Lucrare de Disertatie.doc

7/28/2019 Lucrare de Disertatie.doc

1/62

SCOALA ACADEMICA DE STUDII POSTUNIVERSITAREFINANTE-BANCI-ASIGURARI- FIBAS

LUCRARE DE DISERTATIE

CONDUCATOR STIINTIFIC:PROF. UNIV. DR. BUCATARU DUMITRU

ABSOLVENT:

APOPUTOAEI CRISTINA IOANA

1


2/62

CUPRINS

CAPITOLUL I..............................................................................3Modalitati de finantare a unei intreprinderi....................................................................3

Activele unei intreprinderi pot fi finantate prin urmatoarele modalitati:...................3

Leasing-ul (credit-bail)...................................................................................................6Leasingul, necesitate sau oportunitate?..................................................................9

Ce este leasing-ul?...................................................................................................10

Contractul de leasing financiar.................................................................................11Fazele operatiunilor de leasing.................................................................................13

Tipuri de leasing.......................................................................................................142. Leasing-ul financiar: ............................................................................................15

Asemanari si deosibiri dintre leasing si alte modalitati de finantare a.....................28Intreprinderii.............................................................................................................28

CAPITOLUL II...........................................................................30Piata de leasing din Romania........................................................................................30

CAPITOLUL III.........................................................................39Aprecierea eficientei unei investitii finantata prin leasing la firma Mobextrem SRL,Iasi.................................................................................................................................39

Particularitati ale activitatii desfasurate de Societatea Mobexpert SRL Iasi............39

Analiza situatiei financiare a intreprinderii..............................................................47Eficienta finantarii prin leasing la firma Mobextrem...............................................53Diferente dintre cumpararea in leasing si cea in rate................................................56

Diferente dintre apelarea la leasing si un credit bancar............................................58

Eficienta investitiei la SC Mobextrem SRL ............................................................59

CAPITOLUL IV.........................................................................60Concluzii.......................................................................................................................60

2


3/62

CAPITOLUL I

Modalitati de finantare a unei intreprinderi

Activele unei intreprinderi pot fi finantate prin urmatoarelemodalitati:

Activele intreprinderii sunt finantate prin urmatoarele modalitati:

1) Capitaluri proprii, care la randul lor pot proveni din doua surse:

Aport de capital al actionarilor\asociatilor prin cumpararea de catre acestia, de

actiuni\parti sociale emise de intreprindere si detinerea lor pe o perioada nedeterminata;

Autofinantarea prin reinvestirea unei parti prin profitul net. Amortizarea este o

recuperare de aport initial de capital care finanteaza investitia de mentinere a

capacitatii productive a intreprinderii, deci ea nu poate fi luat inca o data in calculul

capitalurilor proprii.

2) Capitaluri imprumutate, se pot clasifica astfel:

Imprumut bancar traditional, indivizibil si cu garantie materiala explicita;

Imprumutul comercial din partea firmelor partenere, indivizibil, sub forma de avansuri

de finantare. Daca sunt gratuite, nu se iau in calcul datoriile;

Imprumut obligatar divizibil la multimea de investitori financiari care vor cumpara

obligatiuni emise de intreprindere;

Leasing, respective primirea cu imprumut a dreptului de folosinta a activelor fixe

inchiriate, indivizibil si garantat cu dreptul de posesiune care este al celui ce inchiriaza

/locatorul

3) Capitaluri conditionate, care isi pot schimba natura in functie de decizia

investitorului.

Acesta poate cere restituirea aportului de capital propriu, convertirea imprumutului in

capital propriu, drept preferential de subscriere la emisiuni de noi titluri(actiuni sau

obligatiuni). In prezent au aparut o multitudine de titluri hibride care echivaleaza cel mai

bine sansele de rentabilitate si risc intre emitentul de titluri (intreprindere) si

3


4/62

cumparatorul acestora (investitorul de capital). Cele mai reprezentative titluri hibride

sunt obligatiunile convertibile.

Mijloacele de finantare a intreprinderilor pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

Clasificarea pe termen lung a mijloacelor de finantare:

1) Dupa natura creantelor (dupa natura titlurilor financiare)

2) Dupa natura operatiunii:

Termen scurt (


5/62

Pentru ca o intreprindere sa-si atraga resursele de capital necesare, trebuie sa

cheltuiasca anumite sume, care sunt direct proportionale cu pretul lor. Capitalul este un

factor de productie, si prin urmare are un anumit cost. Ca orice factor de productie

utilizarea capitalului se face in schimbul unui prt, platit proprietarului sau furnizorului.

Structura capitalului economic, utilizat de intreprindere pentru a degaja un plus de

valoare prin schimb, depinde de natura activitatii intreprinderii, de mediul sau, si in

particular de conditiile schimburilor sale cu alti agenti economici. De alegerea acestei

structuri ca depinde eficacitatea economica a intreprinderii si potentialul sau economic:

capacitatea sa de productie si de schimb.

Decizia de finantare face alegerea intre sursele proprii de capital si cele

imprumutate, intre sursele permanente si cele temporare de capital, utilizand drept

criterii de selectii costul procurarii capitalurilor, timpul de obtinere al acestora si limita

maxima a indatorarii acceptata de proprietari si de creditori.

Creditarea este metoda prin care se formeaza fondurile imprumutate ale

intreprinderii. Aceste fonduri au character rambursabil si sunt purtatoare de dobanzi.

Debitorul pentru a obtine rezultate financiare bune, va trebui sa sporeasca rulajul

fondurilor, sa reduca timpul pentru care solicita imprumutul si valoarea acestuia.

Tototdata fondurile imprumutate atrag dupa sine alte restrictii, intre care si dependenta

fata de creditori. Creditorii sunt foarte diversi (banci, institutii financiare specializate,

populatie, intreprinderi, etc) si impun uneori conditii de utilizare a resurselor

imprumutate controland activitatea economica si financiara a debitorilor pentru a-si

asigura rambursarea sumelor imprumutate.

Un rol important in procurarea fondurilor imprumutate in economia de piata il au

obligatiunile.Obligatinile sunt titluri negociabile, reprezentand contracte de indatorare oe

termen lung prin care beneficiarul imprumutului este de accord sa faca o serie de plati

ale dobanzii si ale ratelor scadente la anumite date, furnizorului imprumutului.

Deosebirea fata de un imprumut pe termen mijlociu si lung este ca imprumutul bancar

este acordat de o banca sau o institutie financiara in timp ce obligatiunile sunt oferite

publicului, furnizorii imprumutului fiind in numar foarte mare. De asemenea, pentru

5


6/62

constituirea capitalurilor imprumutate pe termen lung, intreprinderea mai poate apela la

imprumuturi de la organisme publice specializate sau de stat.

Bancile acorda in mod obsnuit credite pentru investitii pe termen mijlociu si mai

rar pe termen lung, acestea din urma fiind caracteristice institutiilor si organismelor

financiare. Pe langa imprumuturi pe termen mediu acordate de banci, creditului pe

termen mijlociu I se poate asimila si creditul leasing sau de inchiriere.

Leasing-ul (credit-bail)

Finantarea investitiilor, in special a celor de valori mari, provoaca adesea, un

efect de dezechilibru asupra trezoreriei intreprinderii. Leasing-ul este o adaptare a pietei

capitalurilor la capacitatea limitata de finantare a investitiilor.

Credit-bail-ul este o cale de sporire a capitalului permanent pe termen mediu sau

lung, care permite intreprinderii sa exploateze un bun fara sa fie nevoita sa recurga la

imprumut obligatar sa sa-si cheltuiasca capitalul propriu.Credit bail-ul este un contract

de inchiriere a unui bun pe termen mijlociu sau lung, de exemplu pentru utilaje si masini

de pana la 10 ani, iar pentru terenuri si constructii pana la 20-25 ani si care contine

promisiunea de vanzare la incheierea locatiei in functie de valoarea reziduala.

Acest tip de contract este avantajos, pentru ca de cele mai multe ori chiria este

progresiva (dand posibilitatea utilizatorului sa realizeze o rentabilitate acoperitoare),

chiria este deductibila din profitul impozabil, intreprinderea suportand doar diferenta

totala fata de cota de impozit si este o sursa de finantare care nu sporeste pasivul firmei.

Pe de alta parte, are si anumite dezavantaje legate de faptul ca, costul de finantare este

mai mare decat costul indatorarii, datorita includerii in chirie si a primei de risc; de

asemenea, utilajul primit nu apartine intreprinderii utilizatoare pana la achizitionarea lui.

Imprumuturile pe termen scurt, se acorda pe o durata scurta de pana la un an si au

rolul de a asigura finantarea operatiunilor de exploatare, adica a necesarului de activecirculante, dupa cum creditele pe termen mediu si lung au scopul de a finanta investitiile

in active fixe.

Folosirea cu mai mare intensitate a unei metode sau a alteia si imbinarea optima

reprezinta o problema de politica financiara a intreprinderii si a statului, politic ace

trebuie sa aiba in vedere conditiile concrete de organizare, functionare si dezvoltare a

6


7/62

intreprinderii si a economiei intregi, de avantajele si dezavantajele pe care le au aceste

metode si nevoia de fonduri, de necesitatea asigurarii capitalurilor la momentul oportun,

de gradul de eficienta in utilizarea fondurilor, de cresterea raspunderii si modul in care e

afectata autonomia firmei.

Leasing-ul metoda de finantare externa

Scurt istoric

Leasigul s-a afirmat in ultimele decenii, indeosebi in S.U.A si statele Europei

Occidentale, ca metoda de finantare pe termen mediu si prin aceasta ca factor de

promovare al vanzarilor, in particular al exporturilor.

Chiar si in tari cu mecanisme financiare extreme de bine dezvoltate, operatiunile

specifice leasing-ului sunt componente relative noi ale activitatilor financiare, acestea

derulandu-se pentru prima data in SUA incepand cu anul 1954, o data cu infiintarea de

catre henry schonfeld a American Leasing Corporation, in urmatorii ani, leasing-ul a

cunoscut o ampla dezvoltare in toate tarile dezvoltate ale lumii, devenind o trasatura

caracteristica a economiei de piata.

In esenta leasing-ul este o forma de inchiriere, realizata de societati financiare

specializate, a unor bunuri de echipament catre firme, care nu dispun de fonduri proprii

sau nu pot, sau nu doresc sa recurga la credite bancare pentru cumpararea acestora de la

producatori. Leasing-ul s-a dovedit a fi cel mai efficient mijloc de finantare a

investitiilor productive, oferind un plus de siguranta detinatorilor de capital.Statele au

incurajat finantarile prin intermediul leasing-ului a unor activitati de interes general,

fiind infiintare prin intermediul leasing-ului public. Nu in ultimul rand, leasing-ul

combinat cu facilitatile fiscale adecvate, poate fi un mijloc efficient de dezvoltare a

regiunilor subdezvoltate.

Leasing-ul accentueaza tendinta moderna a capitalismului de a face o disociereintre cei care detin capitalul si cei care folosesc efectiv acest capital. Decizia folosirii

leasing-ului trebuie sa tina cont de numeroase aspecte, dintre care unele au o actiune in

contradictoriu, in ansamblu, insa, leasing-ul se dovedeste a fi o forma de finantare si

circulatie a marfurilor cu perspective inseminate de extindere in comertul international.

7


8/62

Putine tari, au o legislatie in domeniul leasing-ului, desi din ce in ce mai multe

tari sunt pe cale sa legifereze leasing-ul, si progresul in acest domeniu se accelereaza.

Acolo unde astfel de legi au fost puse in aplicar, acestea au fost modelate dupa Unidroit

Convention on International Financial Leasing. Desi Conventia este orientate catre

tranzactii internationale, tranzactii de tip cross-border, ea este un model folositor pentru

reglementarile interne din fiecare tara care are nevoie de legislatie specifica de leasing.

In Romania, primele contracte si operatiuni de leasing s-au derulat inainte ca o

lege specializata de leasing sa existe. Ca urmare, modul de tratare a leasing-ului era mai

apropiat de o inchiriere. Primele referiri la operatiuile de leasing s-au facut in Ordonanta

Givernului nr 12\1995 in legatura cu regimul valutar al produselor importate in baza

contractelor de leasing. De atunci pana la aparitia in 1997 a Ordonantei Givernului si ca

o prima forma a unei legi specifice in privinta operatiunilor de leasing, nu a existat

delimitare intre leasing operational sic el financiar. De asemenea, pana la aceasta

ordonata s-a perpetuat o discriminare intre firmele de leasing straine, care realizau

operatiuni de leasing cross-border, in cazul carora, produsele importate beneficiau de

exceptarea totala a platii taxelor de import, si firmele de leasing autohtone, care nu

beneficiau de acelasi tratament, in privinta produselor importate in cadrul contractelor de

leasing incheiate.

In pachetul legislative pentru acceptarea privatizarii (legea 99/1999), titlul II

adduce modificari la Ordonanta, si este republicata in noua forma in ianuarie 2000.

Nevoia de o lege referitoare la leasing este bazata pe nevoia de a defini cu

claritate acest tip de tranzactie, sau in lipsa unor prevederi similare in legile existente sau

in coduri.

De aceea, existenta unei legi in domeniu este pozitiva pentru ca, in special pentru

leasing-ul financiar defineste cu claritate si stabileste o serie de concepte de baza ale

leasingului, cum ar fi datoria absoluta a utilizatorului sa plateasca ratele de leasing dupa

acceptarea produselor, raspunderea exclusive a furnizorului sin u a lessorului in privinta

livrarii si calitatii produselor, dreptul utilizatorului de a se indrepta direct impotriva

furnizorului, si ca echipamentul ce face obiectul contractului de leasing nu poate face

obiectul niciunei pretentii din partea altui creditor.

8


9/62

Din punct de vedere al taxelor, tarile cu cele mai dinamice piete de leasing, sunt

acele tari unde lessorul inregistreaza amortizarea si utilizatorul trece rata de leasing pe

seama cheltuielilor. Acest fapt da posibilitatea leasing-ului sa se dezvolte. Multe tari,

printer care si Romania si-au definit sistemul legislativ astefel incat leasing-ului

financiar este definit distinct; pentru scopuri de impozitare este tratat ca un credit. Acest

fapt in general incetineste procesul evolutiv.

In februarie 1996, International Leasing, infiinteaza Uniunea Nationala a

Socientatilor de Leasing (UNSLR).

Scopul si obiectivele UNSLR:

Apara si reprezinta interesele societatilor de leasing din Romania;

Promoveaza colaborarea intre aceste societati;

Analizarea cadrului legislative privind operatiunile de leasing din Romania si

formularea unei pozitii commune in elaborarea si aplicarea oricaror reglementari;

Colaborarea in acest sens cu organismele interne si internationale din acest

domeniu;

Popularizarea si promovarea conceptelor, tehnicilor si metodelor avansate din

domeniul leasing-ului

Organizarea de simpozioane pe teme de leasing pentru a sprijini realizarea

acestor obiective;

Implicarea mai active a membrilor UNSLR in dezvoltarea industriei leasing-ului

din Romania.

In ceea ce priveste cadrul legislative, UNSLR, sprijina interesele societatilor de

leasing din Romania si exprima puncte de vedere bazate pe practica actuala, care ar

trebui luate in considerare in procesul de elaborare a normelor de reglementare a acestei

activitati.

Leasingul, necesitate sau oportunitate?

Daca activul isi creste valoarea, cumpara-l, daca se depreciaza, allege varianta

de leasing J. Paul Getty,Planet Leasing

Acesta este motivul pentru care a aparut si s-a dezvoltat leasing-ul.

9


10/62

Potrivit unor sondaje, implementarea si utilizarea pe scara larga a leasing-ului a

contribuit la dezvoltarea multor tari, si acest lucru ar putea fi valabil si pentru tara

noastra. Se pare ca autoritatile de la noi recunosc si ele acest lucru, mai ales ca prima

lege privind reglementarea activitatilor de leasing a aparut intr-un pachet de legi privind

unele masuri pentru accelerarea reformei economice. Daca afacerea dumneavostra are

nevoie de o reutilare si nu dispuneti de un capital pentru asta, noi cumparam totul pentru

dumneavostra

Ce este leasing-ul?

Leasing-ul este o operatiune prin care o anumita parte denumita

locator/finantator transmite pentru o perioada determinate dreptul de folosinta a unui

lucru al carui proprietar este catre alta parte, denumita utilizator, la solicitarea acesteia

din urma, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei

de leasing, locatorul se oblige sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a

cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta orice raporturi

contractuale.

In Romania, contractul de leasing este reglementat prin O.G. 51/ 1997,

republicata in Monitorul Oficial 9/12.01.2000, operatiunile de leasing constituind o noua

categorie de fapte de comert care se adauga la cele prevazute de art.3 Cod Comercial.

Elemenetele contractului de leasing sunt:

a) Partile locatorul/finantatorul

utilizatorul

b) descrierea exacta a bunului care face obiectul contractului de leasing.

c) Valoarea totala a contractului de leasing

d) Valoarea ratelor de leasing si termenul de plata al acestora

e) Perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului

f) Clauza privind obligatia asigurarii bunului

Partile intr-un contract de leasing sunt:

a) Utilizatorul (locatarul)- clientul solicitarilor sau beneficiarul lucrului

b) Finantatorul operatiunii- creditorul sau cumparatorul bunului (de regula o societate

comerciala specializata)

10


11/62

c) Furnizorul (vanzatorul ) constructorul, producatorul sau fabricantul lucrului

Obiect al operatiunilor de leasing il pot constitui bunurile immobile de folosinta

indelungata aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a

pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor. Statistic, obiect al

leasing-ului il formeaza in special echipamentul de calcul, aparatele si instrumentele de

masura, mijloacele de transport, masinile unelte, masinile agricole. Utilizatorul poate

opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, daca partile

convin astfel si daca utilizatorul achita toate obligatiile asumate prin contract.

Contractul de leasing financiarOperatiunile de leasing financiar trebuie sa indeplineasc mai multe conditii:

a) Riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din

momentul incheierii contractului de leasing;

b) Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va

reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piata) pe care aceasta o are la data la

care optiunea poate fi exprimata

c) Perioada de folosire a bunului in system de leasing acopera cel putin 75% din durata

normala de utilizare a bunului, chiar daca dreptul de proprietate nu este transferat la

finalul contractului;

Contractul de leasing financiar cuprinde, pe langa elemente standard ale contractului de

leasing, urmatoarele elemente suplimentare:

a) valoarea initiala a bunului;

b) clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si

la conditiile in care poate fi exercitat acest drept

Valoarea contractului de leasing este data de suma tuturor redeventelor, iar in cazulachizitiei bunului, se adauga si valoarea reziduala a acestuia.

Principala componenta a redeventelor o reprezinta amortizarile. Conform

prevederii art 5 lit c) din Ordonanta nr 70/1994, modificata prin Legea 90/1998,

redeventa platita va fi calculate tinand seama de marja de profit si de amortizarea

integrala a bunului sau cel putin a unei parti din valoarea de intrare a acestuia; in acest

11


12/62

caz, regimul de amortizare va fi stabilit de parti de comun accord, functie de natura

bunului si de valoarea sa de intrare, in conformitate cu Legea, nr 15/1994 privind

amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale.

Operatiunile de leasing

Operatiunile triunghiulare de leasing reprezinta o forma des intalnita a leasing-

ului. Initiativa apartine, de regula, utilizatorului care are nevoie de un anumit bun sau

grupuri de bunuri si procedeaza la prospectarea pietei pentru identificarea unui eventual

furnizor si a unui finantator.

Dup ace furnizorul si utilizatorul s-au pus de accord asupra prefectarii unui

contract de vanzare-cumparare cu privire la bunul dorit de utilizator, utilizatorul va

adresa finantatorului o cerere, cuprinzand date referitoare la caracteristicile tehnico-

funcionale ale bunului dorit la situatia sa materiala si financiara, la identificarea

furnizorului si detaliile negociate in privinta contractului de vanzare-cumparare.

Drepturile beneficiarului si ale finantatorului fata de furnizor:

1. Beneficiarul (utilizatorul bunului), in calitate de mandatar, este imputernicit de

Finantator, in calitate de mandate, sa achizitioneze titlul de proprietate asupra bunului

ales de el, sa resolve orice diferenta privind calitatea bunului sis a conserve bunul pana

la manifestarea optiunii de cumparare-va negocia cu furnizorul conditiile de cumparare,

pretul, modalitatile de plata, modalitatile de livrare, momentul transferului proprietatii si

a riscurilor, asigurarea transportului, data si locul receptiei, termenele de formulare a

reclamatiei cantitative si calitative, modul de solutionare a acestora, penalitatile pentru

nelivrare sau livrare necorespunzatoare, efectele fortei majore si suportarea consecintelor

etc;

2. Finantatorul primeste mandate de la Beneficiar sa procure bunul ales de acesta din

urma in scop de garantie, astfel incat beneficiarul sa raspunda de riscuri. Utilizatorul, in

temeiul mandatului primit, va indeplini formalitatile administrative de a sta in justitie si

de a introduce actiunile in garantie contra furnizorului.

Rolul furnizorului este secundar, obligatiile sale limitandu-se la garantarea

calitatii bunului. Finantatorul (societatea de leasing) nu raspunde pentru cazul in care

12


13/62

bunul ce face obiectul contractului de leasing nu este livrat utilisatorului, cu exceptia

cazului in care societatea de leasing are calitatea de furnizor; in aceasta situatie,

utilizatorul se va vedea nevoit sa plateasca redeventele convenite, fara ca el sa se poata

bucura de folosinta bunului contractat, sfarsind prin a plati intreaga valoare a

contractului.

In cazul leasing-ului, contractul de locatiune este precedat de o promisiune

bilaterala (reciproca,sinalagmatica) de locatiune, ceea ce inseamna ca finantatorul

promite ca da va in locatie lucrul pe care il cumpara, iar utilizatorul promite ca il va lua

ca locatar. Practic, contractul de locatiune este un instrument juridic de punere a lucrului

la dispozitia utilizalotului.

Fazele operatiunilor de leasing

Fazele operatiunii de leasing:

a. Achizitionarea bunului catre societatea finantatoare;

b. Restituirea treptata de catre beneficiar a creditului primit ( prin plata redeventelor),

folosind resursele financiare obtinute din exploatarea bunului (a investitiei). Redeventa

contractului de leasing cuprinde: ratele de amortizare ale bunului, chiria pe capital

neamortizat, taxele, asigurarile, precum si o marja de profit a societatilor finantatoare;

c. Dreptul beneficiarului ca la expirarea contractului sa-si exprime optiunea privind

bunul care face obiectul contractului de leasing.

La incetarea perioadei de inchiriere, utilizatorul are urmatoarele posibilitati:

a. Sa restituie bunul finantatorului, contractul luand astfel sfarsit;

b. Sa reinnoiasca locatiunea pentru o noua perioada si cu chirie redusa. Leasing-ul nu

poate fi insa asimilat canzarii pe credit, deoarece pana la expirarea duratei locatiunii si

manifestarii optiunii de cumparare, utilizatorul este un simplu locatar, iar translataiproprietatii nu opereaza cu efect retroactive;

c. Sa cumpere bunul la un prt residual (diferenta dintre pretul platit de investitor si

sumele restituite, periodic, de catre beneficia). Deoarece pretul de cumparare este

inferior valorii reale a bunului, aceasta varianta este cea mai avantajoasa pentru

utilizator.

13


14/62

Tipuri de leasing

Cele mai intalnite forme ale leasingului sunt:

1. Leasing-ul direct

Cel care da bunul cu chirie este producatorul, care detine dreptul de proprietate

asupra bunului respectiv, utilizatorul detinand numai dreptul de folosire a bunului.

Deseori, cel care da cu chirie este obligat prin contractul de leasing sa asigure si service-

ul de intretinere; intr-un asemenea caz se vorbeste de service lease. Un element foarte

important este clauza anularii. Utilizatorul bunului poate sa decida sa nu mai plateasca

chiria, inainte de expirarea termenului de inchiriere, atunci cand bunul respectiv s-a uzat

moral inacceptabil de mult sau nu mai este necesara prelungirea contractului din cauza

declinului activitatii chiriasului. Platile prevazute prin contract nu acopera in intregime

costul bunului, iar durata contractului este mult mai mica decat durata normala de

utilizare a bunului, cel care da cu chirie asteptandu-se fie sa vandal bunul la inchierea

contractului de leasing, fie sa inchirieze bunul si altor chiriasi.

Leasingul direct se mai numeste si experimental si se realizeaza direct intre

producatorul exportator si utilizatorul bunului, acest tip de leasing folosindu-se in scopul

promovarii vanzarilor. Astfel, pentru a prmova vanzarea unor masini si utilaje, acestea

sunt inchiriate pe perioade scurte, in mod experimental, cu conditia ca, dupa expirarea

acestei perioadei, aceste bunuri sa fie achizitionate de clienti sau sa fie restituite daca

prezinta neajunsuri.

Lease back, se utilizeaza in cazul unor operatiuni de leasing in care beneficiarul

urmareste transformarea fondurilor imobilizate in fonduri disponibile. Astfel,

proprietarul bunului (teren, cladire, echipament) vinde bunul respective si incheie

simultan o intelegere cu cumparatorul pentru a inchiria bunul respective in anumite

conditii. Cumparatorul bunului poate fi o banca, o firma de asigurari, o societate de

leasing, un investitor particular. Vanzatorul primeste imediat pretul de cumparare al

bunului si utilizeaza bunul, platind redevente noului proprietar (cumparatorul). Sale and

lease back este o alternativa prin care firma isi poate crea un surplus de capital de lucru

prin vanzarea catre societatea de leasing a unor mijloace al caror proprietar este,

14


15/62

pastrand dreptul de folosinta asupra lor prin incheierea cu aceeasi societate de leasing a

unui contract de leasing financiar avand ca obiect mijloacele fixe vandute. La sfarsitul

perioadei contractuale, firma utilizator redevine proprietarul mijloacelor fixe vandute,

prin achitarea valorii reziduale.

Operatiunea faciliteaza o finantare pe termen lung mai simpla decat prin ipoteca

sau obligatiuni. Contractul de lease back se bucura si de importante facilitate fiscale,

cum ar fi: exonerarea de la orice taxa asupra vanzarii, daca institutia financiara

creditoare inchiriaza de indata bunul fostului proprietar. Contractul e preferat in cazul

bunurilor mobile de valoare mare, cum ar fi cele din domeniul informatiii sau

electronicii.

Time Sharing, este o tehnica de leasing care presupune sistemul inchirierilor pe

timpi partajati, simultan de catre mai multe intreprinderi. La baza acesti forme sau

considerente economice cum ar fi, costul ridicat al unor utilaje de productie mult mai

mare decat posibilitatile financiare ale unui singur client, sau capacitatea de productie,

mult mai mare decat nevoile unui singur comerciant.

Hire & renting, este o operatie de inchiriere pe termen foarte scurt, cu ora sau cu

ziua, in special a mijloacelor de transport sau a unor utilaje de constructie: macarale sau

buldozere.

Leasing intern si leasing extern: La noi in tara este foarte raspandit leasing-ul de

import, Romania nefiind in situatia de avinde utilaje prin leasing pe pietele externe, ea

avand insa nevoie de tehnologie moderna, care poate fi adusa in tara in acest mod. In

prezent, in Romania se practica doua tipuri de leasing intern: leasing financiar si leasing

operational.

2. Leasing-ul financiar:

Acest tip de leasing da posibilitatea de achizitionare a bunului la sfarsitul

perioadei de inchiriere prin leasing, in conditile in care firma nu are resurse financiaredisponibile suficiente pentru a-l cumpara. Acest tip de leasing este utilizat la produsele la

care cererea este scazuta (deci posibilitatea aparitiei celui de-al doilea client este

scazuta).

In aceasta forma de leasing exista trei parti: finantatorul, utilizatorul si furnizorul

bunului. Utilizatorul selecteaza bunul si negociaza pretul si termenul de livrare cu

15


16/62

furnizorul, apoi negociaza conditiile de incheiere a contractului de leasing cu

finantatorul. Finantatorul (de regula o firma de leasing) achizitioneaza bunul vizat si il

ofera utilizatorului prin contract de leasing.

O forma particulara este leasing-ul parghie. Finantatorul furnizeaza celui care da

cu chirie o mare parte din fonduri necesare pentru achizitionarea bunului respective. Cel

care da cu chirie trebuie sa ramburseze imprumutul contractat pentru achizitia bunului.

Redeventa contractului de leasing functie de conditiile financiare in care a fost obtinut

imprumutul.

In cazul leasing-ului financiar trebuiesc respectate urmatoarele conditii:

1. Riscurile si beneficiile aferente perioadei contractuale trece asuora utilizatorului din

momentul incheierii contractului.

2. s-a prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing, utilizatorul va cumpara

definitive bunul

3. utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare, reprezenta

cel mult 50% din valoarea de intrare la data expirarii optiunii.

4. perioada de folosinta a bunului in system leasing acopera cel putin 75 % din durata

normala de utilizare, chiar daca in final, dreptul de proprietate nu se transfera

utilizatorului.

Leasing-ul operational, este acel contract care nu indeplineste nici una din

conditiile anterioare. Fata de aceste prevederi legale, se poate trae concluzia ca leasing-

ul operational este similar unei inchirieri, neexistand optiunea ca bunul inchiriat sa fie

achizitionat la sfarsitul contractului.

Din aceasta clasificare deriva si cateva particularitati ale contractelor de leasing,

in cazul leasing-ului financiar: rata periodica se calculeaza in functie de valoarea de

intrare si dibanda de leasing; achizitionarea de mijloace fixe se considera o investitie si

poate fi amortizata in consecinta; amortizarea bunului, indifferent de natura lui, este

inregistrata de utilizator, in cazul leasing-ului operational, rata se calculeaza in functie de

valoarea de intrare a bunului, beneficial stability intre contractanti si amortizarea unei

anumite parti din valoarea de intrare; amortizarea in acest caz este inregistrata contabil

de catre finantator

16


17/62

Cea mai mare diferenta dintre cele doua tipuri de leasing intern este cea

referitoare la modul de inregistrare in contabilitate a ratelor de leasing lunare. Pentru o

forma care ia in leasing operational un bun, intreaga sum ape care o plateste lunar este

deductibila si este considerate ca fiind o cheltuiala (rata de leasing, dobanda de leasing,

beneficial firmei de leasing, asigurarea Casco daca e vorba de masina).

In cazul leasing-ului financiar suma platita lunar nu mai este deductibila in

totalitate. Se deduc numai dobanda de leasing, asigurarea si beneficial firmei de leasing.

Rata de leasing propriu-zisa nu este deductibila deoarece exista optiunea de cumparare a

bunului la sfarsitul contractului, in schimb, se calculeaza si se introduce in contabiliatea

locatarului, amortizarea bunului, conform legii.

In cazul leasing-ului extern, societatea de leasing este o firma straina. Taxa

vamala se TVA se platesc doar la valoarea reziduala. De asemenea, se plateste TVA si

asupra ratelor propriu-zise de leasing (deci nu si asupra componentelor de dobanda de

leasing, asigurare si beneficiu al firmei de leasing). Deoarece aceasta taxa pe valoare

adaugata se deduce din TVA colectata de firma, la cumpararea diverselor bunuri, ea nu

influenteaz pretul, efectiv platit la achizitionarea unui bun in leasing.

Avantaje si dezavantaje ale leasing-ului extern si ale celui intern

Principalele avantaje si dezavantaje ale leasing-ului intern si ale celui extern incazul specific al automobilelor din import.

Particularitatile leasing-ului intern:

1. Avansul se achita inainte de livrarea autoturismului, iar tva se plateste de catre dealer

la sfarsitul contractului, masina este livrata foarte repede;

2. clientul nu are nici o problema cu vama (este trecut pe declaratia vamala ca utilizator);

3. ratele de leasing pot fi trecute integral pe cheltuielile firmei (in cazul leasing0ului

operational);

4. dezavantajul principal e acea ca masina este mai scumpa, insa formatlitatile se fac

rapid si mai comod pentru client;

5. dobanda in tara este mai mare decat cea externa. Particularitatile leasing-ului cross-

border

17


18/62

6. in privinta importului produselor ce fac obiectul contractului de leasing, facilitatile

fiscale de care beneficiaza utilizatorul sunt echivalente si anume, neobligativitatea de

aplati taxe vamale si TVA-ul de import la momentul importului, acestea se vor achita la

sfarsitul perioadei contractului de leasing, aplicate la 20% din valoarea de intrare a

bunurilor. Totusi, datorita diferentei mentionate, tipul de operatiune de import este

diferit in cele doua cazuri: in timp ce pe baza unui contract de leasing cross-border

bunurile pot intra in tara in baza unei operatiuni de import temporar, cu exceptarea de la

plata drepturilor de import, in cazul unui contract de leasing intern, bunurile se importa

definitive, cu scutire:

este necesara o autorizatie din partea BNR pentru plata externa de valuta, care

se obtine intr-un interval de 30 de zile, crescand astfel termenul de livrare;

exista un impozit retinut la sursa din dobanda fiecarei rate, care se plateste la

buget in aceeasi zi cu plata facturii;

in afara de taxa de redeventa utilizatorul mai plateste TVA-ul afferent

redeventei, acesta insa nu este exclus in factura lessorului, ci se plateste direct

autoritatilor fiscale;

comisionul bancar este destul de mare pentru sumele mici trimise (20-30%);

spre deosebire de leasing-ul intern, aici nu se poate trece pe cheltuieli decat

dobanda cuprinsa in rata de leasing;

incasarea redeventelor de catre societatea de leasing nerezidenta de la

utilizatorii rezidenti, are regimul impozitarii cu retinere la sursa, ceea ce face ca taxa de

redeventa sa trebuiasca sa fie platita de catre utilizator.

Avantajele contractului de leasing

Una din principalele motive pentru care leasing-ul este o alternative financiara

atat de populara in lume este acela care sintetizeaza, de fapt, filozofia leasing-ului: nu

proprietatea asupra mijloacelor fixe ci utilizarea lor efectiva este aceea care adduce

profit. Aspectul cheie este folosirea judicioasa a resurselor de capital. Investirea banilor

in ceea ce genereaza business si adduce profit, cum ar fi publicitatea, pregatirea

superioara a personalului, stocuri, exploatarea de noi piete, cercetare, dezvoltare, inlocul

blocarii lor prin cumpararea de mijloace fixe.

18


19/62

Resursele financiare limitate, modalitatea groaie si birocratica de acces la credite

de investitii, bugetele impuse de compania mama, sunt numai cateva din motivele care

restrictioneaza politica investitionala a celor mai multe firme, obligandu-le sa renunte la

o serie de proiecte de investitii pe care ar dori sa le realizeze. Leasing-ul este solutia care

permite depasirea acestor neajunsuri si obtinerea in folosinta, cu un minim de capital

investit, a unor echipamente moderne, performante, care maresc eficienta si atrag

marirea volumului afacerii si al activitatii, ceea ce inseamna in final mai mult profit.

In contextual economic actual in Romania avantajele utilizarii leasing-ului ca

instrument de finantare sunt legate in primul rand de necesitatile de dezvoltare rapida a

firmelor, in special a celor din sectorul privat. Folosirea in mod corespunzator a

resurselor de capital, investirea continua a disponibilitatilor in noi oportunitati de

afaceri, alocarea personalului, reprezinta strategii care determina progresul unei

companii. Leasing-ul este solutia ce permitedepasirea dificultatilor generate de un mediu

economic necorespunzator- finantari limitate si scumpe, cu eforturi financiare initiate

minime, asupra unor masini, utilaje, echipamente tehnologice ce le permite cresterea

productivitatii, rentabilizarea activitatii, ceea ce conduce la cresterea profitului.

Cresterea ponderii sectorului privat in Romania, cresterea mediului concurential

in care aceste companii activeaza a determinat o mult mai atenta si judicioasa organizare

a resurselor financiare si redirectionarea lor catre cat mai multe sectoare de activitate. In

acest fel. Leasing-ul a devenit instrument de finantare din ce in ce mai folosit, avantajele

acestuia in comparatie cu alte modalitati de finantare a achizitionarii de mijloace fixe,

promovandu-l ca fiind un factor important al cresterii economice la nivel global.

Urmatoarele aspecte specifice pietei de leasing din Romania inclina net balanta deciziei

investitorilor in favoarea alegerii leasing-ului:

Folosirea eficienta a resurselor

In cazul unui plan de investitii, optand pentru finantare in system leasing, puteti

ajunge la varianta optima de respectare a bugetului stability in conditiile unei maximizari

a valorii investitiei. Toate acestea pot fi realizate cu un effort initial minim, graficele de

plati din contractul de leasing permitand esalonarea planului investitional pe termen

mediu. Totodata, in conditiile derularii programului de investitii, resursele financiare

19


20/62

proprii ale companiei pot fi indreptate catre finantarea mai multor proiecte simultan. In

plus, alegerea leasing-ului, ca optiune pentru finantarea achizitionarii de mijloace fixe,

permite economisirea unei parti a fondurilor proprii si utilizarea acestora pentru investitii

in pregatirea personalului, marketing sau publicitate.

Reducerea efortului financiar datorita facilitatilor privind importurile

In cazul achizitionarii de produse din import, costurile investitiei se pot reduce

considerabil datorita facilitatilor fiscale de care beneficiaza contractile de leasing in baza

legislatiei in vigoare (O.G nr.si/1997, republicata in ianuarie 2000), bunurile importate

ce fac obiectul contractelor de leasing sunt exceptate de la plata tuturor drepturilor de

import (taxa vamala, suprataxa si TVA). Acestea se platesc la sfarsitul perioadei de

leasing, aplicate la o valoare egala cu 20% din valoarea de intrare a bunurilor.

Managementul taxelor

Prin alegerea unuia din tipurile de operatiuni de leasing (financiar sau operational), se

pot folosi, pentru managementul taxelor, facilitatile fiscale legate de deductibilitatea

platilor aferente leasing-ului precum si cele legate de amortizare. In cazul leasing-ului

financiar, cheltuielile deductibile sunt reprezentate de amortizare, dobanda, asigurare; In

cazul celui operational, de intreaga rata de leasing. La alegerea sistemului de leasing

financiar trebuie avut in vedere faptul ca prin alegerea unei scheme de amortizare

degresive, precum si prin aplicarea cotelor de amortizare care tin seama de influenta

uzurii morale a echipamentului se poate optimiza valoarea cheltuielilor deductibile.

Posibilitatea de finantare pe termen mediu si lung

In special in perioada curenta, in care bancile au tendinta de a acorsa facilitate de

creditare pe perioade cat mai scurte, solutia de leasing devine singura si cea mai

convenabila alternative de finantare pe termen mediu si lung, o altenativa flexibila si

accesibila unei largi categorii de societati.

Flexibilitatea privind platile si sistemul de garantare

20


21/62

In leasing, atat graficele de plati, cat si sistemul de garantare adoptat pot fi ajustate

situatiei si necesitatilor fircarui client. Leasing-ul ofera toate avantajel unei finantari, fara

insa a afecta structura financiara a firmei, ceea ce permite firmei pastrarea capacitatii d

eindatorare pentru utilizarea altor surse de finantare (credite).

Rapiditate si accesibilitate

Procedura de obtinere a unei finantari in system leasing este mult mai simpla si mai

accesibila decat in cazul procedurilor clasice de creditare (comparand de exemplu cu

credite bancare). Solutiile de leasing va propun sisteme de plati periodice (lunare sau

trimestriale) egale sau variabile, imitand astfel o planificare judicioasa a resurselor de

integrare exact a platilor in cash-flow-ul firmei.

Necesitatea leasing-ului in Romania

Leasing-ul a devenit datorita ritmului alert al concurentei, a cererii si ofertei, al

progresului ethnic, care implica decizii si inventii immediate ce depasesc uneori

posibilitatile de autofinantare a intreprinzatorilor, cat si capacitatile de creditare de care

dispune. La aprecierea cat mai completa a continutului operatiunilor de leasing, trebuie

avute in vedere atat avantajele, cat si limitele sale pentru parteneri la acest tip de

tranzactie (furnizorul, societate de leasing si clientul).

Pentru intreprinderea direct confruntata cu alegerea modului de finantare a

investitiilor sale, tentatia reprezentata de leasing este mare. Leasing-ul, favorizand

concentrarea resurselor intreprinderii asupra activitatii sale specifice, profitabile in mod

direct, simplifica gestiunea investitiilor si, mai general, adduce un element de suplete in

politica investitiilor. Avantajul pe care il ofera leasing-ul este acela de a asigura

finantarea integrala a unei investitii din fonduri exterioare, intreprinderea nedispunand

de fondurile necesare.

Sub acest aspect leasing-ul constituie un remediu pentru lipsa de fonduri proprii,

ce pot fi utilizate in alte scopuri mai rentabile. Se adauga la acesta faptul ca rambursarea

creditului se poate face din beneficiile obtinute prin exploatarea bunului finantat prin

leasing.

21


22/62

Dar acest avantaj trebuie pus in balanta cu costul relative ridicat al operatiunii,

daca se compara baremul de leasing cu procentul dobanzilor creditelor pe termen mediu

si lung sau cheltuielile pe care le antreneaza cele doua moduri de finantare. Totusi,

aceste comparatii ar trebui sa tina seama si de esalonarea in timp a cheltuielilor suportate

de intreprindere. Astfel, in cazul leasing-ului, plata in avans sau plata unui avans, nu sunt

obligatorii, iar creditarea se poate face pe perioada indelungata pana la 10 ani si chiar

mai mult in cazul leasing-ului imobiliar. Dezavantajul costului ridicat poate fi

compensate, cel putin partial, prin transferarea de impozit: clientul inregistreaza ratele de

leasing drept cheltuieli si diminueaza in acest fel nivelul venitului annual impozabil.

Un inconvenient legat tot de finantare este faptul ca intreprinderea clienta isi

asuma sarcini importante si irevocabile pe termen lung. Orice reziliere este exclusa chiar

daca investitia se dovedeste a fi mai putin rentabila. Durata perioadei de inchiriere poate

fi astfel stabilita incat intreprinderea sa fie dotata permanent cu masinile si utilajele cele

mai moderne si mai productive. Prin aceasta, leasing-ul se dovedeste a fi o alternative

avantajoasa pentru obtinerea unor mijloace de productie de inalta tehnicitate dar foarte

scumpe.

Un argument, de aceasta data in plan contabil, ce pledeaza pentru leasing ca

operatiune avantajoasa este faptul ca leasing-ul nu afecteaza bilantul firmei client. El

ramane neschimbat deoarece masinile inchiriate cat si obligatiile ce decurg din plata

chiriei nu apar in bilant; chiria poate fi considerate ca o cheltuiala a intreprinderii.

Prin faptul ca ratele de leasing raman fixe pe toata durata contactului, se poate

asigura o anumita planificare a cheltuielilor viitoare, cel putin in ceea ce priveste nivelul

chiriilor. In caz d einflatie, chiriasul este avantajat efectuand plati cu bani devalorizati

deja, situatie care confera un anumit confort, o anumita siguranta in afaceri.

La avantajele prezente se adauga faptul ca aproape toti furnizorii permit folosirea

in continuare, dupa expirarea contractului, a masinilor, cerand insa chirii mai reduse.

Exista si forme de practicare a operatiunii in care se asigura de catre firma de leasing si

servicii ca intretinerea si reparatiile; un avantaj indiscutabil, mai ales in cazul unor

instalatii sofisticate si complicate, avand in vedere ca veniturile unei intreprinderi nu se

realizeaza din proprietatea asupra instalatiilor industriale in sine ci prin utilizarea acestor

instalatii.

22


23/62

Alaturi de inconvenientul costului ridicat al operatiunii, alt dezavantaj il

constituie faptul ca neplata impozitului este valabila numai pentru contractile de leasing

de scurta durata. Este evident ca leasing-ul nu s-ar fi putut dezvolta asa de rapid daca

societatile de leasing nu l-ar fi gasit avantajos. Aceasta se traduce in principal prin

rentabilitatea fondurilor investite de societati de leasing, ele beneficiaza de garantia reala

cea mai puternica, proprietatea asupra bunului si in acelasi timp, operatiunea de leasing

are ca efect degrevarea lor de orice risc economic, dar si de alte sarcini, pe care in mod

normal, le are un proprietar.

Inconvenientele principale pentru societatea de leasing le constituie faptul ca este

posibil ca dupa inchiriere, chiar daca nu s-a recupera valoarea, bunul san u mai poata fi

relocate si riscul decurge din utilisarea necorespunzatoare a utilajelor de catre

beneficiari.

Furnizorul benficiaza, la randul sau, de mai multe avantaje, in primul rand,

leasing-ul este metoda care contribuie, in mod efectiv, la promovarea si cresterea

exporturilor, asigura castigarea de noi parteneri, patrunderea pe noi piete,

permanentizarea relatiilor comerciale prin desfacerea indelungata a unor produse.

Furnizorul are posibilitatea, ca pe langa vanzarea cash, si vanzarea pe credit, sa ofere si

varianta leasing.

Prin leasing sunt castigati, noi beneficiary care nu pot sa plateasca avansul in

cazul vanzarilor pe credit sau prin faptul ca o anumita masina este mai intai inchiriata,

pentru a-l convinge pe client de randamentul ei, iar in final acesta va achizitiona masina.

Totodata, furnizorul nu este afectat de datorii, in ciuda refinantarii, deoarece

vanzarea creantelor nu presupune o cerere de credit si reprezinta realizarea unor castiguri

din inchiriere castiguri ce nu au ajuns la scadenta in sprijinul leasing-ului se adauga

operativitatea in tranzactii, neobisnuita la alte procedee commercial-economice;

conditiile de leasing standardizate elimina indelungatele tratative, care se duc, de regula,

la incheierea unor contracte de credit clasice. Exista firme de leasing care deschid

conturi curente unor beneficiary, prin care acestia pot inchiria, in clipa in care au nevoie,

un utilaj oarecare fara sa incheie noi contracte.

Fara a minimize inconvenientele pe care le prezinta, deschide multe posibilitati

in practica commercial-economica si ca urmare, are multe sanse de extindere. Foarte

23


24/62

avantajoasa pentru producator (exportator), este o asemenea forma de operatiuni, care sa

permita asigurarea serviciului pentru echipamentele astfel exportate de catre el insusi si

obtinerea de venituri suplimentare in valuta si , ca urmare, cresterea eficientei sale.

In acest mod, el isi poate imbunatati structura veniturilor de export, in sensul

cresterii ponderii muncii vii in detrimental materiilor prime incorporate. Utilizarea

leasing-ului alaturi de exportul classic are o mare importanta. Dubla posibilitate oferita

clientilor (leasing-ul sau vanzarea), poate debloca tratative ce tind sa se soldeze cu un

esec. Printre aspectele variate pe care le presupune se inscrie si cel decurgand din faptul

ca leasing-ul este o cale de stimulare a desfacerilor in acest context legarea leasing-ului

in planurile de marketing nu se poate face oricum, ci cu discernamant. Trebuie avut in

vedere faptul ca el nu ia locul exporturilor traditionale ci vine sa le sprijine.

Leasing-ul va fi preferat in multe situatii; aici sunt riscuri mai mici in ceea ce

priveste achizitionarea unor masini, care sa se uzeze moral inainte de uzura fizica sau a

esecurilor posibile in cazul integrarii noilor instalatii in fluxul tehnologic al intreprinderii

beneficiare. Clientul are libertatea de a nu achizitiona efectiv utilajul; chiar daca are

indoieli el poate incheia un contract de leasing pentru cateva luni, contract pe care il

poate prelungi, la nevoie, inainte de a se decide asupra cumpararii. Intreprinderea

producatoare, furnizoare de leasing, va acorda o atentie deosebita asigurarii unui service

ireprosabil pentru a se mentine pe piata.

Tratarea leasing-ului din punctual de vedere al marketingului presupune analiza

atenta a pietei astfel incat sa stie in orice moment pentru care produs este oportuna

incheierea de contracte de leasing. Trebuie sa li se spuna clientilor potentiali, ca prin

leasing isi pot pastra rezervele de lichiditati si ca nu sunt supusi unor investitii nesigure.

Toate aceste avantaje vor determina multi clienti sa incheie contracte de leasing.

Producatorii nu trebuie sa uite ca are importanta chiar si mentinerea si consolidarea unui

segment de piata cucerita, pentru patrunderea de piata. Trebuie avut in vedere si alte

avantaje, pe care operatiunea le ofera, si aduse in atentia eventualilor clienti in functie de

analizele de piata, pe zone mai restranse. Acestor doua aspecte li se alatura un altul,

important mai ales pentru conjuncture economica romaneasca, aceala al leasing-ului ca

metoda de privatizare.

24


25/62

Aprecierile cu privire la aceasta problema sunt necesare cu atat mai mult cu cat,

conditiile economice actuale din Romania fac posibila aplicarea sa. Din acest punct de

vedere leasing-ul, presupune, un operator particular care inchiriaza bunuri si utilitati

aflate in proprietatea statului si le foloseste dupa bunul sau plac, in numele sip e contul

sau, cu singura conditie de a nu pierde sau transforma proprietatile de baza.

In acest caz, este necesara specificarea intr-un contract de leasing a conditiilor in

care se face inchirierea, a modului de operare, a pretului de piata si in general a

obligatiilor partilor. Operatorul privat isi asigura toate riscurile comerciale legate de

functionarea bunurilor si inregistreaza toate repercursiunile financiare in cazul in care nu

le foloseste efficient, in schimb, operatorul isi angajeaza personalul, dupa cum la fel de

bine, poate folosi partial sau total personal existent.

Esential este ca el dispune de munca utilizate, asumandu-si functiile manageriale.

De asemenea, operatorul detine un control deplin asupra procesului de productie

propriu-zisa. In alta ordine de idei, in cazul leasing-ului, salvgardarea bunurilor intra in

obligatiile operatorului si le poate folosi drept garantii colaterale, fiind insa obligat ca la

expirarea contractului sa le predea conform intelegerii.

Contractele de leasing sunt considerate, pe plan mondial, ca principala metoda de

privatizare a activitatilor economice, in situatia in care privatizarea proprietatilor nu este

posibila. Privatizarea pe baza leasing-ului, nu implica o procedura stricta, tipizata, ci este

rezultatul unor negocieri. Mai trebuie remarcat faptul ca pasivele intreprinderilor de stat

nu raman in sarcina statului.

Tehnologia contractarii unui imprumut prin leasing

In general, in derularea unui contract de leasing, sunt implicate, in diverse etape

ale procesului de finantare, cel putin cinci parti:

Societatea de leasing;

Clientul sau utilizatorul final;

Furnizorul bunului achizitionat; banca finantatoare;

Societatea de asigurare;

Alegerea bunului si al furnizorului;

25


26/62

In functie de necesitatile clientului, acesta decide asupra caracteristicilor bunului

cat si asupra furnizorului.

Toate detaliile legate de natura bunului (prt, caracteristici tehnice, amanunte

prinvind livrarea, conditii de instalare si punere in functie, in cazul echipamentelor) vor

fi negociate de utilizator direct cu furnizorul ales, societatea de leasing urmand a

respecta in contractul de vanzare-cumparare si in contractul de leasing, toate aspectele

negociate.

Obtinerea ofertei si solicitarea de leasing

Pe baza preturilor negociate cu furnizorul (CIP si DDP) societatea de leasing

intocmeste o oferta generala de finantare, in care se va incadra clientul. Analiza riscului

are la baza atat documentele financiare puse la dispozitie de catre client (bilant, balanta,

cont de profit si pierderi) cat si alte documente solicitate de societatea de leasing

(chestionar de leasing, prezentarea activitatii companiei, business-plan).

Analiza si aprobarea solicitarii de leasing

Evaluarea solicitarii de leasing se realizeaza de catre specialistii societatii de

leasing intr-un interval de timp ce depaseste 48 de ore, in functie de complexitatea

proiectului supus finantarii, societatea de leasing poate solicita clientului informatii

suplimentare referitoare la unele aspecte analizate, raspunsul final al evaluarii urmand a

fi prelungit in functie de furnizarea informatiilor solicitate.

Incheierea contractului

Bunul ce urmeaza a fi achizitionat urmeaza a fi asigurat de catre societatea de

leasing, pe toata derularea contractului de leasing, in optiunea pentru toate riscurile, in

conditiile stabilite cu societatea de asigurari si banca finantatoare , iar prima de asigurare

va fi achitata de catre utilizator, in cazul produselor provenite din import, prima de

asigurare se va calcula la valoarea DDP (delivery duty paid) a bunului.

Livrarea bunurilor

26


27/62

Pot obtine finantare pentru achizitionarea de bunuri in leasing atat personae

juridice, infiintate in baza Legii 31\1990 republicata, cat si personae fizice sau personae

fizice autorizate. Bunurile finantate pot fi noi, din import sau achizitionate de pe piata

romaneasca, sau second hand, caz in care se va efectua o evaluare suplimentara de ctare

specialistii societatii de leasing. Pot fi finantate atat vehicule diverse (autoturisme,

autoutilitare, microbuze) cat si echipamente medicale, telecomunicatii, tehnica de calcul,

imobiliare. Durata contractului de leasing poate varia intre 12 si 120 de luni, in functie

de necesitatile clientului si rezultatul analizei financiare.

Costurile unui contract de leasing sunt:

1.Taxa de management-reprezentand sum ape care societatea de leasing o

percepe pentru administrarea si gestionarea contractului de leasing;

2. asigurarea bonului- acopera toate riscurile asupra unui bun in caz de dauna;

3. taxele de inmatriculare si indigenizare- se refera la taxele ce trebuiesc platite

pentru introducerea in tara a bunurilor de import (prestatii vamale ale comisionarilor

vamali si alte onorarii) si in cazul autoturismelor taxele de inmatriculare in circulatie si

taxele de impozit pe mijloacele de transport.

Documentele necesare analizei

In functie de personalitatea juridical a solicitantului (persoana juridical, persoana

fizica autorizata, persoana fizica), sunt necesare diferite tipuri de documente menite sa

reliefeze bonitatea si capacitatea de plata a acestuia.

In principal documentele solicitate sunt:

1.cererea de finatare sau formularul de comanda, documente tipizate;

2. documentele financiare, care sa prezinte situatie financiara din ultimii doi ani

de activitate;

3. documentele legale (certificate de inregistrare, cod fiscal, certificate

constatator, act constitutive si acte aditionale, etc)

4. declaratia de angajament a utilizatorului;

5. factura proforma, cu o descriere detaliata a bunului si a caracteristicilor

tehnice, a modalitatilor de plata si livrare, pretul si moneda de plata.

27


28/62

Asemanari si deosibiri dintre leasing si alte modalitati de finantare a

Intreprinderii

Leasing-locatiune

Aparent, leasing-ul are natura locatiunii, insa din punct de vedere al utilizatorului

este un procedeu de finantare a invetsitiilor productive, mobiliare si imobiliare, fiind o

cale de remobilizare a investitiilor deja effectuate.

Spre deosebire de chirie, in cazul contractului de locatie, redeventa in cadrul

contractului de leasing cuprinde si ratele de amortizare a bunului, in cadrul leasing-ului

are loc transferal catre utilizator a tuturor riscurilor si responsabilitatilor, care in cazul

locatiunii apartin proprietarului. Prin faptul ca utilizatorul nu este proprietarul bunului,

leasing-ul se aseamana cu locatiunea, desi utilizatorul se comporta ca un bun proprietar.

Leasing- credit

Leasing0ul se aseamna cu un credit de investitie, chiar daca beneficiarul nu

devine imediat proprietarul acestuia, in practica bancile efectueaza operatiuni de leasingin mod direct, prin intermediul unor societati specializate, in cazul creditului, institutia

grevata de sarcini reale (gaj, ipoteca), iar la leasing garantia este chiar dreptul de

proprietate.

Leasing imprumut

Asemanarea rezulta din faptul ca leasing-ul presupune obligatia de restiuire

integrala a finantarii, obligatie ce are aproximativ acelasi continut ca si in cazul

imprumutului.

Leasing-vanzare-cumparare

Contractul de vanzare cu plata in rate se foloseste in special in situatia achitarii

ratelor din veniturile salariale ale persoanelor fizice. In cazul leasing-ului, finantatorul

28


29/62

pastreaza proprietatea, utilizatorului revenindu-I celelalte obligatii si riscuri, spre

deosebire de contractul de vanzare-cumparare cu plata in rate unde dreptul de proprietate

si riscurile se transmit in momentul incheierii contractului, cu unele restrictii ce revin

cumparatorului, convenite sau stabilite prin acte normative, respective interdictia de a

instraina bunul si obligatia de a-l asigura pe perioada platii ratelor. In cazul leasing-ului,

finantatorul pastreaza proprietatea bunului, iar in toate celelalte obligatii, inclusive

riscurile, revin utilizatorului, ceea ce constituie o derogare de la regula potrivit careia

proprietarul bunului suporta riscul uzurii fortuite a bunului.

Redeventele nu aunatura juridical a ratelor, respective de plata a pretului, insa

vor fi deduse in cazul in care utilizatorul isi manifesta dorinta de a cumpara bunul

folosit. O parte din contractele de leasing incheiate, in functie de clause, pot fi incadrate

la contractul de vanzare-cumparare cu plate in rate.

In cazul contractului de leasing financiar partile pot insera o cluza irevocabila de

vanzare la expirarea termenului contractual, situatie in care contractul se aseamana cu

contractul de vanzare-cumparare, cu plata pretului in rate, in care partile au amanat

transferului proprietatii bunului vandut la un moment ulterior realizarii acordului de

vointa.

In general, achizitionarea de bunuri in leasing e mai avantajoasa pentru

persoanele juridice, dat fiind ca isi pot deduce de la impozit cheltuielile effectuate in

cadrul acestui tip de operatiune financiara. Ca persoana fizica nu se pot deduce aceste

cheltuieli, singurul avantaj fiind, ca se plateste in rate. Costul total al bunului e insa mai

ridicat decat daca se achizitioneaza cu plata integrala a pretului, in plusm proprietatea

asupra bunului este transferata nu din momentul incheierii contractului, ci abia la

sfarsitul perioadei de leasing, timp in care nu se poate instraina fata acte de dispozitie.

29


30/62

CAPITOLUL II

Piata de leasing din Romania

Comunicat de presa Decembrie, 2007, Bucuresti 4 decembrie2007

In data de 28.11.2007, a avut loc Adunarea Generala Ordinara a Asociatiei Societatilor

de Leasing din Romania. Acest eveniment a reunite reprezentantii 44 societati member

ASLR, societati de leasing, societati de asigurari, societati de consultanta si audit

financiar.

La aceasta adunare s-a facut o analiza a pietei de leasing la nivel ASLR la 9 luni

2007.

In ceea ce priveste analiza pietei de leasing la nivelul ASLR, in primele 9 luni ale

acestui an s-a inregistrat o crestere a volumului total al contractelor o crestere a

volumului total al contrcatelor de leasing cu 37 % fata de aceeasi perioada a anului

trecut, pana la o valoare de 1775 mii euro.

Membrii ASLR detin o cota de piata de 48% din totalul pietei de leasing din

Romania. Astfel din cele 33 de societati membre:

1.28 societati membre au depus documentatia la BNR pentru a fi notoficate ca

IFN-uri, indeplinind astfel conditiile impuse de Ordonanta 28/266 (Legea IFN) ca

operatori active de leasing financiar.

2. 5 societati memebre n-au depus cerere la BNR si vor continua sa desfasoare

activitatea de leasing operational, in baza OG 51/1997. legea leasingului. Valoarea

bunurilor in primele 9 luni ale anului 2007 a fost de 1320 mii euro.

In functie de tipul contractelor de leasing, leasingul financiar a continuat sa reprezinte

91,2 % din total contracte, in timp ce leasingul operational a reprezentat doar 8,8% din

total, in functiede tipul clientilor, persoanele juridice au continuat sa reprezinte cei mai

importanti clienti ai societatilor de leasing membre ASLR, detinand cca 77,7 % din total

30


31/62

piata; cca 10,2% fiind reprezentat de sectorul public si cca 12,1% reprezinta persoanele

fizice.

Operatiunile de leasing cross-border au cunoscut o crestere de le 2%la 3,7 % din

total piata ASLR.

Ca durata a contractelor pentru bunurile mobile, cea mai mare parte, adica un

procent de 32,5% din valoarea bunurilor sunt incheiate pe 4 ani, 28,6% pe o durata de 3

ani, 25,2% pe o durata de 5 ani, 12,4% pe 1-2 ani si cca. 1,1% pe o durata de peste 5 ani.

Contractele de leasing imobiliar sunt incheiate in marea majoritate pe o durata de 5-8

ani.

Ca obiect al contractelor de leasing incheiate de membrii ASLR in primele 9 luni

pe primul loc se situeaza autovehiculele cu 85,9% din care autoturismele reprezinta

65,65%, iar vehiculele comerciale, autobuze, autoutilitaredetin 20,34%. Pe locul doi se

situeaza echipamentele industriale cu 9,9%, urmate de birotica si tehnica de calcul cu

2,05% si echipamentele agricole cu 0,25%.

Leasing-ul imobiliar desi are o pondere relative scazuta in total finantari, adica

1,54 % se constata totusi o crestere semnificativa (+300%) fata de aceeasi perioada a

anului 2006 cand reprezenta doar 0,45% din total. O crestere importanta auinregistrat si

finantarile pentru echipamente industriale, cu circa 70% fata de aceeasu perioada a

anului trecut.

Ca urmare a schimbarilor intervenite in cadrul legal prin emiterea de catre Banca

Nationala a Romaniei a Ordonantei 28/2006 (legea IFN-urilor) piata de leasing din

Romania este reprezentata de 331 de societati de leasing, care s-au notificat la BNR pana

in luna aprilie 2007. Dintre acestea 213 societati au transmis la BNR documentatia

necesara pentru a fi notificate ca IFN si pentru a indeplini conditiile impuse de lege ca

operatori active, pana la data de 03.08.2007

La nivelul ASLR din cele 33 societati membre, care detinand o cota de piata de

48%, 28 de societati au depus documentatia necesara la BNR (pana la data de

03.08.2006), pentru a fi notificate ca IFN-uri si 5 societati membre vor continua cu

activitatea de leasing operational.

Piata de leasing din Romania este structurata astfel (si procentul in cadrul

ASLR):

31


32/62

1. Firme de leasing affiliate unor banci (8%)

2. firme de leasing affiliate unor producatori sau furnizori de produse (17%);

3. firme de leasing independente(75%)

Numarul membrilor ASLR la sfarsitul trimestrului III era de 33, fata de 38 in primele 9

luni ale anului 2006. Volumul total al contractelor de leasing incheiate de membrii

ASLR pe primele 9 luni ale anului 2007 a atins nivelul de 1375,1 mii euro, in conditiile

unui volum al bunurilor de 1120,6 mii euro. Dinamica evolutiei pietei de leasing poate fi

urmarita si in tabelul urmator (dupa valoarea totala a contractelor):

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 9 luni

2007Societati

membre

ASLR

202,9 340,0 587,6 624,1 850,0 1029,0 1115 1175,1 1375,1

Societati

membre

ASLR*

82,1 82,2 374,4 275,7 550,0 786,0 1100 1156

TOTAL 285,0 422,2 962,0 899,8 1400,0 1815,0 2215 1175,1 1375,1

*Mentionam ca valoaea totala a contractelor de leasing realizate de nemebri ASLR este

estimativa, neexistand o baza de raportare unitara pentru acesti participanti. Estimarile

au fost realizate pe baza informatiilor pe baza informatiilor de presa communicate de

diverse entintati ce actioneaza pe piata leasingului din Romania.

Dupa cum se observa, incepand cu 1999, volumul tranzactiilor de leasing

incheiate la nivelul membrilor ASLR a crescut continuu.

In aceste conditii, la finele trimestrului III 2007, volumul total al pietei de leasing

ASLR a atins un nivel de 1375,1 mii euro. De remarcat este faptul ca realizarile pietei de

leasing pe primele 9 luni ale anului 2007 a marcat o crestere cu 27% fata de aceeasi

perioada a anului 2006.

32


33/62

Leasing-ul financiar a continuat sa reprezinte principala directie de derulare a

contractelor de leasing, asa cum este evidentiat si in tabelul de mai jos:

LEASING FINANCIAR membri

ASLR

LEASING OPERATIONAL membri

ASLR

9 luni 2007 9 luni 2006 9 luni 2007 9 luni 2006

Cross

border

Cross

border

Cross

border

Cross

border

Ne

contracte

91,22% 1,51% 95,8% 0,9% 2,87% - 3,2% -

Valoarea

bunuri

87,51% 3,74% 95,7% 1,5% 2,42% - 2,8% -

Operatiunile de cross border reprezinta pe primele 9 luni 2007, o pondere de doar

3,7% in total piata ASLR, depasind limita de 2%, inregistrata de-a lungul timpului, in

primele 9 luni ale anului 2007, persoanele juridice au reprezentat cei mai importanti

clienti ai societatilor de leasing.

Valoarea bunurilor in leasing pentru personae juridice a reprezentat 77,7% din

total piata, 10,2% fiind reprezentat de sectorul public si ONG-uri, diferenta de cea de

12,1% fiind reprezentata de persoanele fizice. Aceste ponderi s-au mentinut relative

constante pe parcursul anului in curs. De asemenea, in cadrul tuturor utilizatorilor de

leasing se poate face distinctie intre sectorul privat si cel public. Astfel, din totalul de

49.533 contracte incheiate in primele 9 luni 2007 si aflate in derulare in sfarsitul

trimestrulu III, cea 19,9% sunt incheiate de personae fizice, iar sectorul public, sectorul

altor clienti si ONG-urile reprezinta cea. 80,1%.

Cea mai mare parte a contractelor de leasing incheiate in primele 9 luni 2007 a

fost reprezentata de contracte cu furnizori externi: 74,6% din valoarea bunurilor

finantate in leasing, ceea ce reprezinta un procent de 70,2% din numarul total al

contractelor incheiate.

Ca durata a contractelor pentru bunurile mobile, cea mai mare parte, adica un

procent de 23,96% sunt incheiate pe durata intre 4 ani, 21,1% din valoarea bunurilor,

33


34/62

sunt incheiate pe durata de 3 ani si numai circa 9,2% din valoarea finantata a bunurilor

sunt contracte intre 1-2 ani. Structura contractelor de leasing (la nivelul ASLR), in

functie de obiectul contractului, se prezinta astfel:

Tabelul nr.3: Structura contractelor de leasing (la nivelul ASLR)

Obiect contract: % din total 9 luni

2007

% din total 9 luni

2006

Autovehicule 85,99% 90,5%

Autoturisme 65,65% 66,9%

Autoutilitare 23,60%

Vehicule comerciale 20,34%

Autobuze

Echipamente industriale 9,93% 5,9%

Echipamente agricole 0,25% 0,2%

Avioane/vapoare - 0,01%

Material rulant-cai ferate - 0,01%

Altele(birotica, tehnica medicala) 2,05% 2,8%

imobiliare 0,77% 0,25%

Imobiliare-rezidential 0,57% 0,22%

Din analiza datelor furnizate de membrii ASLR rezulta ca cel mai important

segment al pietei de leasing continua sa il reprezinte cel al autovehiculelor. Pondereaacestui segment a ajuns, la finele trimestrului III 2007 la un nivel de85,99% in scadere

fata de anul 2006, cand pentru aceeasi perioada de raportare aceasta era de 90,5%.

Aceasta scadere este compensate prin evolutia pozitiva a ponderii finantarilor in leasing

destinatie echipamentelor industriale unde s-a inregistrat 9,93% in crestere fata de anul

2006 cu 4,03%.

Leasingul imobiliar se situeaza la un nivel scazut ca si pondere in total finantari

(sub 20%) inregistrandu-se totusi, o usoara crestere fata de anul 2006, atat pe sectorul

office cat si residential. Desi exista o evolutie substantiala si constata a pietei de leasing

din Romania, societatile de leasing se confrunta cu o serie de aspecte, dintre care

mentionam:

34


35/62

a) Cadrul legal insufficient structurat: in aceasta perioada s-au aflat in discutii

modificarile la O.G. nr 51/1997, cat si normele metodologice ale Ordonantei 28/2006,

lege privind reglementarea activitatii institutiilor financiare nebancare IFN;

b) manifestarea unei lipse de informare a potentialilor clienti despre operatiunea

de leasing (unde se include si preferinta de natura psihologica a proprietatii asupra

bunului in dauna unui contract de leasing in care dreptul de proprietate asupra bunului

trece asupra utilizatorului numai dupa efectuarea platii integrale de catre acesta);

c) stadiul actual al dezvoltarii economiei nationale;

d) nivelul inca redus al investitiilor straine in Romania;

Una din modalitatile de solutionare a aspectelor mentionate este reprezentata de

activitatea sustinuta a ASLR in promovarea industriei de leasing si a societatilor ce

actioneaza pe aceasta piata.

ASLR a initiat si continuat eforturile de modificare ale cadrului legislative in

stransa colaborare cu toti factorii decizionali din piata, eforturi ce se vor concretize in

urmatoarea perioada de timpla nivel legislative. De asemenea, ASLR isi manifesta

disponibilitatea pentru continuarea dezbaterilor si dialogurilor constructive absolute

necesare crearii cadului normative adecvat desfasurarii de operatiuni de leasing de catre

toate tipurile de companii de leasing, indifferent de apartenenta acestora la o anumita

categorie de actionariat, in conditii de transparenta, reala concurenta si onorabilitate.

Piata de leasing din Romania este formata din cateva mii de agenti economici

care indpelinesc cele doua conditii impuse de lege pentru a fi operatori pe aceasta piata

si anume:includerea activitatii de leasing in obiectul de activitate si un capital social de

ROL 500 mii. Dintre acestea, peste 200 de societati sunt active, iar din acestea 52 sunt

membre ASLR , detinand o cota de piata de 50%.

Piata de leasing din Romania este structurata astfel:

1. Firme de leasing affiliate unei banci (30%)

2. firme de leasing affiliate unor producatori sau furnizori de produse (15%);

3. firme de leasing independente (55%).

35


36/62

Numarul membrilor ASLR la sfarsitul anului 2006 era de 52, fata de 37 la finele

anului 2005. Dinamica evolutiei pietei de leasing poate fi urmarita in tabelul urmator

(dupa valoarea totala a contractelor):

Table 4. Dinamica evolutiei pietei de leasing mii euro-

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Societati

membre

ASLR

202,9 340 587,6 624,1 850 1029 1115 1175

Societati

nemembre

ASLR *

82,1 82,2 374,4 275,5 550 786 1100 1156

TOTAL 285 422,2 962 899,8 1400 1815 2215 2331

Dupa cum se observa, incepand cu 1999, volumul tranzactiilor de leasing

incheiate la nivelul membrilor ASLR a crescut continuu, ina ceste conditii se constata o

crestere de peste 12% a pietei de leasing totala in 2006 fata de anul 2005, crestere

confirmata si de evolutia semnificativa a vlumului de vanzri auto in anul de raportare.

Leasingul financiar, a continuat sa reprezinte principala directie de derulare a

contractelor de leasing, asa cum este evidentiat si in tabelul de mai jos:

Volumul tranzactiilor incheiate

Leasing financiar-membri ASLR Leasing Operational membri ASLR

2006 2005 2006 2005

cross

border

Cross

border

Cross

border

Cross

border

Nr ctr 95,9% 0,8% 94,9% 0,9% 3,3% - 4,2% -

Valoribunuri

95,5% 1,0% 90,9% 2,1% 3,4% - 7,0% -

Operatiunile de cross-border reprezinta, in anul 2006 o pondere de doar 1,0% in

total piata ASLR, mentinandu-se in limita de maxim 2%, inregistrata de-a lungul

timpului. Semnificativ, este faptul ca leasing-ul operational pierde, in mod constant,

36


37/62

terenul in fata leasing-ului financiar, analiza evidentiind o scadere substantiala a ponderii

leasingului operational in piata de leasing. (diminuarea de la 7% la aprox 4%).

Cei mai importanti clienti ai societatilor de leasing au fost si in anul 2006,

persoanele juridice.

Valoarea bunurilor finantate in leasing pentru personae juridice a reprezentat

67% din totalul de piata, 21% fiind reprezentat de sectorul public si ONG-uri, diferenta

de 12% fiind reprezentata de persoanele fizice. Din punct de vedere al originii bunurilor

finantate cea mai mare parte a contractelor de leasing incheiate in primele 9 luni 2006 a

fost reprezentata de contracte cu furnizori externi: 59% din valoarea bunurilor finantate

in leasing. Ca durata a contractelor pentru bunurile mobile, cea mai mare parte sunt

incheiate pe durata intre 3-5 ani , respective 54%, si numai circa 43% valoarea finantata

a bunurilor sunt contractate inte 1-3 ani. Contracte de leasing imobiliar incheiate in

marea mjoritate pe durata 5-8 ani.

Structura contrcatelor de leasing (la nivelul ASLR), in functie de obiectul

contractului, se prezinta astfel:

Structura contractelor de leasing in functie de obiectul contractului

Obiect contract % din total 2006 % din total 2005

Autovehicule: 91,2% 92,7%

Autoturisme 65,5% 61,1%Autoutilitare 31,6%

Vehicule comerciale 25,6%

Autobuze

Echipamente industriale 6,1% 4,2%

Altele (birotica, tehnica

medicala)

2,3% 2,9%

Imobiliare-office 0,4% 0,2%

Cel mai important segment al pietei de leasing continua s ail reprezinte cel al

autovehiculeleor. Ponderea acestui segment a ajuns, la finele anului 2006 la un nivel de

90,5%, in scadere fata de anul 2005, cand aceasta pondere era de 93%. Aceasta scadere

este compensate prin evolutia pozitiva a ponderii finantarilor in leasing destinate zonei

37


38/62

echipamentelor industriale/agricole, unde s-a inregistrat o crestere de la 4,2% la aproape

6% in total vanzari.

Leasingul imobiliar se situeaza la un nivel scazut ca si pondere in total finantari

(sub 1%), inreistarndu-se, totusi o usoara crestere fata de anul 2005. Desi exista o

crestere substantiala si constanta a pietei de leasing din Romania in anul 2006, societatile

de leasing se confrunta cu o serie de aspecte, dintre care mentionam:

1. Cadrul legal insufficient structurat:se afla in discutii modificarile la O.G. nr.

51/1997;

2. manifestarea unei lipse de informare a potentialilor clienti despre operatiunea

de leasing (unde se include si preferinta de natura psihologica a proprietatii asupra

bunului in dauna unui contract de leasing in care dreptul de proprietate asupra bunului

trece asupra utilizatorului numai dupa efectuarea platii integrale de catre acesta);

3. impactul aplicarii noilor reglementari privind organizarea si functionarea

activitatii institutiilor financiare nebancare;

Una dintre modalitatilr de solutionare a aspectelor mentionate mai sus

reprezentata de activitatea sustinuta a ASLR in promovarea industriei de leasing si a

societatilor ce actioneaza pe aceasta piata.

ASLR a initiat si continuat eforturile de modificare ale cadrului legislative in

stransa colaborare cu toti factorii decizionali (BNR, MFP), eforturi ce se vor concretize

in urmatoarea perioada de timp la nivel legislativ.

De asemenea, ASLR isi manifesta disponibilitatea pentru continuarea

dezbaterilor si dialogurilor constructive absolute necesare crearii cadrului normative

adecvat desfasurarii de operatiuni de leasing de catre toate tipurile de companii de

leasing, indifferent de apartenenta acestora la o anumita categorie de actionariat, in

conditii de transparenta, reala concurenta si onorabilitate.

Societatile de leasing din tara noastra pot fi impartite in trei categorii:

1. societati de leasing infiintate de grupuri financiare, care beneficiaza de

finantare, clienti si proceduri de analiza din partea grupului, dar care se conformeaza de

regula unor proceduri rigide si consumatoare de timp;

2. societati de leasing infiintate de producatori si importatori ai anumitori

categorii de bunuri, (autovehicule, bunuri de folosinta indelungata) care beneficiaza de

38


39/62

reduceri de preturi din partea firmelor producatoare si de preturi avantajoasa dar care

actioneaza doar ca instrumente de promovare a vanzarilor;

3.societati de leasing independente, care pentru a se afirma pe piata promoveaza

dinamismul, operativitatea si capacitatea de a acoperi segmente ramase neacoperite de

primele doua categorii de societati.

Principalele probleme inregistrate de firmele de leasing din tara noastra sunt

cadrul legal inca insufficient structurat, lipsa de informare a potentialilor clienti despre

leasing (unde se include si preferinta de natura psihologica a proprietatii asupra bunului

in dauna unui contract de leasing), stadiul actual al economiei nationale si eficienta

redusa a agentilor economici, mediul politic instabil si riscul de tara ridicat, nivelul redus

al investitiilor straine, nivelul ridicat al inflatiei, puterea de cumparare redusa.

Principalele solutii pentru remedierea unora din aceste probleme sunt implicarea

societatilor de leasing in imbunatatirea cadrului legal si o activitate sustinuta a ANSLR

in promovarea activitatilor de leasing si a societatilor ce activeaza pe acesta piata. Avand

in vedere stadiul actual al pietii de leasing, caracterizata printro crestere constanta a

cererii. Concurenta redusa si rate ridicate de profitabilitate, este de astepttat ca acest

sector sa cunoasca o dezvoltare sustinuta in ultimii ani, astfel incat o inventie in acest

sector nu poate fi decat profitabila pe termen lung.

CAPITOLUL III

Aprecierea eficientei unei investitii finantata prin leasing lafirma Mobextrem SRL, Iasi

Particularitati ale activitatii desfasurate de Societatea Mobexpert SRLIasi

Societatea comerciala Mobexpert (sisteme de constructii cu izolatie termica) este

o societate pe actiuni cu un capital social in valoare de 8795 RON. Societatea Mobexpert

este distribuitor si executant, pentru zona Judetului Iasi, al constructiilor din produse

Argisol. Numarul total de salariati este de 60 din care 55 direct productivi.

39


40/62

Argisol este un system de excutie pentru constructii in forma de cofraje din

spuma de polistiren extrudat NEOPOR cu densitatea ridicata, prevazut cu o structura

metalica de rigidizare, in care se toarna diafragme de beton. Structura de beton confera

rezistenta in timp ce cofrajul de polistiren extruda asigura o dibla izolatie termica de

exploatare. Procedeul constructive Argisol se utilizeaza la realizarea cofrajelor si

izolatiilor termice la constructii civile la constructii industriale, socio-culturale, depozite,

piscine.

Obiectvele departamentului de distributie sunt:

Informarea publicului despre sistemul de constructie termoizolant Argisol,

identificarea potentialilor clienti;

Sprijinirea clientilor in rezolvarea problemelor de proiectare, constructie si chiar

de completare a resurselor financiare;

Realizarea importului produselor Argisol direct de la firma producatoare BEWA

Gmbh ARGISOL.

Definitia sistemului Argisol

Sistemul de executie Argisol este un produs german, fiind patenta si purtand

marca inregistrata cu acelasi nume;

Elementele sunt denumite Cofraje pierdute. Cu aceste elemente modulare ce

intra in componenta sistemului de executie se realizeaza in system lego cofraje in

corporate termoizolante pentru pereti exteriori si interiori sau planse din beton pentru

constructii civile sau industriale pana la inaltime maxima de 22 metri sau parter si sapte

etaje la o inamtime de 2,75 metri fiecare.

Cu ajutorul sistemului se pot realize intr-un mod foarte rapid constructii massive

su un nivel superior de izolare termica si cu un aspect architectural care satisfac gustul

fiecarui beneficiar.

Elementele componente primare ale sistemului de executie argisol sunt

reprezentate prin modulele de cofrag, realizate din spuma solida EPS, respective dir

produsul patentat NEOPOR, ignifugat-produs de BASFGermania, cu o densitate de 30

kg/r.3.

40


41/62

Un element modular simplu este realizat in principal in doi pereti longitudinali

microprofilati pe toate fetele, legati intre ei cu schele din abia zincata adanc implantate

in element astfel incat golurile formate prin suprapunerea modulelor sa permita

realizarea continuitatii betonului turnat. Rigletele mediane din tabla zincua sunt profilate

la randul lor astfel incat sa permita pozitionarea rapida a armaturilor fara posibilitatea de

deplasare a acestora pe parcursul operatiunii de turnare a betonului.

Lucrare de Disertatie.doc

Documents

Transcript of Lucrare de Disertatie.doc