Lucrare de an . Energetica Generală.

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea de Energetică

Catedra „Termotehnică şi Management în Energetică”

Raport

la lucrarea de curs

„Omul şi Energia”

la disciplina „Energetica generală”

A efectuat: student gr. IME-131 Ciobanu Andrei A verificat: dr.hab., prof.univer. Arion Valentin

CHIŞINĂU 2014

Cuprins

PaginaIntroducere......................................................................................................... 3

1. CE ESTE ENERGIA?...................................................................................... 41.1.Caracteristica generală a formelor de energie............................................... 41.2. Surse de energie............................................................................................ 51.3.Conversia, consumul şi conversarea energiei............................................. 8

2. UNITAȚI DE ENERGIE SI PUTERI............................................................. 92.1. Constante universale..................................................................................... 92.2. Unităţi de măsură cu caracter naţional......................................................... 102.3. Unităţi de măsură S.I. pentru energie şi putere............................................ 11

3. COEFICIENȚI DE CONVERSIE A ENERGIEI SI PUTERII................... 133.1. Generalitati.................................................................................................... 133.2. Perspectivele convertizoarelor termoelectrice ............................................ 143.3. Procese şi instalaţii de conversie................................................................... 16

4. CENTRALE ELECTRICE......................................................................... 174.1. Clasificarea centralelor electrice................................................................... 174.2. Structura CE al Republicii Moldova............................................................ 204.3. Centralele termoelectrice cu termoficare sau contrapresiune....................... 224.4. Centralele nuclearo-electrice......................................................................... 244.5. Centralele hidroelectrice............................................................................... 26

5. ECONOMIA DE ENERGIE............................................................................. 275.1. Nivelul tarifelor la gazele naturale, energia electrică şi termică în vigoare

din 19 ianuarie 2010.................................................................................... 275.2. Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2020...................... 32

Dicţionar de termeni in domeniu.................................................................. 35

Bibliografie................................................................................................... 36

Motto:

„Tehnologia este un mod de a organiza universul astfel incât omul să nu fie

nevoit să-l experimenteze.”

Max Frisch.

2

Introducere

Energia este factorul dominant ce determina bunăstarea ţării şi a omului, ce influenţează asupra

nivelului de dezvoltare a tuturor segmentelor de activitate ale societăţii. Energia este forţa motrică

în avansarea ţării şi a dezvoltării ei economice pe termen lung. În atingerea unei dezvoltări

economice continue şi durabile este necesar ca sursele de energie să fie adecvate şi sigure, la preţ

rezonabil şi să asigure economiei şi ţării competitivitate. Eficienţa energetică este un termen foarte

larg care se referă la multele modalităţi prin care se poate obţine acelaşi beneficiu (lumină,

încălzire, mişcare, etc.) folosind mai puţină energie. Domeniul acoperă automobilele

eficiente,becurile economice, practicile industriale îmbunătăţite, izolarea mai bună a caselor şi o

gamă de alte tehnologii. Pentru că economisirea energiei înseamnă şi economisirea banilor,

eficienţa energetică este foarte profitabilă. În situaţia când complexul energetic din Republica

Moldova continuă a fi tensionată din cauza majorării preţurilor la resursele energetice importate,

lipsei totale de resurse energetice autohtone şi dependenţa de import în mărime de circa 96%,

precum, şi din cauza nivelului redus de utilizare a surselor de energie regenerabilă, a uzurii avansate

a echipamentului energetic este necesar din partea autorităţilor publice centrale şi locale să

întreprindă acţiuni concrete pentru creşterea eficienţei energetice. În ultimul deceniu Parlamentul

Republicii Moldova a adoptata o serie de acte legislative în domeniul energetic: Legea privind

aderarea Republicii Moldova la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice (2009),

Legeaprivind conservarea energiei (2000), Legea cu privire la utilizarea energiei regenerabile

(2007) şi Legea cu privire la eficienţa energetică (2010) etc. Studiul îşi propune să elucideze

situaţiaprivind eficienţa economică în Republica Moldova, la general, şi în municipiul Chişinău, în

special prin prisma cadrului normativ şi de politici şi de acţiuni concrete de transpunere a acquisului

energetic în conformitate cu prevederile Tratatului Comunităţii Energetice la care

RepublicaMoldova este parte. De asemenea în studiu se analizează aspectul instituţional

privindasigurarea eficienţei energetice la nivel naţional şi municipal.

3

1. CE ESTE ENERGIA?

1.1. Caracteristica generală a formelor de energie

Energia defineşte calitatea schimbărilor şi proceselor care au loc în Univers, începând cu deplasarea

în spaţiu şi terminând cu gândirea. Unitatea şi legătura formelor de mişcare a materiei, capacitatea

lor inepuizabilă de transformare reciprocă au permis măsurarea diferitelor forme ale materiei printr-

o măsură comună: ENERGIA.

Conceptul de energie este fundamental, datorită legăturii existente între materie şi mişcare, dar şi

datorită producerii şi transformării diferitelor forme de mişcare a materiei. Aceste forme de mişcare

se pot transforma reciproc unele în altele, în raporturi cantitative strict determinate, fapt ce a permis

introducerea noţiunii de energie ca o măsură comună a lor.

Energia se prezintă sub o multitudine de forme, care pot trece una în alta. Cele mai cunoscute

forme de energie utilizate sunt: energia mecanică, termică, chimică, luminoasă, electrică, nucleară,

obţinute din diferite surse de energie primară, în urma unui lanţ al transformărilor energetice.

Energia poate fi de mai multe forme:

Energia Mecanică

Energia mecanică este energia pe care o posedă corpurile aflate în mişcare. Energia mecanică este

o mărime fizică care măsoară capacitatea unui sistem fizic de a efectua un lucru mecanic când trece

dintr-o stare în alta.

Energia mecanică in cele mai dese cazuri este prezentată prin două componente:

Energia cinetică (energia de mişcare) + Energia potenţială (energia de poziţie)

Energia Chimică

Energia chimică este energia care se degajează sau se absoarbe în reacţiile chimice. Ea este

determinată de componenţa şi structura chimică a substanţelor. Se exprimă ca diferenţa dintre

energia produselor iniţiale intrate în reacţia chimică şi energia produselor de reacţie.

Energia chimică este înmagazinată în legăturile atomice care formează moleculele. Când diferite

elemente chimice reacţionează între ele, aceste legături se rup sau se modifică, adesea generând

energia în forma de căldură.

Energia Termică

Energia termică este energia care determină mişcarea atomilor şi moleculelor din care sunt alcătuite

corpurile. Este proporţională cu temperatura (în Kelvin) a corpului respectiv, constanta de

proporţionalitate fiind căldura specifică a corpului. Altfel spus, energia termică este nu alt ceva

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Substan%C5%A3%C4%83&action=edit

4

decât suma energiei cinetice şi potenţiale ale tuturor atomilor şi moleculelor în mişcare şi care

formează un corp solid, lichid sau gazos.

Energia termică este energia cinetică (deoarece atomii şi molecule se mişcă) şi potenţială (în

rezultatul mişcării atomilor se modifică legăturile şi ca rezultat se modifică energia potenţială).

Energia Electrică

Energia electrică este un flux de particule încărcate cu sarcină electrică numiţi electroni şi ioni.

Mişcarea particulelor este produsă de forţa câmpului electric cauzată de diferenţa de potenţial.

Electronii în metale se mişcă de la atom la atom, iar în gaze şi lichide purtătorii principali de sarcină

sunt ionii pozitivi şi negative.

Odată ce purtătorii de sarcină electrică se mişcă, înseamnă, că ei posedă energia cinetică. Astfel, la

nivel micro, energia electrică este o formă a energiei cinetice.

Energia Electromagnetică

Energia electromagnetică este o formă de manifestare a energiei electrice. Ea este transmisă prin

intermediul undelor cu diferite lungimi - începând cu undele radio şi terminând cu razele X.

Un exemplu semnificativ de energie electromagnetică este energia solară, care prezintă un spectru

de unde electromagnetice de diferite lungimi, cu ajutorul cărora energia soarelui din spaţiu ajunge la

suprafaţa pământului. Dar unda electromagnetică, în acelaşi timp, are proprietăţi de particulă, care

se mişcă cu viteza luminii, deci energia electromagnetică în esenţă este energie cinetică.

Energia Nucleară

Energia nucleară este energia obţinută în urma reacţiei de fisiune a nucleului atomic, de obicei

uranium-235 sau plutonium-239.

Energia nucleară este energia care constă în interacţiunile dintre diferitele particule elementare care

alcătuiesc nucleele atomilor. Natura exactă a acestei forme de energie nu este încă pe deplin

lămurită. Fisiune înseamnă a scinda, a diviza nucleul atomic în mai multe fragmente.

Diferenţa de masă a nucleului iniţial şi a sumei maselor fragmentelor se transformă în energie

cinetică a acestora, care, la rîndul său, în reactorul nuclear se transformă în energie termică.

1.2. Surse de energie

Energia este înmagazinată sub diferite forme în surse de energie.

Pentru a putea fi utilizată, energia primară existentă în sursele de energie naturale trebuie preluată

din acestea cu ajutorul unor procese tehnologice şi transformată cu un randament cât mai ridicat în

forme de energie secundare.

Sursele de energie de care dispune în prezent omenirea pot fi clasificate după mai multe criterii.

După cantitatea disponibilă pe plan mondial, resursele de energie primară sunt:

5

epuizabile - cele care se află în natură în cantităţi limitate şi care nu se refac numai prin procese

geologice (combustibili fosili: cărbuni, ţiţei, gaze naturale şi cei fisionabili: uraniul).

inepuizabile - cele care nu se consumă sau care se reproduc mai repede decât se consumă: căderile de

apă, energia solară, eoliană, geotermică, biomasa, hidrogenul.

După disponibilitatea de tehnologii de valorificare, distingem:

surse convenţionale - cele pentru care, la ora actuală există tehnologii de valorificare bine puse la

punct şi economic avantajoase. Fac parte din această categorie: combustibilii fosili, cei nucleari prin

reacţii de fisiune şi energia hidraulică.

surse neconventionale - pentru acestea tehnologiile de valorificare sunt încă în studiu experimental sau

pentru care costurile de producere a energiei utile sunt considerabil mai mari (cel puţin deocamdată)

decât costurile energiei din surse convenţionale. Încadrăm între sursele neconvenţionale: energia

luminoasă, eoliană, geotermică, cea a valorilor, fuziunea nucleară.

După forma în care energia primară ne este accesibilă, distingem:

Combustibilii fosili

Energia înmagazinată în combusatibilii fosili este o formă de energie chimică uşor transformabilă,

prin ardere, în energie termică.

Combustibilii sunt caracterizaţi prin "căldura de ardere" definită ca fiind cantitatea de căldură ce

se degaje la arderea unei unităţi (de masă sau de volum) de combustibil. Principalii combustibili

fosili sunt:

Cărbunele care prezintă avanatajul că se găseşte în cantităţi foarte mari (suficiente pentru a acoperi

cerinţele de energie ale economiei mondiale pentru câteva sute de ani). Zăcămintele de cărbuni sunt

răspândit relativ uniform în subsolul întregii planete. Dezavantaje: Extracţia sa este scumpă şi

presupune un volum mare de manoperă; transportul cărbunelui spre beneficiar este de asemenea

destul de scump; are o putere calorifică mai mică decât hidrocarburile ce alcătuiesc combustibilii

fluizi (cărbuni superiori: 12 - 32 MJ / kg, lignit: 6 - 8 MJ/kg); arderea cărbunelui presupune

instalaţii mai scumpe deoarece cărbunele este solid, deci instalaţia de alimentare a cuptorului este

mai complicată; are cenuşe, deci cuptorul trebuie să aibă o instalaţie specială de evacuare şi răcire a

cenuşii, s.a. Cărbunele conţine întotdeauna sulf, element puternic poluant, care nu poate fi eliminat

înainte de ardere; desulfurarea gazelor de ardere a devenit posibilă în ultimii 20 de ani, dar cu

cheltuieli mari.

Petrolul este în prezent combustibilul cel mai utilizat deoarece fraţiunile sale au o putere calorifică

foarte mare (42 - 50 MJ/litru), presupune instalaţii de ardere simple, este uşor de transportat şi

depozitat. Conţine şi el sulf, dar acesta poate fi eliminat şi valorificat încă din faza de tratare a

ţiţeiului, deci înainte de ardere. Are însă şi două dezavantaje care se pot dovedi decisive: rezervele

6

de ţiţei sunt mult mai mici decât cele de cărbune, astfel încât se pare că peste câtiva zeci de ani ele

vor fi epuizate; zăcămintele de ţiţei sunt plasate doar în câteva zone ale globului, ca urmare multe

ţări depind de import.

Gazele naturale sunt avantajoase sub aspectul puterii calorifice mari (30 - 35 Mj/Nm3, unde Nm3

semnifică 1 m3 măsurat în condiţii normale) şi sub acela al simplităţii instalaţiilor de ardere. Sunt

însă ceva mai dificil de transportat (în special peste mare) şi depozitat, nu se găsesc în cantităţi prea

mari şi din punct de vedere economic se pot valorifica mai avantajos pe cale petro-chimică decât

prin ardere.

Combustibili nucleari

Aceştia conţin energia sub formă de energie nucleară, care poate fi pusă în libertate, sub formă de

energie termică, prin reacţii de fisiune (spargere a nucleelor grele, în particular uraniu şi plutoniu)

sau de fuziune (contopire a nucleelor foarte uşoare, în particular deuteriu). Presupun însă instalaţii

foarte mari şi complicate, care se realizează cu investiţii mari. Puterea calorifică a combustibilului

nuclear uzual (de fisiune) este de zece mii de ori mai mare decât cea a produselor petroliere.

Pe de altă parte însă, specificul producerii energiei după transformarea în energie electrică sau (pe o

cale şi mai ocolită) prin producerea unui combustibil sintetic, hidrogenul, care poate fi ars direct.

Până în momentul de faţă valorificarea energiei nucleare pe filiera hidrogen încă nu este pusă la

punct pentru aplicaţii industriale.

Apa ( energia hidraulică )

Este o formă de energie mecanică. Se găseşte în permanenţă şi utilizarea ei nu consumă nimic, apa

fiind tot atât de bună după ce a cedat o parte din energia sa. Presupune însă investiţii iniţiale mari şi

mai ales, nu este transportabilă (decât după transformare în energia electrică).

Soarele ( energia solară )

Reprezintă o energie luminoasă, usor de transformat în energie termică şi (ceva mai greu) în energie

electrică. Nu costă nimic, în afara investiţiilor, care sunt însă mari. Dar este foarte dispersă

(cantitatea de energie pe unitatea de suprafaţă este mică) şi neregulată atât datorită ciclului

zi/noapte, vară/iarnă cât şi a alternanţei aleatorii a zilelor senine cu cele înnourate.

Vântul ( energia eoliană )

Energie de tip mecanic a maselor de aer atmosferic în mişcare. Poate fi valorificată prin instalaţii

scumpe şi cu o fiabilitate mediocră. Nu are o valoare constantă şi doar în anumite zone geografice

poate fi exploatată.

7

Energia valurilor şi a mareelor

Este o formă de energie mecanică teoretic utilizabilă. În practică, există o singură centrală electrică

mare-motrice la estuarul fluviului Rance (Franţa) şi mai multe proiecte (cam fanteziste,

deocamdată) de valorificare a valurilor.

Energia geotermică

Energie termică a unor ape subterane. Ar putea fi folosită în aplicaţii casnice, cu o sumă de

restricţii.

Biomasa ( energia biomasei )

Energie chimică înmagazinată în combustibili nefosili (lemn, gaze combustibile rezultate din

fermentaţia reziduurilor organice).

1.3 Conversia, consumul şi conservarea energiei

Una din legile fundamentale ale fizicii este legea conservării energiei: în procesele fizice energia nu

poate fi distrusă sau diminuată, ea poate fi doar transformată dintr-o formă de energie în alta.

Această definiţie înseamnă că cantitatea de energie a unui sistem rămâne constantă, noi nu putem

nici crea nici să distrugem energia. Noi putem doar să transformăm dintr-o formă în alta.

În acest context apare întrebarea: ce este consumul de energie? Odată ce cantitatea de energie

rămîne neschimbată, care este rostul conservării energiei? De ce trebuie să sting lumina în

auditoriul părăsit de studenţi, dacă legea fundamentală a fizicii spune că energia tot timpul rămine

neschimbată? Aceste întrebări par confuze doar la prima vedere.

Atunci când consumăm energia se are în vedere următoarele: noi convertim energia chimică stocată

în cărbune, petrol, gaze naturale, lemne sau energia stocată în nucleul atomic, sau gravitaţională a

apei, sau energia cinetică a vântului, sau energia radiaţiei solare în căldură şi lumină pentru

locuinţele noastre, energia electrică pentru a pune în mişcare maşinele unelte, în energie cinetică

pentru a mişca vehiculele. Altfel spus, consumul de energie este echivalent cu conversia energiei.

Totodată, atunci când sting lumina inutilă, contribui la micşorarea (conservarea) cantităţii de

cărbune sau gaze naturale, care trebuie arse la centrala electrică. Altfel spus, va trebui să convertăm

mai puţină energie chimică concentrată în cărbune sau gaze naturale, în energie electromagnetică

sau lumină.

Conservarea energiei nu înseamnă altceva decât a produce mai multe bunuri materiale şi a presta

mai multe servicii, convertind o cantitate mai mică de resurse energetice primare în căldură, energie

electrică, lumină, etc.

8

2. UNITĂŢILE DE MĂSURĂ ALE ENERGIEI ŞI PUTERII

2.1. Constante universale

Pentru un lucru mai eficient şi pentru o mai bună operare cu diferitele tipuri de energie este

binevenită cunoaşterea unităţilor de măsură ale acestora. În următorul tabel sunt prezentate câteva

marimi fizice cu unităţile lor de măsură şi relaţiile lor de calcul. Aceasta s-a făcut pentru a uşura

trecerea de la o mărime fizică la alta şi de la un tip de energie la altul.

Tabelul 1. Unităţile de măsură ale energiei şi puterii (electrice, mecanice, termice) [1]

Mărimea fizică Unitatea de măsură

Nr. Denumirea Formula Denumirea Simbolul de notare

1. Forţa amF newton N

2. Presiunea pascal Pa

3. Tensiunea (mec) pascal Pa

4. Impulsul kg metru pe secundă

5. Lucrul mecanic joule J

6. Energia joule J

7. Puterea watt W

8. Căldura latentă joule pe kg

9. Temperatura T grad Kelvin K

10. Intensitatea luminoasă J candela cd

11. Sarcina electrică coulomb C

12.Intensitatea câmpuluielectric

volt pe metru

13. Tensiunea volt V

14. Capacitatea electrică farada F

15. Rezistenţa electrică Ohm Ω

16. Conductibilitatea electrică Siemens Sm

17. Inducţia magnetică Tesla T

9

18. Fluxul magnetic Weber Wb

În formularea legilor fizicii apar anumite mărimi care sunt independente de natura obiectelor

considerate, dar depind de sistemul de unităţi de măsură ales. Acestea sunt constantele universale.

Exemple:

– constanta gravitaţională normală: gn = 9,80665 [m/s2];

– numărul lui Avogadro: NA = 6,022045·1023 [mol-1];

– constanta atracţiei gravitaţionale: K = 6,672·10-11 [Nm2/kg2]:

– masa de repaus a electronului: m = 9,109534·10-31 [kg];

– permeabilitatea vidului: μ0 = 4π·10-7 [H/m];

– permitivitatea vidului: ε0 = 8,854·10-12 [F/m];

– sarcina electronului: e = 1,602189·10-19 [C];

– viteza luminii în vid: c0 = 299792458 [m/s] ≅ 3 108 [m/s] = 300000 [km/s];

– constanta molară a gazelor: R = 8,314 [J·mol-1·K-1];

– raportul masa electronului la masa protonului : 1836,15 = mem p ;

– volumul molar normal: Vm = 22,4138 [dm3/mol];

– constanta Loschmidt: n = 2,68656·1025 [m-3]:

– constanta Boltzmann: k = 1,380662·10-23 [J/K];

– constanta lui Planck: h = 6,626176·10-24 [J·s].

În legile fizicii mai apar şi anumite constante care caracterizează materialul din care este făcut

corpul sau sistemul fizic.

Exemple:

– în electricitate → rezistivitatea ρ [Ωm], permitivitatea electrică, permeabilitatea magnetică

μ = μ0· μr;

– în termotehnică → capacitatea calorică masică/volumică, căldura latentă de topire/vaporizare,

temperatura de topire/solidificare/fierbere etc.;

– în mecanică → modulul de elasticitate transversal (G) / longitudinal (E), rezistenţa admisibilă

la rupere σa, coeficientul de dilatare liniară, densitatea ρ etc.

2.2. Unităţi de măsură cu caracter naţional

a) Marea Britanie

– lungime: 1 inch (in) = 25,44 mm;

1 foot (ft) = 12 in = 30,48 cm;

1 yard (yd) = 3 ft = 0,9144 m;

1 fathom = 6 ft = 1,8288 m;

10

1 furlong = 220 yd = 201,168 m;

1 chain = 22 yd = 20,117 m;

1 cable (cablu) = 120 fathom = 219,456 m;

1 league (leghe) = 3 miles = 4,819 km;

1 statue mile (milă terestră) = 1760 yd = 8 furlong = 1,609344 km;

1 nautical mile (milă marină) = 1,15152 statue mile = 1,85315 km;

– suprafaţă:1 in2 (square inch) = 6,452 cm2;

1 ft2 = 929,03 cm2;

1 yd2= 0,8361 m2;

1 statue mile2= 2,59 km2;

1 acre (acru) = 4840 yd2= 4046,86 m2= 0,404686 ha;

– volum: 1 pint = 0,56826 dm3;

1 quart = 2 pint = 1,13652 dm3;

1 U.K. gallon = 4 quart = 4,54609 dm3;

1 bushel = 8 imperial gallon = 36,368 dm3;

1 cft (cubic foot) = 28,316 dm3;

1 in3 = 0,0164 dm3;

1 yd3 = 764,555 dm3;

1 uncie pentru lichid = 28,413 dm3;

– masă: 1 ounce oz (uncie) = 28,349 g;

1 ounce troy (oz tr) (metale preţioase, medicamente) = 31,1035 g;

1 pound (lbs) (livră) = 16 oz = 453,592 g;

1 pound troy = 12 oz tr = 373,242 g;

1 short ton = 2000 lbs = 907,184 kg;

1 long ton = 2240 lbs = 1016,05 kg;

1 quarter = 28 lbs = 12,7 kg;

1 carat (metric) = 0,2 g;

1 grain gr = 64,799 mg;

1 chintal (U.K.) = 112 lbs = 50,802 kg;

1 chintal (metric) = 100 kg;

– energie: 1 BTU (British Thermal Unit) = 1,05506 kJ = 0,251996 kcal;

– putere: 1 HP (Horse Power) = 550 lbs·ft/s = 0,7457 kW = 1,01387 CP;

b) Statele Unite ale Americii

– volum: 1 U.S. quart = 0,94633 dm3;

11

1 U.S. gallon = 4 U.S. quart = 128 liquid ounces = 3,785336 dm3;

1 barrel = 31,5 U.S. gallon = 1,19238 hl;

1 petroleum gallon = 3,77984 dm3;

1 petroleum barrel = 42 petroleum gallon = 158,987 dm3;

– masă: 1 U.S. carat = 0,2056 g;

– viteză: 1 nod = 0,514 m/s.

2.3. Unităţi de măsură S.I. pentru energie şi putere

a) Unităţile folosite în S.I. sunt:

• pentru energie: J (Joule) = lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea unei mase de 1

kg pe distanţa de 1 m;

• pentru putere: W (Watt) = puterea necesară pentru a realiza lucrul mecanic de 1 J

într-o secundă.

b) alte unităţi de măsură din literatura de specialitate energetică:

• putere:

− 1 CP = 75 kgf·m/s = 0,7355 kW = 542,48 ft·lbs/s;

− 1 erg/s = 10-7 W;

• energie:

− Electron volt = energia cinetică pe care o câştigă un electron care este accelerat în

vid sub o diferenţă de potenţial de 1 V. Valoarea acestei energii este considerată

ca fiind aproximativ: 1 eV = 1,60219 10-19 J;

− în sistemul C.G.S. 1 erg = 10-7 J;

−1 erg = 1 dyne · 1 cm;

− 1 kgf·m = 9,81 J;

− 1 cal (calorie) = 4,1855 J;

− 1 Thermie = 1 Mcal;

− 1 Q (quad) = 1015 BTU;

În cadrul Conferinţei Mondiale a Energiei au fost definite următoarele unităţi de măsură pentru

energie:

– 1 tep (tonă echivalentă petrol) (în engleză - 1 toe (ton of oil equivalent)) =

cantitatea de energie care se degajă prin arderea unei tone de petrol cu puterea

calorifică de 10000 kcal/kg;

– 1 tec (tonă echivalentă cărbune) (în engleză - 1 tce (ton of coal equivalent)) =

cantitatea de energie care se degajă prin arderea unei tone de cărbune cu puterea

calorifică de 7000 kcal/kg;

12

Randamentul centralei termo-electrice este raportul dintre energie electrică şi energia primară, 0,38

este cifră medie aprobată de Conferinţa Mondială a Energiei.

3. COEFICIENȚI DE CONVERSIE A ENERGIEI SI PUTERII

3.1. Generalitati

Conversia termoelectrica este o metoda de conversie directa a energiei termice in energie electrica

pe baza efectelor termoelectrice: Seebeck (1822), Peltier (1934) si Thomson (1856).

Fenomenul de generare a unei tensiuni electromotoare la capetele libere a doua materiale sudate la

un capat, aflate la temperaturi diferite a fost utilizat mai intai pentru masurarea temperaturilor cu

ajutorul termocuplelor .

Față de convertoarele clasice, generatoarele termoelectrice prezinta o serie de avantaje:

nu contine parti mobile, lucru care conduce la sporirea fiabilitatii;

au structura modulara permitand realizarea de puteri de la W la kW;

funcționeaza la temperaturii ridicate a sursei calde la peste 600°C (temperatura limita a

ciclurilor clasice) ceea ce duce la cresterea randamentului de conversie.

Principalul dezavantaj il reprezinta randamentul global de conversie scazut si generarea de tensiune

continua, deci necesita convertoare cc/ca.

Coblentz a realizat in 1922, termocuple din cromel-constantan, care aveau insa un randament de

conversie a energiei termice in energie electrica de 0,008%. Ulterior au fost realizate convertoare

din ZnSb, BiSb cu randamente de 0,59%.

Dupa 1950 o data cu aparitia si perfectionarea materialelor semiconductoare, efectele

termoelectrice au fost utilizate pentru generarea energiei electrice, dar si pentru producerea de frig

sau caldura.

Generatoarele termoelectrice s-au dezvoltat pe baza compusilor de tipul Bi2Te3 (telura de bismut)

cunoscand un randament de conversie scazut (maxim 5%), din cauza domeniului de temperatura

scazut.

Descoperirea telurii de plumb ca material termoelectric a permis extinderea domeniului de lucru

pana la temperaturi de 500°C, ajungandu-se la un randament de pana la 8 %.

Utilizarea aliajelor Si-Ge a ridicat temperatura de lucru a sursei calde la aproximativ 1000°C,

determinand sporirea randamentului de conversie la 10%. Realizarea unor sisteme multietajate a

permis obtinerea unor randamente globale de 16%. La baza functionarii unui convertizor stau

efectele Seebeck, respectiv Peltier. Pentru a tratarea completa a functionarii acestor convertizoare

este necesara considerarea celorlalte efecte termice care le insotesc: efectele Thomson, Joule si

conductia caldurii.

13

După cât se ştie, în practica energetică există o mulţime de tipuri de energie, la fel există şi o

mulţime de unităţi de măsură ale acestor mărimi. Câteodată este necesar de a trece de la o unitate de

măsură la alta. În acest caz este necesar de a găsi nişte coeficienţi care ne-ar permite să efectuăm

transformările necesare. Vom prezenta o serie de astfel de coeficienţi in Tabelul 2, care fac legătura

dintre unele mărimi energetice.

Coeficienţii de conversie ai energiei şi ai puterii:

1 MWh = 0,860 Gcal = 29,304 GJ

1 MWh = 0,667 tep = 27,769 MBtu

1 Gcal = 1,163 MWh = 4,178 GJ

1 Gcal = 0,1 tep = 3,967 MBtu

1 tep = 11,630 MWh = 10 Gcal = 41,868 GJ = 39.680 MBtu

1 MBtu = 0,293 MWh = 0,252 Gcal = 1,055 GJ = 0,025 tep

Tabelul 2. Coeficienţi ai transformărilor energetice echivalente [2]

GJ MWh Gcal t c.c. t e.p. t cărbune t păcură mie m3 GN

1 GJ 1.0000 0.2778 0.2388 0.0341 0.0239 0.0500 0.0250 0.0299

1 MWh 3.6000 1.0000 0.8598 0.1228 0.0860 0.1800 0.0900 0.1075

1 Gcal 4.1868 1.1630 1.0000 0.1429 0.1000 0.2093 0.1047 0.1250

1 t c.c. 29.3076 8.1410 7.0000 1.0000 0.7000 1.4654 0.7327 0.8749

1 t e.p. 41.8680 11.6300 10.0000 1.4286 1.0000 2.0934 1.0467 1.2498

1 t cărbune 20.0000 5.5556 4.7769 0.6824 0.4777 1.0000 0.5000 0.5970

1 t păcură 40.0000 11.1111 9.5538 1.3648 0.9554 2.0000 1.0000 1.1940

1 mie m3 GN 33.5000 9.3056 8.0013 1.1430 0.8001 1.6750 0.8375 1.0000

3.2. Perspectivele convertizoarelor termoelectrice

Construite de la puteri de ordinul mW pana la zeci de kW, convertizoarele termoelectrice se

realizeaza in forme constructive diverse, avand in vedere natura sursei calde.

Generatorul termoelectric are o serie de avantaje: silentios si lipsit de vibratii, cheltuielile de

intretinere reduse si sistemul de comanda nu prea complicat.

In ultima perioada s-a constatat o diversificare foarte mare a aplicatiilor acestor tipuri de

generatoare; in domenii de puteri de la cativa microwati in cazul aplicatiilor in medicina umana

pana la propuneri de instalatii de ordinul zecilor sau chiar sutelor de kilowati in cazul generatoarelor

termoelectrice nucleare.

Dintre domeniile de aplicatie ale generatoarelor termoelectrice amintim :

14

in aviatie: pentru alimentarea cu energie a echipamentelor de control permanent a

stabilitatii radioului de inalta frecventa si a microundelor care servesc la orientare;

sisteme de emisie si comunicatii, pentru alimentarea cu energie electrica a echipamentelor

de emisie - receptie, precum si a statiilor releu de transmisie;

alimentarea cu energie electrica a echipamentelor de la statiile de masurare a apei in

centrale economice in hidrometalurgie, metrologie, geologie.

Caldura rezultata in urma reactiilor nucleare, in zona activa a reactorului, este transmisa prin

conductibilitate termica elementelor convertizorului termoelectric. Temperatura maxima a zonei

active este 2200 K obtinandu-se puteri si pana la 20 kW.

Pentru scopuri speciale (lucrari la mare adancime – 5500 m) s-a elaborat un model de convertizor

cu puterea de 130 kW utilizand un combustibil de uraniu imbogatit.

Pe baza de energie solara s-au construit convertizoare termoelectrice solare care pot debita puteri de

40W/m2 sau chiar mai mari. Randamentele de conversie vor decide care vor fi solutiile viitorului,

in acest caz.

In perspectiva, productia de convertizoare termoelectrice trebuie sa treaca de la etapa artizanala la

productia industriala, cu urmari imediate asupra pretului de cost si a randamentului de conversie.

Utilizarea unor noi materiale rezistente la peste 1300°C ar mari randamentul la 25% si atunci s-ar

putea impune si energetica de putere.

Aceasta perspectiva, asociata cu posibilitatea cuplarii generatoarelor termoelectrice in tandem cu

alte sisteme de conversie, intr-un numar mai mare de variante posibile, face ca sistemele de

generare termoelectrice a energiei sa nu “apuna”.

3.3. Instalații de conversie a energiei

Toată energia pe care o folosim este provenită direct sau indirect de la Soare, care, la rândul lui este

un uriaş sistem de conversie a masei în energie, sistem care ilustrează pregnant relaţia einsteiniană.

Pe de altă parte, omenirea se află în pragul unei crize energetice. De aceea este important să

cunoaştem resursele de care dispunem şi modalităţile cele mai eficiente de utilizare a acestor

resurse, pentru satisfacerea nevoilor fundamentale ale întregii omeniri. Principiul conservării

energiei ne arată că nu putem crea energie, ci doar să o transformăm dintr-o formă în alta. Este

aşadar important să vedem cum putem realiza acest lucru cu pierderi cât mai mici.

Înainte de a analiza principalele filiere de conversie a energiei, să trecem în revistă energia solară.

Energia solară este energia radiantă care se produce în Soare ca rezultat al reacţiilor nucleare de

fuziune. Ea ajunge pe Pământ prin spaţiul cosmic în cuante de energie numite fotoni, care

interacţionează cu atmosfera şi suprafaţa Pământului. Puterea radiaţiei care ajunge la limita

superioară a atmosferei terestre este de 1,37x106 erg/sec/cm2 sau aproximativ 2 calorii pe minut pe

15

cm2. Intensitatea nu este constantă: se pare că s-a modificat cu 0,2% în ultimii 30 de ani. Energia

care ajunge la suprafaţa terestră este mai mică decât constanta solară din cauza absorbţiei şi difuziei

pe care o suferă lumina când traversează atmosfera. Aproximativ 30% din energia solară care

ajunge la limita superioară a atmosferei se consumă în ciclul hidrologic, care produce ploaia şi apele

curgătoare.

Prin procesul de fotosinteză, energia solară contribuie !a creşterea plantelor (biomasă), plante care

pot fi folosite drept carburant, incluzând lemnul şi combustibilii fosili care provin din plantele care

au existat în erele geologice. Se mai pot obţine carburanţi cum ar fi alcoolul şi metanul din biomasă.

Oceanele reprezintă de asemenea o formă naturală de colectare a energiei solare. Aşa apar curenţii

oceanici şi diferenţele de temperatură în anumite locuri aceste variaţii verticale de temperatură ating

20°C pe câteva sute de metri.

O altă formă de colectare naturală a energiei solare o reprezintă atmosfera. Prin difuzia luminii

solare la trecerea prin aerul ce înconjoară Pământul, atmosfera se încălzeşte. Pe de altă parte, lumina

solară încălzeşte suprafaţa terestră, care radiază o parte din energia primită direct în spaţiul cosmic,

iar o altă parte este absorbită de atmosferă, dând naştere la diferite fenomene meteorologice : ploaie,

vânt, furtuni, uragane.

Aşadar, până acum apar două filiere principale de conversie a energiei primite de Terra de la Soare :

filiera naturală şi filiera umană, în unele situaţii, filiera umană vine în continuarea filierei naturale,

pentru a folosi energia în scopurile utile vieţii omeneşti prin diferite instalatii de conversie, vezi in

Tabelul 3.

Tabelul 3. Instalații de conversie a energiei [3]

Sursa primară de energie

Utilajul Centrala Producţia

Combustibil organic

Cazan Centrală Termică - CT Energie termică

Radiaţia solară

Heliostate + cazan + turbină cu abur + generator electric

Centrală Termoelectrică Solară - CTES

Energie electrică

Colectoare solareCentrală Termică Solară -

CTSEnergie termică

Energie geotermală

Sondă + turbină cu abur + generator electric

Centrală Geotermală Electrică - GeoCTE

Energie electrică

Sondă + turbină cu abur + generator electric +

preîncălzitor de apă de reţea

Centrală Geotermală Electrică cu termoficare -

GeoCET

Energie electrică + energie termică

16

Sondă + pompă de căldură Centrală termică Geotermală - GeoCT

Energie termicăSondă + schimbător de căldură

Energie hidraulică

Turbină hidraulică + generator electric

Centrală Hidroelectrică -CHE

Enecgie electrică

Energie eolianăMotor eolian + generator

electricCentrală Eoloelectrică -

CEEEnergie electrică

4. CENTRALE ELECTRICE

4.1. Clasificarea centralelor electrice

Ansamblul de instalaţii,construcţii şi echipamente care au drept scop conversia unei forme de

energie în energie electrică constitue o centrală electrică (la o CE pe lîngă energia electrică pot fi

produse şi alte tipuri de energie).

CTE este centrala electrică echipată cu turbine cu gaze şi/sau cu turbine cu abur avînd ca scop doar

producerea energiei electrice în baza arderii combustibillilor fosili.

CET este centrala electrică echipată cu instalaţii de congenerarea pentru producerea simultană a

energiei electrice şi termice.

Centrala electrică cu ciclu combinat este centala echipată cu una sau mai multe turbine cu gaze cel

puţin o turbină cu abur, funcţionînd împreună prin intermediul unui cazan de abur recuperator de

căldură. Centrala electrică este o instalaţie tehnologică în care se produce energie electrică sau

termică folosind energia primara.

După energia primară folosită centralele electrice sunt:

- termoelectrice, cînd energia primară este energie chimică;

- nuclearo – electrice, cînd energia primară este energie nucleară;

- hidroelectrice, cînd energia primară este energie potenţială a apei;

În centralele electrice, energia mecanică se transformă în energie electrică în generatoare electrice

de curent alternativ(alternatoare).

Centralele termoelectrice folosesc ca sursă de energie primară cărbunele, gazele naturale sau

păcura.

După agentul care produce transformarea energiei termice în energie mecanică, denumit agent

motor, centralele termoelectrice sunt:

- centrale termoelectrice cu aburi, cînd agentul care transformă energia termică în energie mecanică sunt

aburi supraîncălziţi;

17

- centrale termoelectice cu gaze, cînd agentul care transformă energia termică în energie mecanică sunt

gazele supraîncălzite;

- centrale termoelectrice cu ciclu mixt, aburi-gaze, cînd la transformarea energiei termice în energie

mecanică se folosesc atît aburii supraîncălziţi, cît şi gazele.

Centralele electrice se pot clasifica din mai multe puncte de vedere.

Cele mai reprezentative sînt:

a. După felul energiei primare folosite:

- cu combustibili organici: CTE, CET, CDE, CTG, GMHD;

- cu combustibili nucleari: CNE;

- cu energie hidraulică: CHE, CMM;

- cu energie eoliană: CEE;

- cu energie termică a scoarţei terestre a mărilor şi oceanelor: CGTE;

- cu energie solară: CES;

b. După procesul de transformare a energiei:

- centrale electrice ce folosesc energie termică şi o transformă în energie mecanică şi apoi în electrică:

CTE, CET, CTG, CDE, CNE, CES. Ele se mai numesc centrale termoelectric;.

- centrale electrice ce folosesc energia termică ce o transformă direct în energie electrică: GMHD,

generatoare termoelectrice, etc.;

- centrale electrice ce folosesc energia mecanică primară pe care o transformă în energie mecanică şi

apoi în electrică: CHE, CMM, CEE;

c. După felul energiei pe care o produce:

- centrale electrice ce produc numai energie electrică: CTE, CNE, CTG, CDE, CHE, CMM, etc.

- centrale electrice ce produc şi energie electrică şi termică: CET, CNE, CTG cu termoficare;

d. După modul de participare la acoperirea curbei de sarcină în sistemul energetic:

- centrale electrice de bază (durata de utilizar 6000 – 7500 h/an);

- centrale electrice de semibază (4000 – 6000 h/an);

- centrale electrice de semivîrf (2000 – 4000 h/an);

- centrale electrice de vîrf ( ≤ 2000 h/an).

4.2. Structura CE din Republica Moldova

Alimentarea consumatorilor nu se face direct de la centralele electrice ci prin intermediul sistemului

energetic national.

Acesta este format dintr-o retea de circuit inchis in care centrala debiteaza energie , iar consumatorii

absorb energia debitata. Transportul energiei electrice reţelele de transport şi distributie a energiei

electrice sunt necesare ca verigi intermediare pentru transportul energiei electrice de la centralele

electrice până în centrele de consum si pentru distribuirea acesteia catre receptoarele

18

consumatorilor. Energia electrică in ultimii 10 ani sectorul electroenergetic a suferit schimbări

majore. Nivelul producerii energiei electrice s-a redus în anul 2010 cu 15% faţă de anul 2001, iar

cea mai mare cotă din producerea energiei electrice revine CET-2 – 70-80%. Sunt în scădere

procurările de energie electrică din import şi de la MGRES. Astfel, în anul 2010 acest indicator a

scăzut cu cca 21% faţă de 2009 şi, respectiv, cca 6% faţă de 2001. Acest lucru denotă dependenţa

de importul energiei electrice şi procurările de la un singur furnizor - MGRES, ceea ce, cu

siguranţă, afectează securitatea energetică a ţării noastre.

În ce priveşte structura consumului energiei electrice în Republica Moldova (Tabelul 4), aceasta

rămîne a fi dezechilibrată, datorită faptului că cea mai mare parte este consumată de către populaţie

(30-40%), industriei revenind o cotă mai mică – cca 25-35%. Alte sectoare ale economiei naţionale

(agricultura, transportul, construcţiile etc.) joacă un rol nesemnificativ în structura consumului

energiei electrice. Totodată pierderile de energie electrică înregistrată de reţelele de distribuţie din

Republica Moldova sunt în scădere, deşi la un nivel mai înalt comparativ cu ţările dezvoltate (pînă

la 10%), ceea ce afectează negativ eficienţa energetică a Republicii Moldova.

Tabelul 4. Structura CE din RM [4]

CE a RM CERMS CET-1 CET-2CET-Nord

CHE Dubăsari

CHE Costeşti

CET ale fabricilor de zahăr

Puterea electrică, MW

2520 66 240 28,5 48 16 98

Disponibilitate (ore/an, 2005)

8542 8011 3990 6137 720

Energie electrică produsă, GWh,

2005154,9 854,4 67,8 83,7 5,8

Combustibilii utilizaţi

Gaz, cărbune, păcură

Gaz, păcură

Gaz,păcură

Gaz,păcură

- - Gaz, păcură

Volumul de combustibil

utilizat

- gaze, mii m384,8 326,8 44,3 Nu se aplică

- păcură, ktone 0,9 3 0 Nu se aplică

4.3. Centralele termoelectrice cu termoficare sau contrapresiune

Producerea combinată a energiei electrice şi a căldurii, sau termoficarea, pleacă de la ideea utilizării

căldurii Q2 în procesele industriale sau la încălzit. În acest caz randamentul poate ajunge, teoretic,

pînă la 100%.

19

Există centrale termoelectrice cu termoficare, Figura 1 , vaporii cărora se destind în turbină, pînă la

o entalpie, oarecare, situată în zona vaporilor supraîncălziţi, iar la ieşirea din turbină sînt trimişi la

consumatorul de căldură, unde se produce condensarea.

Condensatul se întoarce în circuitul termic.Teoretic,

căldura transformată în lucru mecanic în turbină, Qm,

împreună cu cea folosită la consumatorul de căldură

(Q2=Qc) formează căldura primită de la combustibil în

cazan,Q1.

În acest caz, randamentul este unitar, dacă se neglijează

creşterea entalpiei în pompa de alimentare.

ή=(Qm+Qc)/Q1=1

Turbina folosită nu are condensator şi se numeşte

turbină

cu contrapresiune.

Turbina cu conrapresiune se recomandă pentru consumuri cu durate mai mari de 6000-6500 h/an.

Pentru consumuri cu durate mai mici şi consumatori de apă fierbinte, se folosesc turbine cu

condensaţie cu una sau două prize reglabile.

Centale electrice cu termoficare, termoficarea, cărora, se realizează cu o turbină cu condensaţie şi

prize reglabile. Prizele permit luarea vaporilor la diferite presiuni. Pentru utilizarea industrială

vaporii au 5-15 atm. şi peste 200°C, iar pentru termoficarea urbană 0,5-2,5 atm. şi temperaturi în jur

de 100°C.

Pentru funcţionarea centralei electice cu termoficare, esenţiale sunt curbele de sarcină termice şi

electrice ale consumatorilor, care arată evoluţia consumului de cгldură şi electricitate pe parcursul

unei zile. În general, ele nu coincid, dar cînd se apropie în mod suficient, este favorabilă

introducerea termoficării. Pentru aprecierea acestor elemente se foloseşte coeficientul de

termoficare, care reprezintă raportul dintre consumul de căldură în termoficare, Q t şi consumul de

căldură total în centrală, Qi. Corelat cu acest coeficient este indicele de termoficare, care reprezintă

raportul dintre energia electrică produsă anual în regim de termoficare şi consumul de căldură în

termoficare.

Un alt tip de centrale sunt centralele cu turbine cu gaze. Ele folosesc drept agent motor în turbină

fie gazele rezultate din arderea unui combustibil, fie alte gaze comprimate şi încălzite, şi

funcţionează în circuite deschise sau închise. La centralele cu circuit închis, agentul motor este fie

Figura 1. Centrala electrica cu termoficare [5]

20

aerul amestecat cu gazele arse, fie alte gaze. În aceste centrale evoluţia fluidului este închisă,

reintroducerea lui în compresor se face după o răcire prealabilă. La centralele cu circuit deschis,

gazele destinse în turbină sunt evacuate în atmosferă.

Centralele cu turbine cu gaze sunt simple, ocupă spaţiu redus, au randament bun chiar la sarcini

parţiale şi, ceea ce este foarte important, au o mare elasticitate în funcţionare, urmărind foarte bine

sarcina, ajungînd în maxim 5 minute la sarcina normală.

O utilizare particulară a turbinelor cu gaze este în instalaţii cu ciclu suprapus gaze-abur. O parte din

căldura gazelor destinse în ciclul gaz este recuperată în cazanul unei instalaţii clasice şi în

preîncălzitorul apei de alimentare, înainte de a fi evacuate în atmosferă, în cazan apa se vaporizează

şi urmează ciclul unei termocentrale obişnuite.

4.4. Centralele nuclearo-electrice

Este ştiut că atomii elementelor chimice sunt compuşi dintr-o parte centrală denumită nucleu şi

electroni care gravitează în jurul lui pe orbite bine determinate.

Nucleul este alcătuit din două tipuri de particule

denumite nucleoni. Aceştia sunt protonii cu

sarcină electrică pozitivă şi neutronii neutri din

punct de vedere electric.

Numărul protonilor este egal cu cel al

electronilor.

Pentru ca nucleul să fie un tot, între particulele

componente se exercită forţe de atracţie şi

forţe de respingere, denumite forţe nucleare,

în funcţie de echilibrul care există între forţele

nucleare, nucleele sunt stabile şi cvasistabile.

Elementele al căror nucleu este cvasistabil se numesc elemente radioactive. Ele sunt elemente grele.

Elementele radioactive sunt: naturale, artificiale.

Scoaterea unui nucleon sau a unui număr de nucleoni din nucleu, necesitгă transmiterea din

exterior a unei anumite energii, numită energie de activare, pentru învingerea forţelor ce-1 ţin legat

în nucleu.

Transmiterea energiei de activare nucleelor se face prin bombardarea lor cu particule. Particulele

utilizate în acest scop sunt neutronii, care pot fi lenţi sau termici, caracterizaţi prin viteză mică sau

rapizi. Sub acţiunea lor se produce fragmentarea nucleelor bombardate în două părţi, care reprezintă

Figura 2 . Aspectul exterior a unei centrale atomice [6]

21

elemente chimice noi. Acest proces se numeşte reacţie de fisiune nucleară, care are loc la centrale

nuclearo-electrice, vezi Figura 2.

Din fisiunea nucleară rezultă neutroni care vor lovi alte nuclee provocîndu-le fisiunea. In acest

fel, se ajunge la o reacţie în lanţ, care se desfăşoară cu viteze foarte mari şi degajarea energiei

de legătură sub formă de energie calorică.

Pentru producerea reacţiei în lanţ autoоntreţinute trebuie ca materialul fisionabil să aibă o masă

minimă denumită masă critică şi să crească numărul neutronilor care participă la reacţie.

Creşterea numărului neutronilor participanţi la reacţie se realizează prin încetinirea vitezei lor,

folosind fie un moderator, fie o substanţă reflectoare de neutroni, care reflectă pe cei ce

păăsesc materialul fisionabil către acesta, pentru a participa la reacţia de fisiune.

Reacţia de fisiune este însoţită şi de emisii de radiaţii.

Cantitatea de energie eliberată prin fisiune nucleară este foarte mare. La fisionarea unui nucleu

se eliberează o cantitate de 3,6 • l O-11J.

O cantitate de căldură de circa 1016J (2•1015cal) se obţine prin arderea a 300000 t de cărbuni

cu căldură specifică de 7000 kcal/kg.

4.5. Centralele hidroelectrice

Centralele hidroelectrice, Figura 3 , folosesc ca energie primară energia potenţială a apei a cărei

transformare în energie electrică se produce după a doua schemă de transformare a energiei primare

în energie secundară.

De aceea, construcţia lor este mai simplă

decît a celorlalte centrale electrice.

Posibilitatea construirii hidrocentralelor

depinde de potenţialul hidroenergetic.

Potenţialul hidroenergetic teoretic sau brut

reprezintă resursele energetice hidraulice

naturale fără a ţine seama de posibilităţile

tehnice şi economice de amenajare.

El cuprinde potenţialul hidroenergetic de

suprafaţă, care se referă la apele de

suprafaţă, şi potenţialul hidroenergetic liniar, care se referă la cursurile de apă propriu- zise, şi

reprezintă energia maximă teoretică ce se poate obţine pe rîuri.

Figura 3. Centrala hidroelectrică [7]

22

Potenţialul hidroenergetic amenajabil sau net, corespunde producţiei de energie real posibilă a

tuturor amenajărilor hidroelectrice realizabile. El cuprinde potenţialul hidroenergetic tehnic

amenajabil şi cel economic amenajabil.

Potenţialul tehnic amenajabil este dat de energia care poate fi obţinută prin amenajarea

resursurilor de apă şi determinarea sa se face elaborînd schemele de amenajare.

Potenţialul economic amenajabil reprezintă energia tuturor amenajărilor care se pot realiza

în condiţii economice.

Centralele hidroelectrice utilizează ca sursă de energie primară căderile de apă naturale sau artificiale.

Energia hidraulică a apei este transformată în lucru mecanic şi acesta în energie electrică, într-un

agregat turbină-generator electric.

Principalele construcţii ale amenajărilor hidroelectrice sunt: barajul, priza de apă, aducţiunea, castelul

de echilibru, conducta forţată cu distribuitorul, centrala, canalul de fugă, construcţiile secundare de

captare şi acumulare.

Barajul este o construcţie hidrotehnică din pămînt şi piatră sau beton, dreaptă sau curbilinie, amplasată

transversal pe valea unui curs de apă, care îndeplineşte unul sau mai multe din următoarele roluri:

o ridică înălţimea apei în amonte de baraj pentru mărirea căderii de apă;

o deviază cursul unui rîu sau a unei părţi din debitul său;

o acumulează apa pentru uniformizarea debitului;

În secţiune transversală barajul este trapezoidal, avînd baza mică deasupra nivelului apei

acumulate.Barajele curbilinii sunt construite cu convexitatea spre amonte.

Priza de apă serveşte la trecerea apei din rîu sau lac în canalul sau conducta de aducţiune. Ea realizează

închiderea şi deschiderea accesului spre aducţiune, limitează pătrunderea aluviunilor, cu ajutorul unor

praguri şi opreşte corpurile plutitoare pe grătare. Ele sunt situate deasupra nivelului de înnămolire al

lacului şi sub nivelul util al acestuia.

Aducţiunea are rolul de a asigura circulaţia apei între priza de apă şi intrarea în

conductele forţate, cu o pierdere minimă de nivel.

Castelul de echilibru este amplasat pe traiectoria galeriilor sau conductelor de apă în amonte de turbină

şi are rolul de a micşora efectele loviturii de berbec asupra acesteia. Forma sa poate fi cilindrică,

trunchi de con sau de piramidă cu partea superioară deschisă, iar pe la bază comunică cu galeria de apă.

La pornirea turbinelor, castelul de apă asigură continuitatea apei în perioada de accelerare a apei în

conductă, iar la oprirea lor, asigură ridicarea apei pentru reducerea solicitării instalaţiei.

23

Conducta forţată face legătura între aducţiune şi turbine. Lungimea sa trebuie să fie cît

mai mică posibil, pentru a evita variaţiile bruşte de presiune şi pentru a fi economică.

Canalul de fugă primeşte apa de la turbine şi o evacuează, asigurînd funcţionarea

normală a acestora.

Centralele hidroelectrice în funcţie de modul de realizare a căderilor de apă, sunt:

centrale hidroelectrice pe firul apei;

centrale hidroelectrice în derivaţie cu cursul natural al apei;

Centrale hidroelectrice pe firul apei sunt amplasate în albia rîului, instalată în corpul barajului sau

imediata apropiere a barajului. Ele se construiesc pe rîurile care au un debit mare.

5. ECONOMIA DE ENERGIE

5.1. Nivelul tarifelor la gazele naturale, energia electrică şi termică în vigoare din 19 ianuarie 2010

Urmare a modificării preţurilor de procurare a gazelor naturale şi energiei electrice, devalorizării

valutei naţionale şi a apariţiei unor altor factori obiectivi, care au influenţat asupra consumurilor şi

cheltuielilor incluse la aprobarea tarifelor în vigoare, întreprinderile din sectorul energetic vor

înregistra devieri financiare considerabile, nivelul cărora, începând cu luna ianuarie curent va depăşi

3 la sută de la costurile stabilite iniţial în tarife. Conform prevederilor Metodologiilor tarifare, în

cazul dat, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) este obligată să efectueze

actualizarea tarifelor.

În rezultatul analizei informaţiei prezentate de întreprinderi, contractelor semnate cu furnizorii de

resurse energetice din import, s-au constatat următoarele.

24

Tarifele de livrare a gazelor naturale consumatorilor finali

Prin Hotărârea Consiliului de administraţie ANRE nr. 363 din 14 ianuarie curent au fost aprobate

următoarele tarife de livrare a gazelor naturale consumatorilor finali:

pentru centralele electrice cu termoficare şi centralele termice pentru producerea şi aprovizionarea cu

energie termică a consumatorilor de tip urban prin sistemele de alimentare centralizată - 3106 lei/1000

m3, faţă de 2819 lei/1000 m3 în vigoare, sau majorare cu 10,2 %;

pentru populaţie cu consumul lunar până la 30 m3 – 3574 lei/1000m3, faţă de 3068 lei/1000 m3 în

vigoare, sau majorare cu 16,5%;

pentru populaţie cu consumul lunar mai mult de 30 m3 - 3993 lei/1000 m3, faţă de 3427 lei/1000 m3 în

vigoare sau majorare cu 16,5%;

pentru celelalte categorii de consumatori, inclusiv centralele termice pentru producerea şi

aprovizionarea cu energie termică a consumatorilor prin sisteme de alimentare locale - 4192 lei/1000

m3, faţă de 3568 lei/1000 m3 în vigoare sau majorare cu 17,5%.

În total pe toate categoriile de consumatori majorarea faţă de tariful mediu existent constituie 13,9

la sută.

Cauzele principale ale modificării sunt:

majorarea de la 1 ianuarie 2010, conform calculului prealabil prezentat de SAD „Gazprom” pentru I

trimestru, a preţului de procurare a gazelor naturale importate de la 199,18 USD până la 232,8 USD

pentru 1000 m3 (16,9 %) şi respectiv de la 2356,78 lei până la 2863,44 lei pentru 1000 m3 (21,5 %). O

asemenea diferenţă a modificării preţului de procurare în dolari şi valuta naţională se explică prin

faptul că în tariful în vigoare cursul de schimb a fost prognozat la nivelul de 11,83 lei/$, iar pentru

anul 2010 – 12,3 lei/$;

majorarea veniturilor suplimentare obţinute de S.A. „Moldovagaz” în anul 2010 de la procurarea şi de

la tranzitarea gazelor naturale comparativ cu cele incluse în tariful în vigoare. Astfel, în anul 2010

suma acestor venituri suplimentare raportate la 1000 m3 de gaze procurate constituie 263,11 lei, faţă

de 164,61 lei prevăzute în tariful în vigoare, adică o majorare cu 98,5 lei sau 59,8 %. Aceşti doi factori

conduc la creşterea costului gazelor naturale necesar de a fi incluse în tarif de la 1991,02 lei/1000 m3

(prevăzut în tarif) la 2395,88 lei/1000 m3 sau cu 404,87 lei/1000 m3 (20,3%);

reducerea tarifului de transport de la 313,09 lei/1000 m3 la 268,34 lei/1000 m3, cu 44,75 lei sau 14,3

% (conform metodologiei tarifare recent aprobate acest tarif este de 23,53 lei/1000 m3) şi al tarifului

de distribuţie de la 535,04 lei/1000 m3 la 529,6 lei/1000 m3 (cu 5,44 lei/1000 m3 sau 1%).

Tarifele aprobate prevăd:

menţinerea şi în continuare a tarifului preferenţial pentru consumatorii casnici. Acest tarif va acoperi

doar 95,0 % din costurile reale;

25

tarifele de livrare a gazelor naturale pentru centralele electrice cu termoficare şi centralele termice

publice acoperă costurile reale;

tarifele pentru alte categorii de consumatori, în primul rând, pentru agenţii economici cu consumuri

mari de gaze naturale, încă sunt mai mari decât cele reale, astfel subvenţionând populaţia.

Conform prevederilor Legii cu privire la gazele naturale nr. 123-XVIII, din 23.12.09, Directivelor

Europene şi cerinţelor FMI subvenţiile acordate unor consumatori vor fi treptat eliminate.

Tarifele la energia electrică şi termică produsă şi pentru serviciile de transport


următoarele tarife de livrare a energiei electrice şi termice de către producătorii autohtoni:

Prin Hotărârea Consiliului de administraţie ANRE nr. 365 din 14 ianuarie curent a fost aprobat

tariful pentru serviciile de transport şi dispecerat a energiei electrice prestate de Întreprinderea de

Stat “Moldelectrica” în mărime de 6,32 bani/kWh, cel anterior fiind de 5,18 bani/kWh.

Necătând la creşterea preţurilor de livrare a gazelor naturale către centralele electrice cu termoficare

cu 10,2 la sută, tarifele din ianuarie 2010 la energia electrică şi termică produsă de acestea se vor

reduce.

Tabelul 5. Tarifele la energia eclectrică și termică produsă [8]

Denumirea întreprinderilor Energia electrică, bani/kWh Energia termică, lei/Gcal

tarif anterior tarif aprobat tarif anterior tarif aprobat

S.A. “CET-1” 138,38 131,84 512,05 455,78

S.A. “CET-2” 104,28 96,60 410,44 375,72

S.A. “CET-Nord” 106,56 103,03 786* 786*

Î.S. „NHE Costeşti” 16,22 17,00 × ×

* - tarif la energia termică livrată consumatorilor finali

O asemenea situaţie se explică prin următoarele:

tarifele în vigoare au fost determinate reieşind din preţul de procurare a gazelor naturale de 3232

lei/1000 m3, deci preţul de procurare pentru anul 2010 în cazul CET comparativ cu cel prevăzut în

tarifele în vigoare o reducere cu 4 %;

la solicitarea întreprinderilor, tariful aprobat nu prevede obţinerea profitului, iar uzura mijloacelor fixe a

fost acceptată doar la nivelul sumei preconizate de întreprinderi pentru efectuarea investiţiilor strict

necesare în anul 2010 (la CET–1 din 18,9 mil. lei au fost acceptate 10,4 mil. lei; la CET–2 din 70,7 mil.

lei au fost acceptate 28,7 mil. lei; la CET–Nord din 18,7 mil. lei doar 11,4 mil. lei);

26

obţinerea în anul 2009 de către întreprinderi a veniturilor suplimentare, care conduc la reducerea

cheltuielilor, de la producerea energiei termice: de către CET-1 în suma de 5,1 mil. lei, de către CET–2

respectiv 16,6 mil. lei;

excluderea, cu toate că nu au fost recuperate integral, a pierderilor financiare generate în anii precedenţi

la producerea energiei electrice, urmând să fie recuperate ulterior, după ameliorarea situaţiei

economico–financiare din ţară (reducerea cheltuielilor). Suma acestor pierderi constituie circa 17,6 mil.

lei la CET–1; 81,5 mil. lei la CET–2 şi 3,4 mil. lei la CET-Nord.

Majorarea tarifelor la energia electrică produsă de Î.S. „NHE Costeşti” şi al tarifului pentru serviciul

de transport al energiei electrice prestat de Î.S. „Moldelectrica” este cauzată de doi factori

principali: la aprobarea tarifelor în vigoare fondul de remunerare a fost calculat reieşind din salariul

tarifar pentru I categorie de calificare 700 lei pe lună, care ulterior a fost aprobat de către Guvern la

nivel de 900 lei pe lună; în anii 2008–2009 întreprinderile au efectuat investiţii considerabile care

au condus la majorarea uzurii mijloacelor fixe şi rentabilităţii activelor noi.

Tarifele de livrare a energiei electrice consumatorilor finali


următoarele tarife de livrare a energiei electrice consumatorilor finali:

pentru consumatorii deserviţi de „RED Union Fenosa”: la nivel de 95 bani/kWh, cu 20,3% în creştere

faţă de tariful în vigoare (79 bani/kWh) pentru consumatorii conectaţi la reţelele cu nivelul de tensiune

110 kV; la nivel de 133 bani/kWh, cu 20,9 % în creştere faţă de tariful în vigoare (110 bani/kWh)

pentru alţi consumatori;

pentru consumatorii deserviţi de S.A. „RED–Nord”/S.A.”RED Nord–Vest” la nivel de 143 bani/kWh,

cu 19,2 % în creştere faţă de tariful în vigoare (120 bani/kWh).

Majorarea tarifelor de livrare a energiei electrice este cauzată de trei factori principali:

majorarea preţului de procurare a energiei de la S.A. „Energocom” (Centrala de la Cuciurgan)

comparativ cu cel inclus în tarif de la 4,69 ¢/kWh la 5,83 ¢/kWh (cu 1,14 ¢/kWh sau 24,0%);

devalorizarea valutei naţionale în raport cu dolarul SUA comparativ cu cel prevăzut în tariful în

vigoare de la 10,7 lei/$ la 12,3 lei/$;

Aceşti doi factori au condus la creşterea preţului de procurare a energiei electrice de către S.A.

„Energocom”de la 49,95 bani/kWh la 71,71 bani/kWh, cu 21,76 bani/kWh, sau cu 43,6 la sută.

majorarea preţului de procurare de la producătorii autohtoni comparativ cu cel inclus în tarifele în

vigoare de la 89,42 bani/kWh la 95,07 bani/kWh, cu 5,65 bani/kWh, sau cu 6,3 la sută.

Preţul de procurare în mediu de la toţi furnizorii în 2010 va înregistra o creştere de la 59,24 bani/kWh la

76,91 bani/kWh, cu 17,67 bani/kWh sau 30,0%.

27

Tariful de livrare a energiei termice de S.A.”Termocom”

Recent a fost adoptată Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 107-XVIII

din 17 decembrie 2009 (a Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402-XV din 24

octombrie 2002, Legii privind statutul municipiului Chişinău nr. 431-XIII din 19 aprilie 1995, etc.),

prin care atribuţiile de aprobare a tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică

prin sistemele centralizate au fost transmise de la autorităţile administraţiei publice locale către

ANRE.


următoarele tarife de livrare a energiei termice consumatorilor finali de către S.A.”Termocom” în

mărime de 699 lei/Gcal, în creştere comparativ cu cel în vigoare, aprobat de Consiliul Municipal

din 01.01.07 (540,82 lei/Gcal) cu 29,0 la sută.

Menţionăm că tariful aprobat nu prevede obţinerea în anul 2010 de către întreprindere al unui profit.

O asemenea creştere se explică prin următoarele:

majorarea preţului de procurare a gazelor naturale pînă la 3106 lei/1000 m3, comparativ cu cel inclus

la S.A. „Termocom” în tariful existent de 2057 lei/1000 m.c., care concretizează costul real al

combustibilului utilizat pentru producerea 1Gcal produsă de S.A.”Termocom” de la 372,9 lei/Gcal la

510,07 lei/Gcal;

majorarea preţului de procurare a energiei termice comparativ cu cel inclus în tarif: CET-1 de la

284,69 lei/Gcal la 455,78 lei/Gcal , CET-2 de la 211,44 lei/Gcal la 375,72 lei/Gcal.

Factorii menţionaţi au condus la majorarea costului energiei termice intrate în reţea comparativ cu

cel inclus în tarif de la 357,78 lei/Gcal la 543,6 lei/Gcal, sau cu 185,82 lei/Gcal (51,9%).

În acelaşi timp, costurile serviciilor de transport şi furnizare a energiei termice consumatorilor finali

au crescut nesemnificativ (cu 136,6 mii lei), iar graţie majorării volumelor de livrare, raportate la o

Gcal, acestea s-au diminuat cu 4,8 la sută, de la 163,21 lei/Gcal la 155,34 lei/Gcal.

Aici informăm, că devierile financiare suportate de S.A. „Termocom” în anii precedenţi, rezultate

din diferenţa dintre veniturile calculate şi cele real obţinute de întreprindere în această perioadă nu

au fost luate în consideraţie la calculul tarifului

5.2. Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2020

Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului

nr. 958 din 21.08.2007, în înlocuit strategia energetică până în anul 2010, repetând în mare parte din

obiectivele ei.

28

Strategia dată stabileşte obiectivele, măsurile şi activităţile orientate spre atingerea unui complex

energetic mai eficient, competitiv şi sigur, care să asigure, totodată, securitatea energetică a ţării,

modernizarea infrastructurii energetice existente, îmbunătăţirea eficienţei energetice, utilizarea

surselor regenerabile de energie şi integrarea pe piaţa energetică europeană. De asemene, cum se

menţionează în textul strategiei, la elaborarea ei au fost luate în consideraţie

Planul de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană, Strategia energetică a Republicii

Moldova până în anul 2010 şi acquis-ul comunitar în domeniul energetic. O dezvoltare şi atenţie

mai largă comparativ cu Strategia 2010, în acest document o are compartimentul: „Conservarea

energiei şi majorarea eficientei energetice”. În acest sens, în strategie se estimează ca

implementarea unui program de eficienta energetica bine planificat în Republica Moldova ar reduce

impactul financiar al sectorului energetic asupra indicelui PIB cu 1,6-1,7 % anual, începând cu anul

2008. De asemenea, se menţionează că sporirea eficientei energetice se refera la toate sectoarele

economiei şi a consumului de energie, ceea ce necesita o gama larga de abordări şi categorii de

masuri care în general diferă de la un sector la altul.

Printre principiile de baza ale politicii de stat în domeniul conservării energiei în Strategie

armonizarea treptata a legislaţiei naţionale cu legislaţia secundara a Uniunii Europene privind

eficienta energetica până în anul 2010;

creşterea conştientizării şi asigurarea tehnico-ştiinţifica şi informaţionala a activităţilor de

conservare a energiei şi a eficientei energetice;

armonizarea intereselor consumatorilor, furnizorilor şi producătorilor în vederea

conservării energiei;

acordarea transparenta a facilitaţilor pentru intervenţii legate de eficienta energetica;

realizarea obligatorie de către toate persoanele juridice a masurilor privind conservarea

energiei;

monitorizarea de către stat a progreselor în utilizarea eficienta a resurselor energetice.

Obiectivele specifice în domeniul conservării energiei şi majorării eficientei energetice

implementarea Programului National de Conservare a Energiei 2003-2010 şi extinderea acestuia, cu

actualizarea lui la fiecare 2 ani, luând în considerare Cartea Verde a Comisiei Europene din 22 iunie

2005 “ Eficienta Energetica sau realizând mai mult cu mai puţin” şi Cartea Verde din 8 martie 2006

“Strategia europeana energie durabila, competitivă şi sigură”;

elaborarea, aprobarea şi aplicarea standardelor care au drept scop sporirea eficientei echipamentului

consumator de energie, în conformitate cu standardele stabilite de legislaţia Uniunii Europene

privind eficienta energetica;

29

dezvoltarea şi încurajarea prin stimulente materiale şi morale a iniţiativei în domeniul conservării

energiei şi majorării eficientei energetice în sectorul bugetar, rezidenţial şi în ramurile economiei

naţionale, inclusiv în sectorul energetic;

promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii şi echipamente energetice viabile economic şi

nepoluante în toate ramurile economiei naţionale;

încurajarea aplicării unor noi norme de investiţii şi de stimulare în sporirea eficientei energetice, cum

ar fi stabilirea pe termene concrete a normelor de consum a resurselor energetice, cu acceptarea

utilizării resurselor eliberate urmare a creşterii eficientei energetice în alte scopuri de producere sau

asigurare a activităţii întreprinderii sau organizaţiei;

formarea bazei de date privind eficienta energetica cu asigurarea accesului liber al persoanelor juridice

şi fizice la aceasta informaţie;

promovarea prestării serviciilor de consultanta şi audit de către organizaţiile private sau de stat, care

vor oferi informaţii despre programe şi tehnologii de eficienta energetica şi vor acorda asistenta

tehnica consumatorilor din sectorul de stat şi privat;

instituirea centrelor zonale de demonstrare a eficientei energetice;

elaborarea unor politici de preturi şi impozitare care ar feri semnale clare de favorizare a eficientei

energetice.

În calitate de masuri de atingere a obiectivelor specifice menţionate mai sus se propun:

relansarea şi extinderea activităţii Agenţiei Naţionale pentru Conservarea Energiei, care va avea

responsabilităţi în ceea ce priveşte implementarea Programului naţional de conservare a energiei;

colaborarea în domeniul eficientei energetice şi valorificării surselor regenerabile de energie cu

structurile Uniunii Europene şi cele din CSI, inclusiv asistenta tehnica;

monitorizarea transpunerii legislaţiei secundare a Uniunii Europene privind conservarea energiei şi

eficienta energetica;

promovarea eficientei energetice prin tehnologii de minimizare a consumurilor de energie în clădiri şi

mai ales în cele publice, inclusiv prin utilizarea surselor regenerabile de energie;

elaborarea şi furnizarea unor instrumente de sprijin financiar a proiectelor de eficienta energetica,

tehnologii eficiente şi cercetare şi dezvoltare în acest domeniu respectiv; în acest scop se vor acumula

mijloace financiare atât din bugetul de stat, cit şi din granturi;

acţiuni îndreptate spre crearea companiilor de servicii energetice (ESCO-uri) şi utilizarea altor

instrumente financiare şi abordări organizaţionale pentru a stimula băncile comerciale sa investească

în proiecte de eficienta energetica;

30

stabilirea standardelor minime de eficienta energetica pentru diferite echipamente şi tehnologii (de

exemplu, pentru clădiri, transport, electrocasnice, echipament industrial ordinar etc.), ce urmează a fi

armonizate treptat cu standardele Uniunii Europene;

examinarea posibilităţii creării unei pieţe pentru comercializarea certificatelor albe şi verzi;

revizuirea metodologiilor de determinare a preturilor şi impozitare a produselor energetice astfel,

incit acestea sa includă facilitaţi pentru eficienta energetica.

Cu referire la sistemul termoenergetic, în Strategia se stabilesc următoarele obiective

definirea clară şi echitabilă a drepturilor şi obligaţiilor diferiţilor participanţi şi organe responsabile:

autoritatea administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile

proprietarilor de apartamente (întreprinderi), consumatori;

tarife care ar acoperi cheltuielile şi ar include profitul necesar pentru asigurarea dezvoltării

sistemului;

dezvoltarea tehnică a sistemelor de aprovizionare cu energie termică în vederea minimizării

consumului de combustibil importat şi a impactului asupra mediului prin:

utilizarea gazelor naturale la eficienţă maximă, cu introducerea cogenerării atât în sistemele

centralizate, cât şi în cele locale şi individuale, iar în perspectivă şi a trigenerării;

dezvoltarea şi încurajarea prin stimulente materiale şi morale a iniţiativei în domeniul conservării

energiei şi majorării eficientei energetice în sectorul bugetar, rezidenţial şi în ramurile economiei

naţionale, inclusiv în sectorul energetic;

promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii şi echipamente energetice viabile economic şi

nepoluante în toate ramurile economiei naţionale;

încurajarea aplicării unor noi norme de investiţii şi de stimulare în sporirea eficientei energetice, cum

ar fi stabilirea pe termene concrete a normelor de consum a resurselor energetice, cu acceptarea

utilizării resurselor eliberate urmare a creşterii eficientei energetice în alte scopuri de producere sau

asigurare a activităţii întreprinderii sau organizaţiei;

formarea bazei de date privind eficienta energetica cu asigurarea accesului liber al persoanelor juridice

şi fizice la aceasta informaţie;

promovarea prestării serviciilor de consultanta şi audit de către organizaţiile private sau de stat, care

vor oferi informaţii despre programe şi tehnologii de eficienta energetica şi vor acorda asistenta

tehnica consumatorilor din sectorul de stat şi privat;

instituirea centrelor zonale de demonstrare a eficientei energetice;

elaborarea unor politici de preturi şi impozitare care ar feri semnale clare de favorizare a eficientei

energetice.

31

În calitate de masuri de atingere a obiectivelor specifice menţionate mai sus se propun:

relansarea şi extinderea activităţii Agenţiei Naţionale pentru Conservarea Energiei, care va avea

responsabilităţi în ceea ce priveşte implementarea Programului naţional de conservare a energiei;

colaborarea în domeniul eficientei energetice şi valorificării surselor regenerabile de energie cu

structurile Uniunii Europene şi cele din CSI, inclusiv asistenta tehnica;

monitorizarea transpunerii legislaţiei secundare a Uniunii Europene privind conservarea energiei şi

eficienta energetica;

promovarea eficientei energetice prin tehnologii de minimizare a consumurilor de energie în clădiri şi

mai ales în cele publice, inclusiv prin utilizarea surselor regenerabile de energie;

elaborarea şi furnizarea unor instrumente de sprijin financiar a proiectelor de eficienta energetica,

tehnologii eficiente şi cercetare şi dezvoltare în acest domeniu respectiv; în acest scop se vor acumula

mijloace financiare atât din bugetul de stat, cit şi din granturi;

acţiuni îndreptate spre crearea companiilor de servicii energetice (ESCO-uri) şi utilizarea altor

instrumente financiare şi abordări organizaţionale pentru a stimula băncile comerciale sa investească

în proiecte de eficienta energetica;

stabilirea standardelor minime de eficienta energetica pentru diferite echipamente şi tehnologii (de

exemplu, pentru clădiri, transport, electrocasnice, echipament industrial ordinar etc.), ce urmează a fi

armonizate treptat cu standardele Uniunii Europene;

examinarea posibilităţii creării unei pieţe pentru comercializarea certificatelor albe şi verzi;

revizuirea metodologiilor de determinare a preturilor şi impozitare a produselor energetice astfel, incit

acestea sa includă facilitaţi pentru eficienta energetica.

Cu referire la sistemul termoenergetic, în Strategia se stabilesc următoarele obiective

definirea clară şi echitabilă a drepturilor şi obligaţiilor diferiţilor participanţi şi organe responsabile:

autoritatea administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile

proprietarilor de apartamente (întreprinderi), consumatori;

tarife care ar acoperi cheltuielile şi ar include profitul necesar pentru asigurarea dezvoltării

sistemului;

dezvoltarea tehnică a sistemelor de aprovizionare cu energie termică în vederea minimizării

consumului de combustibil importat şi a impactului asupra mediului;

utilizarea gazelor naturale la eficienţă maximă, cu introducerea cogenerării atât în sistemele

centralizate, cât şi în cele locale şi individuale, iar în perspectivă şi a trigenerării;

includerea la maximum în balanţa de combustibil a sectorului termoenergetic a deşeurilor agricole,

industriale şi menajere şi a SER;

32

implementarea pompelor de căldură;

raţionalizarea sistemelor centralizate prin multiplicarea surselor de căldură distribuite spaţial, ceea ce

va spori securitatea aprovizionării consumatorilor, va reduce investiţiile în reţele şi va micşora

pierderile de căldură şi consum de energie electrică în sistemul de transport al energiei termice;

introducerea unei politici care va încuraja investiţiile în acest domeniu;

promovarea îmbunătăţirii eficienţei energiei termice la nivelul consumatorilor printr-o combinaţie de

măsuri obligatorii şi facilităţi financiare.

La rândul său, în calitate de măsuri pentru atingerea obiectivelor respective din sectorul

termoenergetic se propune:

1. În domeniul surselor de generare a energiei termice:

cogenerarea şi utilizarea combustibililor locali;

construcţia şi modernizarea a 874 de surse noi de energie termică;

utilizarea în calitate de resurse energetice primare a gazelor naturale şi SER locale (energia solară,

biocombustibilii solizi, lichizi şi gazoşi).

construcţia centralelor termice cu utilizarea biomasei pentru alimentarea cu energie termică a

obiectelor de menire socială;

stimularea construcţie sistemelor de încălzire şi preparare a apei calde cu colectoare solare care

formează reţele locale de alimentare şi care pot funcţiona în paralel cu cele centralizate;

trecerea treptată la utilizarea cogenerării în baza motoarelor termice cu piston şi a mini - şi micro-

turbinelor cu gaze;

modernizarea şi extinderea până în anul 2020 a CET-1, CET-2, CET-Nord prin instalarea utilajului

eficient cu ciclu combinat.

majorarea umidităţii termoizolaţiei conductelor din reţelele de transport şi distribuţie a agentului

termic;

2. În domeniul eficientizării reţelelor sistemelor centralizate de transport şi distribuţie a energiei

termice:

implementarea procedeului de certificare şi monitorizare a reţelelor termice;

elaborarea de recomandări priind îmbunătăţirea indicilor de eficienţă energetică;

înlocuirea reţelelor existente cu conducte preizolate, modernizarea punctelor termice şi utilizarea

sistemelor automatizate de reglare a regimului termic etc.

33

instalarea contoarelor şi regulatoarelor de calorifer;

utilizarea schemei de livrare a agentului termic cu două conducte şi cu montarea termoregulatoarelor

cu element termostatic;

automatizarea sistemelor de încălzire a clădirilor (prima etapă) şi după finalizarea ei, implementarea

procedeului de reglare cantitativă a regimului de livrare a energiei termice la sursa de furnizare

(centrala termică);

utilizarea reglării cantitativă la sursele de furnizare a energiei în cadrul sistemelor de încălzire

descentralizate;

instalarea rezervoarelor-tampoane la centralele termice locale şi la unele centralizate pentru facilitarea

reglării curbei de sarcină termică;

implementarea sistemelor de distribuţie a energiei termice după schema orizontală în blocurile cu

multe etaje atât pentru clădirile noi construite, cât şi pentru cele reconstruite sau reparate.

utilizarea tehnologiilor performante de construire a reţelelor de transport şi distribuire a agentului

termic în sistemele centralizate de livrare a energiei termice;

optimizarea schemei de furnizare a energiei de la sursele de energie termică în scopul majorării

eficienţei economice şi eficienţei energetice şi a duratei lor de viaţă.

Referindu-se la măsurile menite să asigure procesul de eficientizare a sectorului

termoenergetic, strategia prevede:

utilizarea procedurilor transparente şi controlabile în relaţiile dintre producător, transportator,

distribuitor şi consumator al energiei termice, ceea ce va asigura îndeplinirea clauzelor contractuale de

către toţi participanţii la procesul de livrare şi consum al energiei termice;

dat fiind faptul că toate sistemele publice existente de alimentare cu energie termică au trecut în

subordinea primăriilor respective, ele sunt cele care vor stabili de sine stătător variante optime de

asigurare cu energie termică a consumatorilor, precum şi formele de organizare a unităţilor de prestare

a serviciilor de energie termică;

formularea criteriilor clare de selectare a celor mai potrivite din punct de vedere tehnic şi economic

surse de furnizare a energiei termice pe termen lung. Consumatorii fiind în drept, să aleagă

modalitatea de aprovizionare.

transferarea dreptului de stabilire a tarifelor la energia termică către ANRE;

revizuirea cadrului legislativ şi normativ, în scopul majorării responsabilităţii de achitare a

consumatorilor pentru energia consumată. asigurarea contorizării maxime a energiei consumate.

promovarea şi modernizarea centralelor termice existente în centrale electrice cu termoficare pe baza

principiului „cost-beneficiu” pentru sporirea eficienţei utilizării resurselor energetice primare.

34

crearea condiţiilor necesare pentru utilizarea pe larg a surselor regenerabile de energie pentru

alimentarea cu energie termică a consumatorilor.

În sfârşit, strategia prevede un şir de măsuri de ordin legislativ, instituţional, managerial, economic,

tehnic şi de altă natură ce urmează a fi întreprinse în sectorul termoenergetic.

Dicționar de termeni in domeniu

Anergie Anergy Непреобразуемая энергия

Curent electric Electric curent Электрический ток

Energia atomică Atomic energy Атомная энергия

Energie Energy Энергия

Generator electric Electric generator Генератор

Linie electrică Electric line Электрическая линия

Pierderi de energie Energy losses Потери энергии

Antracit Anthracite Антрацит

Brichete Fuel briquette, briquette Брикет

Cărbune coal Уголь

Cocs Coke Кокс

35

Combustibil Fuel Топливо

Căldură Heat Tепло

Centrală elecrică Power – station (plant) Элекростанция

Tensiune Tension Напряжение

Flux Flow Поток

Paie Straw Солома

Conductă Pipe Tруба

Abur Steam Пар

Motor Engine Мотор

Capacitate Capacity Способность

Cenușă Ash Зала

Petrol Oil Нефть

Sursă de alimentare Source of supply Источник питания

Cazan Boiler Kотел

Sarcină Charge заряд

Bibliografie

1) Curs ”Energetica generală”, Valentin Arion ,2014.

2) Sursele de unde am selectat informația:

www.energex.com.au

www.enviromission.com.au

www.google.com

www.wikipedia.org

www.ANRE.md

www.greenmedia.info

www.Moldova.md

www.climatprediction.net

www.grid.org/projects/cancer/index.htm

http://www.grid.org/projects/cancer/index.htm

http://www.climatprediction.net/

http://www.Moldova.md/

http://www.greenmedia.info/

http://www.ANRE.md/

http://www.wikipedia.org/

http://www.google.com/

http://www.enviromission.com.au/

http://www.energex.com.au/

36

www.setiathome.ssl.berkeley.edu

www.universlenergiei.educaţia.ro

www.centreforenergy.com

3) Referințe:

[1]. http://apollo.eed.usv.ro/~elev6/unitati de masura1.html

[2]. Curs “ Energetica generală”

[3]. http://et.upt.ro/admin/tmpfile/fileO1265309256file4b6b164733b7.pdf

[4]. http://aaltopro2.aalto.fi/projects/up-res/materials/Romanian_modules/M2.pdf

[5]. http://ro.wikipedia.org/wiki/Central%C4%83_electric%C4%83

[6]. http://ro.wikipedia.org/wiki/Central%C4%83_nuclear%C4%83

[7]. http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrocentral%C4%83

[8]. http://anre.md/rate/index.php?vers=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrocentral%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Central%C4%83_nuclear%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Central%C4%83_electric%C4%83

http://aaltopro2.aalto.fi/projects/up-res/materials/Romanian_modules/M2.pdf

http://et.upt.ro/admin/tmpfile/fileO1265309256file4b6b164733b7.pdf

http://apollo.eed.usv.ro/~elev6/UNITATI%20DE%20MASURA1.html

http://www.centreforenergz.com/

http://www.setiathome.ssl.berkeley.edu/

Lucrare de an . Energetica Generală.

Documents

Transcript of Lucrare de an . Energetica Generală.