru realizarea unui SI se poate determina prin însumarea cheltuielilor pe categorii de cheltuieli şi în funcţie de etapele de realizare. Deci, efortul necesar realizării şi exploatări SI se concretizează în următoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuieli de realizare; b) cheltuieli de exploatare. Cheltuielile de realizare a SI se constituie din cheltuielile de investiţii necesare pentru elaborarea şi implementarea SI şi anume: cheltuieli pentru analiza, proiectarea şi implementarea SI; cheltuieli pentru pregătirea şi specializarea personalului (şedinţe, demonstraţii); cheltuieli pentru procurarea şi adaptarea de elemente tipizate; cheltuieli pentru achiziţionarea TC; cheltuieli pentru amenajarea spaţiilor necesare.

Transcript of Lucrare Sisteme 4 Lenutza

Page 1: Lucrare Sisteme 4 Lenutza

Capitolul I. EVALUAREA CHELTUIELILOR DE REALIZARE ȘI EXPLOATARE A SI

Introducerea unui SI necesită cheltuieli importante legate de proiectarea, organizarea şi funcţionarea lui. Ca urmare, se pune întrebarea dacă aceste cheltuieli sunt sau nu justificate din punct de vedere economic.

Determinarea eficienţei economice a SI presupune:1. Aprecierea efortului (cheltuielilor) depus pentru realizarea şi funcţionarea

SI.2. Aprecierea efectelor economice ale introducerii şi funcţionării.

Aprecierea efortului depus pentru realizarea unui SI se poate determina prin însumarea cheltuielilor pe categorii de cheltuieli şi în funcţie de etapele de realizare.Deci, efortul necesar realizării şi exploatări SI se concretizează în următoarele categorii de cheltuieli:

a) cheltuieli de realizare;b) cheltuieli de exploatare.

Cheltuielile de realizare a SI se constituie din cheltuielile de investiţii necesare pentru elaborarea şi implementarea SI şi anume:

cheltuieli pentru analiza, proiectarea şi implementarea SI; cheltuieli pentru pregătirea şi specializarea personalului (şedinţe,

demonstraţii); cheltuieli pentru procurarea şi adaptarea de elemente tipizate; cheltuieli pentru achiziţionarea TC; cheltuieli pentru amenajarea spaţiilor necesare.

În cheltuielile de exploatare se includ cele necesare pentru întreţinerea SI în scopul creşterii performanţelor acestuia şi anume:

cheltuieli pentru retribuirea personalului de informatică; cheltuieli pentru perfecţionarea pregătirii cadrelor;

cheltuieli pentru materialele consumabile şi cheltuieli pentru amortizarea uzurii TC; cheltuieli pentru întreţinerea curentă şi reparaţii capitale a TC;

cheltuieli de întreţinere a SIE constând în revizuirea produselor - program şi a circuitului informaţional; alte cheltuieli.

Page 2: Lucrare Sisteme 4 Lenutza

Calculul cheltuielilor urmează a se stabili pe întreaga durată a ciclului de viaţă a SI, iar regimul financiar al surselor acoperite este diferit: cheltuielile iniţiale (de realizare) se acoperă din resurse de investiţii, iar cheltuielile de exploatare urmează a se acoperi din resurse de producţie.

Efectele economice obţinute prin introducerea şi funcţionarea SI sunt datorate în principal: creşterii vitezei de obţinere a informaţiilor necesare luării deciziilor în

procesul de conducere; diminuării timpului de răspuns al sistemului; îmbunătăţirii calităţii informaţiilor (exactitate, grad superior de prelucrare, etc.); obţinerii unor variante de decizie în procesul de conducere şi alegerii soluţiei optime pe baza modelelor matematice folosite;

utilizării unor modele de optimizare, prognozare şi estimare a resurselor pentru activitatea economico - socială; reglării şi dispetcerizării automate a unor procese economice; îmbunătăţirii formei de prezentare a informaţiilor (selectare automată); modernizării procesului de conducere în ansamblu, creşterea productivităţii muncii în activităţile de conducere, informaţională şi operaţională.

Capitolul II. CONCEPTUL DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ A SIE,

INDICATORII EFICIENȚEI Eficienţa economică a unui SI este redată de raportul dintre rezultatul util

efectul SI în procesul de conducere şi execuţie) şi cheltuielile avansate pentru realizarea efectului dorit.

Eficienţa economică a unui SI este dependentă de îndeplinirea următoarelor condiţii:

conducerea unităţii beneficiare primeşte informaţii adecvate, reale corespunzătoare cantitativ şi calitativ, utilizate pentru fundamentarea deciziilor

tactice, strategice şi curente; asigurarea unui optim de informaţii pentru conducerea compartimentelor

funcţionale implicate, inclusiv pentru organismele economice externe unităţii;

utilizarea unui volum minim de resurse financiare, umane şi materiale pentru atingerea parametrilor sistemului proiectat.

Page 3: Lucrare Sisteme 4 Lenutza

Printre factorii calitativi de bază privind eficienţa funcţionării unui sistem informatic pot fi:

sporirea calităţii prelucrării informaţiei în urma sistematizării şi generalizării ei şi micşorarea cheltuielilor de muncă;

excluderea dublării şi denaturării informaţiilor; organizarea raţională a fluxurilor informaţionale; orientarea personalului din compartimentele funcţionale de la activităţi de

rutină spre activităţi de concepţie (analiză, pregătirea propunerilor noi privind luarea deciziilor);

îmbunătăţirea controlului gestiunii economice; transmiterea operativă a informaţiilor complete şi necesare pentru sistemul

de conducere, etc.SI pot fi caracterizate printr-un ansamblu de caracteristici funcţionale şi

economice care să ateste eficienţa şi utilizarea lor.Caracteristicile funcţionale redau capacitatea SI al B.C. “EXIMBANK” S.A.

de a răspunde rapid şi eficient la cerinţele informaţionale necesare deciziilor în vederea asigurării optimului economic.

Caracteristicile economice reflectă efecte rezultate din funcţionarea SI nou (proiectat). Aceste caracteristici sunt influenţate de factori organizatorici, tehnici şi informaţionali specifici unităţilor beneficiare.

Eficienţa SIE al B.C. “EXIMBANK” S.A. se bazează pe: indicatorii efectelor economice şi indicatorii sintetici.

Indicatorii efectelor economice se caracterizează în rezultate directe şi indirecte apărute în activitatea curentă a al B.C. “EXIMBANK” S.A.. Efectele economice directe se datorează influenţei exercitate de către SI asupra sistemului economic al şi se reflectă practic prin intermediul indicatorilor economico-financiari. Efectele economice indirecte reflectă sporul fizic şi valoric de producţie, reducerea costurilor, încasările şi economiile valutare obţinute prin introducerea, implementarea şi exploatarea curentă a noului sistem etc.

Indicatorii sintetici cuantifică eficienţa economică obţinută prin exploatarea SI ca o instituţie a al B.C. “EXIMBANK” S.A., unitatea economică beneficiară.

Capitolul III. METODOLOGIE DE CALCULARE A EFICIENȚEI ECONOMICE A SIE AL B.C. “EXIMBANK” S.A.

Page 4: Lucrare Sisteme 4 Lenutza

3.1. Coeficientul de satisfacere a cerințelor informaționale

Informațiile care provin din mai multe surse: programe, dări de seamă, fișe și altele determină conținutul informativ, care satisface mai mult sau mai puțin

cerințele unității, atît din punct de vedere cantitativ cît și calitativ.Una din mai

multe rațiuni ale existenței sistemului informatic este satisfacerea necesităților

informaționale, B.C. “EXIMBANK” S.A. trebuie să urmarească raportul dintre

cantitatea informațiilor proiectate a fi furnizate de sistemul informatic și cantitatea reală a acestora.

Coeficientul de satisfacere a cerințelor informaționale reflectă gradul de utilitate al lucrărilor executate în SI. Acest coeficient poate fi diferit pentru diferite trepte ale piramidei ierarhice a conducerii existente în B.C. “EXIMBANK” S.A.

Csc = Cr / Cp *100%în care:

Csc – coeficientul de satisfacere a cerințelor informaționale;

Cr – cantitatea informațiilor reale furnizate = 524 Gb;

Cp – cantitatea informațiilor proiectate a fi furnizate de SI = 475 Gb.Csc = 5,24 / 4,75 * 100% = 110,32 %

Concluzie: Coeficientul de satisfacere a cerințelor informaționale al B.C. “EXIMBANK” S.A. demonstrează un înalt grad de satisfacere a cererii de informație. Fluxul informațional este asigurat de mijloacele care determină

circulația într-un timp foarte scurt a informației de la o treaptă ierarhică a

instituției la alta. Calitatea informației este de un nivel înalt. Volumul informațiilor

reale depășește nivelul volumului informației programate cu 11,03%. Gradul de utilitate al lucrărilor generate de sistemul informatic al B.C. “EXIMBANK” S.A. înregistrează astfel un spor față de nivelul proiectat.

3.2. Coeficientul timpului de răspunsSuccesul activității desfășurate în cadrul B.C. “EXIMBANK” S.A. depinde de

operativitatea deciziilor și acțiunilor întreprinse de factorii de decizie aflați pe diferite trepte ierarhice.

Cuantificarea frecvenței de reglare a unui sistem se realizează prin timpul său

de reglare admis, timp ce este funcție de periodicitatea proceselor.

Pe de altă parte frecvența deciziilor și acțiunilor sistemului de conducere

depinde de durata elaborării lucrărilor cu caracter informațional sau de răspuns al

componentelor SI și de perioada aferentă desfășurării proceselor de conducere

compusă din durata elaborării deciziei și cea corespunzătoare punerii ei în aplicare.

Page 5: Lucrare Sisteme 4 Lenutza

Condiția minimă necesară pentru asigurarea funcționării stabile a B.C.

“EXIMBANK” S.A. este satisfacerea relației:Tra = Tri + Tec

în care: Tra – timp de reglare admis pentru SI; Tri – timp de răspuns a compartimentelor SI; Tec – perioada aferentă desfășurării proceselor de conducere.Tra = 4 min + 7 min = 12 min

Concluzie: În interiorul instituției financiare B.C. “EXIMBANK” S.A. este

asigurată operativitatea circulării informației. Luînd în vedere cei doi factori de

influență timpul de răspuns a compartimentelor SI (Tri) și perioada aferentă

desfășurării proceselor de conducere (Tec) deducem că se asigură funcționarea stabilă a băncii, 12 min reprezentînd un timp convenabil în procesul de luare al deciziilor, în procesul de conducere.3.3. Coeficientul eficienței economice

Coeficientul eficienței economice se prezintă ca raport dintre suma efectelor

economice potențiale la nivelul unui an, ca rezultat al utilizării SI și a cheltuielilor

legate de crearea SI raportate la un an, precum și cele legate de exploatarea resurselor informatice ale SI.

Ke = Ea / Cr * 100%în care: Ke – coeficientul eficienței economice;

Ea – suma efectelor economice potențiale la nivelul unui an = 177600 lei;

Cr – cheltuielile legate de crearea SI, raportate la un an, precum și cele legate

de exploatarea resurselor informatice = 90000 lei.Ke = 177600 lei / 90000 lei * 100% = 197,33%Efectele economice potențiale la nivelul băncii (Ep) sunt alcătuite din 3

componente:1. Ep – efectele economice obținute ca urmare a creșterii cifrei de afaceri.

Această creștere este rezultatul noilor performanțe a produselor bancare, a

serviciilor ce fac obiectul activității B.C. “EXIMBANK” S.A., a măririi

productivității personalului, îmbunătățirea ritmului de prestare a

serviciilor, creșterii gradului de utilizare a capacităților de prestare a serviciilor;

2. Ec – efectele economice concretizate în reducerea cheltuielior activității. Contribuția componentelor sistemului se materializează în consumul redus

Page 6: Lucrare Sisteme 4 Lenutza

al resurselor umane, materiale, optimizarea fluxurilor tehnologice de prestare a serviciilor bancare;

3. Eg – efectele economice rezultate din scăderea cheltuielilor generale ale B.C. “EXIMBANK” S.A. Aceleași component ale sistemului vor avea impact asupra uneia dintre cele mai importante zone a sistemului băncii, cum ar fi raționalizarea sistemului de evidență, optimizarea activităților

financiar – contabile și statistice, creșterea eficienței muncii personalului de calificare superioară.

Ea = Ep + Ec + EgEa = 100400 + 50200 + 20000 = 177600 lei

Al doilea element al coeficientului eficienței economice este valoarea resurselor utilizate în SI (Cr) care este compus din:

1. Cf – valoarea capitalului fix necesar bunei sale funcționări;

2. Mc – valoarea mijloacelor circulante necesare bunei sale funcționări;

3. Ce – valoarea cheltuielilor ce țin de elaborarea, punerea în funcțiune și întreținerea sa.

Cr = Cf + Mc + CeCr = 30750 + 11250 + 48000 = 90000 (lei)

Concluzie: Existența SI la B.C. “EXIMBANK” S.A. dovedește o creștere a

eficienței economice cu 97,33%. Valoarea coeficientului eficienței economice se

determină prin raportarea efectelor economice potențiale la nivelul băncii în

valoare de 177600 lei alcătuite din efectele economice obținute ca urmare a

creșterii cifrei de afaceri (100400 lei), efectele economice concretizate în reducerea

cheltuielior activității (50200 lei), efectele economice rezultate din scăderea

cheltuielilor generale (20000 lei) și a resurselor utilizate în SI în valoare de 90000

lei alcătuite din valoarea capitalului fix necesar bunei sale funcționări (30750 lei),

valoarea mijloacelor circulante necesare bunei sale funcționări (11250 lei) și valoarea cheltuielilor ce țin de elaborarea, punerea în funcțiune și întreținerea sa (48000 lei).

3.4. Coeficientul duratei de recuperareAcest coeficient este un indicator complementar de fundamentare tehnico –

economică a variantelor de realizare a sistemului informatic corelat cu ciclul de dezvoltare a resurselor informatice.

Page 7: Lucrare Sisteme 4 Lenutza

Se calculează ca raport dintre resursele informatice proiectate a fi utilizate și efectele economice potențiale totale pe durata ciclului de viață al sistemului informatic: Kd = Cr / ( D * Ea ) * 100%

în care D – durata ciclului de viață al sistemului informatic = 4 ani.

Kd = 90000 lei / ( 4 ani * 177600 lei ) * 100% = 12,67 % sau 6,08 luni

Concluzie: Durata de viață a SI trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu

durata ciclului de dezvoltare a resurselor informatice. Condiția este satisfăcută în cadrul B.C. “EXIMBANK” S.A., Kd < D, 6,08 luni < 4 ani, ceea ce demonstrează luarea deciziei optime în acest sens de către administrație.3.5. Coeficientul economiei de personal

Coeficientul economiei de personal se calculează ca raport dintre efect și consum, respectiv : timp de muncă al personalului ca urmare a introducerii sistemului informatic și a timpului de muncă consumat anterior pentru executarea

lucrărilor informaționale. Este un indicator complementar și urmărește optimizarea personalului.

Kp = (t0 – t1) / t0 * 100%în care

t0 – timpul de muncă consumat anterior pentru executarea lucrărilor informaționale = 8h; t1 –timpul de muncă al personalului ca urmare a introducerii sistemului informatic = 0,7 h.

Kp = ( 8h – 0,7h ) / 0,7h * 100% = 142,86%Economia potențială de timp de muncă = t0 – t1

Economia poten ț ială de timp de muncă = 8h – 0,7h = 7,3h

Concluzie: Coeficientul economiei de personal înregistrează o valoare de 142,86%, iar economia potențială de timp de muncă – 7,3h, reprezentînd o valoare considerabilă. Reducerea timpului de muncă se datorează simplificării sistemului de evidență, optimizării frecvenței de executare a lucrărilor cu caracter

informațional, creșterii gradului de automatizare a proceselor informaționale.

Capitolul IV: CĂI ȘI MIJLOACE DE CREȘTERE A EFICIENȚEI ECONOMICE A SISTEMELOR

În condiţiile actuale, informaticii îi revine un rol deosebit în procesul de perfecţionare a conducerii activităţii economico - sociale. Ca urmare, s-a impus ca

Page 8: Lucrare Sisteme 4 Lenutza

proiectanţii şi utilizatorii de sisteme informatice ai B.C. “EXIMBANK” S.A. să găsească cele mai raţionale soluţii funcţionale şi constructive de proiectare a sistemelor respective, astfel încât să asigure o creştere a eficienţei economice a întregii activităţi economico - sociale din unităţile economice. Pentru aceasta toţi proiectanţii de sisteme informatice au identificat toţi factorii care influenţează eficienţa economică a sistemelor informatice proiectate, au acţionat în aşa fel încât să le sporească aportul pozitiv şi să-l diminueze pe cel negativ.

În acest sens s-a acţionat pe următoarele căi: Aplicarea proiectelor tip şi a programelor existente, în Biblioteca Naţională

de Programe; Perfecţionarea metodelor şi tehnicilor de elaborare a programelor

(programare structurată, programare modulară, etc.); Realizarea de sisteme informatice ierarhizate, capabile să satisfacă cerinţele

tuturor utilizatorilor; Dimensionarea şi utilizarea raţională a mijloacelor de prelucrare şi a

suporturilor purtători de informaţii ca urmare a prelucrării distribuite a datelor;

Eliminarea operaţiilor de pregătire a purtătorilor tehnici prin culegerea informaţiilor la locul de generare a acestora, direct pe purtătorii tehnici;

Reducerea diferitelor tipuri de erori (de introducere a datelor, de programare, de operare la calculator, de sisteme de calcul, etc.);

Elaborarea, punerea în funcţiune şi dezvoltarea eşalonată a componentelor sistemului informatic;

Raţionalizarea circuitelor informaţionale şi simplificarea sistemului de evidenţă;

Proiectarea şi cercetarea asistată de calculator a sistemelor informatice; Alegerea celor mai eficiente forme, metode, tehnici, proceduri şi mijloace de

organizare a datelor şi proceselor de prelucrare; Dotarea cu echipament de calcul în structura adecvată şi cu caracteristici

tehnico - economice care să permită execuţia întregii game de operaţii, ca unul dintre factorii cei mai importanţi pentru creşterea eficienţei economice a sistemelor informatice, deoarece nivelul de dotare tehnica determină în bună măsură utilizarea celor mai eficiente metode şi tehnici de organizare a datelor şi proceselor de prelucrare;

Realizarea unui echilibru optim între efectele sistemului informatic şi valoarea resurselor alocate.

În concluzie, pentru ca sistemul informaţional să reprezinte în mod efectiv o premisă a raţionalizării distribuţiei produselor, acesta trebuie proiectat şi realizat

Page 9: Lucrare Sisteme 4 Lenutza

după criterii care să răspundă deopotrivă specificului şi cerinţelor tuturor participanţilor la procesul distribuţiei.

Sistemele informatice ale B.C. “EXIMBANK” S.A. pot fi caracterizate printr-o multitudine de caracteristici funcţionale şi economice care să ateste eficienţa şi utilitatea lor. Acestea sunt supuse evaluării în funcţie de specificul lor.

Un studiu de eficienţă cuprinzător pentru o investiţie în sisteme informatice implică un proces care priveşte estimările financiare ale aspectelor referitoare la procesele, practicile şi motivele fundamentale pentru care banca investește în acestea. Aprecierea valorii investiţiei se poate face în funcţie de beneficiile ei potențiale și de resursele necesare pentru a o realiza şi a o menţine (costuri de exploatare). Indicatorii de eficienţă economică pot caracteriza atât o investiţie iniţială într-un sistem informatic, cât şi o upgradare a unui sistem informatic funcţional.

Page 10: Lucrare Sisteme 4 Lenutza

COLEGIUL FINANCIAR-BANCAR DIN CHIŞINĂU

CATEDRA „INFORMATICĂ”

Lucrarea practica nr.4

TEMA:

A efectuat:Eleva grupei FP 0910 G

Leahu Elena

A verificat:Berlinschi Aliona

prof.Sisteme informatice

CHIŞINĂU 2013