7/21/2019 LP_9_MG

http://slidepdf.com/reader/full/lp9mg 1/4

  1

Asist. univ. dr. Grigoraş Adriana

Facultatea de Medicină

Lucrarea practică nr. 9

Tema lucrării practice

Ţesutul muscular (2 ore)Ţesutul muscular striat  (limbă). Ţesutul muscular neted  (stomac, jejun). Ţesutul muscular

cardiac (miocard - preparat demonstrativ - hematoxilină ferică)

Bibliografie

Adriana Grigoraş, Alina Floarea-Strat ,,HISTOLOGIE ILUSTRATĂ” ed. Junimea 2009, pg. 71-78.

Ţesutul muscular

Ţesutul muscular este ţesutul fundamental cu origine mezodermică, care este formatdin celule specializate numite miocite sau fibre musculare. El are ca proprietate principală contractilitatea, care se datorează prezenţei în citoplasma celulelor a

filamentelor contractile de actină şi de miozină. Denumirea de „fibre musculare” esteimproprie şi vine de la forma alungită a celulelor musculare.

În raport cu structura, ultrastructura şi caracteristicile funcţionale se descriu 3 tipuride fibre musculare, respectiv ţesuturi musculate:-  ţesut muscular striat scheletic;-  ţesut muscular cardiac;-  ţesut muscular neted.

Ţesutul muscular striat scheletic Alcătuieşte masa musculară ataşată scheletului asigurând mişcările voluntare ale

acestuia, precum şi menţinerea posturii corpului. Inervaţia lui este realizată de sistemul

nervos somatic.Fibre musculare striate se mai găsesc şi la nivelul cavităţii orale, faringelui, în

 jumătatea superioară a esofagului, a sfincterelor externe, a laringelui şi a muşchilorextrinseci ai globului ocular.

Ţesutul muscular striat scheletic este alcătuit din celule multinucleate cu o formăcilindrică, un diametru de 10-100 µm şi cu lungimi variate, care pot ajunge şi la 25 decm. Ele sunt celule cu capetele rotunjite în secţiune longitudinală şi de formă rotund- poligonală în secţiunile transversale. În microscopie optică şi coloraţie de rutină (H.E.),fibra musculară striată scheletală prezintă o citoplasmă (sarcoplasmă) acidofilă în care seobservă mai mulţinuclei bastoniformi/lenticulari, intenşi bazofili şi care în modcaracteristic sunt situaţi la periferia celulei, de o parte şi de alta şi la intervale regulate.

7/21/2019 LP_9_MG

http://slidepdf.com/reader/full/lp9mg 2/4

  2

Asist. univ. dr. Grigoraş Adriana

Peste membrana plasmatică (sarcolemă) se găseşte o structură de tipul membranei bazale, numită lamina externă, bogată în fibre de reticulină. Între cele două membrane(sarcolemă şi lamina externă) se găsesc celulele satelit. Acestea sunt dificil de evidenţiatîn microscopie optică pe coloraţia H.E., fiind lipite pe faţa externă a membranei plasmatice. Ele sunt celule mici, turtite care au o cantitate mică de citoplasmă cu o tentăacidofilă. Acestea sunt de fapt miofibroblaste restante . Celulele satelit au capacitate demitoză şi diferenţiere, prin care asigură creşterea şi regenerarea fibrelor musculare striate.

În secţiunile longitudinale caracteristica fibrelor musculare striate este aspectul dedublă striaţie (longitudinală şi transversală) acitoplasmei, datorită prezenţei miofibrilelor contractile .

Miofibrilele sunt aranjate ordonat, paralel între ele, de la un capăt la altul al celuleişi apar în microscopie optică exprimate sub forma unei striaţii fine longitudinale. Fiecaremiofibrilă este formată dintr-o alternanţă de benzi clare şi întunecate, toate prezente laacelaşi nivel în toate miofibrilele, fapt care conferă aspectul striat transversal alcitoplasmei.Pe secţiunile transversale fibrele musculare striate scheletale apar ca structuri rotund- poligonale, cu citoplasmă acidofilă şi cu număr variabil de nuclei periferici în raport cunivelul secţiunii.

În citoplasmă se remarcă prezenţa miofibrilelor secţionate transversal sub formaunor puncte întunecate, grupate în mici arii dispersate în masa de sarcoplasmă, ariidenumite câmpurile Cohnheim. Acest ultim aspect este astăzi recunoscut a fi un artefactde tehnică în microscopie optică şi unul structural, deoarece microscopia electronică nu aconfirmat prezenţa de grupuri de miofibrile în secţiunile transverale.Fibrele musculare striate sunt însoţite de un ţesut conjunctiv lax (endomisium) bogat înfibre de reticulină şi capilare sanguine, care înconjoară fiecare fibră musculară în parte.Mai multe fibre musculare, grupate într-un fascicul primar sunt acoperite de un ţesutconjunctiv numit perimisium (care asigură dispersia vaselor şi a nervilor), pentru ca laexterior muşchiul să fie tapetat de un ţesut conjunctiv dens semiordonat denumitepimisium. Legătura muşchi-tendon se face prin continuitatea foiţelor conjunctive alemuşchiului cu cele similare ale tendonului, fibrele musculare veninddoar într-un raport decontiguitate cu fibrele de colagen ale tendonului .

Ţesutul muscular striat cardiac

Varietate de ţesut muscular ce intră în structura miocardului (tunica medie a inimii)şi a bazei venelor pulmonare, care prezintă trăsături ce îl aseamănă cu fibrele muscularestriate scheletale (striaţiile longitudinale şi transversale), cât şi cu fibrele muscularenetede (sunt celule uninucleate).

Clasic, ţesutul muscular cardiac a fost considerat un sinciţiu celular, darmicroscopia electronică a demonstrat clar faptul că el este format din celuleindividualizate, mononucleate care prezintă joncţiuni intercelulare.

În secţiuni longitudinale celulele au o formă cilindrică, alungită, cu extremităţile bi- sau trifurcate şi care se organizează cap la cap sub formă de coloane celulare într-oreţea plexiformă, în ochiurile reţelei găsindu-se un ţesut conjunctiv lax cu vase şi nervi .

7/21/2019 LP_9_MG

http://slidepdf.com/reader/full/lp9mg 3/4

  3

Asist. univ. dr. Grigoraş Adriana

Citoplasma celulei este acidofilă, cu striaţiile duble caracteristice, iar nucleulrotund-ovalar este situat central . Zonele de joncţiuni intercelulare sunt evidente pesecţiunile longitudinale sub forma unor zone (linii) dense eozinofilice în H.E. Aceste linii pot fi rectilinii sau cu aspect de linii frânte în unghi drept şi sunt cunoscute sub denumireade discuri intercalare sau strii scalariforme. Ele sunt mai uşor de identificat înmicroscopie optică pe coloraţiile cu hematoxilină ferică şi sunt localizate numai lacapetele fibrelor musculare striate cardiace (nu există joncţiuni intercelulare pe feţelelaterale ale lor) .

Pe secţiunile transversale apar ca mase citoplasmatice cu o formă poligonală, ce prezintă sau nu nucleul situat central în raport cu nivelul secţiunii .

La nivelul fibrelor striate cardiace, cu vârsta, pot să apară în citoplasmă lipide sau pigment de uzură (lipofuscină) localizat perinuclear şi cu aspect de granulaţii brune.Fibrele musculare striate cardiace ventriculare sunt mai mari ca cele atriale.

Ţesutul muscular neted

Fibra musculară netedă este o celulă mononucleată, cu o formă alungită sau fuziformă şicare prezintă o zonă centrală mai bombată (unde se găseşte şi nucleul) şi extremităţiefilate ce uneori pot fi bifurcate . Dimensiunile celulei variază de la 20µm la nivelulfibrelor musculare netede vasculare la 400-500µm lungime la nivelul uterului gestant.Citoplasma este omogenă, fără striaţii şi cu o tentă acidofilă. Nucleul celulei este alungit, bastoniform, situat central . Uneori datorită tehnicilor de prelucrare histologică nucleulare forma unui tirbuşon (aspect spiralat), fapt datorat contracţiei celulei în timpul fixării.Ca particularitate, atunci când fibrele musculare netede se suprapun în cadrul păturilormusculare, ele vin întotdeauna cu capetele efilate peste porţiunea mai bombată (zonanucleului) a celulelor vecine.

Pe secţiune transversală celulele musculare netede apar sub forma unor structurirotunde sau poligonale care prezintă diametre variabile în raport cu nivelul secţiunii .Citoplasma celulelor este omogenă şi are un nucleu rotund situat central, dacă estesurprins de planul secţiunii, putând exista şi imagini de celule anucleate. În jurul fibrelormusculare netede se organizează o reţea de fibre de reticulină (care se evidenţiază printehnici speciale) şi o matrice glicoproteică, acestea fiind analoage endomisiumului de lanivelul fibrelor musculare striate scheletale.

Fibrele musculare netede au o largă răspândire în organism, ele putând să apară din punct de vedere histoarhitectonic sub mai multe forme:

fibre musculare izolate – aşa cum se observă în stroma unor organe precum prostata,în centrul vilozităţilor intestinale (muşchiul lui Brücke) sau în ţesutul conjunctiv dela nivelul orbitei, scrotului, penisului şi a mamelonului;

-  fibre musculare grupate în fascicule subţiri – cum este muşchiul erector al firului de păr ;

-  fibre musculare aranjate în benzi inelare – ca muşchiul constrictor al pupilei;-  fibre musculare organizate în tunici (pături, straturi) cu o dispoziţie variabilă:

- fie circulară (concentrică) ca la nivelul mediei vaselor;

7/21/2019 LP_9_MG

http://slidepdf.com/reader/full/lp9mg 4/4

  4

Asist. univ. dr. Grigoraş Adriana

- fie circulară şi longitudinală ca în lungul tubului digestiv de la treimea medie aesofagului până la nivelul sfincterului anal intern , mai puţin stomacul unde apare şiun strat intern oblic;

-fie plexiform ca la nivelul vezicii urinare sau miometrului .Alte localizări ale fibrelor musculare netede: căile respiratorii, aparatul uro-genital,

capsula splinei, unele canale excretorii ale glandelor anexe ale tubului digestiv.Criteriile principale de diferenţiere în microscopie optică între muşchiul striat

scheletal şi muşchiul neted sunt:-   prezenţa striaţiilor;-  numărul de nuclei;

- 

dimensiunea celulei (fibrei musculare).