Lucrare de laborator WORD.doc

Disciplina Tehnologii Informationale.

Lucrare de laborator nr.1Tema: Principalele tehnici și facilități de prelucrare a textului în MS Word. Tehnoredactarea la nivel paragraf, document, caracter. Metode speciale de tehnoredactare

Obiectivele lucrării:

1. Descrierea, închiderea, crearea, editarea, salvarea, imprimarea unui document în MS Word, utilizînd meniurile și . respectiv combinațiile de taste corespunzătoare.

2. Descrierea ferestrei MS Word (zonele principale).

3. Vizualizarea unui document Word utilizînd meniul View. De descries fiecare mod în parte.

4. Verificarea gramaticală a unui document utilizînd meniul Tools, opțiunea Grammar.

5. Deplasarea textului cu metoda de copiere Copy, Cut și de decupare a textului Paste.

6. Nivelurile de tehnoredare a unui document (paragraf, document, caracter).

7. Aranjarea în pagină a paragrafelor.

8. Scrierea textului în coloane.

Rusovici L. TMAP-1221.

http://www.google.md/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=3&ved=0CDkQFjAC&url=http%3A%2F%2Finterculturel.org%2Fdocumente%2FGhid_pentru_alcatuirea_lucrarilor_stiintifice_in_cadrul_Departamentului_Catedra_UNESCO_aprilie_2010.pdf&ei=yLy0UKx5j4aFB86pgOAO&usg=AFQjCNGaitrEXRQB5n8lEw0VyJL0G1M9jA&sig2=C3IHX0dqkPq9oCGEHETmBw


Bucătăria franceză

Bucătăria franceză cea mai caracteristică este cea pariziană. Alimentele se pregătesc cu unt, tehnica inăbușirii fiind cel mai des folosită. Carnea și sosurile se prepară, uneori, cu vin - băutura nelipsită. Prima masă este micul dejun. Salata verde, brânzeturile și fructele asortate încheie cele două mese principale. Bucătăriei franceze îi datorăm escalopul, sufleurile, maioneza, savarina, tartele, șarlotele.

Bucătăria italiană

Bucătăria italiană este vestită prin pastele sale făinoase (macaroane, spaghete), prin pizza preparată cu brânzeturi, prin brânzeturile rase pe răzătoare, prin consumul de vietăți mărunte de mare. Se manâncă multă carne de miel, orez, untdelemn de măsline, citrice. Masa principală este prânzul, băutura preferată este vinul.

Bucătăria rusească

Bucătăria rusească înseamnă, printre altele, o măncare abundentă și consistentă, cu un bogat sortiment de gustări picante. Varza, ceapa și colțunașii sunt la mare cinste. Smântâna este servită separat sau ca adaos in diferite preparate. Nu numai la micul dejun, ci la orice oră din zi și după orice masă, este bine venit ceaiul rusesc. La începutul mesei se servește un păhărel de vodkă. Românii au împrumutat de la bucătăria rusească rețetele de borș rusesc.

Bucătăria englezească

Bucătăria englezească înseamnă în primul rând carne. Mai înseamnă porridge, pătrunjel verde tocat, pudding și plăcinte tot cu carne. Mai înseamnă un dejun copios dar și cina ca cea mai bogată și mai consistentă masă a zilei. Cina poate fi înlocuită cu un ceai, la care se servesc diferite preparate reci. Băuturile alcoolizate calde sunt, de asemenea, o particularitate englezească. Deși în trecut bucătăria englezească consta doar în carne și legume fierte, în prezent aceasta s-a diversificat foarte mult datorită faptului că societatea engleză a devenit cosmopolită. Astfel comunitățile evreiești, arabe, chinezești, indiene și-au adus contribuția pe plan culinar.

Bucătăria germană

Bucătăria germană folosește din plin carnea de porc de vacă și de pasăre, peștele, untura de porc , cartoful. Supele, sosurile, salatele, pastele făinoase și aluaturile, berea, compoturile, se întâlnesc mai frecvent decât în alte bucătării. Bucătăriei germane îi datorăm șnițelul, salata de castraveți, salata de cartofi, ștrudelul cu mere. Bucataria germana folosește cel mai mult cârnații, se cunosc mai mult de 1500 varietati, sunt produse si exportate cu mult succes foarte multe feluri de paine. Renumite sunt si numeroasele retete de preparare a verzii (creata, alba, rosie, de Bruxelles, precum si cea acrita). Snitelul si strudelul de mere sunt datorate bucatariei vieneze si nu celei germane.



Bucătăria scandinavă

Bucătăria scandinavă cuprinde sandviș-uri pe pâine albă, servite la orice oră din zi. Masa caldă unică este servită pe la orele 17-18. Peștele joacă un rol important în alimentație, dar scandinavii consumă și mari cantități de carne de porc, vacă, berbec, oaie, pasăre, vânat, bine condimentate. Finlandezii prepară o renumită placintă de pește, iar norvegienii, perișoare de pește. Mâncărurile nu sunt servite într-o anumită ordine sau după un anumit criteriu în cadrul meniului. Neputând cultiva vița de vie și măslinul, popoarele nordice s-au folosit de bere, cidru și hydromel, respectiv de unt și untură. Bucataria scandinava utilizeaza pentru sandvisuri, foarte des, felii de paine foarte uscate, produse din faina alba, dar mai ales intermediara sau de ovaz.

Bucătăria spaniolă

Bucătăria spaniolă produce mâncăruri consistente și picante, cu numeroase mirodenii care fac să se șteargă gustul specific al ingrendientelor carnate. Ca exemplu avem ardei copți cu aluat si cașcaval. Alte mâncăruri tradiționale sunt paella (orez cu fructe de mare); tortilla (cartofi, ou și ceapă prăjite în tigaie sub formă de omletă).Condimentele meditereneene nu lipsesc niciodata.

Bucătăria maghiară

Bucătăria maghiară folosește carnea grasă de porc, slănina preparată cu boia, cu piper sau afumată, carnea de gâscă îndopată și ardeiul iute. Gulașul a fost adoptat de toate bucătăriile învecinate cu Ungaria, ca și de poporul german. Specific naționale sunt însă și papricașul și supa de pește de Szeged. Preparatele sunt grase, cu rântaș, cu îngroșală multă de făină și smântană, iar sosurile sunt groase si grase. Smântâna însoțește supele de legume, salatele și sarmalele.

Bucătăria maghiară cunoaște o varietate mare de prăjituri, torte și prăjiturele. Foarte răspândită este torta dobos, apreciată și în România. Deseori se întâlnesc în această bucătărie și pastele făinoase.

Bucătăria românească

Bucătăria românească a fost influențată favorabil de condițiile oferite de relieful prielnic pentru agricultură și păstorit. Din alimentația oamenilor de la sate făceau parte cerealele (mei, grâu, orz si mai târziu porumb), legumele și verdețurile (fasole, mazăre, varză, castraveți, ștevie, pătrunjel, ceapă, usturoi), carne și slanină de porc și pește, ouă și carne de oaie sau de vită.Produsele lactate, terciul de mei și mămăliga au fost hrana de bază a păstorilor. Odată cu schimbarea condițiilor economice s-a diversificat și alimentația, iar în prezent consumul de păine, ouă, zahar, lactate și fructe nu mai constituie un lux. Ca preparate cu specific național sunt renumite sarmalele în foi de viță sau de varză, ciorba de pește, fasole bătută, ardei umpluți cu carne și orez, perișoare, mămăligă cu brânză, murături, salată oltenească, borș moldovenesc, piftiile de porc, mititeii și ciorba de burtă. Dulciuri mai cunoscute sunt: cozonacul, placinta dar si prajiturile "ardelenesti".

Bucataria romaneasca a suferit in timp multe modificari,in perioada fanariota spre exemplu,au fost aduse in in tarile romanesti foarte multe preparate cu specific turcesc,domnitorii aducandusi din tarile de provenienta uneori bucatarii.Unul din preparatele ce caracterizeaza perioada fanariota si revolutia culinara a fost ciorba de perisioare.


http://ro.wikipedia.org/wiki/Buc%C4%83t%C4%83rie_rom%C3%A2neasc%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Buc%C4%83t%C4%83ria_spaniol%C4%83


In perioada urmatoare domniei fanariote s-a inceput in romania o puternica revolutie culinara,

majoritatea fiilor de boieri studiind in europa de vest au reusit sa aduca si in România anumite

tehnici si preparate mult mai rafinate de la Venetia,Roma sau Paris.Aceste bucatarii fiind mult mai

complexe decat cea din România. Aceasta rafinata bucatarie regasinduse pe mesele oamenilor de

rand mult timp dupa 1900.

Insa preparatele culinare românești au reusit sa tina piept multor transformari si revolutii

regasindu-se si azi pe mesele românilor.Dar contopirea cu bucatarile altor tari si dorinta de a

atinge perfectiunea gustului si aspecului preparatelor culinare au facut din bucataria

contemporana romaneasca o bucatarie diversa .

Ca preparate traditionale romanesti in afare celor mai sus mentionate mai sunt si pastrama de

berbecut si sunculita afumata.Iar ca deserturiprajiturile ardelenesti din osanza de porc.

Bucătăria bulgărească

Bucătăria bulgărească a fost influiențată de cea turcească, aceasta având un impact asupra alimentației tuturor țărilor din Balcani. Bulgarii pricepuți cultivatori de zarzavaturi și de fructe, dar și crescători de vite, consumă mult lapte acru, multă fasole, roșii și ardei gras. Preparatele calde din legume (iahnie, plachie, ghiveci, musaca), sunt variate și au gust picant. Un amestec de condimente asociază sarea cu cimbrul, piperul și boiaua de ardei. Ca deserturi naționale prepară plăcinte, baclavale, orez cu lapte, compot din fructe uscate. La mesele festive, fructele au și rol decorativ.

Bucătăria orientală

Bucătăria orientală este multiculinară, cu o folosire diferențiată a mirodeniilor. Ceapa, usturoiul, prazul, orezul, fasolea, bobul și lintea sunt foarte apreciate pentru că se pot păstra mai mult timp la climă uscată. Carnea preferată este cea de pasăre, de oaie sau de berbec. Carnea de porc este consumată mai puțin. Fructele uscate (nuci, arahide, curmale, prune) sunt folosite în mâncăruri cu carne, în salate și prăjituri. Preparate specifice orientale, binecunoscute și la noi, sunt: pilaf, pastramă, kebab, halva, rahat, nuga. Se consumă multe citrice și mulți struguri. În zilele calde se bea multă apă și ceai cald concentrat. Cafeaua turcească, cunoscută în toată lumea, nu este atât de larg răspândită în Orientul Apropiat pe cât s-ar crede. În prezent, cel mai mic consum de cafea pe cap de locuitor este în Turcia și în Egipt.

Bucătăria thailandeză

Bucătăria thailandeză poate satisface gusturile gurmanzilor rafinați din toată lumea. Arta culinară thailandeză s-a dezvoltat odată cu apariția ustensilelor moderne de bucătărie, dar unele metode de a găti mâncare thailandeză au ramas aceleași ca în trecut. În mod normal thailandezii prăjesc pe grătar carnea și peștii de mare proaspeți și îi mănâncă cu un amestec subtțire cremos care are o aromă dulce-acrișoară. O metodă populară de a găti este salata ” Yum ”[ Salata thailandeză diferă de cea vestică, pentru că sosul thailandez nu conține grăsimi în ingredientele sale. Se adaugă pur și simplu o porție de condimente sărate precum sos de pește cu sare, suc de lămâie, chili și uneori usturoi și salată și se amestecă. Se pot face diverse feluri de mâncare cu salata thailandeză fie salată din creveți, din porc, din papaya, salată de vită și așa mai departe. Înainte, thailandezii foloseau la fierberea mâncării oale din lut. De asemenea, foloseau aceleași oale la gătitul orezului



și a variatelor feluri de supă. Mâncărurile gătite cu curry de astăzi sunt mult diferite de cum erau cândva, fiindcă vechii thailandezi nu foloseau lapte de nucă de cocos în acele supe condimentate. Arta de a găti mâncarea thailandeză a evoluat în contact cu influențele culturale ale altor țări, în special China și Europa de Vest. O parte din chinezi au migrat în Thailanda. Ei au adus cu ei cultura lor gastronomică și au dezvoltat generații după generații propria mâncare, care a devenit mai târziu parte a bucătăriei thailandeze. Thailandezii au adoptat din bucătăria chinezească o metodă rapidă de prăjire și au creat multe sortimente de antreuri prăjite prin agitare în meniul lor. O altă influență se reflectă în folosirea pe scară largă a tăițeilor în rețetele thailandeze. Tăițeii thailandezi au un gust dulce, sărat și uneori condimentat. Un fel special sunt tăițeii crocanți. În trecut laptele din nuca de cocos era folosit doar la desert și la anumite feluri de mâncare. Acum este un ingredient important, la fel ca zahărul de palmier și făina de orez. Odată cu sosirea lor, portughezii au introdus ouăle în ultimul fel de mâncare. Astfel că, desertul portughez facut din sirop de zahăr și gălbenușuri de ou este bine cunoscut până în ziua de azi.

Bucătăria vestică a avut și ea, o puternică influență. Unele restaurante de stil vechi care servesc mâncare thailandeză au în meniu și mâncăruri gătite prin înăbusire. Există și deosebiri. Vesticii mănâncă mâncarea cu pâine și cartofi, care conțin amidon. Thailandezii manâncă mâncarea cu orez. Folosirea alunelor și a nucii de cocos în mâncărurile gătite cu curry este și ea tipic thailandeză. Ierburi distincte se amestecă cu acreala picantă a lamâiei proaspete sau cu dulceața plăcută a zahărului de palmier. Mâncarea thailandeză este ușoară, iar mirosul ei se simte cu mult înainte ca mâncarea să ajungă pe masă. Ierburile și mirodeniile folosite drept ingrediente sunt mult mai aromate decât cele vestice și fiecare fel de mâncare thailandez are un buchet diferit.


http://ro.wikipedia.org/wiki/Buc%C4%83t%C4%83rie_chinezeasc%C4%83


Noapte buna !!!Mi e dor de ochii tai frumosi,

Atit de limpezi si duiosi,De focul din lumina lor,

De chipul tau fermecator,Mi e dor de tine,puisor,

Noapte buna,te ador.



Alimentatia Nu de geaba obiceiul de a manca este cel care se repeta cel mai constant de- a lungul vietii noastre.Doctorul Oseler, renumitul medic canadian, spunea ca 90% dintre toate afectiunile, cu exceptia infectiilor si a accidentelor, sunt strans legate de alimentatie.Pentru a trai omul are nevoie de putere, forta vitala, energie. Una din modalitatiile de a dobandi energie pentru viata este alimentatia. Influenta alimentatiei asupra sanatatii noastre este foarte mare. Hrana pe care o ingeram constituie combustibilul care face sa functioneze masinaria atat de complexa a fiintei noastre. Asa cum nu este totuna daca unei masini construita sa mearga pebenzina i se pune motorina, la fel omului trebuie sa i se ofere un “combustibil” potrivit. Alimentele pe care le consumam contin diverse substante nutritive, fie care indeplinind o anumita functie in organism. Unele construiesc si repara tesuturi – care sunt componentele organismelor noastre cum ar fi oasele, muschii, pielea, parul etc. Altele furnizeaza energie sau elimina toxinele care, daca nu ar fi eliminate ar fi un pericol pentru organism, deci, este important sa consumam o varietate de

alimente care impreuna sa contina cantitatea potrivita din fiecare substanta nutritiva. Daca un alimente este consumat in exces, iar altul nu este consumat indeajuns, unele functii ale corpului vor fi afectate, reflectandu-se in starea generala a sanatatii.Grupe de alimenteToate elementele nutritive, grupate in cele sase categorii, sunt esentiale pentru viata. Datorita faptului ca nici un aliment nu le cuprinde pe toate, trebuie sa consumam alimente variate. Pregatirea hranei adicatocmai cum combinam si variem alimentele, este o stiinta in cel mai inalt sens al cuvantului iar servirea ei, modul in care îi putem face pe membrii familiei noastre sa beneficieze de ea, este o arta. Implicarea gospodinei în aceasta înseamna ani de viata si sanatate pentru familie, atat cantitativ cat si calitativ. Primul pas pe care trebuie sa-l facem este sa invatam ca alimentele contin aceste elemente nutritive si cum sa le includem in meniul zilnic in mod echilibrat. In principal, alimentele se impart in sase grupe raportate la continutul lor in nutrienti:

Prima grupa:Cuprinde cereale intregrale si produse din cereale. Exemple: grau, porumb, orez, secara, ovaz, orz, mei, paine, paste fainoase, fulgi de cereale, tarate, mussli etc.

Elementele nutritive continute sunt:


http://www.referat.ro/referate/Alimentele_si_importanta_lor_5739.html

http://www.referat.ro/referate/Motoare_cu_benzina_6823.html

http://www.referat.ro/referate/Alimentatia_6525.html


glucide complexe ( in cantitate foarte mare), fibre vegetale, proteine, vitamine (in special complexul B), saruri minerale (calciu, cupru, mangan, fluor, crom etc.). Din acestea trebuie sa consumam zilnic din belsug, adica 6-11 portii. O portie inseamna: o felie paine, ½ cana cereale integrale fierte, ¾ cana cereale uscate, ½ cana paste fainoase fierte, ¼ cana mussli.

Luand ca medie 8 portii cereale pe zi, sa vedem din ce le-am putea primi: de exemplu 5 felii de paine (5 portii), 1 cana grau fiert ( 2 portii), 2 galuste gris ( 1 portie); sau o farfurie pilaf de orez (3 portii), o farfurie mamaliga (2 portii), 3 felii de paine (3 portii); o farfurie spagheti (3 portii), 11/2 cana fulgi de ovaz (2 portii), 3 felii de paine (3 portii).

Observam ca nu este greu sa ne asiguram necesarul din aceasta grupa in fiecare zi, atentie insa: este ideal sa folosim paine neagra, paine graham si in fiecare zi cel putin un produs cerealier. O precizare: painea nu ingrasa – o felie de paine ne furnizeaza cca 70 de calorii, tot atat cat si un mar. Ingrasa doar ceea ce punem de asupra ei, de regula in exces ( in primul rand grasimi), 5-6 felii de paine consumate zilnic este normal.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI.

FACULTATEA DE TEHNOLOGIE ȘI MANAGEMENT

ÎN IDUSTRIA ALIMENTARĂ.

Tema: Tehnologii informationale.



A EFECTUAT:

Rusovici L. St.gr.

TMAP-122 f/red

A VERIFICAT:

l.sup. VLAS S.

CHIȘINĂU 2013

CAIETDe lucrari de control

La disciplina: chimia anorganicaA st. FTMIA,gr.TMAP-122 f/red

Rusovici LiliaVerificat: l.sup. Haritonov S.



Demonstratie:

Fie A= si B= cele doua matrice.Atunci produsul lor se scrie :

Se considera un minor este de ordin k al matricei AB,situate la intersecti a liniilor si coloanelor

Deoarece fiecare element a lui este suma a n termini, se poate descompuneÎntr-o suma de minori.



=d

2)



Exemplu Fie Atunci .

Proprietăti ale înmulţirii matricilor cu scalari

1.2.4.Înmulţirea matricilor

Definiţie.Fie Produsul dintre matricile A si B(în aceastaordine),notat AB este matricea definită prin

Lucrare de laborator nr. 2 .

Tema: Atașarea chenarului, numerotarea paginilor, supradimensionarea primului caracter în text. Crearea ecuatiilor. Introducerea de caractere speciale in text.

Obiectivele lucrării: Deplasarea în documentul scris cu ajutorul tastaturii și combinațiilor de taste. Introducerea de caractere speciale în text. Crearea ecuațiilor în MS Word. Supradimensionarea primului caracter al paragrafului. Atașarea chenarului unei porțiuni de text și respectiv a întregului document. Numerotarea paragrafelor și titlurilor unui text selectat. Numerotarea paginilor unui document.



Lucrare de laborator nr.2

T

ema: Atașarea chenarului, numerotarea paginilor, supradimensionarea primului caracter în text. Crearea ecuatiilor. Introducerea de caractere speciale in text.

Obiectivele lucrării:

1. Descrierea, închiderea, crearea, editarea, salvarea, imprimarea unui document în MS Word, utilizînd meniurile și . respectiv combinațiile de taste corespunzătoare.

2. Descrierea ferestrei MS Word (zonele principale).


http://www.google.md/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=3&ved=0CDkQFjAC&url=http%3A%2F%2Finterculturel.org%2Fdocumente%2FGhid_pentru_alcatuirea_lucrarilor_stiintifice_in_cadrul_Departamentului_Catedra_UNESCO_aprilie_2010.pdf&ei=yLy0UKx5j4aFB86pgOAO&usg=AFQjCNGaitrEXRQB5n8lEw0VyJL0G1M9jA&sig2=C3IHX0dqkPq9oCGEHETmBw


3. Vizualizarea unui document Word utilizînd meniul View. De descries fiecare mod în parte.

4. Verificarea gramaticală a unui document utilizînd meniul Tools,

opțiunea Grammar.

5. Deplasarea textului cu metoda de copiere Copy, Cut și de decupare a textului Paste.

6. Nivelurile de tehnoredare a unui document (paragraf, document, caracter).

7. Aranjarea în pagină a paragrafelor.

8. Scrierea textului în coloane.

© ® ¢ ™ ÚňīΰɝȐśĭŦåŧėą Ҭ℮╠╣ᾖἲḵᾌ ₮ṀȺƤ-12ƻ ۞

ĿįĿįå Ȑ.

Lucrare de laborator nr.3.

Tema:Adăugarea în text a antetelor și subsolurilor, crearea tabelelor.

Obiectivele lucrării:1. Antete și subsoluri în documentul creat.2. Generarea indexului și cuprinsului în documentul Word.3. Crearea tabelelor în editorul de text MS Word.4. Note de subsol și note de final.



1.

2.

3.

4.

8.

5.



6.

7.

Rusovici L. TMAP-122

Nr. Nume/ Prenume.

Data, luna, anul nașterii.

Locul nașterii.

Instituția de învațămînt.

Limba străină studiată.

gen

1. Boghiu Andrei 23.01.1992 Orhei

Liceul “Onisifor Ghibu”

Engleza masculin

2. Cara Marina 28.12.1990 Cahul

Colegiu de transport. Engleza femenin

3. Eremia Olga 25.09.1990 Edineț

Liceul professional. Engleza masculin

4. Ouatu Ion 26.12.1991 Ungheni

Colegiu de transport. Engleza masculin

5. Ovseannicova Elena 05.01.1993 Cahul

Liceul Teoretic. Engleza femenin

6. Poalelungi Angelo 27.02.1992 Edineț

Colegiu professional. Engleza masculin

7. Rotaru Andrei 10.03.1994 Orhei


Engleza masculin

8. Rusovici Lilia 23.11.1993 Cahul

Liceul “Petru Rareş’’

Englezafemenin

9. Saca Octavian 31.12.1990 Tiraspol


10. Tobultoc Aurica 04.08.1992 Leova


11. Valeanu Mariana 25.09.1993 Cahul

Colegiu professional Engleza femenin

12. Zatic Mariana 08.05.1992 Ungheni


Engleza femenin

13. Znacovan Aliona 22.09.1990 Orhei


14. Morari Ana 12.12.1990 Edineț

Colegiu professional Engleza femenin

15. Crutoi Iurii 14.05.1993 Cahul


16. Leahu Natalia 06.05.1991 Ungheni


Engleza femenin

17. Bunciuc Oxana 20.04.1990 Cahul


18. Cibitoc Mariana 08.03.1992 Edineț

Colegiu de transport. Engleza femenin

19. Cotos Tatiana 12.10.1990 Orhei


Engleza femenin

16.


Aula Orele Luni Marti Miercuri Joi Vineri

5-3195-3195-507

9.35-12.3012.40-14.0014.10-18.30

MatematicaFizica

Grafica

GraficaFizicaLimba straina

Limba strainaGraficaEtica

EticaMatematica

Fizica

FizicaInformatica

Grafica

5-3195-515

08.00-14.0014.10-18.30

GraficaEtica

FizicaInformatica

FizicaLimba straina

EticaMatematica

FizicaLimba straina

5-5135-408

9.35-12.3012.40-14.00

GraficaFizica

EticaMatematica

FizicaInformatica

FizicaLimba straina

GraficaFizica

5-5135-318

12.40-14.0014.10-18.30

GraficaFizica

FizicaInformatica

FizicaLimba

EticaMatematica

EticaMatematica



straina

5-3195-121

9.35-12.3012.40-14.00

FizicaInformatica

FizicaLimba straina

FizicaLimba straina

GraficaFizica

FizicaLimba straina

5-3205-302

12.40-14.0014.10-18.30

EticaMatematica

GraficaFizica

FizicaInformatica

FizicaLimba straina

FizicaInformatica

Bucătăria francezăBucătăria franceză cea mai caracteristică este cea pariziană. Alimentele se pregătesc cu unt, tehnica inăbușirii fiind cel mai des folosită. Carnea și sosurile se prepară, uneori, cu vin - băutura nelipsită. Prima masă este micul dejun. Salata verde, brânzeturile și fructele asortate încheie cele două mese principale. Bucătăriei franceze îi datorăm escalopul, sufleurile, maioneza, savarina, tartele, șarlotele.

Bucătăria italianăBucătăria italiană este vestită prin pastele sale făinoase (macaroane, spaghete), prin pizza preparată cu brânzeturi, prin brânzeturile rase pe răzătoare, prin consumul de vietăți mărunte de mare. Se manâncă multă carne de miel, orez, untdelemn de măsline, citrice. Masa principală este prânzul, băutura preferată este vinul.



Bucătăria ruseascăBucătăria rusească înseamnă, printre altele, o măncare abundentă și consistentă, cu un bogat sortiment de gustări picante. Varza, ceapa și colțunașii sunt la mare cinste. Smântâna este servită separat sau ca adaos in diferite preparate. Nu numai la micul dejun, ci la orice oră din zi și după orice masă, este bine venit ceaiul rusesc. La începutul mesei se servește un păhărel de vodkă. Românii au împrumutat de la bucătăria rusească rețetele de borș rusesc.

Bucătăria englezeascăBucătăria englezească înseamnă în primul rând carne. Mai înseamnă porridge, pătrunjel verde tocat, pudding și plăcinte tot cu carne. Mai înseamnă un dejun copios dar și cina ca cea mai bogată și mai consistentă masă a zilei. Cina poate fi înlocuită cu un ceai, la care se servesc diferite preparate reci. Băuturile alcoolizate calde sunt, de asemenea, o particularitate englezească. Deși în trecut bucătăria englezească consta doar în carne și legume fierte, în prezent aceasta s-a diversificat foarte mult datorită faptului că societatea engleză a devenit cosmopolită. Astfel comunitățile evreiești, arabe, chinezești, indiene și-au adus contribuția pe plan culinar.

Bucătăria germanăBucătăria germană folosește din plin carnea de porc de vacă și de pasăre, peștele, untura de porc , cartoful. Supele, sosurile, salatele, pastele făinoase și aluaturile, berea, compoturile, se întâlnesc mai frecvent decât în alte bucătării. Bucătăriei germane îi datorăm șnițelul, salata de castraveți, salata de cartofi, ștrudelul cu mere. Bucataria germana folosește cel mai mult cârnații, se cunosc mai mult de 1500 varietati, sunt produse si exportate cu mult succes foarte multe feluri de paine. Renumite sunt si numeroasele retete de preparare a verzii (creata, alba, rosie, de Bruxelles, precum si cea acrita). Snitelul si strudelul de mere sunt datorate bucatariei vieneze si nu celei germane.

Bucătăria scandinavăBucătăria scandinavă cuprinde sandviș-uri pe pâine albă, servite la orice oră din zi. Masa caldă unică este servită pe la orele 17-18. Peștele joacă un rol important în alimentație, dar scandinavii consumă și mari cantități de carne de porc, vacă, berbec, oaie, pasăre, vânat, bine condimentate. Finlandezii prepară o renumită placintă de pește, iar norvegienii, perișoare de pește. Mâncărurile nu sunt servite într-o anumită ordine sau după un anumit criteriu în cadrul meniului. Neputând cultiva vița de vie și măslinul, popoarele nordice s-au folosit de bere, cidru și hydromel, respectiv de unt și untură. Bucataria scandinava utilizeaza pentru sandvisuri, foarte des, felii de paine foarte uscate, produse din faina alba, dar mai ales intermediara sau de ovaz.

Bucătăria spaniolă

Bucătăria spaniolă produce mâncăruri consistente și picante, cu numeroase mirodenii care fac să se șteargă gustul specific al ingrendientelor carnate. Ca


http://ro.wikipedia.org/wiki/Buc%C4%83t%C4%83ria_spaniol%C4%83


exemplu avem ardei copți cu aluat si cașcaval. Alte mâncăruri tradiționale sunt paella (orez cu fructe de mare); tortilla (cartofi, ou și ceapă prăjite în tigaie sub formă de omletă).Condimentele meditereneene nu lipsesc niciodata.

Bucătăria maghiarăBucătăria maghiară folosește carnea grasă de porc, slănina preparată cu boia, cu piper sau afumată, carnea de gâscă îndopată și ardeiul iute. Gulașul a fost adoptat de toate bucătăriile învecinate cu Ungaria, ca și de poporul german. Specific naționale sunt însă și papricașul și supa de pește de Szeged. Preparatele sunt grase, cu rântaș, cu îngroșală multă de făină și smântană, iar sosurile sunt groase si grase. Smântâna însoțește supele de legume, salatele și sarmalele.

Bucătăria maghiară cunoaște o varietate mare de prăjituri, torte și prăjiturele. Foarte răspândită este torta dobos, apreciată și în România. Deseori se întâlnesc în această bucătărie și pastele făinoase.

Bucătăria româneascăBucătăria românească a fost influențată favorabil de condițiile oferite de relieful prielnic pentru agricultură și păstorit. Din alimentația oamenilor de la sate făceau parte cerealele (mei, grâu, orz si mai târziu porumb), legumele și verdețurile (fasole, mazăre, varză, castraveți, ștevie, pătrunjel, ceapă, usturoi), carne și slanină de porc și pește, ouă și carne de oaie sau de vită.Produsele lactate, terciul de mei și mămăliga au fost hrana de bază a păstorilor. Odată cu schimbarea condițiilor economice s-a diversificat și alimentația, iar în prezent consumul de păine, ouă, zahar, lactate și fructe nu mai constituie un lux. Ca preparate cu specific național sunt renumite sarmalele în foi de viță sau de varză, ciorba de pește, fasole bătută, ardei umpluți cu carne și orez, perișoare, mămăligă cu brânză, murături, salată oltenească, borș moldovenesc, piftiile de porc, mititeii și ciorba de burtă. Dulciuri mai cunoscute sunt: cozonacul, placinta dar si prajiturile "ardelenesti".

Bucataria romaneasca a suferit in timp multe modificari,in perioada fanariota spre exemplu,au fost aduse in in tarile romanesti foarte multe preparate cu specific turcesc,domnitorii aducandusi din tarile de provenienta uneori bucatarii.Unul din preparatele ce caracterizeaza perioada fanariota si revolutia culinara a fost ciorba de perisioare.

In perioada urmatoare domniei fanariote s-a inceput in romania o puternica revolutie

culinara, majoritatea fiilor de boieri studiind in europa de vest au reusit sa aduca si

in România anumite tehnici si preparate mult mai rafinate de la Venetia,Roma sau

Paris.Aceste bucatarii fiind mult mai complexe decat cea din România. Aceasta

rafinata bucatarie regasinduse pe mesele oamenilor de rand mult timp dupa 1900.

Insa preparatele culinare românești au reusit sa tina piept multor transformari si

revolutii regasindu-se si azi pe mesele românilor.Dar contopirea cu bucatarile altor

tari si dorinta de a atinge perfectiunea gustului si aspecului preparatelor culinare au

facut din bucataria contemporana romaneasca o bucatarie diversa .


http://ro.wikipedia.org/wiki/Buc%C4%83t%C4%83rie_rom%C3%A2neasc%C4%83


Ca preparate traditionale romanesti in afare celor mai sus mentionate mai sunt si

pastrama de berbecut si sunculita afumata.Iar ca deserturiprajiturile ardelenesti din

osanza de porc.

Bucătăria bulgăreascăBucătăria bulgărească a fost influiențată de cea turcească, aceasta având un impact asupra alimentației tuturor țărilor din Balcani. Bulgarii pricepuți cultivatori de zarzavaturi și de fructe, dar și crescători de vite, consumă mult lapte acru, multă fasole, roșii și ardei gras. Preparatele calde din legume (iahnie, plachie, ghiveci, musaca), sunt variate și au gust picant. Un amestec de condimente asociază sarea cu cimbrul, piperul și boiaua de ardei. Ca deserturi naționale prepară plăcinte, baclavale, orez cu lapte, compot din fructe uscate. La mesele festive, fructele au și rol decorativ.

Bucătăria orientalăBucătăria orientală este multiculinară, cu o folosire diferențiată a mirodeniilor. Ceapa, usturoiul, prazul, orezul, fasolea, bobul și lintea sunt foarte apreciate pentru că se pot păstra mai mult timp la climă uscată. Carnea preferată este cea de pasăre, de oaie sau de berbec. Carnea de porc este consumată mai puțin. Fructele uscate (nuci, arahide, curmale, prune) sunt folosite în mâncăruri cu carne, în salate și prăjituri. Preparate specifice orientale, binecunoscute și la noi, sunt: pilaf, pastramă, kebab, halva, rahat, nuga. Se consumă multe citrice și mulți struguri. În zilele calde se bea multă apă și ceai cald concentrat. Cafeaua turcească, cunoscută în toată lumea, nu este atât de larg răspândită în Orientul Apropiat pe cât s-ar crede. În prezent, cel mai mic consum de cafea pe cap de locuitor este în Turcia și în Egipt.

Bucătăria thailandezăBucătăria thailandeză poate satisface gusturile gurmanzilor rafinați din toată lumea. Arta culinară thailandeză s-a dezvoltat odată cu apariția ustensilelor moderne de bucătărie, dar unele metode de a găti mâncare thailandeză au ramas aceleași ca în trecut. În mod normal thailandezii prăjesc pe grătar carnea și peștii de mare proaspeți și îi mănâncă cu un amestec subtțire cremos care are o aromă dulce-acrișoară. O metodă populară de a găti este salata ” Yum ”[ Salata thailandeză diferă de cea vestică, pentru că sosul thailandez nu conține grăsimi în ingredientele sale. Se adaugă pur și simplu o porție de condimente sărate precum sos de pește cu sare, suc de lămâie, chili și uneori usturoi și salată și se amestecă. Se pot face diverse feluri de mâncare cu salata thailandeză fie salată din creveți, din porc, din papaya, salată de vită și așa mai departe. Înainte, thailandezii foloseau la fierberea mâncării oale din lut. De asemenea, foloseau aceleași oale la gătitul orezului și a variatelor feluri de supă. Mâncărurile gătite cu curry de astăzi sunt mult diferite de cum erau cândva, fiindcă vechii thailandezi nu foloseau lapte de nucă de cocos în acele supe condimentate. Arta de a găti mâncarea thailandeză a evoluat în contact cu influențele culturale ale altor țări, în special China și Europa de Vest. O parte din chinezi au migrat în Thailanda. Ei au adus cu ei cultura lor gastronomică și au dezvoltat generații după generații propria mâncare, care a devenit mai târziu parte a



bucătăriei thailandeze. Thailandezii au adoptat din bucătăria chinezească o metodă rapidă de prăjire și au creat multe sortimente de antreuri prăjite prin agitare în meniul lor. O altă influență se reflectă în folosirea pe scară largă a tăițeilor în rețetele thailandeze. Tăițeii thailandezi au un gust dulce, sărat și uneori condimentat. Un fel special sunt tăițeii crocanți. În trecut laptele din nuca de cocos era folosit doar la desert și la anumite feluri de mâncare. Acum este un ingredient important, la fel ca zahărul de palmier și făina de orez. Odată cu sosirea lor, portughezii au introdus ouăle în ultimul fel de mâncare. Astfel că, desertul portughez facut din sirop de zahăr și gălbenușuri de ou este bine cunoscut până în ziua de azi.

Bucătăria vestică a avut și ea, o puternică influență. Unele restaurante de stil vechi care servesc mâncare thailandeză au în meniu și mâncăruri gătite prin înăbusire. Există și deosebiri. Vesticii mănâncă mâncarea cu pâine și cartofi, care conțin amidon. Thailandezii manâncă mâncarea cu orez. Folosirea alunelor și a nucii de cocos în mâncărurile gătite cu curry este și ea tipic thailandeză. Ierburi distincte se amestecă cu acreala picantă a lamâiei proaspete sau cu dulceața plăcută a zahărului de palmier. Mâncarea thailandeză este ușoară, iar mirosul ei se simte cu mult înainte ca mâncarea să ajungă pe masă. Ierburile și mirodeniile folosite drept ingrediente sunt mult mai aromate decât cele vestice și fiecare fel de mâncare thailandez are un buchet diferit.


http://ro.wikipedia.org/wiki/Buc%C4%83t%C4%83rie_chinezeasc%C4%83


Cuprins:

Bucătăria franceză____________________________________________________13

Bucătăria italiană_____________________________________________________13

Bucătăria rusească____________________________________________________13

Bucătăria englezească_________________________________________________13

Bucătăria germană____________________________________________________13

Bucătăria scandinavă__________________________________________________14

Bucătăria maghiară___________________________________________________14

Bucătăria românească_________________________________________________14

Bucătăria bulgărească_________________________________________________15

Bucătăria orientală____________________________________________________15Bucătăria thailandeză 15


Format font

Tabs

Drop cap

Text direction

Paragraph

Bullets and numbering

Boders and shading

Columns

Change case

Background

Theme

Frames

Auto format

Styles and formatting

Reveal formatting

Object

TOOLS Spelling and grammarReseachLanguageFix broken textWord countAuto summarizeSpeechShared workspaceTrack changesCompare and herge documentsProtect documentOnline collaborationLetters and mailingsMacroTemplates and add-ins…Auto correct optionsCustomizeOptions

23.



INSERT Break

Page numbers

Date and time

Auto text

Field

Symbol

Comment

Reference

Picture

Diagram

Text box

File

Object

Bookmark

Hyperlink

TABLE Draw table

Insert

Delete

Select

Merge cells

Split cells

Split table

Table autoformat

Auto fol

Heading rows repeat

Convert

Sort

Formula

Show giridlines

Table properties

24.

2.2 Bauturi alcoolice industriale

Bauturi alcoolice industriale –sunt obtinute din alcoolul etilic ,in concentratie cu apa potabila ,printr-o tehnologie,conform retetelor si standartelor de speciabilitatea.Procesul de macerare a produsului Rachiul alb este de 72 de ore si se stabileste la o concentratie de alcool de cca.30ºC.La produsul Vodca macerarea se produce in 84 de ore si se stabileste la concentratie de alcool de cca .36-40º . Bauturile alcoolice industriale aromate ,colorate-aceste bauturi alcoolice aromate ,colorate si neindulcite se obtin printr-o tahnologie speciala ,fiind folosita cu materiale prima de baza alcoolul etilic ,in combinatie cu arome,coloratate se obtin printr-o tehnologie speciala ,fiind folosita ca materie prima de baza alcoolul etilic ,in combinatie cu arome si coloranti alimentary.specifici fiecarui sortiment .Procesul de macelare a acestor produse este de cca.72 de ore si au o concentratie alcoolica de aproximativ 32º.In rachiul de izma,tachiul de anason ,rachiul de portocale ,rachiul de visine ,rachiul de brad ,

BAUTURI ALCOOLICE

INDUSTRIALE

AROMATE :Romul ,rachiul de chimisin…

COLORATE :Raciurile industriale colorate …

INDULCITE :Licheorurile aperitive si de desert

Perfectionarea regimurilor tehnologice de pastrare a vinurilor roze 1.5.1 Influenta de pastrare a vinurilor roze asupra caracteristicilor cromatice Temperatura este unul din factorii principali la pastrarea vinurilo.Pentru vinurile roze acest factor are o inportanta primordiala in privinta mentinerii caracteristici specifice. Temperatura ridicata de pastrare a vinurilor (>20 ºC)provoca schimbari ireversibile a materiei colorante ,care se datoreaza trecerrii flavonoizilor monomeri in forme polimere si oligomeri pe baza reactilor de oxidare si condensare,ce conduc la brunarea vinurilor. Temperaturile scazute (in jur de 0ºC)sunt in stare de a provoca precipitarea meteriei tartrice antrenind o parte din antociani . Temperatura de pastrare a vinurilor recomandata de cercetatorii francezi [151,178] constituie t=10-16ºC. Pentru a stabili urmaririle actiunii temperaturii asupra caracteristicilor cromatice ,vinurile roze au fost puse la pastrare timp de 2 luni de zile : la temperaturilor de la 7;12;17 si 20ºC. Cu scopul de a studia actiunea temperaturi asupra vinurilor roze ,s-au analizat 4 mostre de vin obtinute dupa diferite scheme tehnologice ,(tebelul 3.17) :

1 mostra-macerare de scurta durata timp de 6 h,fara sulfitare;2mostra-macerare de scurta durata timp de 6 h ,cu sulfitare;3 mostra-macerare-fermentarea de 40g/dm³ zaharuri,fara sulfitare;4 mostra –macerare-fermentare a 40g/dm³ zaharuri ,cu sulfitare.

Tabelul3.17

Influenta temperaturii asupra indicilor specifici ai vinului roz

№. mostre

Temperatura de pastrare

Continutul antociani mg/dm³

Intensitatea colorantaF

Nuanta culorii F F

R ,%

1 mostra

Martor 21 0,76 1,00 +35,1

7ºC 21 0,87 1,28 +22,2

12 ºC 21 1,09 1,27 +11,7

17ºC 15 0,69 1,36 -17,0

Lucrare de laborator WORD.doc

Documents

Transcript of Lucrare de laborator WORD.doc