Lucrare de Laborator Nr 2

15
HISTOLOGIA VEGETALA TEMA: Particularitatile structurale ale organizatiei histologice a organelor Scopul: Studierea particularitatilor structurale de organizare ale tesuturilor vegetale Obiective: Formarea si dezvoltarea abilitatilor si deprinderilor practice de : confectionare a micropreparatelor histologice; observare si analiza a micropreparatelor histologice; determinare a particularitatilor structurale ale organizatiei histologice; depistare si evidentiere a indiciilor histologici diagnostici. Tesut, reprezinta o grupare de celule,de regula de aceeasi forma,structura,cu un anumit rol fiziologic si origine comuna. Clasificarea tesuturilor vegetale Dupa forma celulelor care alcatuiesc tesuturile: -parenchimuri,sunt alcatuite din celule mai mult sau mai putin izodiametrice,cu membrana celulozica subtire si numeroase spatii intercelulare intre ele -prozenchimuri,reprezinta celule anizodiametrice,de regula,inguste,ascutite la capete si cu peretii ingrosati,de obicei lignificati. Dupa gradul de diferentiere a celulelor: -tesuturi meristematice,sunt tesuturi tinere alcatuite din celule mici,nespecializate,uniforme,cu citoplasma abundenta,nucleu central,numeroase vacuole mici,pereti pecto-celulozici mici subtiri.Celulele nu contin substante de rezerva, sunt lipsite de

description

lucr

Transcript of Lucrare de Laborator Nr 2

Page 1: Lucrare de Laborator Nr 2

HISTOLOGIA VEGETALATEMA: Particularitatile structurale ale organizatiei histologice a organelor

Scopul: Studierea particularitatilor structurale de organizare ale tesuturilor vegetale

Obiective: Formarea si dezvoltarea abilitatilor si deprinderilor practice de :

confectionare a micropreparatelor histologice; observare si analiza a micropreparatelor histologice; determinare a particularitatilor structurale ale organizatiei histologice; depistare si evidentiere a indiciilor histologici diagnostici.

Tesut, reprezinta o grupare de celule,de regula de aceeasi forma,structura,cu un anumit rol fiziologic si origine comuna.

Clasificarea tesuturilor vegetaleDupa forma celulelor care alcatuiesc tesuturile: -parenchimuri,sunt alcatuite din celule mai mult sau mai putin izodiametrice,cu membrana celulozica subtire si numeroase spatii intercelulare intre ele-prozenchimuri,reprezinta celule anizodiametrice,de regula,inguste,ascutite la capete si cu peretii ingrosati,de obicei lignificati.

Dupa gradul de diferentiere a celulelor:-tesuturi meristematice,sunt tesuturi tinere alcatuite din celule mici,nespecializate,uniforme,cu citoplasma abundenta,nucleu central,numeroase vacuole mici,pereti pecto-celulozici mici subtiri.Celulele nu contin substante de rezerva, sunt lipsite de spatii intercelulare si se caracterizeaza printr-o capacitate de dividere sporita prin mitoza-tesuturile definitive,reprezinta celulele diferentiate cu forma si functii specifice care si-au pierdut capacitatea de a se divide.

Dupa functiile pe care le indeplinesc-tesuturi merismatice;-tesuturi de aparare;-tesuturi fundamentale;-tesuturi mecanice;-tesuturi conducatoare;-tesuturi secretoare si excretoare;-tesuturi si celule senzitive.

Page 2: Lucrare de Laborator Nr 2

TESUTURI MERSIMATICE

Se mai numesc tesuturi formative,deoarece celulele lor se divid continuu,dind nastere la celule noi,din care mai tirziu se vor dezvolta toate tesuturile definitive.Celulele meristematice sunt parenchimatice,vii, cu nucleu si citoplasma care contine toate organitele celulare.Ea este capabila sa creasca si sa formeze organe noi.

Tipuri de tesuturi meristematice

Dupa pozitie:

-apicale,se afla in virfurile si conurile organelor vegetative,determina cresterea nelimitata a organelor in lungime;

-laterale,sunt localizate lateral fata de axul organului,asigura cresterea in grosime;

-intercalare,se intilnesc la plante cu tulpini formate din noduri si internoduri lungi,asezate deasupra fiecarui nod,activitatea lor fiind de scurta durata;

Dupa origine si gradul de dezvoltare:

-primordiale,sunt cele mai tinere tesuturi,se afla in embrion,iar mai tirziu ocupa extremitaile axei plantei;

-primare,celulele sunt aranjate in straturi ,dind nasterefoitelor histogene;

-secundare,se formeaza la plantele capabile de ingrosari secundare.

TESUTURI DEFINITIVE

Rezulta din activitatea meristemelor primare si secundare , in urma diviziunii mitotice si diferentierii celulare. Indeplinesc anumite functii in organele plantei.

Tipuri:

-de aparare;

-fundamentale;

-mecanice;

-conducatoare;

-secretoare;

-excretoare;

-senzitive.

Page 3: Lucrare de Laborator Nr 2

TESUTURI DE APARARESunt localizate la exteriorul organelor plantelor. Ele indeplinesc functii de aparare contra:pierderii de apa,temperaturii si iradiatiei excesive,leziunilor mecanice. In functie de origine tesuturilor de aparare pot fi primare si secundare.

Tesuturi de aparare primare

Provin din meristemele primare,protejeaza organele cu structura primara.Distingem tesuturi primare:epiderma si rizoderma.

Epiderma, acopera suprafata organelor supraterane.Este alcatuita dintr-un singur strat de celule unite intre ele,fara spatii intercelulare.Peretii externi ai celuleleor epidermice sunt bombati si mai ingosati decit peretii interni si laterali.Peretii laterali sunt subtiri,strins legati intre ei,ondulati la dicotilodonate si drepti la monocotilodonate.

Rizoderma, este tesutul de aparareprimar care acopera radacina,alcatuit dintr-un strat de celule cu originea din dermatogen.Unele celule se transforma in peri absorbanti.Este lipsita de cuticula,strat cerifer si stomate,dar dezvolta peri absorbanti in zona pilifera a radacinii.

Formatiuni epidermice

Unele celule ale epidermei reprezinta modificari structurale locale,formind formatiuni epidermice:

-stomatele

-perii

-emergente

-hidatode

Page 4: Lucrare de Laborator Nr 2

-glande digestive

-Stomatele,se dezvolta din celule epidermice tinere si indeplinesc functii speciale:schimbul de gaze si transpiratie;

-Perii,sunt celule speciale ale epidermei de forma,dimensiuni,structura si functii diferite.

-Hidatoda,formaţie epidermică a frunzelor, având formă şi structură diferite, cu funcţia de a elimina apa sub formă de picături.

-Emergente,sunt formatiuni ale epidermei la formarea carora mai participa si alte tesuturi interne din scoarta, cum este tesutul mecanic,fundamental,chiar si conducator.Emergentele se gasesc sub forma de ghimpi la plante.

Tesuturi de aparare secundare

Apar la plante cuc resterea secundara.Epiderma tulpinilor si rizoderma radacinilor acestor plante sunt inlocuite cu un complex de tesuturi de aparare secundare,numit periderma,generata de felogen.

Periderma,reprezinta un tesut de aparare secundar si include un ansamblu de tesuturi:suberul,felogenul si feloderma.

-Suberul, este generat spre exterior de felogen si este alcatuit din celule izodiametrice,poligonale,moarte,lipsite de spatii intercelulare.Peretii celulari sunt suberificati,ceea ce asigura:protectie impotriva transpiratiei excesive,fiind impermeabil pentur gaze si apa, apararea impotriva variatiunilor mari de temperatura,protectie impotriva agentilor patogeni.

-Felogenul,este stratul de celule cu activitate meristematica care genereaza suberul spre exterior si feloderma spre interior.

-Feloderma, este alcatuita din celulele rezultate prin activitatea felogenului si aranjate spre interiorul organului.Ele sunt vii, contin cloroplaste,diferite incluziuni ergastrice si constituie un tesut cu spatii intercelulare de tipul parenchimului asimilator sau de depozitare.

Ritidomul,reprezinta un ansamblu de tesuturi secundare,care formeaza un invelis la suprafat tulpinilor gimnospermelor si angiospermeleor lemnoase.Ritidomul include depunei succesive de periderme, la care mai adauga scoarta primara,periciclul,liberul primar si secundar.El apara planta de ingheturi , actiuni si presiuni mecanice,atacul parazitilor.

Page 5: Lucrare de Laborator Nr 2

TESUTURI MECANICE

Indeplinesc functii de sustinere ale organelor propii,precum si de rezistenta fata de factorii externi,care determina actiuni mecanice asupra lor precum:presiuni,intinderi,rasuciri,indoiri. Gradul de dezvoltare al elementelor mecanice depinde de conditiile de crestere a plantei.Tesuturile sunt alcatuite din celule cu peretii celulari ingrosati. Deosebim doua categorii mari de tesuturi mecanice:Colenchimul si sclerenchimul.

Colenchimul

Este tesutul mecanic primar,alcatuit din celule vii. Se intilneste la plantele ierboase si in frunzele plantelor lemnoase.Celule sunt prozenchimatice,de forma si marimi diferite,deobicei ascutite la capete. Celulele sunt bine inpachetate in tesut,fara spatii intercelulare. Colenchimul confera organelor vegetale rezistenta,elasticitate si flexibilitate.

Dupa modul de ingrosare a peretilor celulari se deosebesc trei categorii morfologice de colenchim: angular,tabular si lacunar.

-Colenchimul angular,este alcatuit din celule,peretele celular produce ingosari doar la colturi.Se intilneste in muchiile tulpinilor multor specii din fam. Lamiaceae, Solanaceae,Apiaceae.

-Colenchimul tabular,reprezinta ingrosari celulozice doar pe peretii tangentiali,iar cei radiari ramin subtiri. Acest tip ce intilneste in tulpina de soc negru,ciumafaie,cartof,crusin.

-Colenchimul inelar sau lacunar,este format din celule cu peretii mai mult sau mai putin uniform ingrosati. Se intilneste in tulpina si petiolul frunzei de tutun,cucuta,captalan,iedera.

Colenchimul in tulpina,de obicei,este situat imediat sub epiderma in diferite moduri:fie sub forma de mason continuu,sub forma de manunchiuri.In frunze, se afla sub epiderma superioara sau inferioara a limbului sau sub ambele epiderme,dar intotdeauna in lungul nervurilor si in petiolul frunzelor.

SCLERENCHIMUL

Page 6: Lucrare de Laborator Nr 2

Este caracteristic plantelor mature la care procesele de crestere incetineaza si este alcatuit din celule prozenchimatice,fara spatii aeriene,vii la inceput,dar,prin depunerea straturilor succesive de lignina,acestea mor.Peretii celulari sunt puternic si uniform ingrosati cu lignina,ce determina rezistenta,dar o elasticitate scazuta.

Dupa forma si structura celulelor deosebim doua categorii de sclerenchim: fibros si scleros.

-Sclerenchimul fibros, sunt alcatuite din celule alungite,fusiforme,cu contur poligonal sau celular,cu peretii lignificati.Lumenul este redus.Fibrele sunt dispuse in lungul organelor si de regula insotesc fasciculele conducatoare. Prezinta un interes deosebit pentru industria textila.

-Sclerenchimul scleros,celulele au peretii foarte ingrosati,lignificati,strabatuti de punctuatii simple sau ramificate.

Toate elementele mecanice constituie in plante un sistem mecanic complex,ce formeaza suportul de baza,determinind rezistenta plantei atit pentru propia greutate,cit si fata de agentii patogeni si abiotici externi.

TESUTURI FUNDAMENTALE

Constituie majoritatea volumului din corpul plantelor,fiind localizate sub tesuturi de protectie pina la centrul,cu exceptia fascicolelor conducatoare si tesuturi mecanice. Sunt alcatuite din celule parenchimatice vii de forma ovala,sferica sau poligonala,cu peretii celulozici,subtiri,cu spatii intercelulare.

Conform functiei fiziologice speciale,pe care o au in viata plantelor,se deosebesc mai multe categorii de parenchimuri: absorbante,asimilatoare,de depozitare a materiilor de rezerva,aerifere si acvifere.

Page 7: Lucrare de Laborator Nr 2

-Absorbante,au rolul de a absorbi apa cu substantele nutritive dizolvate in ea si de a o transmite vaselor conducatoare lemnoase. Se intilnesc in radacina,in zona corespunzatoare perilor absorbanti si alcatuiesc rizoderma.Reprezinta celule parenchimatice,mai rar prozenchimatice,vii,cu peretii celulari subtiri si celulozici ,ce permit usor realizarea osmozei.

-Asimilatoare, au un numar sporit de cloroplaste in celulele acestui tesut.Functia principala este fotosinteza. Celulele sunt cu peretii subtiri,celulozici.Au spatii intercelulare pentru gaze. Sunt situate imediat sub epiderma.

-De Depozitare, au functia de depozitare a subsantelor de rezerva: amidon, glucoza, zaharoza, celuloza, proteine, lipide. Celulele sunt vii,lipsite de cloroplaste,cu peretii celulozici subtiri sau usor ingrosati,cu sau fara spatii aerifere. Sunt bine reprezentate in : seminte, fructe suculente, radacini, bulbi, tuberculi.

-Acvifere, au functia de depozitarea apei cu saruri minerale dizolvate in ea, alcatuite din celule vii,mari, lipsite de cloroplaste,cu vacuole mari, citoplasma redusa si peretii subtiri. Tesuturile acvifere situate la exterior sunt reprezentate de celulele epidermei suparioare,iar interne sunt situate profund in interiorul organului si fac ca planta sa reziste de-a lungul perioade de seceta.

-Aerifere, sunt specifice plantelor acvatice. Se caracterizeaza prin prezenta spatiilor intercelulare mari unde se acumuleaza aer,formind un sistem de canale aeriene,care strabat intregul corp al plantei. Aerenchimul determina atit o tinuta plutitoare,cit si contribuie la mentinerea unei pozitii verticale a plantei in apa mai aproape de suprafata. Se gasesc in radacini, tulpini si frunze.

TESUTURI CONDUCATOARE

Reprezinta tesuturi diferentiate, formate din celule specializate, alungite si dispuse in lungul organului, paralel cu axul acestuia. Ele asigura circulatia apei cu substante minerale dizolvate in ea, de la radacina pina la organele asimilatoare. Sunt localizate in zonele mai profunde ale organelor, fiind plasate in cilindrul central al radacinii, tulpinii, nevurile frunzei si elementelor florale. Tesuturile conducatoare sunt alcatuite din elemente conducatoare lemnoase si liberiene.

-Lemnos, serveste la translocarea sevei brute,constituind sensul ascendent al circulatiei. Este alcatuit din : elemente esentiale conducatoare-vase lemnoase si elemente cu rol de sustinere-fibre lemnoase si de depozitare a substantelor de rezerva-parenchim lemnos.

-vasele lemnoase,sunt alcatuite din celule prozenchimatice,cu peretii partial ingrosati, moarte, asezate cap in cap in lungul axului organului.Dupa forma,dimnesiuni,prezenta sau absenta peretilor transversali vasele lemnoase pot fi: traheide si trahei.

-Traheidele,sunt numite si vase lemnoase imperfecte sau inchise.Reprezinta elemente unicelulare,cu capetele ascutite ce se articuleaza unele cu altele formind siruri lungi.

Page 8: Lucrare de Laborator Nr 2

-Traheele, sunt alcatuite din celul moarte,fara continut,cu peretii longitudinali lignificati si ingrosati.

-fibrele lemnoase,insotesc vasele lemnoase si indeplinesc un rol mecanic. Reprezinta celule prozenchimatice, fuziforme,de obicei moarte cu peretii puternic ingrosati si lignificati.

-Liberian, are functia translocarii sevei elaborate, care constituie sensul descendent de circulatie. Este format din elemente esentiale conducatoare- vase leberiene; elemente neconducatoare cu rol de depozitare a substantelor de rezerva- parenchim liberian si de sustinere- fibre liberiene.

-vasele liberiene, sunt alcatuite din elemente vii si reprezentate prin tuburi circuite si celule anexe

-parenchimul liberian, este alcatuit din celule vii,nucleate,bogate in citoplasma cu rol de depozitare a substantelor de rezerva.Apare intotdeauna alaturi de vasele liberiene.

-fibrele liberiene, sunt elemente cu rol de sustinere.Ele pot di cu peretii celulozici mai putin lignificati sau nelignificati. Fibrele liberiene nelignificate,au o importanta deosebita pentru industria textila,celulozica si a hirtiei.

FASCICULE CONDUCATOARE

Page 9: Lucrare de Laborator Nr 2

Reprezinta gruparea elementelor conducatoare in fascicule. Dupa elementele costitutive ale fasciculeleor de conducere,dispozitia lor, prezenta sau absenta cambiului fascicular, acestea se clasifica in fascicule simple si compuse.

Fasciculele simple,sunt cele formate dintr-un singur tip de tesut conducator, fie numai liberian sau numai lemnos. Ele pot fi:

-radiare,la care fasciculele lemnoase altereaza cu cele liberiene

-lamelare,cele doua tipuri de fascicule sunt dispuse sub forma de lamele

Fasciculele compuse,sunt alcatuite atit din tesut lemnos ,cit si liberian. Se intilnesc in structura tulpinilor si frunzelor.Dupa pozitia liberului fata de lemn fasciculele libero-lemnoase pot fi:

-colaterale,pozitia fasciculului este numai pe o latura a celui lemnos. In tulpina,liberul este localizat spre exterior,iar lemnul spre interior,in frunza liberul este orientat spre epiderma inferioara,lemnul-spre cea superioara.

-concentrice,sunt acelea,la care un tesut conducator este inconjurat complet de celalalt tip,astfel constituind doua zone concentrice.

TESUTURI SECRETOARE

Sunt alcatuite din celule vii,izolate sau in mici grupuri,specializare in sinteza anumitor compusi chimici. Produsele elaborate uneori se pot depune in interiorul celulei,alteori in spatiile intercelulare. Ele joaca un rol biologic special in activitatea organismelor vegetale si reprezinta un izvor de paterie prima pentru producerea preparatelor farmaceutice,articolelor cosmetice,alimentare,de parfumerie.

Dupa localizarea lor in planta,deosebim: tesuturi secretoare externe, si interne.

Page 10: Lucrare de Laborator Nr 2

TESUTURI SECRETOARE EXTERNE, sunt cele care elimina produsele elaborate in exterior si cuprind diverse formatiuni epidermice:

-papile secretoare, sunt celule epidermice de forma conica,la care peretele extern este necutinizat. Ele produc uleiuri volatile,ce difuzeaza usor in exterior, producind aroma caracteristica acestor organe.

-perii secretori, sunt formatiuni epidermice alcatuite dintr-o celula secretoare terminale si un piciorus pluricelular fixat printr-o celula bazala intre celule epidermice. Uleiurile volatile elaborate de aceasta celula se acumuleaza intre peretele acestei celule si cuticula.

-perii glandulari, au perisorii uni sau pluricelulari mai scurt si adincit sub nivelul epidermei.Celule secretoare pot fi dispuse intr-un rind sau in doua rinduri.

-glande secratoare, sunt alcatuite din mai multe celule secretoare dispuse in forma de cupa sau alte forme, acoperite de cuticula comuna bombata sub presiunea produselor acumulate si sustinute de un piciorus foarte scurt.

-glande digestive, sunt formatiuni epidermice asemanatoare cu perii glandulari, cu piciorus sau sesile, care secreta enzime proteolitice. Sunt structuri caracteristice plantelor carnivore.

-hidatodele, sunt formatiuni epidermice adaptate la acumularea apei in exces din frunze si eliminarea lor in exterior sub forma de picaturi.

-nectarinele, sunt formatiuni asemanatoare cu emergentele dupa modul de formare. Pe linga celulele epidermice,mai participa si celulele tesuturilor localizate sub ea. Produsul lor de secretie este o solutie diluata de glucide,vitamine, hormoni. Nectarinele sunt specifice florilor.

TESUTURI SECRETOARE INTERNE

Reprezinta structuri secretoare, care elaboreaza metaboliti secundari, ce se secreta si se acumuleaza in interiorul organului.Ele sunt lozalizate in tesuturile parenchimatice si alcatuiesc:

-cavitatile secretoare`, au aspectul unor spatii intercelulare de forma sferica,a caror cevitate este captusita ce cele secretoare,care isi varsa produsul secretor in lumenul ei. Ele sunt localizate in tesutul fundamental. Dupa modul de formare,deosebim, cavitati schizogene si schizolizigene.

Page 11: Lucrare de Laborator Nr 2

Cavitatile schizogene se formeaza in meaturile intercelulare, care cresc in volum,formind buzunarul colector marginit de un strat de celule secretoare,ce isi varsa continutul in acel buzunar colector.

Cavitatile schizolizigene apar initial ca cele schizogene in spatiile intercelulare,apoi prin lizarea celulelor inconjuratoare rezulta cavitatea colectoare marginita de mai multe starturi de celule secretoare.

-canalele secretoare, sunt structuri cu secretie interna de forma cilindrica,peretii carora sunt formati dintr-un singur strat de celule secretoare.Ele apar pe cale schizogena.Deseori canalul este sustinut de un strat de tesut macanic.

-celule secretoare sunt izolate in forma de idioblaste,localizte in tesutul fundamental,care difera de celelalte celule prin forma si continut.Asemenea celule se gasesc in parenchimul frunzei , tulpinii, radacinii.

-lacticiferele, sunt celule izolate sau grupate su suprapuse, cu sau fara pereti transversali despartitori. Ele sunt alcatuite din celule prozenchimatice vii,deseori luind aspectul unor tuburi lungi.Lacticiferele, elaboreaza o emulsie viscoasa alba sau viu colorata,mai rar transparenta

Latexul multor specii (Chelidonium majus, Papaver somniferum, Claucium flavum) reprezinta o sursa importanta de principii active in industria farmaceutica. Unele pentru scopuri industriale.

Concluzie: In aceasta lucrare, am studiat particularitatile structurale de organizare ale tesuturilor vegetale,am vazut cum sunt confectionate micropreparatele histologice;am determinat particularitatile structurale ale organizatiei histologice si am depistat si evidentierea indicilor histologici diagnostici.