LUCRARE DE ATESTAT sculptura.docx

8/18/2019 LUCRARE DE ATESTAT sculptura.docx

1/21

LUCRARE DE ATESTAT

Buzatu Ionut

SPECIALIZAREA SCULPTURA

2014

Naist

PROFESOR COORDONATOR :Taicutu Gabriel


2/21

Cuprins

1.Argument

2.Continut propriu-zis

2.a)Compozitiefgurativa

2.b)Compozitie incorelatie cu muzica

3.Structura lucrarii

4.Tehnica e lucru

4.a)Turnare in !psos

4.b)."efnirea in lemn

#.$ibliografe

%.Ane&e


3/21

1.Argument

'ucrarea e atestat intitulata (aist* porneste e la afrmatia +Sensule&isten,ei i atoria fecrui om este crea,ia.+(/rice simplitate este ocomple&itate rezolvat.*

'ucrarea e 0ata este reprezentarea unei 0orme sinoase o 0orma curbataserpuitoare atorata liniei sinoase .'inia sinoasa este o linie serpuitoarecotita o linie curgatoare ampla .

!nca in antichitate e can s-a escoperitsunetul care pe parcurs s-a ezvoltat aungan la

asa numita muzica in epoca contemporana insacu greu vei gasi meloii in care mitologiculinstrument al lui an sa fe mai bine pus in valoareecat in selectia alcatuita pentru colectia sunetulmagic al naiului. 5uzica sa eterica are cevanepamantesc. Sonoritatile sale sunt blaineezoterice linistitoare6 provin in insasi puritateanaturii precum picaturile e ploaie care ca pesupra0ata valurita a apei sau precum cantecul

pasarilor care insoteste cursul unui parau emunte. Acestea au o putere magica ce necalmeaza ne inspira ne improspateaza si neregenereaza.

!nstrument cunoscut in cele mai vechi timpurinaiul a revenit in atentia melomanilor epretutineni abia in secolele al 7!7-lea si 77 promovat e virtuozitateainterpretilor romani eveniti celebri printre care 8anica 'uca "amian 'ucasi 9heorghe :amfr e ale caror calitati te vei putea bucura in voiecomanan colectia noastra.

"aca suntem in aceasta gama a muzici si a sunetului putem vorbi si espreans ansul nu poate e&ista 0ara muzica ar totoata ansul imbraca 0ormamuzici el transmite sentimentele si traiirile puternice reate e muzica .Aceasta 0orma este o 0orma sinoasa si totoata o reprezentare a ansuluiatorita 0ormei ce o imbraca. Aceste 0apt ma caracterizeaza ast0el prinmuzica si ans iniviul isi schimba caracterul muzica este interpretarea


4/21

specifca a e&istentei umane in ea se afrma o atituine 0ata e viata* muzica fin o imensiune psiho-emotionala a omului.Totusi flosofa cucaracterul ei logic riguros n-a putut sa marginalizeze importanta sinecesitatea muzicii ca 0enomen social caci aca s-ar e&clue muzica insocietate e&istenta umana ar evenii una*goala* si (uscata*.

5uzica poate f inteleasa sub mai multe imensiuni in epenenta e0unctiile sale e e&emplu muzica ca arta sau muzica ca psiho-terapie.!n celin ultim caz presupune 0aptul ca finta noastra nu poate f abstractizata e0onul sau meiul sau e anturaul sau ambianta in care se a;a caci acesteail preispun spre o anumita rezonanta si stare su;eteascasi aca ee&emplu persoana se a;a intr-o stare melancolica sau epresiva atunci prinmuzica ea poate sa epaseasca aceste stari e a f . Aceasta presupune cae&ista mereu o eschiere sistemica intre ambianta finta si muzica.5uzicaeste una intre cele mai importante 0orme ale e&istenteiin acest sensflosofi afrma ca une se termina cuvintele e acolo incepe muzica.

5uzica ansul si arta sunt un limba superior e comunicare. / 0orma ee&presie pshiho-emotionala cu mult mai pro0una cu mult mai reverbativae rezonanta interioara.utem spune ca muzica nu are 0unctie numai ecomunicare ci si e a trezi unele stari pshiho-emotionale mai acentuate simai puternice ecat oricare alte 0orme.5uzica pe care un inivi o asculta iiefneste insusi caracterul. 'ucrarea intitulata (aist* efneste omul cainsusi senusul sau este creatia. rin aceasta lucrare se poate observa ca

atoria fecarui om este creatia artistul prin insusi aparenta lui este osimplitate ar prin pro0unzimea lui si intran in su;etul lui artistul evine ocomple&itate un univers al creatiei o lume a contrastelor.

'ucrarea este reprezentata e un naist un persona ce canta la un nai prinacest act naistul isi e&ercita si isi arata creatia sa in spatele caruia sta multamunca si e&ercitiu .

'ucrarea e 0ata (aist* prezinta o impunatoare verticalitate ceea ce reaeleganta simplitateatraitia si caracterul puternic. Capul usor aplecatlateral efneste trairea intensa a muzicii sentimentul primorial reprezentate creatia sa.

Ca sa intelegem semnifcatia lucrarii intitulata (aist* pornim e laefnirea acestuia si anume ca acest persona (artist* auce si reprezinta cusine o inaltare a fintei umane rean o imensiune mai speciala a finteiumane .Arta fin o mani0estare spirituala specifca ea realizeaza ocunoasterea a omului prin intermeiul imaginilor sensibile


5/21

e&presive.Creatorul si receptorul operei e arta angaeaza mereu in procesule valorizare o imbinare a 0unctiilor rationale cu cele ale imaginatiei si asensibilitatii./biectul cunoasterii artistice il constituie conitia umana siimplicit vorbim espre om espre transpunerea uratului in natura incontemplarea 0rumosului in arta.Creatia artistica utilizeaza limbae specifcesi i0erite genuri e e&emplu cuvantul in poezie roman 6 culoarea in pictura 6sunetul in muzica si materiale concrete in sculptura.

!nsa opera e arta in ceea ce are ea specifc consta in aparitia lumiiimaginare pe care o vehiculeaza respectivul limba si chiar procesulreceptarii. 5esaul artistic apare oar atunci can reconstituim sireproucem printr-o comple&itate aparenta si o complicitate a0ectiva cuopera ast0el putem aunge la un ansamblu e intelesuri simboluri personae si chiar si intelegerea unor mesae ascunse reate e i0eritelimbae artistice precum puncte linii s.a.m.. asaar putem spune ca operafnita este e0apt o schematizare a unei ieii un proiect e lume care vaeveni valoare estetica numai atunci can receptam universul imaginar.

/pera e 0ata semnifca totoata si esteticul in arta care nu se reuce oarla arta ci si la valoare e&presiva a acestuia . rin muzica personaul isi poatearata sensibiliatatea lui 0ata e creatia sa creatia sa evenin o arta o artacare este omeniul esteticului prin e&celenta.

2.Continutul propriu-zis

Un scurt istoric al naiului ...

ornin e la cel mai simplu tip e ;aut an care se in0atiseaza sub 0orma

unui manunchi e tuburi e imensiuni i0erite e susceptibil e presupus caacest instrument a insotit mani0estarile artistice ale omului inca in zoriie&istentei sale. Coborat in mitologie an ful lui


6/21

!n morminte ateaza in epoca elenistica si romana la Tomis si Calatis au 0ostescoperite inele pe care erau gravati 0auni cu nai bazorelie0ul altuit inperetele unui sarco0ag in epoca romana escoperit in /ltenia il in0atiseazape zeul an cu un instrument asemanator celui in zilele noastre.

Ca >n cazul at?tor mari inventii ale umanitatii nu cunoastem nici inventatorulnaiului. Cert e ca anterior cu circa %@@@ e ani e la inventia portativuluimuzical sunetele muzicale au 0ost efnite oronat >n aceasta legatura ebete e trestie care era naiul primorial. 'egena spune ca naiul ar f 0ostinventat e an zeul naturii la vechii greci.Teoria con0orm careia naiul ar faparut initial oar >ntr-o singura zona e pe glob e cu totul neaevarata.Arheologia si istoria au evientiat prezenta naiului >n toate colturile lumii.

0oarte curios ca 0orma sa nu i0era aproape eloc fin chiar ientica spreeosebire e celelalte instrumente traitionale si >n ciua punctelor carinalei0erite >n care a 0ost escoperit6 >n vremuri >n care miloacele e transporterau cele primitive si nu permiteau traversarea unui ocean spre un altcontinent. "e parca o singura persoana l-ar f asezat >n toate colturile lumiila >nceputurile acesteia.

Acum câteva mii de ani în urma …

Se pare ca naiul a 0ost e la >nceput creat ca instrument e sine statator. 'a0el ca >n biologie iata ca ne con0runtam si aici cu o teorie creationista si unaevolutionista. Aceasta in urma vrea sa argumenteze ca naiul ar f evoluatin ;uier prin aaugarea mai >nt?i a uneia apoi a mai multor tevi. /r;uierul a continuat sa e&iste p?na >n ziua e azi ram?n?n >nsa unprotoinstrument Bnu acopera o gama).

aiul este un instrument muzical e su;at alctuit intr-un grup e tuburisonore e imensiuni i0erite lipite unul l?ng altul Bla naiul rom?nesc >ntr-olinie uor concav) >n orinea lungimii lor. aiul seacoreaz prin ceara e albine care se introuce intuburi. Cu c?t mai mult cear are un tub cu at?t maimare este >nlDimea sunetului corespunztor aceluitub.


7/21

2.a)Compozitie fgurativa

Compozitia fgurativa se efneste prin aceea compozitie care se bazeaz pe

reprezentarea plastic i uor ientifcabil a finDelor i obiectelor inrealitate.

2.b)Compozitie fgurativa ritmica in corelatie cu muzica

Compozitia fgurativa ritmica in corelatie cu muzica este acea compozite ce

se bazeaza pe o reprezentare plastica si usor inentifcabila a fintelor siobiectelor in realitate corelate cu instrumentele muzicale si emotiile muziciice ii inspira publicului care analizeaza lucrarea o sensibilitate si emotiepro0una.

Compozita fgurativa ritmica in corelatie cu muzica transcee o ambianta si osimplitate aparenta ar totoata este o comple&itate rezolvata.

3.Structura lucrari

Sculptura este prin esenta sa ceva static care nu se schimba insa in acest

omeniu al artei se uce mereu o lupta pentru a sparge granita intremiscare si nemiscare viata si neinsu;etire. Eezultatul acestei lupte este omaniera e sculptura abstractizata. iatra evine imateriala evine viata.$ronzul evine Timp si emurire. Se anuleaza eci conceptia clasica espresculptura relevan o imensiune cu totul noua si neasteptata. FCeea ce estereal spunea $rancusi nu este 0orma e&terioara ci esenta lucrurilor.ornin e la acest aevar nu poti e&prima esenta realului imitan supra0atae&terioara a lucrurilor*.

4.Tehnica e lucru

CrochiuriG schi,e e iee pe tema aleas.


8/21

Armtur pentru lutG s>rm groas i subtire prins >n cuioare pe o plac elemn B;uturai ac este nevoie)

regtirea lutului care trebuie s aib o consisten, omogen

rin augare se pune pe armtur lut p?n se aunge la 0orma orit4.a)Turnarea !n ipsos"

• Hninte e turnarea ipsosului ungem lutul cu ap i spun pentru a nu

se lipi ipsosul e lut.• Turnarea se 0ace in mai multe buc,i numite capace B stihluri) e

i0erite imensiuni >n aa 0el >nc?t s ias uor e pe lut• "espr,irea buc,ilor se 0ace cu tbli,e sub,ire• Capacele Bstihlul ) se unge cu sapun sau cu o Bsolu,ie e stearin i

petrol) se 0ac ou capace pentru a ,ine stihlul• "upa ce am turnat negativul se lasa negativul 3@ e minute upa

care incepem sa scoatem negativul si sa inepartam lutul e penegativ.


9/21

• Se unge negativul cu sapun la interior se unesc buc,ile Bcu tot cucapace) cu ipsos up care se toarn ipsosul.Bse poate pune si o micaaramatura in sarma groasa pentru a intari rezistenta)

• "upa circa #@ e minute putem ineparta negativul upa pozitivaste0el aungem la 0orma fnala a pozitivului .

4.b)#efnirea in lemn"efnirea in lemn se 0ace cu autorul instrumentelor Galta si ciocan . Avanca moel mulaul e ipsos putem incepe efnirea in lemn cu autorul alti sia ciocanului

'emnul in care efnm lucrarea trebuie sa fe unul moale .


10/21


11/21


12/21


13/21


14/21


15/21


16/21


17/21


18/21


19/21


20/21


21/21

$ibliografe

• 9oogle istoricul naiului• Sculptura• "ictionar e sculptura• Arta si creatie

LUCRARE DE ATESTAT sculptura.docx

Documents

Transcript of LUCRARE DE ATESTAT sculptura.docx