Cuprins

Introducere.........................................................................................................................................2

Capitolul I. Contractul- izvor de obligații.

1.1 Noțiunea de contract..................................................................................................................31.2 Contractul ca act extinctiv și constitutiv de drepturi..................................................................51.3 Contractul ca act translativ de drepturi.......................................................................................6

Capitolul II. Caracteristicile contractului de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare

2.1 Noțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare.......................................17

2.2 Accesoriile bunului- obiect al contractului de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare......18

3.3 Prețul răscumpărării.................................................................................................................19

2.4 Repararea prejudiciului cauzat până la răscumpărare...............................................................20

2.5 Efectele dispunerii de bun până la răscumpărare și termenul de răscumpărare.........................21

Capitolul III. Partea practică.........................................................................................................23

Concluzie.......................................................................................................................................28

Bibliografie...................................................................................................................................29

Anexe............................................................................................................................................30

Introducere

Astăzi, mai mult ca niciodată, trăind într-o societate bazată pe condițiile de piață, avem

nevoie de satisfacerea necesităților zilnice prin intermediul așa-numitului ”schimb” de mărfuri,

bunuri prin intermediul banilor. Orice activitate pe care o desfășurăm este reglementată de lege,

de stat prin contractul social sau contractul de vînzare-cumpărare, prin intermediul căruia se

efectuează tranzacțiile între cetățeni. Această situație prezentă l-a determinat pe L. Josserand să

remarce faptul că ”trăim tot mai mult de o manieră contractuală”1.

1 - L. Josserand, Apercu general des tendances actuelles de la theorie des contrats, RTD civ, 1937.

Dacă în trecut contractul a semnificat doar ”luxul” ce și-l puteau permite numai aristocrații,

doar anumite categorii de persoane, atunci astăzi nu ne putem imagina viața fără aceste

contracte, ele sunt la îndemâna tuturor, începând de la procurarea hainei , produselor alimentare

sau alte necesități zilnice ți terminând cu procurarea locuințelor, maținilor și alte bunuri

costisitoare.

În lucrarea de an îmi propun să descriu o anumită categorie de contracte de vînzare-

cumpărare și anume răscumpărarea, care este un contract numit, avînd reflectare în art. 786,

Codul Civil al Republicii Moldova. De asemenea voi analiza și contractul ca izvor de obligații la

general, voința juridică element indispensabil în apariția raportului juridic civil, despre

contractul de vînzare-cumpărare, subiectele, caracterele juridice, condițiile de valabilitate ale

contractului și alte elemente specifice.

Capitolul I. Contractul- izvor de obligații

1.1 Noțiunea de contract

Noțiunea de ”contract” a apărut încă în trecut, în Roma Antică, care a evoluat de-a

lungul timpului, plecând de la contractele numite, formaliste și concrete. Aceste definiții au dus

la elaborarea unei teorii a contractului de către Domat2 și Pothier3 care au îndreptat lumea spre o

concepție ”voluntaristă”4.

Cuvântul ”contract” vine de la latinescul contractus , derivat, la rândul lui, din

contrahere, ceea ce înseamnă a aduna, a reuni, a conchide a încheia – definitiv – o afacere, o

operațiune. Acest termen nu este suficient de explicit. Pentru a-l înțelege mai bine e necesar de

apelat la ”convenție” care este utilizată frecvent în calitate de sinonim.

Noțiunea de convenție vine de la latinescul ”coventio” , care derivă din convenire, ceea

ce înseamnă a veni împreună ori a fi de acord. A încheia un contract semnifică : ”a se pune de

acor cu privire la ceva”, de aici și rezultă o condiție de validitate a contractului de vînzare-

cumpărare și anume voința sau consimțământul (a consimte la încheierea contractului). Astfel, se

poate defini convenția ca fiind un acord de voință între două sau mai multe persoane, în vederea

producerii de efecte juridice. În doctrină s-a conturat și deosebirile dintre convenție și contract,

diferența între aceste noțiuni fiind de la gen la specie, ceea ce le separă și le conferă o identitate

proprie fiind tocmai conținutul obligațional al contractului. Spre deosebire de doctrină, Codul

Civil francez și Codul Civil român folosesc aceste două definiții ca fiind identice, fără deosebiri.

2 -Jean Domat sau Daumat ( 30  noiembrie  1625 - 14  martie  1696 ), jurist francez, născut în Clermont-Ferrand în Auvergne . El este lider al mişcăriiraţionaliste în Franta în sec XVII   şi a da un impuls decisiv.3 - Robert Joseph Pothier, jurist francez (9 ianuarie 1699 – 2 martie 1772). 4 J Ghestin- La notion de contract.

2

Conform Codului Civil al României, art. 942  ”contractul este acordul între douã sau

mai multe persoane spre a constitui sau a stinge între dânsii un raport juridic” și art. 948

”Conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt : 

                 1. capacitatea de a contracta ; 

                 2. consimtamântul valabil al partii ce se obliga ; 

                 3. un obiect determinat ; 

                 4. o cauza licita” subânțelegem că legea României nu face diferențiere între aceste

două noțiuni, folosindu-le cu același sens. Codul Civil al Republicii Moldova, spre deosebire de

cel român, nu confundă aceste noțiuni de convenție și contract, folosind o singură noțiune și

anume contractul5.

Cele două noțiuni, deși au rădăcini diferite, cum trahere pentru contract și cum venire

pentru convenție- exprimă aceeași idee, a întâlnirii concordante a două sau mai multe voințe,

adică un acord de voințe în scopul de a produce efecte juridice.

După cele menționate mai sus, în literatura de specialitate există diferențieri între

contract și convenție, la fel ca și în legislația din Republica Moldova. Convenția reprezintă

genul, iar contractul – specia. Prin urmare, dacă orice contract este o convenție, nu orice

convenție este un contract. Dacă orice contract este generator, izvor de obligații, nu orice

convenție generează obligații (spre exemplu cesiunea de creanță, delegațiunea).

Potrivit celei de-a doua ediții a ”Vocabularului juridic Capitant”6, ”în actul juridic,

voința reclamă în mod necesar o intenție, căutarea deliberată a efectului de drept, pe care actul

este destinat să îl producă” . Ceea ce face, așadar, specificul unui contract, este că acesta

produce efecte juridice. Ca urmare a unui acord de voințe. Voința este, mai întâi, ”facultateade a

voi; aptitudinea de a înțelege consecințele unui act și de a se decide; actul de voință este un

element constitutiv al consimțământului necesar la formarea actului juridic, care cuprinde un

element psihologic, adică voința internă și un element de exteriorizare, adică voința declarată”

Potrivit sistemului normativist piramidal al lui Hans Kelsen7, contractele individuale se

situează în înlănțuirea normelor obiective, care constituie dreptul obiectiv. Un acord de voințe

poate produce efecte juridice, întrucât o normă legală (dreptul obiectiv) situată deasupra

acordului de voințe exprimat, îi permite nașterea, crearea de efecte juridice.

5 Codul Civil al Republicii Moldova, Cartea a treia, Titlul II, Despre contracte în general, Capitolul I, începând cu art. 666. 6 - Vocabulaire Juridique Capitant, 1988, sub îndrumarea lui G. Cornu7 -H. Kelsen (11 oct 1881 – 19 apr 1973), La theorie juridique de la Convention dans Archives de philosophie du droit et de sociologie juridique, dixieme annee, a fost considerat unul dintre cei mai importanți jurițti ai secolului XX.

3

1.3. Contractul ca act extinctiv și constitutiv de drepturi

Numeroase contracte au ca principal efect stingerea unui drept. Un exemplu celor expuse

anterior , cu privire la remiterea de datorie, ar putea fi generalizat, având în vedere contractele

abdicative 8 . Remiterea de datorie este un contract cu forță obligatorie, asemănătoare vânzării

(sau a oricărui alt contract), chiar dacă niciuna dintre părți nu este ținută la executarea unor

prestații pozitive sau la abstențiuni reciproce (atitudini specifice creditorului și debitorului

obligațiilor născute din contract, calități întrunite de ambele părți ale contractului).

Apoi contractul de tranzacție, care stinge dreptul de a acționa în justiție (și nu dreptul

substanțial), chiar dacă stipulează și alte prestații, pe care părțile trebuie să și le execute reciproc,

are un efect abdicativ, interzicând părților să promoveze o acțiune, având ca obiect chiar

prestațiile asupra cărora părțile au convenit prin tranzacție. Forța obligatorie a acestui tip de

contract constă tocmai în convenția părților de a preveni nașterea unui litigiu sau de a soluționa

litigiul existent înter ele, convenție care, încheiatu în conformitate cu cadrul legal existent,

împiedică părțile de a mai acționa în fața justiției cu același obiect.

Părțile au renunțat astfel la dreptul lor de a acționa, drept care s-a stins, așadar, prin

tranzacția încheiată.

În ceea ce privește contractul ca act constitutiv de drepturi sau situații juridice, contractul

poate fi observat nu numai ca fiind generator de obligații, ci și ca generator de drepturi sau de

situații juridice, în afara conținutului său obligațional. Astfel, în cazul promisiunii unilaterale de

vânzare, doctrina este unanimă în a considera acest contract ca fiind generatorul unui drept de

opțiune potestativ pentru beneficiar, care poate accepta sau nu oferta emisă, în termenul

prezentat în ofertă

O situație similară se întâlnește în cazul contractelor- cadru9. Aceste contracte, fără a

conține obligații concrete, au ca singur obiect, fixarea prealabilă a modalităților de încheiere sau

conținutul contractului ulterior, în cazul în care asemenea contracte urmează a fi încheiate. Este,

spre exemplu, situația vânzării în serie a anumitor bunuri – locuințe, active comerciale, etc.,

vânzarea care este precedată de formarea unui contract – cadru în baza căruia se vor încheia în

concret toate celelalte contracte de vânzare.8- acte abdicative- acte prin care se renunță la un drept înainte de a se fi făcut acceptarea cerută de lege pentru dobândirea lui.9 - Contract-cadru - reglementare cu caracter normativ care stabileste conditiile minimale pentru relatiile comerciale dintre operator si utilizator.

4

1.4. Contractul ca act translativ de proprietate

Luând ca exemplu contractul de vânzare-cumpărare a unui bun corporal, în cadrul căruia

diferența dintre forța obligatorie și conținutul obligațional apare într-o manieră convingătoare,

arătăm că în cazul unui asemenea contract părțile nu sunt ținute doar de obligațiile asumate :

predarea bunului și plata prețului, dar și de efectul translativ al contractului. Ce reprezintă însă

acest drept translativ? În principal, trebuie să acceptăm concluzia potrivit căreia, de îndată ce

clauzele prevăzute în contract pentru transferul proprietății au fost realizate,proprietatea este de

drept strămutată la cumpărător, vânzătorul nefiind obligat să transfere proprietatea, dar, cel mult,

să nu-l împiedice pe cumpărător să o posede și să o folosească (obligații ce sunt mai degrabă

caracteristice garanțiilor de evicțiune și pentru vicii, pe care vânzătorul le datorează

cumpărătorului).

Din punct de vedere al contractului ca act translativ de proprietate, pentru ca să fie

considerat translativ de proprietate, este necesară a fi îndeplinită obligația de ”a da”, care constă

în transferul proprietății unui lucru, sau, în sens larg – transferul oricărui drept real asupra unui

lucru.

În literatura juridică franceză s-a susținut o teorie extrem de interesantă, conform căreia

obligația de ”a da” este imposibilă, întrucît rezultă dintr-o contradicție în termeni. Aceasta pentru

că transferul proprietății în dreptul francez este un efect legal al acordului de voință în anumite

contracte și nu poate constitui obiect al obligației uneia dintre părți. În dreptul francez, transferul

proprietății depinde eminamente de voința părților, ele și numai ele putând decide transmiterea

proprietății către altă persoană, fie cu titlu gratuit, fie – oneros. Excepțiile de la acets principiu

sunt considerate anormale (spre exemplu - exproprierea).

Transferul proprietății este întotdeauna un efect legal, automat al contractului, care se

produce de plin drept, în ciuda diversității de evenimente de natură să declanșeze acest efect.

Debitorul nu poate fi obligat niciodată în mod direct să dea un lucru, ci să facă, cel mult,

acele acte materiale de care dreptul pozitiv leagă transferul proprietății.

Tot ceea ce depinde de voința individuală, afirmă doctrina franceză, se comprimă în

cuvântul ”a face”, a nu face fiin o variantă a obligației a face, iar obligația de a da nu există.

Spre exemplu, în cazul unei vânzări cu termen, transferul proprietății este amânat prin

voința părților până la îndeplinirea termenului. Odată ce a fost îndeplinit termenul, transferul

proprietății se realizează de plin drept, acest transfer neconstituind obiect al obligației

vânzătorului. La fel se pune problema în cazul vânzării de bunuri determinate generic, situație în

care transferul se realizează de drept în momentul individualizării bunurilor.Identică este situația

5

în cazul vânzării cu clauza de rezervă a proprietății, până la achitarea integrală a prețului,

transferul proprietății fiind, în acest caz, un efect legal al contractului de vânzare, declanșat de

plin drept de chiar voința părților, în momentul în care vânzătorul primește prețul sau ultima rată

din preț. Într-adevăr, efectul translativ de proprietate este precedat de o obligație care urmează a

fi îndeplinită prioritar. Aceasta nu înseamnă totuși că transferul proprietății se confundă cu

îndeplinirea obligației, ele având sensuri total diferite.

Apoi, obligațiile de a da și de a face sunt fondate pe o diferență de obiect, una purtând

asupra unui drept de transmis, cealaltă asupra unui act de îndeplinit.

Dacă părțile au amânat transferul proprietății până, spre exemplu, la data încheierii unui act

autentic, reiterarea10 consimțământului devine necesară. Aceasta va produce un dublu efect: atât

executarea unei obligații de a face – încheierea unui act autentic, cât și executarea obligației de a

da – transferul proprietății.

Distinsul autor francez Ph. Simler11 arată că deși obligația de a da ”nu există niciodată în

formă pură”, fiind disimulată, de cele mai multe ori, de obligația de a face , nu înseamnă că

obligația de a da nu există sau că nu produce efectul său specific- transferul proprietății. Aceasta

și pentru că dreptul- noțiune abstractă, a încetat de a mai fi confundat cu lucrul – noțiune

concretă, asupra căruia poartă.

În definitiv, transferul proprietății este întotdeauna un efect legal al unor anunite contracte,

denumite contracte translative de proprietate. Părțile consimt la un asemenea transfer, de îndată

ce ele decid să încheie un asemenea fel de contract. Apoi, transferul proprietății se declanșează

de plin drept de către un eveniment sau o formalitate prevăzută de contract sau lege, spre

exemplu un termen, forma autentică a contractului, etc.

Așadar, transferul proprietății este un efect legal al contractului și nu un efect al executării

obligației de a da, aparțnând vânzătorului. Niciun text de lege nu îi permite cumpărătorului să

pretindă de la vânzător transferul proprietății. Aceasta se realizează automat prin acordul de

voință intervenite între părți.

După opiniile juriștilor francezi, nu trebuie confundate esența și natura contractului de

vânzare. Într-adevăr, prin natura sa, contractul de vânzare transferă proprietatea bunului vândut

către cumpărător. Dar nu este de esența contractului de vânzare ca acest transfer de proprietate să

se producă imediat. Părțile, prin voința lor, pot întârzia acest transfer, spre exemplu, în cazul

vânzării bunurilor de gen sau al vânzării de bunuri viitoare. În cazurile respective nu se poate de

afirmat faptul că aceste contracte nu sunt translative de proprietate su sunt mai puțin translative.

Contractul în această situație produce un efect obligatoriu, deși nu imediat, translativ de

proprietate și anume crează obligația de transfer al proprietății lucrului vândut. Teoria este

10 - reitera - a enunța a doua oară, a repeta.11 - Philippe Simler, profesor emerit la Universitatea Robert Schuman din Strasbourg, onorific decan al Facultății de Drept, Științe politice și gestionare.

6

valbilă cu atât mai mult că în prezent deseori un contract de vânzare nu se încheie instantaneu

(solo consensu), ci progresiv, contractul final fiind pregătit prin ”contracte provizorii”, adică

promisiunile de a contracta, antecontracte,etc., la încheierea cărora consimțământul părților nu

este translativ de proprietate, ci numai generator de obligații (inclusiv a obligației de a da, care

se va realiza printr-un nou consimțământ al părților). În unele dintre aceste ”contracte

preparatorii”12, părțile contractante subordonează transferul proprietățiisurvenirii anumitor fapte,

cum ar fi obținerea unei autorizații, plata prețului sau o altă obligație consemnată de părți. În alte

situații, legea condiționeaza transferul dreptului de proprietate, adică forma contractului încheiat

necesită a fi autentică, până ce nu va fi îndeplinită această condiție nu poate fi transmis dreptul

de proprietate de drept.

Capitolul II. Caracteristicile contractului de vânzare-cumpărare cu pact de

răscumpărare

2.1 Noțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare.12 - Ioan Popa, Contractul de vânzare-cumpărare, Universul Juridic, București,2008.

7

Dacă în contractul de vînzare – cumpărare vînzătorul şi-a rezervat dreptul de

răscumpărare, aceasta se face prin declaraţia vânzătorului faţă de cumpărător că va

exercita dreptul de răscumpărare. Declaraţia nu necesită forma stabilită pentru contractul

de vinzare- cumpărare.

Vânzarea cu pact de răscumpărare este o varietate a contractului de vânzare – cumpărare

supusă unei condiţii rezolutorii exprese, care constă in dreptul ce şi-l rezervă cumpărătorul de-a

relua lucrul vândut, restituind preţul şi cheltuielile suportate de cumpărător într-un anumit

termen.

Restituirea vânzătorului a bunurilor răscumpărate are efect retroactiv, acţionând atât în

privinţa cumpărătorului, ai suscesorilor lui în drepturi, cât şi a terţelor dobânditori, cu excepţia

când terţul dobânditor invocă dobândirea dreptului de proprietate asupra unui bun ( imobil ) prin

posedarea lui o anumită perioadă ( Art. 332. Uzucapiunea imobiliară 13) sau posesia de bună

credinţă in materia bunurilor mobile ( Art. 331 14).

Vânzătorul poate cere răscumpărarea de la cumpărătorul iniţial, cât şi de la oricare alt

cumpărător mai departe. Urmează de menţionat că este indiferent, dacă în contractul de vânzare

a terţului achizitor fusese sau nu prevăzută clauza de răscumpărare în folosul vânzătorului

primitiv, cu excepţia vânzării unui imobil, deoarece cumpărătorul de bună-credinţă, ce n-a

cunoscut pactul de răscumpărare din contractul iniţial, este protejat de dispoziţia art. 331. În

afară de vânzător, răscumpărarea poate fi exercitată de un cesionar ( persoana căreia prin

contract i-au fost transmise drepturile ), de creditorii săi şi de moştenitorii săi, fiecare moştenitor

având dreptul să ceară răscumpărarea numai în ce priveşte cota sa parte.

Vânzarea cu pact de răscumpărare ca regulă o folosesc cei, care având nevoie de bani, îşi

vând bunurile cu intenţia că în termenul prevăzut pentru răscumpărare, să dobândească sumele

necesare pentru a redobândi proprietatea bunurilor vândute. După conţinutul şi efectele

survenite, facultatea de răscumpărare se foloseşte ca o modalitate de credit, întru ocolirea Legii

cu privire la gaj ( Legea 449-XV/2001 ).

Condiţia răscumpărării urmează în mod obligatoriu a fi stipulată in contractul de vânzare-

cumpărare. In caz contrar vânzarea se consideră simplă, iar răscumpărarea constituie o revânzare

in condiţiile căreia părţile urmează să achite taxele respective de mutaţie.

13 -art. 332, Codul Civil al Republicii Moldova, ”uzucapiunea imobiliară”. ”Dacă o persoană, fără să fi dobîndit dreptul de proprietate, a posedat cu bună-credinţă sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a 15 ani, aceasta devine proprietarul bunului respectiv”. 14 - art. 331, Codul Civil al Republicii Moldova, ”  (1)Dobînditorul de bună-credinţă dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului mobil şi în cazul în care cel care a dispus de bun nu era proprietarul lui. Nu există bună-credinţă cînd dobînditorul ştia sau trebuia să ştie că cel de la care a dobîndit bunul nu era proprietarul lui. Buna-credinţă trebuie să subziste pînă în momentul intrării în posesiune inclusiv.    (2) Dobînditorul de bună-credinţă nu dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile în cazul în care bunul este furat, pierdut sau ieşit în alt mod din posesiunea proprietarului contrar voinţei lui sau dobînditorul l-a obţinut cu titlu gratuit. Această regulă nu se aplică în cazul dobîndirii banilor, a titlurilor de valoare la purtător sau a bunurilor înstrăinate la licitaţie”.

8

Clauza de răscumpărare poate fi introdusă în contractele de vânzare-cumpărare atât

mobiliare cât şi imobiliare.

2.2 Accesoriile bunului- obiect al contractului de vânzare-cumpărare cu pact de

răscumpărare

Revinzătorul este obligat să predea celui care exercită dreptul de răscumpărare bunul

împreună cu accesoriile lui.

Obiect al contractului de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare poate fi orice bun

ce întruneşte următoarele condiţii:

- să fie in comerţ ( in circuitul civil ) ,

- să existe in momentul incheierii contractelor, sau să poată exista in viitor,

- să fie determinat sau determinabil,

- să fie licit ( permis),

- să fie proprietatea vânzătorului.

Dreptul de proprietate al vânzătorului asupra unui lucru mobil sau imobil generează

dreptul în tot asupra produselor lucrului, cât şi asupra unirilor ca accesoriu ( sub accesiune se

subânţelege unirea materială a unui lucru mai puţin important cu un alt lucru mai important ), cu

lucrul intr-un mod natural sau artificial.. Acest drept se numeşte drept de accesiune.

Accesiunea poate fi imobiliară sau mobiliară, de asemenea, poate fi naturală sau

artificială ( este efectul unui fenomen natural străin de voinţa omului, sau efectul unui fapt al

omului ), (Art. 328-33015 ).

Respectiv pănă la răscumpărare cumpărătorul este proprietarul lucrului, cit şi a

accesoriilor, sub condiţie

rezolutorie.

Intrucăt răscumpărarea anulează vănzarea, părţile urmează a fi puse in poziţia primitivă

( iniţială ), revinzătorul fiind obligat să predee bunul răscumpărat impreună cu accesoriile.

2.3 Prețul răscumpărării

15 - Articolul 328. Accesiunea imobiliară naturală ;  Articolul 329. Accesiunea imobiliară artificială,  Articolul 330. Accesiunea mobiliară, Codul Civil al Republicii Moldova.

9

 Răscumpărarea se efectuează la preţul de vânzare. Revânzătorul este în drept să ceară compensarea cheltuielilor aferente bunului cumpărat până la răscumpărare, in cuantum egal cu creşterea valorii bunului datorită acestor cheltuieli. Dacă bunul pe care trebuie să îl restituie a fost dotat cu un accesoriu, cumpărătorul il poate reţine dacă nu dăunează bunului.

Atât cumpărarea cât şi răscumpărarea formează o singură operaţiune. În acest sens răscumpărarea nu este considerată că constituie o nouă vânzare ( vânzătorul iniţial nu deţine statutul de cumpărător ), ci ca rezoluţia vânzării, îndeplinită prin efectul condiţiei de răscumpărare. Cănd işi va relua lucrul, vănzătorul nu va fi obligat să achite taxe noi de înregistrare, fiind considerat proprietar, ca şi cum nu ar fi vândut lucrul.

Vănzătorul dacă doreşte să exercite facultatea de răscumpărare urmează in termenul convenit (Art. 79116 ) să-şi manifeste intenţia de a răscumpăra bunul fără a face o ofertă reală a preţului şi accesoriilor preţului.

În consecinţă, răscumpărarea anulează vânzarea, părţile fiind puse in poziţie iniţială, ca şi cum nu ar fi contractat.

Pentru ca răscumpărarea să fie îndeplinită, vănzătorul urmează să restituie cumpărătorului:- preţul achitat de cumpărător ( dobânzile nu se restituie ),- spezele şi cheltuielile contractului,- cheltuielile suportate de cumpărător in urma protejării lucrului de pierire, distrugere parţială sau totală,- alte cheltuieli utile.

Revnzătorul este in drept să solicite restituirea cheltuielilor suportate asupra bunului

cumpărat, în măsura în care bunul a fost îmbunătăţit sau a crescut valoarea lui datorită acestor

cheltuieli. În caz contrar, cumpărătorul este în drept să reţină lucrul pănă la achitarea deplină.

2.4 Repararea prejudiciului cauzat până la răscumpărare

Conform art. 789 din Codul Civil al RM, ”(1) Dacă, înaintea exercitării dreptului de răscumpărare, obiectul cumpărat asuferit o înrăutătire, a pierit sau nu poate fi restituit din alt motiv, persoana care detineobiectul răspunde pentru prejudiciu.

(2) Dacă obiectul nu s-a depreciat din vina celui de la care se răscumpără saudacă a suferit o modificare neînsemnată, răscumpărătorul nu poate cere reducerea pretului de cumpărare”.

Din momentul în care răscumparatorul și-a dat consimțămintul pentru răscumpărare, el

are drepturile pe care le are un cumpărător din momentul încheierii unui contract de vânzare-

cumpărare. Cel de la care se răscumpără are, la rândul său, dreptul sa rezoluționeze contractul

după expirarea termenului suplimentar (art. 70917).

16 - Articolul 791. Termenul de răscumpărare. Răscumpărarea poate fi exercitată doar în termenul stipulat în contract, care nu poate fi mai mare de 10 ani pentru terenuri şi de 5 ani pentru alte bunuri. Aceste termene nu pot fi prelungite.

17 - art. 709, Codul civil, ” (1) Dacă una din părţi nu execută sau execută în mod necorespunzător o prestaţie scadentă decurgînd dintr-un contract sinalagmatic, cealaltă parte poate, după expirarea fără rezultat a unui termen

10

Cumpărătorul este obligat sa transmită bunul în starea în care acesta se afla la momentul

consimțământului la răscumpărare.

În conformitate cu prezentul articol, dreptul răscumpărătorului la despagubire pentru

deteriorarea sau imposibilitatea restituirii este condiționat de vina celui de la care răscumpără.

Aceasta normă are drept scop să precizeze riscurile care decurg din starea de suspans între

momentul cumpărării și cel al exercitării dreptului de răscumpărare. Răscumpărătorul poate și,

deasemenea, trebuie să verifice starea bunului înaintea exercitării dreptului său, iar cel care

deține bunul trebuie sa îi acorde posibilitatea pentru verificare. Pe de alta parte, din alin.(1)

rezulta ca cel care deține bunul are obligația de păstrare a bunului.

În mod concret, cel care revinde bunul răspunde pentru înrăutațirea sau pieirea bunului,

precum și pentru imposibilitatea de restituire sau pentru modificarea esențială a obiectului doar

în cazul în care a acționat cu vinovăție. Modificarea neesențială a obiectului nu i se poate imputa

pentru a cere reducerea prețului de răscumpărare. Noțiunea de „înrăutățire” din dispoziția

prezentului articol ține locul noțiunii de „viciu”. Vinovăția se stabilește în conformitate cu art.

60318. Cel care deține obiectul are dreptul doar la o folosire uzuală (obișnuită), nu și la o folosire

excesivă a obiectului, dacă contractul nu prevede altceva. În cazul pieirii bunului, cel în drept se

poate prevala și de prevederile art. 61419.

Dificultăți de ordin practic ar putea apărea îndeosebi în cazul retrocedării participanților

în societate, care acordau cumpărătorului anumite împuterniciri de conducere și drepturi de vot

în societate. În măsura în care obiectul îl formează doar participațiunea, obligația de despăgubire

a celui de la care se răscumpără se limitează la măsurile acestuia întreprinse sau permise cu

vinovăție, care au redus volumul drepturilor de conducere sau al drepturilor de venit din

participațiune. Numai în cazul în care obiectul propriu-zis al vânzarii a fost o întreprindere, așa

cum ar fi în cazul unei întreprinderi individuale (antreprenor individual), cel de la care se

răscumpără poate fi obligat la despăgubire și pentru proasta administrare.

2.5 Efectele dispunerii de bun până la răscumpărare și termenul de răscumpărare

rezonabil pe care l-a stabilit pentru prestaţie sau remediere, să rezoluţioneze contractul dacă debitorul trebuia să-şi dea seama, în baza termenului de graţie, de iminenţa rezoluţiunii. În cazul în care nu a fost stabilit un termen sau termenul este necorespunzător de scurt, se consideră ca stabilit un termen rezonabil.”18- Art. 603, Codul Civil, ” (1) Debitorul poartă răspundere numai pentru dol (intenţie) sau culpă (imprudenţă sau neglijenţă) dacă legea sau contractul nu prevede altfel sau dacă din conţinutul sau natura raportului nu reiese altfel.(2) Este nulă orice stipulaţie care îl eliberează anticipat pe debitor de răspundere în caz de dol sau culpă gravă.”19 -Art. 614, Codul Civil, ” (1) În cazul în care debitorul se foloseşte de dreptul de a refuza executarea obligaţiei şi obţine o despăgubire sau are drept la despăgubire pentru obiectul datorat, creditorul, în urma apariţiei situaţiei care justifică dreptul său de obiecţie, poate cere restituirea celor date ca despăgubire sau cedarea dreptului la despăgubire. (2) În cazul în care creditorul, în locul executării obligaţiei, poate cere despăgubiri, acestea se reduc cu valoarea despăgubirilor deja obţinute ori se reduc corespunzător dreptului la despăgubire dacă creditorul a făcut uz de dreptul prevăzut la alin.(1).”

11

Dacă, până la exercitarea dreptului de răscumpărare, a dispus de obiectul contractului,

cumpărătorul este obligat să înlăture drepturile terţelor persoane asupra bunului. Se consideră că

revânzătorul a dispus de bun şi în cazul în care bunul a fost înstrăinat în cadrul procedurii de

executare silită sau a fost înstrăinat de către administratorul procesului de insolvabilitate.

Până la răscumpărare, cumpărătorul este proprietarul lucrului, sub condiţie rezolutorie,

bucurăndu-se de toate atributele dreptului de proprietate. Respectiv, el poate înstrăina bunul cu

titlu oneros ( care implică anumite sarcini, anumite obligaţii ), sau gratuit, poate să-l greveze ( să-

l încarce cu ipoteci, gajuri, cu cheltuieli ), să-l supună unor condiţii grele ( Titlul IV, Capitolul

V ), cu drepturi reale împotriva terţilor, cu condiţia că aceste drepturi şi acte vor fi şi ele supuse

condiţiei rezolutorii a răscumpărării.

Totodată cumpărătorul poate scuti imobilul de privilegii şi ipoteci.

Cumpărătorul poate chiar dispune de lucru – atit contra adevăratului proprietar, cât şi

contra celor ce ar pretinde că au drepturi sau ipoteci asupra lucrului văndut. El poate vinde lucrul

ca al său, insă cu facultatea de răscumpărare. Pe baza titlului de dobănditor el deţine deplina

proprietate al lucrului. De asemeni, el poate dispune contra celor ce pretind, că au drepturi asupra

lucrului, cum ar fi spre exemplu, servituţi ( Titlul IV,Capitolul III ).

Urmează de menţionat faptul, că vânzătorul, prin efectul clauzei de răscumpărare, poate fi

considerat ca proprietar al lucrului vândut, însă sub condiţie suspensivă ( cu drepturi

suspendate ). In calitate de proprietar el este in drept să facă acte de dispoziţie asupra lucrului şi

să-l greveze cu sarcini reale. Acestea , insă, nu pot dobăndi vre-o validitate decit exerciţiul

facultăţii de răscumpărare ( cu efectul retroactiv, din ziua constituirii lor ), deoarece, dacă

vănzătorul in termenul stipulat nu va exercita răscumpărarea, proprietatea condiţională va

dispărea cu consolidarea definitivă a titlului cumpărătorului.

Răscumpărarea poate fi exercitată doar in termenul stipulat in contract, care nu poate fi

mai mare de 10 ani pentru terenuri şi de 5 ani pentru alte bunuri. Aceste termene nu pot fi

prelungite.

Legislatorul a limitat termenul in care vinzătorul poate exercita facultatea de

răscumpărare la 10 ani pentru terenuri şi 5 ani pentru alte bunuri din consideraţii de garanţie a

tranzacţiilor şi de consolidare a proprietăţii.

Nu este interzis să fie stabilit un termen mai scurt la invoirea părţilor.

In caz că părţile au stipulat pactul de răscumpărare fără a indica vre-un, răscumpărarea va

putea fi exercitată timp de 10 ani pentru terenuri şi timp de 5 ani pentru alte bunuri, termenul

legal fiind presupus.

12

E de menţionat, că termenul fixat de către părţi in contract, nu mai poate fi prelungit nici

de ele insăşi, şi nici de organele abilitate ( judiciare ).

Termenul convenit de către părţi pentru răscumpărare se răfrănge asupra tuturor

persoanelor, inclusiv a

minorilor, cu rezervă pentru aceştia a acţiunii recursorii contra tutorelui care nu a indeplinit in

termen rezonabil

facultatea răscumpărării.

Curgerea termenului de răscumpărare este suspendată prin cazuri excepţionale ( război,

etc ).

Capitolul III. Partea practică

ACORD

de rezoluţiune a contractului de vânzare-cumpărare a imobilului

cu pact de răscumpărare

trei septembrie două mii unsprezece

Municipiul Chişinău Republica Moldova

Subsemnaţii:

Popescu Angela, născută la 01.12.1985, A 48785745, domiciliat în mun. Chișinău,or. Chișinău,

str. Mircea cel Bătrân 4, ap.32, numit în continuare “Revânzător” şi Dumitrache Ion, născut la

25.05.1980, A 41852125, domiciliat în mun. Chișinău, or. Chișinău, str. Ion Creangă 12, numit

în continuare “Recumpărător”,

încheiem prezentul acord de rezoluţiune a contractului în următoarele condiţii:

1. În temeiul Contractului de vânzare-cumpărae cu pact de răscumpărare, nr. 231 din

03.08.2011, autentificat de notarul public Elena Dumbravă, cu sediul în or. Chișinău,str. Teiului,

23, eu, Popescu Angela, am dobândit prin cumpărare de la cet, Dumitrache Ion, apartamentul

cu două odăi, cu suma de 30.000 (treizeci mii) EUR, pe care am achitat-o integral până la data

semnării contractului. Dreptul de proprietate este înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu

numărul 0100232564 la data de 06.08.2011, confirmat prin Extrasul din Registrul bunurilor

imobile pentru efectuarea tranzacţiilor nr. 3695, eliberat de OCT Chişinău, Filiala Î.S.

„CADASTRU” la data de 05.08.2011.

13

2. Întru exercitarea dreptului de răscumpărare, condiţie rezolutorie expres stipulată în p. 5

al Contractului sus menţionat, noi, Popescu Angela şi Dumitrache Ion, am decis a rezolvi

Contractul de vânzare-cumpărae cu pact de răscumpărare, nr. 231 din 03.08.2011.

Consimțămîntul soției cetățeanului Dumitrache Ion – Dumitrache Maria, cu privire la

încheiere acordului de rezoluţiune a contractului cu pact de răscumpărare a imobulului nr. 231

din 03.08.2011, în condițiile prezentului acord este exprimat prin Declarația nr. 3285 din

02.09.2011, legalizată de notarul public Onofrei Elena cu sediul în mun. Chișinău.

3. În urma rezoluţiunii contractului stipulat în p. 1 al prezentului acord, părţile revin în

poziţia iniţială.

4. Eu, Popescu Angela, transmit dlui Dumitrache Ion, dreptul de proprietate asupra

apartamentului cu două odăi din or. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân, 17, numărul cadastral

0100203154789, cu suprafaţa de 36m2, şi declar, totodată, că am primit integral de la cet.

Dumitrache Ion, preţul de răscumpărare în suma de 30.000 (treizeci mii ) EUR.

5. Eu, Revânzătorul garantez Răscumpărătorul că, la data încheierii acordului imobilul

stipulat în punctul 1 al prezentului acord, nu se află în litigiu, sub sechestru, datorii la plăţile

obligatorii nu sunt, nu am suportat careva cheltuieli aferente bunului cumpărat până la

răscumpărare şi îmi asum răspundere deplină pentru veridicitatea informaţiei prezentate.

6. Eu, Răscumpărătorul, declar sub răspundere proprie, că am verificat starea bunului

imobil ce face obiectul prezentului acord înaintea exercitării dreptului de răscumpărare, cunosc

situaţia juridică şi de fapt a acestuia şi sunt de acord să-l răscumpăr, achitând integral suma de

30.000 (treizeci mii) EUR, ca pact de răscumpărare.

Consimțămîntul soției cetățeanului Dumitrache Ion – Dumitrache Maria, cu privire la

răscumpărarea imobilului descris în condițiile prezentului acord este exprimat prin Declarația nr.

. 3285 din 02.09.2011, legalizată de notarul public Onofrei Elena cu sediul în mun. Chișinău.

7. Dreptul de proprietate asupra imobilului este dobândit de către Răscumpărător la data

înscrierii în registrul bunurilor imobile.

8. Răspunderea pentru tăinuirea faptului aflării bunului înstrăinat sub interdicţie

(sechestru, arest, gaj), comunicarea preţului nereal al bunului, altor date eronate sau prezentarea

de documente false (nevalabile) în procesul încheierii prezentului acord o poartă partea vinovată.

6. Conţinutul art. art. 786 - 791 din Codul Civil al RM, art. 50-51 al Legii cu privire la

notariat, sunt explicate de către notar.

14

7. Cheltuielile ce ţin de întocmirea şi autentificarea notarială a acordului sunt puse în

sarcina cet. Popescu Angela.

8. Subsemnatele părţi, declarăm că înainte de semnarea acordului, am luat cunoştinţă cu

cuprinsul acestuia, constatând că el corespunde voinţei şi condiţiilor stabilite de noi părţile de

comun acord, drept pentru care semnăm mai jos.

9. Acordul este întocmit în trei exemplare originale, unul dintre care se păstrează în

arhiva notarului privat Ludmila Gîscă, iar celălalte sunt eliberate părților.

Semnăturile:

Vânzător_____________________________________________________________

Cumpărător_________________________________________________________

15

CONTRACT de vânzare-cumpărare a imobilului

cu pact de răscumpărare

cinci septembrie două mii unsprezeceMunicipiul Chişinău Republica Moldova

Între subsemnaţii:

Mohora Andrei, născut la 02.06.1989, CNP 2005048049103, domiciliat în or. Chișinău, str. Cuza

Vodă,23, ap. 15, numit în continuare “Vânzător” și Postolache Denis, născut la 18.09.985, CNP

2003021254898, domiciliat în or. Chișinău, bd. Dacia,32, numit în continuare “Cumpărător”, a intervenit

următorul contract de vânzare-cumpărare:

1. Eu, Vânzătorul, transmit Cumpărătorului, dreptul de proprietate asupra terenului agricol,

situat în extravilanul com. Grătiești, mun. Chișinău, numărul cadastral 010023652569, cu suprafaţa de

0,0625 ha.

2. Imobilul indicat în p.1 al prezentului contract, îmi aparţine, mie, Vânzătorului cu drept de

proprietate în baza Contractului de vânzare-cumpărare a terenului nr. 5103 din 20.05.2004, autentificat

de notarul privat Olga Golubciuc, cu sediul în mun. Chișinău. Dreptul de proprietate este înregistrat în

Registrul bunurilor imobile cu numărul 129 la data de 23.12.2009, confirmat prin Extrasul din Registrul

bunurilor imobile pentru efectuarea tranzacţiilor nr. 1234, eliberat de OCT Chișinău, Filiala Î.S.

„CADASTRU” la data de 04.09.2011

3. Eu, Vânzătorul garantez Cumpărătorul împotriva evicţiunii și că, la data încheierii contractului

imobilul stipulat în punctul 1 al prezentului contract, nu are vicii materiale și de natură juridică, nu se

află în litigiu, sub sechestru, datorii la plăţile obligatorii nu sunt și îmi asum răspundere deplină pentru

veridicitatea informaţiei prezentate.

4. Valoarea imobilului înstrăinat constituie – 13400 (treisprezece mii patru sute) lei, conform

Certificatului cu privire la valoarea bunului imobil nr. nr eliberat de OCT Chișinău, Filiala Î.S. „CADASTRU”

la data de 04.09.2011.

Eu, Vânzătorul declar, că preţul vânzării imobilului, stabilit de comun acord este real și

constituie – 13400 (treisprezece mii patru sute) lei, care reprezintă echivalentul a

16

5. Eu, Vânzătorul, Mohora Andrei, declar, că în temeiul art. 786 – 791 din Codul Civil al RM, îmi

rezervez dreptul de răscumpărare a terenului agricol, în termen de 10 (zece) luni, începând cu data

autentificării prezentului contract.

6. Eu, Cumpărătorul, Postolache Denis, am dobândit prin cumpărare de la Vânzătorul, Mohora

Andrei, terenul agricol, cu suma de 13400 (treisprezece mii patru sute) lei ,

7. Eu, Cumpărătorul, declar, că cunosc situaţia juridică și de fapt a imobilului ce face obiectul

prezentului contract, ca fiind cea descrisă mai sus de Vânzător. Totodată declar, că îmi este cunoscut

faptul, că Vânzătorul își rezervă dreptul de răscumpărare a imobilului descris, care va fi exercitat în

termen de 10 (zece) luni, începând cu data semnării prezentului contract. Notarul mi-a explicat art. 788

din Codul Civil al RM cu privire la preţul de răscumpărare.

7. Dreptul de proprietate asupra imobilului înstrăinat este dobândit de către Cumpărător la data

înscrierii în registrul bunurilor imobile.

8. Răspunderea pentru tăinuirea faptului aflării bunului înstrăinat sub interdicţie

(sechestru, arest, gaj), comunicarea preţului nereal al bunului, altor date eronate sau prezentarea

de documente false (nevalabile) în procesul încheierii prezentului contract o poartă partea

vinovată.

6. Conţinutul art. art. 786 - 791 din Codul Civil al RM, art. 50-51 al Legii cu privire la notariat,

art. 83 din Codul Fiscal RM, sunt explicate de către notar.

7. Cheltuielile ce ţin de întocmirea și autentificarea notarială a contractului sunt puse în sarcina

cet. Postolache Denis.

8. Subsemnatele părţi, declarăm că înainte de semnarea contractului, am luat cunoștinţă cu

cuprinsul acestuia, constatând că el corespunde voinţei și condiţiilor stabilite de noi părţile de comun

acord, drept pentru care semnăm mai jos.

9. Contractul este întocmit în trei exemplare originale, unul dintre care se păstrează în arhiva

notarului privat Ludmila Gîscă, iar celălalte sunt eliberate părţilor.

Semnăturile:

Vânzător_____________________________________________________________

Cumpărător_________________________________________________________

Concluzie

17

Contractul de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare este o varietate a contractului de

vânzare – cumpărare, care are o importanță deosebită, dat fiind faptul că anume prin acest

contract, vânzătorul inițial își rezervează dreptul de a-și răscumpăra bunul după o anumită

perioadă de timp și după efectuarea anumitor condiții, clauze contractuale(fie că s-a ivit o

imposibilitate de a mai întreține bunul la moment sau oricare alt motiv, proprietarul bunului se

va putea bucura din nou de bunul respectiv după o anumită perioadă). Cu toate că în Republica

Moldova această varietate a contractului de vânzare- cumpărare nu este atât de ”populară” și

răspândită, consider că își găsește pe drept aflarea în Codul Civil al Republicii Moldova.

Însă, în legislația noastră și anume Codul Civil, consider că există anumite neclarități

referitoare la acest tip de contracte, în legătură cu revinderea bunului unor terțe persoane. După

părerea mea, ar fi trebuit să fie prevăzut de lege interzicerea revinderii bunului- obiect al

contractului respectiv, deoarece aceasta este în defavoarea părților contractante.

Există o deosebire în legislația Republicii Moldova și României cu privire la contractul de

vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare. Această deosebire o constituie faptul că legiuitorii

români au abrogat prevederile cu privire din acest tip de contract, declarândul ilegal și dacă vor fi

întocmite astfek de contracte- ele nu vor produce efecte juridice, fiind nule din start. Legiuitorii

români au constatat că pe baza acestui contract se ascund împrumuturi cu dobânzi cămătărești.

Însă, la noi nu s-au depistat astfel de fraude și contractul de vânzare-cumpărare este legal, numit-

prevăzut expres de Codul Civil al Republicii Moldova, consensual, cu titlu oneros, conține un

drept suspensiv ,deoarece este un drept pus sub condiție rezolutorie.

Bibliografie

Codul Civil al Republicii Moldova;

Codul Civil al României;

Comentariul Codului Civil, Vol II;18

Ioan Popa, Contractul de vânzare-cumpărare, Editura Universul Juridic, București, 2008;

Corneliu Turianu, Contracte Civile Speciale, Editura All Beck, București, 2000;

Dan Chirică, Contracte speciale civile și comerciale , Editura Rosetti, București, 2005;

Liviu Stănciulescu, Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Editura All Beck,

București,2002

Prof. Univ. Dr Francisk Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ieditura

Universul Juridic, București, 2001;

Prof. Univ. Dr Brândușa Ștefănescu, conf. Univ. Dr Raluca Dimitriu, Dreptul Civil, Vol

II, Editura Lumina Lex, București, 2002;

Radu i. Motica, Florin Moțiu, Contractul de vânzare-cumpărare. Teorie și practică

judiciară, Editura Lumina Lex 1999;

Veronica Stoica, Nicolae Pușcaș, Petrică Trușcă, Dreptul Civil. Instituții de drept civil,

Universul Juridic, București, 2003;

Iosif R. Urs, Smaranda Angheni, Drept Civil, Contracte Civile Vol III, Editura Oscar

Print, București 2000;

Cornelia Toader, Manual de contracte civile speciale, Editura All Beck, 2000;

Corneliu Turianu, Curs de drept Civil. Contracte speciale, Editura Fundației România de

Mâine, București, 2001;

Dr. Raul Petrescu, Principalele contracte de drept civil, Editura Oscar Print, București

1997.

Coord. Dr. Jorg K. Menzer, R. Sandu, M. H. Galu, A. Chitac, R. Dudău, C. M. Fernbach,

E. Jakab, I. M. Nagy, I. Stănică, A. Suciu, Cartea de contracte. Modele. Comentarii.

Explicații, Editura C. H. Beck, București 2008.

Anexa nr 1

Onofrei Elena, notar privat,

MD 2005, Republica Moldova,

19

mun. Chișinău, str. Cosmonauţilor, nr. 15, bir. 218, tel./fax: 23 48 50

ACORD

de rezoluţiune a contractului de vânzare-cumpărare a imobilului

cu pact de răscumpărare

trei septembrie două mii unsprezece

Municipiul Chişinău Republica Moldova

Subsemnaţii:

Popescu Angela, născută la 01.12.1985, A 48785745, domiciliat în mun. Chișinău,or. Chișinău, str.

Mircea cel Bătrân 4, ap.32, numit în continuare “Revânzător” şi Dumitrache Ion, născut la 25.05.1980, A

41852125, domiciliat în mun. Chișinău, or. Chișinău, str. Ion Creangă 12, numit în continuare

“Recumpărător”,

încheiem prezentul acord de rezoluţiune a contractului în următoarele condiţii:

1. În temeiul Contractului de vânzare-cumpărae cu pact de răscumpărare, nr. 231 din 03.08.2011,

autentificat de notarul public Elena Dumbravă, cu sediul în or. Chișinău,str. Teiului, 23, eu , Popescu

Angela, am dobândit prin cumpărare de la cet, Dumitrache Ion, apartamentul cu două odăi, cu suma de

30.000 (treizeci mii) EUR, pe care am achitat-o integral până la data semnării contractului. Dreptul de

proprietate este înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu numărul 0100232564 la data de 06.08.2011,

confirmat prin Extrasul din Registrul bunurilor imobile pentru efectuarea tranzacţiilor nr. 3695, eliberat de

OCT Chişinău, Filiala Î.S. „CADASTRU” la data de 05.08.2011.

2. Întru exercitarea dreptului de răscumpărare, condiţie rezolutorie expres stipulată în p. 5 al

Contractului sus menţionat, noi, Popescu Angela şi Dumitrache Ion, am decis a rezolvi Contractul de

vânzare-cumpărae cu pact de răscumpărare, nr. 231 din 03.08.2011.

Consimțămîntul soției cetățeanului Dumitrache Ion – Dumitrache Maria, cu privire la încheiere

acordului de rezoluţiune a contractului cu pact de răscumpărare a imobulului nr. 231 din 03.08.2011, în

condițiile prezentului acord este exprimat prin Declarația nr. 3285 din 02.09.2011, legalizată de notarul

public Onofrei Elena cu sediul în mun. Chișinău.

3. În urma rezoluţiunii contractului stipulat în p. 1 al prezentului acord, părţile revin în poziţia iniţială.

4. Eu, Popescu Angela, transmit dlui Dumitrache Ion, dreptul de proprietate asupra apartamentului

cu două odăi din or. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân, 17, numărul cadastral 0100203154789, cu suprafaţa

20

de 36m2, şi declar, totodată, că am primit integral de la cet. Dumitrache Ion, preţul de răscumpărare în suma

de 30.000 (treizeci mii ) EUR.

5. Eu, Revânzătorul garantez Răscumpărătorul că, la data încheierii acordului imobilul stipulat în

punctul 1 al prezentului acord, nu se află în litigiu, sub sechestru, datorii la plăţile obligatorii nu sunt, nu am

suportat careva cheltuieli aferente bunului cumpărat până la răscumpărare şi îmi asum răspundere deplină

pentru veridicitatea informaţiei prezentate.

6. Eu, Răscumpărătorul, declar sub răspundere proprie, că am verificat starea bunului imobil ce face

obiectul prezentului acord înaintea exercitării dreptului de răscumpărare, cunosc situaţia juridică şi de fapt a

acestuia şi sunt de acord să-l răscumpăr, achitând integral suma de 30.000 (treizeci mii) EUR, ca pact de

răscumpărare.

Consimțămîntul soției cetățeanului Dumitrache Ion – Dumitrache Maria, cu privire la răscumpărarea

imobilului descris în condițiile prezentului acord este exprimat prin Declarația nr. . 3285 din 02.09.2011,

legalizată de notarul public Onofrei Elena cu sediul în mun. Chișinău.

7. Dreptul de proprietate asupra imobilului este dobândit de către Răscumpărător la data înscrierii în

registrul bunurilor imobile.

8. Răspunderea pentru tăinuirea faptului aflării bunului înstrăinat sub interdicţie (sechestru, arest, gaj),

comunicarea preţului nereal al bunului, altor date eronate sau prezentarea de documente false (nevalabile) în

procesul încheierii prezentului acord o poartă partea vinovată.

6. Conţinutul art. art. 786 - 791 din Codul Civil al RM, art. 50-51 al Legii cu privire la notariat,

sunt explicate de către notar.

7. Cheltuielile ce ţin de întocmirea şi autentificarea notarială a acordului sunt puse în sarcina

cet. Popescu Angela.

8. Subsemnatele părţi, declarăm că înainte de semnarea acordului, am luat cunoştinţă cu

cuprinsul acestuia, constatând că el corespunde voinţei şi condiţiilor stabilite de noi părţile de comun acord,

drept pentru care semnăm mai jos.

9. Acordul este întocmit în trei exemplare originale, unul dintre care se păstrează în arhiva

notarului privat Elena Onofrei, iar celălalte sunt eliberate părților.

Semnăturile:

Vânzător_____________________________________________________________

21

Cumpărător_________________________________________________________

Republica Moldova

Notarul public Elena Onofrei

Sediul biroului: mun. Chişinău

str . Cosmonauţilor 15 , bir . nr . 218

trei septembrie două mii unsprezece

Prezentul acord este autentificat de mine, notar public, Elena Onofrei.

În faţa mea, la sediul biroului în mun. Chișinău, str. Cosmonauţilor, 15, bir. nr. 218, s-au

prezentat părţile: Popescu Angela și Dumitrache Ion, care au cerut întocmirea prezentului acord și

după ce au citit, fiind cunoscuţi cu conţinutul și efectele acestuia, l-au semnat în prezenţa mea,

confirmând prin aceasta încheierea prezentului acord.

Identitatea părţilor a fost stabilită, capacitatea de exerciţiu a acestora, precum și dreptul de

proprietate asupra imobilului înstrăinat au fost verificate.

În temeiul art. 290 al Codului civil dreptul de proprietate urmează a fi supus înregistrării în

Registrul Bunurilor Imobile.

S-a înregistrat cu nr. _____________

S-a încasat taxa de stat _____________ lei

S-a perceput plata pentru serviciul notarial ____________ lei

NOTAR PUBLIC __________________________________ELENA ONOFREI__

Anexa nr. 2

Mirela Luca, notar public,

MD 2005, Republica Moldova,

22

mun. Chișinău, str. Cosmonauţilor, nr. 6, bir. 330, tel./fax: 23 20 56

CONTRACT de vânzare-cumpărare a imobilului

cu pact de răscumpărare

cinci septembrie două mii unsprezeceMunicipiul Chişinău Republica Moldova

Între subsemnaţii:

Mohora Andrei, născut la 02.06.1989, CNP 2005048049103, domiciliat în or. Chișinău, str. Cuza

Vodă,23, ap. 15, numit în continuare “Vânzător” și Postolache Denis, născut la 18.09.985, CNP

2003021254898, domiciliat în or. Chișinău, bd. Dacia,32, numit în continuare “Cumpărător”, a intervenit

următorul contract de vânzare-cumpărare:

1. Eu, Vânzătorul, transmit Cumpărătorului, dreptul de proprietate asupra terenului agricol,

situat în extravilanul com. Grătiești, mun. Chișinău, numărul cadastral 010023652569, cu suprafaţa de

0,0625 ha.

2. Imobilul indicat în p.1 al prezentului contract, îmi aparţine, mie, Vânzătorului cu drept de

proprietate în baza Contractului de vânzare-cumpărare a terenului nr. 5103 din 20.05.2004, autentificat

de notarul privat Olga Golubciuc, cu sediul în mun. Chișinău. Dreptul de proprietate este înregistrat în

Registrul bunurilor imobile cu numărul 129 la data de 23.12.2009, confirmat prin Extrasul din Registrul

bunurilor imobile pentru efectuarea tranzacţiilor nr. 1234, eliberat de OCT Chișinău, Filiala Î.S.

„CADASTRU” la data de 04.09.2011

3. Eu, Vânzătorul garantez Cumpărătorul împotriva evicţiunii și că, la data încheierii contractului

imobilul stipulat în punctul 1 al prezentului contract, nu are vicii materiale și de natură juridică, nu se

află în litigiu, sub sechestru, datorii la plăţile obligatorii nu sunt și îmi asum răspundere deplină pentru

veridicitatea informaţiei prezentate.

4. Valoarea imobilului înstrăinat constituie – 13400 (treisprezece mii patru sute) lei, conform

Certificatului cu privire la valoarea bunului imobil nr. nr eliberat de OCT Chișinău, Filiala Î.S. „CADASTRU”

la data de 04.09.2011.

Eu, Vânzătorul declar, că preţul vânzării imobilului, stabilit de comun acord este real și

constituie – 13400 (treisprezece mii patru sute) lei, care reprezintă echivalentul a

23

5. Eu, Vânzătorul, Mohora Andrei, declar, că în temeiul art. 786 – 791 din Codul Civil al RM, îmi

rezervez dreptul de răscumpărare a terenului agricol, în termen de 10 (zece) luni, începând cu data

autentificării prezentului contract.

6. Eu, Cumpărătorul, Postolache Denis, am dobândit prin cumpărare de la Vânzătorul, Mohora

Andrei, terenul agricol, cu suma de 13400 (treisprezece mii patru sute) lei ,

7. Eu, Cumpărătorul, declar, că cunosc situaţia juridică și de fapt a imobilului ce face obiectul

prezentului contract, ca fiind cea descrisă mai sus de Vânzător. Totodată declar, că îmi este cunoscut

faptul, că Vânzătorul își rezervă dreptul de răscumpărare a imobilului descris, care va fi exercitat în

termen de 10 (zece) luni, începând cu data semnării prezentului contract. Notarul mi-a explicat art. 788

din Codul Civil al RM cu privire la preţul de răscumpărare.

7. Dreptul de proprietate asupra imobilului înstrăinat este dobândit de către Cumpărător la data

înscrierii în registrul bunurilor imobile.

8. Răspunderea pentru tăinuirea faptului aflării bunului înstrăinat sub interdicţie

(sechestru, arest, gaj), comunicarea preţului nereal al bunului, altor date eronate sau prezentarea

de documente false (nevalabile) în procesul încheierii prezentului contract o poartă partea

vinovată.

6. Conţinutul art. art. 786 - 791 din Codul Civil al RM, art. 50-51 al Legii cu privire la notariat,

art. 83 din Codul Fiscal RM, sunt explicate de către notar.

7. Cheltuielile ce ţin de întocmirea și autentificarea notarială a contractului sunt puse în sarcina

cet. Postolache Denis.

8. Subsemnatele părţi, declarăm că înainte de semnarea contractului, am luat cunoștinţă cu

cuprinsul acestuia, constatând că el corespunde voinţei și condiţiilor stabilite de noi părţile de comun

acord, drept pentru care semnăm mai jos.

9. Contractul este întocmit în trei exemplare originale, unul dintre care se păstrează în arhiva

notarului privat Mirela Luca, iar celălalte sunt eliberate părţilor.

Semnăturile:

Vânzător_____________________________________________________________

Cumpărător_________________________________________________________

Republica Moldova

Notarul privat Ludmila Gîscă

24

Sediul biroului: mun. Chişinău

str . Cosmonauţilor 6 , bir . nr . 330

cinci septembrie două mii unsprezece

Prezentul contract este autentificat de mine, notar privat, Mirela Luca.

În faţa mea, la sediul biroului în mun. Chișinău, str. Cosmonauţilor, 6, bir. nr. 330 , s-au prezentat

părţile: Mohora Andrei și Postolache Denis, care au cerut întocmirea prezentului contract și după ce au

citit, fiind cunoscuţi cu conţinutul și efectele acestuia, l-au semnat în prezenţa mea, confirmând prin

aceasta încheierea prezentului contract.

Identitatea părţilor a fost stabilită, capacitatea de exerciţiu a acestora, precum și dreptul de

proprietate asupra imobilului înstrăinat au fost verificate.

În temeiul art. 290 al Codului civil dreptul de proprietate urmează a fi supus înregistrării în

Registrul Bunurilor Imobile.

S-a înregistrat cu nr. _____________

S-a încasat taxa de stat _____________ lei

S-a perceput plata pentru serviciul notarial ____________ lei

NOTAR PUBLIC __________________________________MIRELA LUCA__

25