Mod Coala N. Document Semnat Data

Elaborat

Verificat

Dicusari A. Lit. Coala Coli

Beiu I.Consultant

CTC, gr.ITTA-131

Aprobat

Control N.

LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 8PARTEA RULANTĂ

Scopul lucrării: De studiat construcţia cadrelor automobilelor, corpurilor punţilor conducătoare şi conduse, suspensiilor, roţilor şi anvelopelor, de studiat metoda de reglare a rulmenţilor butucilor roţilor, montarea - demontarea anvelopelor, cerinţe de securitate.Timpul de efectuare – conform planului de studiu.Utilaj şi echipament: Cărţi, material ilustrativ, planşe, standuri, elemente şi mecanisme ale părţii rulante, aparate de control şi set de instrumente ale lăcătuşului, lopăţele de montare a roţilor, roata în ansamblu şi plasa de protecţie.

Metodologia de îndeplinire a lucrării de laboratorLa efectuarea lucrării de laborator este necesar de studiat construcţia cadrelor automobilelor, suspensiilor dependente şi independente şi a părţilor componente, corpurilor punţilor conducătoare şi conduse, butucilor roţilor, construcţia roţilor şi anvelopelor. În partea practică a lucrării de laborator e necesar de efectuat reglarea jocului rulmenţilor butucilor roţilor cu montarea-demontarea roţii automobilului.

8.1. Cadrul automobilului1. Destinaţia, construcţia generală şi particularităţile constructive ale cadrelor autocamioanelor.Construcţia cadruluiCadrul constituie una din părţile principale ale automobilului pe care se monteazămotorul, transmisia, suspensia, punţile, caroseria etc. La autoturisme cadru lipseşte, funcţiile salefiind preluare de caroserie. Forma cadrului este determinată de modul de dispunere a diferitelor organe (mai ales a motorului), de felul suspensiei, de poziţia punţii motoare. Cadrulautomobilelor poate fi cu longeroane, cu tub central, platformă, combinate.Cadrul cu longeroane,se compune din două longeroane, legate între ele prin 3…5traverse. Longeroanele sunt executate din oţel de profil U sau I, sau sunt asamblate din tablă deoţel, cu secţiunea constantă pe toată lungimea lor sau variabilă, în funcţie de solicitare. Cadrul culongeroane cu secţiune variabilă, faţă de cele cu secţiune constantă, prezintă avantajul că augreutatea mai redusă. Pentru mărirea rigidităţii cadrului, în locurile de îmbinare a longeroanelor cu traversele, se prevăd diagonale din oţel. Pentru întărirea locală a cadrului, uneori, se folosesc profiluri suplimentare, care se sudează de longeroane. Cadru se asamblează prin sudare, nituiresau combinat.Cadrul cu longeroane a unui autocamion (fig. 23.1) este compus din două longeroane 1legate între ele prin traversele 2. Longeroanele sunt executate din profil U, cu înălţimea profilului variabilă în funcţie de valoarea momentului torsional. Pentru tractare, automobilul este prevăzut în partea din faţă cu

UT IVAF 527.1 2.1 009

PARTEA RULANTĂ

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

bara de protecţie 5 şi cârlige de remorcare 6. Cadrul are montat petraversa din spate dispozitivul de remorcare 3. Pentru consolidarea longeroanelor şi pentru a semări

Fig.1 Cadru:1-longeron; 2-traversa; 3-dispozitiv remorcare; 4-traversa pentru motor;5-bara de protecţie; 6-cîrligul remorcare

8.2. Suspensia automobilului3. Suspensie cu bare de torsiune. Construcţia, particularităţile funcţionării, avantaje şi dezavantaje. Metode de transmitere a forţelor de împingere pentru suspensiile cu bare de torsiune.Suspensii ce folosesc caelement elastic barele de torsiune au inceput sa se utilizeze la un numar din ce in ce mai mare de autoturisme si la unele autobuze.Arcul bara de torsiune este format dintr-o bara de sectiune circulara sau dreptunghiulara;mai multe bare cu sectiune circulara;din lamele suprapuse.Suspensia cu Bară de torsiune este un tip de suspensie care este folosită la vehiculele grele sau vehiculele care necesită modificarea gărzii de la sol. Este formată dintr-o bară de metal care funcționează ca un arc, aceasta este atașată ferm la un capăt de șasiu, celălalt capăt al barei poate fi atașat la ax, la brațul de suspendare sau de fus. Mișcarea verticală a roții determină bara să se răsucească în jurul axei sale, aceasta este opusă de rezistența barei la torsiune. Eficiența barei ca arc este determinată de lungime, secțiunea transversală, forma și materialul din care este făcută.

Avantajele:Principalele avantaje ale suspensiei cu bare de torsiune sunt durabilitatea, reglarea ușoară a gărzii la sol și profilul mic de-a lungul lățimii vehiculului. Ocupă mai puțin din volumul interior al vehiculului comparat cu arcurile elicoidale. Dezavantajul barelor de torsiune, spre deosebire de arcurile elicoidale, este că nu pot oferi o rată de

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

destindere progresivă comparabilă. În cele mai multe mașini cu acest tip de suspensie schimbarea barelor de torsiune pentru obținerea unei rate de destindere este mai ușor de realizat decât reglarea manuală.

8.3. Corpurile punţilor conducătoare şi conduse2. Corpul punţilor conduse. Destinaţia, construcţia corpurilor punţilor conduse.

8.4. Roţile şi anvelopele1. Roţile. Destinaţia, construcţia, metode de fixare a roţilor, construcţia discurilor roţilor pentru autoturisme şi autocamioane.Roata de automobil (fig. 20.1) se compune dintr-o parte rigidă (roata propriu-zisă) şi partea elastică (pneul). Roata constă din: butuc 3, disc 2, janta 4 şi pneul 1.Legătura dintre butuc şi jantă se realizează prin disc. Discul se fixează de jantă prinsudare sau nituire, iar de butuc cu şuruburi sau prizoane. Janta este partea roţii pe care semontează pneul 1. Ele pot fi demontabile şi nedemontabile.-

Fig.3 Schema roţii de automobil:1-pneu; 2-disc; 3-butuc; 4-janta.Jantele nedemontabile (adânci) se utilizează la autoturisme iar cele demontabile (plate) laautocamioane. Janta plată are o bordură fixă şi alta demontabilă. Bordura demontabilă se sprijină pe inelul de închidere, care se introduce în canelul jantei. Bordura demontabilă este menţinută în poziţie normală de marginea pneului sub Pneurile reduc şocurile produse în timpul deplasării automobilului şi asigură contractulcu drumul.149

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

După destinaţie,pneurile se clasifică în: pneuri pentru autoturisme, pentruautocamioane şi pneuri pentru autovehicule speciale. După presiunea interioară ,pneurile se clasifică în: pneuri de presiune înaltă(0,5…0,55 MPa): pneuri de joasă presiune (0,15…0,55 MPa), pneuri de presiune foarte joasă (0,05…0,08 MPa).După elementele componente ,pneurile se clasifică în pneuri cu cameră şi pneurifără cameră.După tipul carcasei ,pneurile pot fi: cu carcasă diagonală şi cu carcasă radială.În fig. 20.2 sunt reprezentate pneurile cu cameră şi fără cameră.

Fig.4 Pneuri:a-cu cameră; b-fără cameră.1-banda de rulare; 2-strat amortizor; 3-carcasa;4-flancuri; 5-janta; 6-talon;7-banda de protecţie; 8,12-valve cu ventil; 9-anvelopa; 10-camera; 11-strat de cauciuc.Pneul cu cameră(fig. 20.2, a) se compune din anvelopa 9, camera de aer 10 cu valva cuventil 8 şi banda de protecţie 7 ( nu la toate). Anvelopa9 se compune din: banda de rulare 1, stratul amortizor 2, carcasa 3, flancurile 4cu talonul 6.Banda de rulareprotejează carcasa şi camera de uzuri, măreşte aderenţa la sol.Stratul amortizor face legătură între banda de rulare şi carcasă, preluând o parte dinşocurile care se transmit la deplasare.Carcasa3 constituie scheletul anvelopei şi se confecţionează dintr-un număr de straturi deţesături speciale de cord sau sârmă.Flancurile4 protejează părţile laterale ale carcasei şi formează un tot unitar cu banda derulare.Taloanele6 reprezintă partea rigidă care fac posibilă obţinerea unei fixări rezistente aanvelopei pe jantă. În interiorul lui este un inel din oţel izolat cu amestec de cauciuc.Camera de aer 10 este un tub inelar din cauciuc în interiorul căruia se găseşte aer, carecontribuie la amortizarea şocurilor la deplasare.

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

Valva cu ventil 8 menţine aerul sub presiune în pneu. Banda de protecţie7 este de formă inelară şi are rolul de a proteja camera de aer defrecare cu janta metalică. Se întâlneşte la roţile autocamioanelor.Pneul fără cameră(fig. 20.2, b) nu are cameră şi bandă de protecţie. Particularităţileacestui pneu constă că etanşeitatea cu janta este asigurată de un strat de cauciuc 11 foarte moalecu grosime de 2,0…3,0 mm pe suprafaţa interioară. Janta acestui pneu trebuie să fie foartenetedă. Valva 12 cu o piuliţă şi şaibă se fixează la janta pneului. Stratul de cauciuc moale asigură150 o bună etanşeitate şi la spargere se autolipeşte evitând ieşirea aerului din pneu şi asigurăsecuritatea rutieră Avantajul acestui pneu constă în următoarele. Lipsesc defectele legate despargerea camerei, nu iese din funcţiune deodată la spărturi, etanşarea este mai sigură, încălzireamai puţină ca la pneurile obişnuite. Ca dezavantaj a pneurilor fără cameră de menţionat că estedificil de reparat pe drum.La pneurile cu carcasa diagonală firele sunt dispuse după diagonală, iar la pneurile cucarcasa radială, formează cu linia circumferinţei un unghi de 80…90°. presiune.

Concluzie:

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

In rezultatul efectuarii lucrarii de laborator am studiat construcţia cadrelor automobilelor, corpurilor punţilor conducătoare şi conduse, suspensiilor, roţilor şi anvelopelor, de studiat metoda de reglare a rulmenţilor butucilor roţilor, montarea - demontarea anvelopelor, cerinţe de securitate.

Bibliografie:

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

1. Gh. Frăţila şi altii, AUTOMOBILE. Cunoaştere, întreţinere şi exploatare. Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti 2008, pag. 455.2. Gh. Frăţilă, M. Frăţilă, St. Samoilă Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi reparare. Editura Didactică şi Pedagogică., Bucureşti, 2001.3. N.N. Vişneacov, V.N. Ostrovţev i dr. Avtomobili (Osnovî construcţii), M.: Maşinostroenie, 1986.4. E.V. Mihailovschii, K.B. Serebreacov, E.Ia. Tur. Ustroistvo avtomobilea, M.: Maşinostroenie, 1985.5. Îndrumar de laborator

UT IVAF 527.1 2.1 009