Deşi cantitativ glucidele organismului reprezintă numai 0,3% din greutatea corpului (în valoare absolută, circa 0,2 kg), importanţa lor este extrem de mare, având un dublu rol: energetic şi structural.

Hidraţii de carbon reprezintă principala sursă energetică a organismului, acoperind mai mult de jumătate din necesarul caloric. În acest scop, glucoza constituie materialul nutritiv de elecţie, datorită câtorva particularităţi: - având dimensiuni mici şi fiind lipsită de încărcătură electrică, are difuzibilitate bună în ţesuturi, inclusiv în celulă; difuzibilitatea este asigurată de procese active de transport, facilitate de prezenţa insulinei;- o moleculă gram de glucoză (180 g) eliberează prin ardere o cantitate mare de energie (686 000 cal), deşeurile rezultate din acest proces (CO2 şi H2O) fiind netoxice şi uşor de eliminat:

- molecula de glucoză conţine o cantitate apreciabilă de oxigen, pe care îl pune la dispoziţie în momentul în care aportul de oxigen devine insuficient nevoilor, motiv pentru care glucoza reprezintă combustibilul de elecţie al contracţiei musculare;

-pe lângă glucoza existentă ca atare în lichidele organismului, acesta dispune de o cantitate stocată sub formă de glicogen, uşor mobilizabil atunci când necesităţile organismului o reclamă.

Rolurile proteinelor în organism sunt următoarele:- Rol acido-bazic.- Rol energetic – evidenţiat prin degradarea compuşilor rezultaţi din transformarea lor, până la etapa finală de CO2 şi H2O.structural – sunt componente ale tuturor celulelor, fiind necesare creşterii şi refacerii ţesuturilor.- Rol funcţional – în desfăşurarea proceselor metabolice. Sunt componente structurale ale diverselor enzime şi hormoni. Pot îndeplini funcţii specifice (anticorpi).

 - Rol fizico-chimic – prin caracterul lor amfoter şi coloidal participă la reglarea presiunii osmotice şi menţinerea

echilibrului

Proteinele din alimentaţie vor fi folosite în organism nu numai pentru biosinteza proteinelor tisulare sau înlocuirea celor distruse, ci şi pentru biosinteza unor compuşi azotaţi neproteici (baze purinice şi pirimidinice, constituenţi ai nucleoproteinelor, creatinei, colinei).

Sursele alimentare:Alimentele derivate din animale, incluzând carne, peşte, ouă şi majoritatea produselor lactate conţin proteine complete. Soia este singura plantă ce conţine teine complete. Cea mai mare valoare proteică se regăseşte în lapte şi ouă.Proteinele incomplete nu asigură un aport adecvat de aminoacizi. Multe plante alimentare conţin cantităţi considerabile de proteine incomplete, cele mai bune surse fiind cerealele şi legumele. Unele alimente bogate în proteine conţin cantităţi importante de lipide (carnea de oaie, porc, raţă sau ouăle).În general, consumăm un amestec suficient de proteine complete şi incomplete care nu pune probleme de sănătate.

Alimentele cu conţinut crescut de proteine:- au o slabă valoare energetică, dar induc o saţietate importantă;- determină o termogeneză importantă, proteinele având propria lor oxidare şi fiind puţin stocate;- conţinutul concomitent de lipide modifică efectele proteinelor.Alimentele ce conţin proteine complete sunt: peştele, carnea de găină, carnea de curcan, raţa, carnea de vită, carnea de oaie, carnea de porc, ouăle, soia, brânză, laptele și iaurtul.

Alimente ce conțin proteine incomplete sunt: cerealele, făina, orezul, mălaiul de porumb, spaghetele, pâinea, fasolea, broccoli, cartofi și arahidele.

Aportul recomandat:Se bazează pe cantitatea de proteine necesară pentru menţinerea balanţei de azot şi reprezintă cantitatea de azot consumată sub formă de proteine, care trebuie să fie egală cu azotul eliminat zilnic prin urină şi alte secreţii ale organismului

Grasimile din alimente au un rol energetic important, dar si un rol fundamental in compozitia membranei celulare, a nucleului celulei si tesutului nervos. Grasimile alimentare trebuie sa fie prezente in alimentatia cotidiana, in jur de 2 pana la 3 grame/kilogram corp/zi (sa fie aproximativ 30-35% din aportul energetic total). Dar acest nivel este foarte usor depasit, pentru ca lipidele nu sunt intotdeauna vizibile. Grasimile "ascunse" sunt cele care sunt continute de alimente care nu par a fi grase, cum ar fi: carnea,

mezelurile, branzeturile, sosurile, crèmele, untul.

Chiar si in stare de repaus avem nevoie de energie. Aceasta energie este necesara pentru: - miscarile respiratorii  - circulatia sangvina si bataile inimii - intretinerea tesuturilor (celulele din oase, sange, intestin, etc. se reinnoiesc in permanenta, imbatranesc sau sunt distruse, in timp ce alte celule sunt formate) - sintetizarea hormonilorToate aceste functii indeplinite de organism corespund metabolismului bazal, care este definit drept energia utilizata de organism pentru functionarea normala a organelor vitale.

Rata metabolismului bazal este calculata in anumite conditii: - in stare de repaus - pe nemancate - stare de calm emotional - temperatura ambianta neutra, de 20-20°C

Metabolismul bazal corespunde consumului de calorii a masei active a organismului, spre deosebire de masa grasa, care nu consuma energie. La aceeasi greutate, barbatii consuma mai multe calorii decat femeile, deoare au o masa musculara mai mare, in timp ce femeile au rezerve adipoase mai mari.

Metabolismul bazal scade cu 1 – 2% pe deceniu iar acest declin incepe la varsta de 40 ani la barbati si la 50 ani la femei. In cazul femeilor, aceasta scadere se explica prin pierderea masei musculare datorate menopauzei.

Reducerea necesarului de calorii este doar de 7 calorii pe zi pentru fiecare an dupa 30 ani pentru femei si de 10 calorii pentru barbati. Astfel, o femeie sedentara de 60 ani, masurand aproximativ 160 cm ar trebui sa ajunga de la 1825 calorii pe zi la 1615, adica 210 calorii (echivalentul a trei mere sau a unui iaurt cu fructe).Astfel se explica (macar in parte) faptul ca, desi unele persoane mananca la fel ca la 20 ani, isi pierd silueta pe care o aveau la aceasta varsta.Nutritionistii recomanda cel putin o ora de activitate fizica in fiecare zi. Aceasta ora de consum al energiei poate cumula toate activitatile pe parcursul unei zile: urcarea scarilor (si nu cu liftul), curatenie (activitate usoara) sau natatie (exercitiu solicitant). Orice tip de activitate fizica este important pentru sanatatea cardiovasculara. Totusi, mentinerea sau pierderea in greutate necesita un consum mai mare de energie

Partea practica Luni

Mic dejun: 100 g covrigi- 410 cal 2 clementinePranz:supa cu perisoareCina:un mar MartiMic dejun: 100 g salam-1413.5 cal 50 paine 50 branza topita-416 cal

Pranz: sarmalute de post-100 g 2 clementineCina: pulpa de pui-100 g Miercuri

Mic dejun: 100 g covrigi- 410 cal o bananaPranz:150 g pilaf cu ciuperciCina:un mar 2 clementine

JoiMic dejun: 100 g salam-1413.5 cal 50 g painePranz: 150 g macrou-274.5 calCina: 150 g cartofi prajiti-894.5 VineriMic dejun:3 clementine

Pranz: 150 g cartofi prajiti-478.5 calCina:150 g grepfruit

SambataMic dejun:100 g salam 50 g painePranz:150 g peste prajitCina:150 g salata orientala DuminicaMic dejun: 150 lapte

Pranz: 150 g cartofi prajiti-478.5 calCina:150 g carne de porc la gratar

ConcluziiIncerc sa am un stil de viata cat mai sanatos.