Ministerul Educatiei Rep. MoldovaUNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

Facultatea “Inginerie si Management in Constructia de Masini”

Catedra: Securitatea Activităţii Vitale

LUCRARE DE LABORATOR Nr. 4

Tema:Cercetarea iluminării la locul de muncă.

A efectuat: st. gr. IITT – 082 Cirlan Oxana.

A verificat: lect. super. Gorea Radislav.

Chişinău 2011

Cercetarea iluminării la locul de muncă

Scopul lucrarii: a familiariza studenţii cu principalele noţiuni şi principiul de normare a iluminatului de producţie; a forma abilităţi de lucru cu aparatele de măsurare a iluminării la locurile de muncă, măsurarea acesteia şi folosirea de materialele normative.

4.1. Clasificarea şi normarea iluminatului de producţie

In dependenţă de sursa de lumină, iluminatul de producţie poate fi de trei tipuri:

• natural, creat de discul solar şi lumina difuză a bolţii cereşti;• artificial, creat de sursele electrice de lumină;• mixt, la care iluminatul natural insuficient este completat cu sistemul

artificial de iluminare.

Incăperile în care oamenii se află permanent trebuie să aibă, de regulă, iluminat natural creat de:

• lumina laterală - prin ferestrele din pereţii exteriori;• lumina de sus - prin felinarele (lucarnele) acoperitului;• lumina combinată - prin ferestrele din pereţi şi prin felinarele din acoperiş.

Datorită variaţiilor considerabile ale luminii naturale exterioare (fig. 4.1), condiţionată de perioada anului, de timpul zilei şi de condiţiile meteorologice, a stabili mărimi absolute ale ' iluminării naturale este imposibil.

Orele zilei

Fig. 4.1. Schimbarea iluminării pe parcursul zilei la variaţia nebulozităţii

In legătură cu aceasta, drept criteriu de apreciere a iluminării în interiorul încăperilor este acceptată o mărime relativă - coeficientul zilei e (CZ), determinat după formula:

in care:

Eint-iluminarea in punctul respectiv a incaperii, lx;

Eext - iluminarea exterioară orizontală, creată de lumina difuză a boltii cereşti, lx.

Iluminatul natural în încăperi este reglementat de normele şi regulile de construcţie SNiP 23-05-95 Iluminatul natural şi artificial . Valoarea normată a CZ, en cu considerarea caracterului lucrului vizual, sistemului de iluminat, regiunii de amplasare a clădirii pe teritoriul C.S.I. şi proprietăţile de reflectare a învelişului terestru trebuie de determinat după formula:

eN=en1·mN ,

in care:

en1- mărimea CZ, luată din anexă (anexa corespunde tabelului 1 din SNiP 23-05-

95);

mN- coeficientul fotoclimei, determinat după tabelul 4, (SNiP 23-05-95) în dependenţă de zona situării clădirii pe teritoriul C.S.I. (pentru Moldova, m=0,8).

Republica Moldova corespunde grupei a 5-a de raioane administrative a Rusiei.

Valoarea CZ în cazul iluminatului lateral dintr-o singură parte a încăperii se normează în punctul situat la distanţa de 1 m de cel mai îndepărtat perete de golurile de lumina, la intersecţia planului vertical ce trece prin punctul dat şi suprafaţa convenţională de lucru.

In cazul iluminatului superior sau combinat se normează valoarea medie a CZ în punctele amplasate la intersecţia planului vertical al încăperii ce trece prin aceste puncte şi suprafaţa convenţională de lucru. Primul şi ultimul punct se ia la distanţa de / m de la suprafaţa pereţilor sau despărţiturilor.

In cazul iluminatului artificial, de regulă, este folosită varianta iluminatului combinat, adică afară de luminătoarele instalate pentru întreaga încăpere (iluminatul generJ) sunt instalate luminătoare separate pentru locurile de muncă (iluminatul local). Folosirea iluminatului combinat este condiţionată de motive economice, deoarece crearea unui sistem puternic de iluminat general este costisitoare. Reieşind din necesităţile respectării condiţiilor igienice, este necesar ca iluminatul general să constituie nu mai puţin de 10 % faţă de iluminarea combinată a locurilor de muncă.

La stabilirea normelor de iluminare se ţine cont de condiţiile lucrului- vizual: cu cât este mai mic obiectul de deosebire, cu atât mai puternică trebuie să fie iluminaiea la locul respectiv de muncă.

Productivitatea muncii, după datele observărilor, în cazul lucrului vizual încordat creşte odată cu creşterea iluminării, până la 1000 lx. Iluminarea mai mare de 1000 lx nu favorizează creşterea productivităţii muncii, însă reduce oboseala ochilor. în cazul lipsei factorilor ce pot provoca orbirea iluminarea ponte fi de ordinul a 10000 lx şi chiar mai mare.

SNiP 23-05-95 stabileşte valorile minimale admise ale iluminării în încăperile de producţie şi auxiliare, în clădirile locative şi sociale, în spaţii deschise şi pe teritoriile întreprinderilor industriale.

Stabilind nivelul iluminării mai mare decât cel admisibil, se vor lua măsuri ca să nu apară fenomenul de orbire a muncitorilor. Pentru protecţia ochilor de luminanţa orbitoare a sursei de lumina se folosesc instalaţii speciale, numite luminătoare.

Caracteristicile protectoare ale luminătorului sunt determinate de tipul învelişului şi unghiul de protecţie (fig. 4.2), care este format de orizontala ce trece prin filamentul lampei şi linia ce uneşte punctul marginal al filamentului cu marginea opusă a armăturii şi se determină din relaţia:

tgy=

Fig.4.2 Schema de calcul a unghiului de protectie a instalatiei de iluminat

Luminătoarele pentru iluminarea locală trebuie să aibă reflector intransparent şi unghiul de protecţie nu mai mic de 30°. La amplasarea luminatoarelor mai jos de nivelul ochiului muncitorului se admite ca valoarea unghiului de protecţie să se afle în intervalele de la 10 până lă 30°. în cazul iluminării cu lampe luminiscente dotate cu difuzoare de lumină, unghiul de protecţie se acceptă în niţele 10 ...30°.

4.2. Aparatele pentru măsurarea iluminării

Pentru măsurarea iluminării suprafeţelor locurilor de muncă se folosesc luxmetrele fotoelectrice de tipul IO-16, IO -17, IO -116.

Luxmetrul IO -116 constă din aparatul de măsurare, alcătuit dintr-un miliampermetru, scara căruia e gradată în luxi, fotoelementul din seleniu de tipul ф-102 şi filtrele absorbante pentru el. Pe panoul aparatului de măsurare sunt amplasate butoanele de comutare şi tăbliţele cu schema ce leagă acţiunea butoanelor şi a filtrelor absorbante folosite cu diapazonul de măsurare.

Pentru micşorarea greşelii aparatului pe fotoelement se îmbracă un capac, alcătuit dintr-o emisferă din masă plastică cu proprietăţi de difuzie a luminii şi dintr-un cerc intransparent. Capacul este marcat cu litera K şi poate fi folosit împreună cu filtrele absorbante care au marcajul M(10), P(100) şi T(1000), care împreună cu capacul K slăbesc lumina ce pătrunde spre fotoelement respectiv de 10,100 şi 1000 ori.

In timpul măsurării, fotoelementul trebuie să fie plasat orizontal. Acul aparatului trebuie să se găsească în poziţia "Zero". Diapazoanele de măsurare a luxmetrutui IO-116 şi coeficientul nominal de slăbire în dependenţă de combinaţia „capacul + filtrul absorbant" sunt prezentate în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1

Diapazoanele de măsurare, Ix

Combinaţia „capacui+filtrul"

Coeficientul de slăbire

5-30 Cu fotoelementul descoperit

11-100 15-300 K,M 10

120-1000 K,M 10500-3000 K,P 100

1700-100(w K,P 1005000-30000 K,T 1000

17000-100000 K,T 1000

Principiul determinării iluminării măsurate constă în următoarele: în dreptul fiecărui buton se determină cu ajutorul filtrelor (sau fără ele) valoarea maximală a diapazoanelor de măsurare.

La apăsarea butonului din dreapta, în dreptul căruia sunt indicate valorile maximale ale diapazoanelor de măsurare multiple cifrei 10, pentru luarea indicaţiilor va fi folosită scara cu lungimea 0...100, iar la apăsarea butonului din stânga - scara 0...30. Indicaţiile aparatului în diviziuni pe scara respectivă trebuie înmulţite cu coeficientul de recalculare a scării în dependenţă de combinaţia filtrelor folosite (tab. 4.1).

4.3. Ordinea efectuării lucrării de laborator

4.3.1. Măsurarea iluminării naturale

La măsurarea iluminării naturale, în încăperile de producţie se determină valoarea reală a CZ care se compară cu valoarea normată a CZ (SNiP 23-05-95), în conformitate cu caracteristica lucrului vizual executat

In timpul determinării valorii iluminării se vor efectua următoarele:

-se va măsura iluminarea naturală în afara încăperii şi în încăpere la nivelul locurilor de muncă, lângă fereastră şi la distanţa de 1,2,3,4 şi 5 metri de la fereastră;

-după formulă de calculat CZ pentru fiecare punct;

-de construit curba schimbării valorilor CZ în dependenţă de distanţa de la fereastră;

-de calculat en ţi Jid cont că pentru Republica Moldova coeficientul m=0,8

-de comparat CZ măsurat lângă peretele opus ferestrei cu en calculat;

-datele obţinute se înscriu în tabelul 4.2.

Tabelul 4.2

Caracteristica lucrului vizual

Mlrimea obiectului de deosebire, mm

Categoria lucrului vizual

CZ maturai ek=en·mN (norma) Concluzii

0,15-3 3D

4.3.2. Măsurarea iluminării artificiale

Măsurările se efectuează în laborator la trei locuri de muncă, şi după rezultatele măsurărilor se fac concluzii despre corespunderea iluminării măsurate cerinţelor normelor igienico-sanitare (locurile pentru măsurări sunt indicate de către profesor).

Datele obţinute se înscriu în tabelul 4.3.

Locul de masurare a conditiilor lucrului vizual

Tipul iluminatului

Categoria si subcategoria

Contrastul obiectului cu fondul

Caracter.fondului

Nivelul real al iluminarii lx

Nivelul normat al ilum. lx

Concluzii

Concluzii: