Valoarea energetica a alimentelor

download Valoarea energetica a alimentelor

of 16

  • date post

    13-Jan-2016
  • Category

    Documents

  • view

    126
  • download

    13

Embed Size (px)

description

Valoarea energetica a alimentelor. Rolul glucidelor in organism. Deşi cantitativ glucidele organismului reprezintă numai 0,3% din greutatea corpului (în valoare absolută, circa 0,2 kg), importanţa lor este extrem de mare, având un dublu rol: energetic şi structural. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Valoarea energetica a alimentelor

  • Dei cantitativ glucidele organismului reprezint numai 0,3% din greutatea corpului (n valoare absolut, circa 0,2 kg), importana lor este extrem de mare, avnd un dublu rol: energetic i structural.

  • Hidraii de carbon reprezint principala surs energetic a organismului, acoperind mai mult de jumtate din necesarul caloric. n acest scop, glucoza constituie materialul nutritiv de elecie, datorit ctorva particulariti: - avnd dimensiuni mici i fiind lipsit de ncrctur electric, are difuzibilitate bun n esuturi, inclusiv n celul; difuzibilitatea este asigurat de procese active de transport, facilitate de prezena insulinei;- o molecul gram de glucoz (180 g) elibereaz prin ardere o cantitate mare de energie (686 000 cal), deeurile rezultate din acest proces (CO2 i H2O) fiind netoxice i uor de eliminat:

  • - molecula de glucoz conine o cantitate apreciabil de oxigen, pe care l pune la dispoziie n momentul n care aportul de oxigen devine insuficient nevoilor, motiv pentru care glucoza reprezint combustibilul de elecie al contraciei musculare; -pe lng glucoza existent ca atare n lichidele organismului, acesta dispune de o cantitate stocat sub form de glicogen, uor mobilizabil atunci cnd necesitile organismului o reclam.

  • Rolurile proteinelor n organism sunt urmtoarele: - Rol acido-bazic. - Rol energetic evideniat prin degradarea compuilor rezultai din transformarea lor, pn la etapa final de CO2 i H2O.structural sunt componente ale tuturor celulelor, fiind necesare creterii i refacerii esuturilor. - Rol funcional n desfurarea proceselor metabolice. Sunt componente structurale ale diverselor enzime i hormoni. Pot ndeplini funcii specifice (anticorpi).- Rol fizico-chimic prin caracterul lor amfoter i coloidal particip la reglarea presiunii osmotice i meninerea echilibrului

  • Proteinele din alimentaie vor fi folosite n organism nu numai pentru biosinteza proteinelor tisulare sau nlocuirea celor distruse, ci i pentru biosinteza unor compui azotai neproteici (baze purinice i pirimidinice, constitueni ai nucleoproteinelor, creatinei, colinei).Sursele alimentare: Alimentele derivate din animale, incluznd carne, pete, ou i majoritatea produselor lactate conin proteine complete. Soia este singura plant ce conine teine complete. Cea mai mare valoare proteic se regsete n lapte i ou.Proteinele incomplete nu asigur un aport adecvat de aminoacizi. Multe plante alimentare conin cantiti considerabile de proteine incomplete, cele mai bune surse fiind cerealele i legumele. Unele alimente bogate n proteine conin cantiti importante de lipide (carnea de oaie, porc, ra sau oule). n general, consumm un amestec suficient de proteine complete i incomplete care nu pune probleme de sntate.

  • Alimentele cu coninut crescut de proteine: - au o slab valoare energetic, dar induc o saietate important; - determin o termogenez important, proteinele avnd propria lor oxidare i fiind puin stocate; - coninutul concomitent de lipide modific efectele proteinelor. Alimentele ce conin proteine complete sunt: petele,carnea de gin, carnea de curcan, raa, carnea de vit, carnea de oaie, carnea de porc,oule,soia, brnz, laptele iiaurtul.Alimente ce conin proteine incomplete sunt: cerealele,fina, orezul, mlaiul de porumb, spaghetele, pinea, fasolea, broccoli, cartofi i arahidele. Aportul recomandat: Se bazeaz pe cantitatea de proteine necesar pentru meninerea balanei de azot i reprezint cantitatea de azot consumat sub form de proteine, care trebuie s fie egal cu azotul eliminat zilnic prin urin i alte secreii ale organismului

  • Grasimile din alimente au un rol energetic important, dar si un rol fundamental in compozitia membranei celulare, a nucleului celulei si tesutului nervos. Grasimile alimentare trebuie sa fie prezente in alimentatia cotidiana, in jur de 2 pana la 3 grame/kilogram corp/zi (sa fie aproximativ 30-35% din aportul energetic total). Dar acest nivel este foarte usor depasit, pentru ca lipidele nu sunt intotdeauna vizibile. Grasimile "ascunse" sunt cele care sunt continute de alimente care nu par a fi grase, cum ar fi: carnea, mezelurile, branzeturile, sosurile, crmele, untul.

  • Chiar si in stare de repaus avem nevoie de energie. Aceasta energie este necesara pentru: - miscarile respiratorii - circulatia sangvina si bataile inimii - intretinerea tesuturilor (celulele din oase, sange, intestin, etc. se reinnoiesc in permanenta, imbatranesc sau sunt distruse, in timp ce alte celule sunt formate) - sintetizarea hormonilor Toate aceste functii indeplinite de organism corespund metabolismului bazal, care este definit drept energia utilizata de organism pentru functionarea normala a organelor vitale.

  • Rata metabolismului bazal este calculata in anumite conditii: - in stare de repaus - pe nemancate - stare de calm emotional - temperatura ambianta neutra, de 20-20C Metabolismul bazal corespunde consumului de calorii a masei active a organismului, spre deosebire de masa grasa, care nu consuma energie. La aceeasi greutate, barbatii consuma mai multe calorii decat femeile, deoare au o masa musculara mai mare, in timp ce femeile au rezerve adipoase mai mari.

    Metabolismul bazal scade cu 1 2% pe deceniu iar acest declin incepe la varsta de 40 ani la barbati si la 50 ani la femei. In cazul femeilor, aceasta scadere se explica prin pierderea masei musculare datorate menopauzei.

  • Reducerea necesarului de calorii este doar de 7 calorii pe zi pentru fiecare an dupa 30 ani pentru femei si de 10 calorii pentru barbati. Astfel, o femeie sedentara de 60 ani, masurand aproximativ 160 cm ar trebui sa ajunga de la 1825 calorii pe zi la 1615, adica 210 calorii (echivalentul a trei mere sau a unui iaurt cu fructe). Astfel se explica (macar in parte) faptul ca, desi unele persoane mananca la fel ca la 20 ani, isi pierd silueta pe care o aveau la aceasta varsta. Nutritionistii recomanda cel putin o ora de activitate fizica in fiecare zi. Aceasta ora de consum al energiei poate cumula toate activitatile pe parcursul unei zile: urcarea scarilor (si nu cu liftul), curatenie (activitate usoara) sau natatie (exercitiu solicitant). Orice tip de activitate fizica este important pentru sanatatea cardiovasculara. Totusi, mentinerea sau pierderea in greutate necesita un consum mai mare de energie

  • Partea practica LuniMic dejun: 100 g covrigi- 410 cal 2 clementinePranz:supa cu perisoareCina:un mar MartiMic dejun: 100 g salam-1413.5 cal 50 paine 50 branza topita-416 cal

  • Pranz: sarmalute de post-100 g 2 clementineCina: pulpa de pui-100 g MiercuriMic dejun: 100 g covrigi- 410 cal o bananaPranz:150 g pilaf cu ciuperciCina:un mar 2 clementine

  • JoiMic dejun: 100 g salam-1413.5 cal 50 g painePranz: 150 g macrou-274.5 calCina: 150 g cartofi prajiti-894.5 VineriMic dejun:3 clementinePranz: 150 g cartofi prajiti-478.5 calCina:150 g grepfruit

  • SambataMic dejun:100 g salam 50 g painePranz:150 g peste prajitCina:150 g salata orientala DuminicaMic dejun: 150 laptePranz: 150 g cartofi prajiti-478.5 calCina:150 g carne de porc la gratar

  • ConcluziiIncerc sa am un stil de viata cat mai sanatos.