Asist. Ludmila Liliac

1

Lucrarea practică nr. 1

Ţesutul epitelial de tapetare: epiteliu simplu pavimentos (capilar/endoteliu, peritoneu/mezoteliu,

rinichi - ansă Henle), epiteliu simplu cubic (ficat - canalicul biliar), epiteliu simplu cilindric

(stomac, jejun, trompă uterină, epididim), epiteliu pseudostratificat (trahee), epiteliu de tranziţie

(vezică urinară/uroteliu).

Ţesutul epitelial

-formează adevărate membrane celulare plasate pe suprafeţe exterioare, interioare sau în

structura unor cavităţi

CARACTERISTICI GENERALE:

(1) densitatea celulară crescută, (2) prezenţa a numeroase şi variate joncţiuni intercelulare, (3)

frecvenţa moleculelor de adeziune, (4) polarizarea, (5) capacitatea de regenerare, (6) lipsa

vascularizaţiei, (7) inervarea, (8) relaţia strânsă cu ţesutul conjunctiv.

ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE:

Acest tip de epiteliu prezintă organizări variate, adaptate unor funcţii diferite (protecţie,

absorbţie, difuziune, secreţie).

Epiteliile de tapetare (sau epiteliile de suprafaţă) se clasifică pe baza a două criterii utilizate în

paralel:

(i) criteriul citologic, care se referă la caracteristicile morfologice ale celulelor ce intră

în componenţa unei varietăţi de ţesut epitelial;

(ii) criteriul histoarhitectonic, care se referă la modul în care sunt organizate celulele în

alcătuirea unei varietăţi de ţesut epitelial.

Criteriul citologic în structura ţesutului epitelial apar trei tipuri principale de celule:

celula pavimentoasă (scuamoasă) – celulă deosebit de aplatizată, cu o suprafaţă mare şi o

înălţime foarte mică, cu margini rectilinii sau sinuoase care delimitează poligoane neregulate;

în microscopie optică, în incidenţă transversală, citoplasma apare ca o bandă fină, abia vizibilă

şi cu dispoziţie arcuată în jurul nucleului;

celula cubică (prismatică joasă) – celulă care are înălţimea aproximativ egală cu diametrul

transvers; datorită densităţii mari şi a compresiunilor reciproce, celula se prezintă ca o prismă

poliedrică joasă;

celula cilindrică (prismatică înaltă) – celulă care are înălţimea de două până la cinci ori mai

mare faţă de diametrul transvers; datorită densităţii şi compresiunii, celula are formă de prismă

poliedrică înaltă.

*celula de aspect poligonal sau celula denumită polimorfă - forme foarte variate

Criteriul histoarhitectonic:

epitelii simple: toate celulele constituente sunt aranjate într-un singur strat şi fiecare celulă

vine în raport direct cu membrana bazală prin structuri de ancorare;

epitelii stratificate: celulele sunt aranjate în straturi suprapuse unele peste celelalte. În aceste

epitelii există un singur strat numit strat bazal, în care celulele vin în raport direct cu

membrana bazală. Peste acesta se găsesc, în număr variabil, alte straturi în care celulele vin

în raport unele cu celelalte. Ultimul strat formează stratul superficial, în care celulele vin în

raport direct, printr-o faţă a lor, cu celulele subjacente, iar cu faţa opusă cu mediul exterior

(de exemplu, la epiderm) sau interior (de exemplu, în cavităţi interne).

Asist. Ludmila Liliac

2

Epiteliul simplu pavimentos - epiteliu în care toate celulele sunt de tip pavimentos şi sunt aranjate într-un singur strat, venind

în contact cu membrana bazală

Privit de deasupra

- ansamblu format din celule poliedrice cu o suprafaţă mare (15-20 μm), cu foarte puţin

cement intercelular

- limitele celulare şi zonele de adeziune intercelulară sunt evidenţiabile prin tehnici de

impregnare argentică

- nucleii celulelor sunt rotunzi sau ovalari, plasaţi aproximativ în centrul geometric al celulei

Localizare: alveolele pulmonare, foiţa parietală a capsulei Bowman, segmentul subţire al ansei

Henle, urechea internă şi medie, rete testis; tapetează marile cavităţi naturale, intrând în

structura pericardului, peritoneului şi pleurei, unde este denumit mezoteliu. Formează, de

asemenea, foiţa de tapetare a tuturor vaselor sanguine şi limfatice, unde este denumit

endoteliu.

EPITELIUL SIMPLU CUBIC (PRISMATIC JOS)

- format din celule cu o înălţime aproximativ egală cu lăţimea lor, aranjate într-un singur strat, în

contact cu membrana bazală

Secţiuni histologice perpendiculare

- citoplasma este de obicei omogenă, acidofilă

- nucleii sunt rotunzi şi situaţi central (aspect comparat cu “mărgele înşirate pe aţă”)

Localizare: suprafaţa ovarului, în foliculii tiroidieni, în stratul pigmentar al retinei, în

plexurile coroide, canale de excreţie a unor glande exocrine (canalele biliare intrahepatice,

canalele din structura pancreasului exocrin, a glandelor salivare).

EPITELIUL SIMPLU CILINDRIC (PRISMATIC ÎNALT)

- alcătuit din celule a căror înălţime depăşeşte în mod evident lăţimea lor, dispuse într-un singur

strat şi venind în contact direct cu membrana bazală

Secţiune perpendiculară

- celulele înalte apar ca şi coloane strâns adiacente (dreptunghiuri)

- citoplasma bine reprezentată, acidofilă sau bazofilă

- nuclei localizaţi în treimea bazală, fuziformi, bastoniformi sau ovalari, orientaţi

perpendicular spre polul bazal şi, de regulă, aliniaţi cam la acelaşi nivel

Localizare: cea mai mare parte a tubului digestiv, vezicula biliară, canalele mari ale glandelor

exocrine, cavitatea uterină, trompele uterine, ductele eferente, epididimul, bronşiile mici şi

sinusurile paranazale.

Epiteliul simplu cilindric gastric

- realizează epiteliul de suprafaţă şi epiteliul criptelor gastrice

- epiteliu de tip secretor omogen

- toate celulele au proprietatea de a produce un material glicoproteic, numit mucoid

- mucoidul se acumulează în 2/3 apicale ale celulei, care apare palidă în coloraţia de rutină;

coloraţii speciale pozitive (PAS, albastru alcian)

- mucoidul este eliminat permanent pe suprafaţa mucoasei gastrice, asigurând protecţia celulară

faţă de aciditatea sucului gastric.

Epiteliul simplu cilindric intestinal - tapetează suprafaţa vilozităţilor intestinale în intestinul subţire

Asist. Ludmila Liliac

3

- epiteliu de tip secreto-absorbtiv heterogen, în structura sa există două tipuri celulare:

enterocitul şi celula caliciformă

- enterocitul: prezintă o importantă dezvoltare a microvilozităţilor şi un labirint bazal mai puţin

evident; rol în absorbţie

- celula caliciformă, secretoare de mucus: concentrare a citoplasmei nucleului şi organitelor

celulare la polul bazal; 2/3 apicale conţind granule de mucigen cu tendinţă de fuzionare între

ele, fapt ce determină un aspect palid în coloraţia de rutină, dar poate fi pus în evidenţă prin

coloraţii speciale (mucicarmin, PAS, albastru alcian); rol de protecţie şi lubrifiere

Epiteliul simplu cilindric ciliat Localizare: cavitatea uterină şi trompele uterine, unele segmente ale căilor pulmonare şi sinusurile

paranazale

- trăsătura distinctivă: kinetocili la polul apical al celulelor

- rol: mobilizarea unor fluide prezente în lumen

Epiteliul simplu cilindric epididimal Localizare: epididim

- trăsătura distinctivă: stereocili la polul apical al celulelor

- rol: procese de resorbţie şi secreţie

Printre celulele cilindrice înalte apar destul de frecvent celule mici bazale, de regenerare. Întrucât

ambele tipuri celulare sunt ataşate membranei bazale, acest epiteliu poate fi încadrat şi în

categoria de epiteliu pseudostratificat.

EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT

- epiteliu simplu în esenţă, dar aparent stratificat

MO

- epiteliu de tapetare gros, în care variaţiile de înălţime a celulelor determină ca nucleii

acestora să fie situaţi pe mai multe rânduri (ca într-un epiteliu stratificat), la distanţe diferite

faţă de membrana bazală (bazal, intermediar, superficial)

Localizare: căile respiratorii (la nivelul traheei şi a bronşiilor supralobulare), canalele mari ale

glandelor exocrine, anumite porţiuni ale uretrei membranoase şi spongioase, ductul deferent,

conductul auditiv, parte din cavitatea timpanică, sacul lacrimal.

Epiteliul respirator (cavitate nazală, trahee şi bronşii)

- celulele prismatice înalte prezintă la polul apical diferenţieri celulare: majoritatea conţin cili

vibratili, iar un număr mai mic, microvilozităţi

- din loc în loc există celule caliciforme (secretoare de mucus), similare celor prezente în

epiteliul intestinal

-

EPITELIUL DE TRANZIŢIE (UROTELIUL, EPITELIUL PARAMALPIGHIAN)

Vezica urinară în vacuitate

- extindere a suprafeţei uroteliului, posibilă prin alunecarea celulelor din stratul intermediar şi

aplatizarea importantă a celulelor din stratul superficial

- strat bazal: 1 rând de celule aproximativ cubice

- strat intermediar (polimorf): mai multe rânduri de celule cu forme foarte variate („rachetă

de tenis”)

- strat superficial: 1 rând de celule cubice sau globuloase relativ mari, cu polul apical în

formă de cupolă, uneori binucleate şi în mare parte poliploide; celulele au cuticulă

Vezica urinară în distensie

Asist. Ludmila Liliac

4

- strat bazal

- strat intermediar, format din unu-două rânduri de celule, frecvent de aspect fuziform

- strat superficial în care celulele cu cuticulă se turtesc foarte mult, iar cuticula apicală se

subţiază

Bibliografie - Căruntu ID, Cotuţiu C. Ţesutul epitelial. Ȋn Histologie. Ţesuturi

Fundamentale. Ed. Gr. T. Popa Iaşi, 2004, p. 9-47