Patologia tiroidei si a Patologia tiroidei si a sistemului nervossistemului nervos

LP 8LP 8

Guşa coloido-chistică Guşa coloido-chistică • ReprezintaReprezinta o mărire o mărire dede volum şi masă a glandei tiroide volum şi masă a glandei tiroide

(> 60g),(> 60g), difuză sau nodulară, netumorală şi non- difuză sau nodulară, netumorală şi non-inflamatorie, însoţită de hipo- sau hipertiroidisminflamatorie, însoţită de hipo- sau hipertiroidism, avand , avand ca fca factor etiologic ceactor etiologic cell mai importan mai important,t, deficitul sau deficitul sau excesul de iod. excesul de iod.

• Se prezintSe prezintă ă sub forma a 2 sub forma a 2 tipuri: tipuri: – guşa simplă endemicăguşa simplă endemică ( (distrofie endemică tireopatădistrofie endemică tireopată)) – guşa simplă sporadică.guşa simplă sporadică.

• Guşa parenchimatoasă apare ca fiind difuză sau Guşa parenchimatoasă apare ca fiind difuză sau nodulară, iar guşa coloidă (anizofoliculară) are un nodulară, iar guşa coloidă (anizofoliculară) are un conţinut de coloid crescut, translucid, gălbui-brun, conţinut de coloid crescut, translucid, gălbui-brun, strălucitor. Mărirea glandei este asimetrică.strălucitor. Mărirea glandei este asimetrică.

• Caracteristica microscopică este aspectul anizofolicular Caracteristica microscopică este aspectul anizofolicular (foliculi de dimensiuni diferite)(foliculi de dimensiuni diferite),, reprezentat de foliculi reprezentat de foliculi tiroidieni, tiroidieni, tapetaţi de un epiteliu cubic aplatizat, ce tapetaţi de un epiteliu cubic aplatizat, ce conţin mult coloid eozinofil, foarte concentrat. conţin mult coloid eozinofil, foarte concentrat.

Gusa coloida anizofoliculara, Gusa coloida anizofoliculara, HE, 4xHE, 4x

Boala Graves – Basedow Boala Graves – Basedow • Boala Graves – Basedow (Boala Graves – Basedow (guşa exoftalmicăguşa exoftalmică) este o boală ) este o boală

autoimunăautoimună,, caracterizată caracterizată prinprin prezenţa în sânge a prezenţa în sânge a anticorpilor anti-receptori TSH, anticorpilor anti-receptori TSH, insotitainsotita dede hipertiroidism.hipertiroidism.

• Macroscopic, tiroida este crescută simetric, de culoare Macroscopic, tiroida este crescută simetric, de culoare roşietică, având o textură cărnoasă şi prezentând un roşietică, având o textură cărnoasă şi prezentând un desen vascular intens.desen vascular intens.

• MMicroscopic icroscopic se se relevă o hiperplazie foliculară, fiecare relevă o hiperplazie foliculară, fiecare folicul fiind tapetat de folicul fiind tapetat de un un epiteliu cilindric activepiteliu cilindric activ, ce , ce poate forma proiectii micropapilarepoate forma proiectii micropapilare. .

• Se remarcă puţin coloid, care este slab colorat. Se remarcă puţin coloid, care este slab colorat. Pot Pot aaparparee vezicule de hipersecreţie vezicule de hipersecreţie si se si se mai poate remarca mai poate remarca aspectul vacuolaraspectul vacuolar,, spumos spumos,, dantelat de la polul apical al dantelat de la polul apical al tireocitelor. tireocitelor.

• De asemenea apare şi un infiltrat limfo-plasmocitar ce De asemenea apare şi un infiltrat limfo-plasmocitar ce poate lua aspecte nodulare. poate lua aspecte nodulare.

• Clinic apare triada simptomatică: Clinic apare triada simptomatică: sindrom tireotoxic, sindrom tireotoxic, guşă, exoftalmie;guşă, exoftalmie; uneori poate apare mixedem pretibial. uneori poate apare mixedem pretibial.

Boala Basedow – Graves, Boala Basedow – Graves, HE, 4xHE, 4x

Tiroidita Hashimoto Tiroidita Hashimoto • EEste o boală autoimună cu susceptibilitate geneticăste o boală autoimună cu susceptibilitate genetică,,

asociată cu asociată cu haplotipurile haplotipurile HLA – DR4 şi DR5HLA – DR4 şi DR5,, mai mai frecventă la femei decât la bărbaţifrecventă la femei decât la bărbaţi, insotita de, insotita de prezenţ prezenţaa autoanticorpiautoanticorpilorlor antimicrozomiali şi antitireoglobulină antimicrozomiali şi antitireoglobulină

• Există două variante principale, o variantă atrofică şi una Există două variante principale, o variantă atrofică şi una hipertrofichipertrofică. ă.

• În În varianta atroficăvarianta atrofică apare un grad crescut de fibroză şi apare un grad crescut de fibroză şi un infiltrat inflamator mai puţin un infiltrat inflamator mai puţin importantimportant. Aproximativ . Aproximativ 50% din pacienţi prezintă hipotiroidism, 50% din pacienţi prezintă hipotiroidism, iariar ocazional ocazional există şi cazuri de hipertiroidism. există şi cazuri de hipertiroidism.

• În În varianta hipertroficvarianta hipertroficăă apare o mărire difuză a glandei apare o mărire difuză a glandei,, pparenchimul tiroidian arenchimul tiroidian fiindfiind infiltrat difuz infiltrat difuz cucu celule celule inflamatorii cronice, ce includ limfocite, plasmocite şi inflamatorii cronice, ce includ limfocite, plasmocite şi macrofage, cu formare de foliculi germinativi. Foliculii macrofage, cu formare de foliculi germinativi. Foliculii tiroidieni sunt supuşi unor schimbări tiroidieni sunt supuşi unor schimbări oncociticeoncocitice (se (se transformă în celule granulare, ce conţin multe transformă în celule granulare, ce conţin multe mitocondrii –mitocondrii – celule Hurtcelule Hurthhle). le).

• Pacienţii cu tiroidită Hashimoto prezintă un risc crescut Pacienţii cu tiroidită Hashimoto prezintă un risc crescut de apariţie a limfomului non-Hodgkin tip Bde apariţie a limfomului non-Hodgkin tip B

Tiroidita Hashimoto, HE, 4xTiroidita Hashimoto, HE, 4x

Meningita acută Meningita acută • EEste o inflamaţie a leptomeningelui ce ajunge până la spaţiul ste o inflamaţie a leptomeningelui ce ajunge până la spaţiul

ssubarahnoidianubarahnoidian• MicrooMicroorganismele cel mai des întâlniterganismele cel mai des întâlnite sunt: sunt:

– În cazul nou – născuţilorÎn cazul nou – născuţilor:: Escherichia coli şi grupul B de streptococi. Escherichia coli şi grupul B de streptococi. – La copiiLa copii:: Haemophilus influenzae. Haemophilus influenzae.– La adolescenţi şi adulţi tineriLa adolescenţi şi adulţi tineri:: Neisseria meningitidis, Neisseria meningitidis, – LLa bătrânia bătrâni:: Streptococcus pneumoniae şi Listeria monocytogenes. Streptococcus pneumoniae şi Listeria monocytogenes.

• Din punct de vedere macroscopicDin punct de vedere macroscopic,, lichidul cefalorahidian este lichidul cefalorahidian este tulbure, tulbure, cu exsudatcu exsudat purulent purulent pe leptomeninge pe leptomeninge; ; vvasele meningeale asele meningeale sunt dilatate şi sunt dilatate şi proeminenteproeminente. .

• În infecţia cu H. Influenzae, localizarea În infecţia cu H. Influenzae, localizarea exsudatului exsudatului este bazală, iar este bazală, iar în meningita cu pneumococ în meningita cu pneumococ localizarea localizarea exudatulexudatuluiui este în zonele este în zonele convexităţilor cerebrale din zona sinusurilor sagitale. Când convexităţilor cerebrale din zona sinusurilor sagitale. Când meningita este fulminantă, inflamaţia se poate extinde până la meningita este fulminantă, inflamaţia se poate extinde până la nivelul ventriculilor, producând ventriculită.nivelul ventriculilor, producând ventriculită.

• Microscopic, neutrofilele umplu spaţiuMicroscopic, neutrofilele umplu spaţiull subarahnoidian în zonele subarahnoidian în zonele afectate, afectate, sisi se găsesc se găsesc si si în jurul vaselor de sânge leptomeningeale. în jurul vaselor de sânge leptomeningeale. Tromboflebita sinusurilor cavernoaseTromboflebita sinusurilor cavernoase poate duce şi la ocluzie poate duce şi la ocluzie venoasă, producându-se infarctul hemoragic al ţesutului cerebral venoasă, producându-se infarctul hemoragic al ţesutului cerebral adiacent.adiacent.

• CConsecinţonsecinţeleele meningitei purulente meningitei purulente sunt sunt ffibroza leptomeningealăibroza leptomeningeală si si arahnoidita adezivă cronică arahnoidita adezivă cronică (prin (prin fibrozfibrozaa arahnoid arahnoideeii în cazul în cazul meningitei cu pneumococmeningitei cu pneumococ)). .

Meningita purulenta, HE, 4xMeningita purulenta, HE, 4x

Encefalita virală Encefalita virală • EEste o inflamaţie difuză a creieruluiste o inflamaţie difuză a creierului,, care adesea se care adesea se

asociază cu inflamarea meningeluiasociază cu inflamarea meningelui;; asociere asociereaa poartapoarta numele de meningonumele de meningo--encefalită.encefalită.

• Encefalita este în principal cauzată de virusuri. Encefalita este în principal cauzată de virusuri. Poate fiPoate fi o componentă principală în alte infecţii virale (HIV, o componentă principală în alte infecţii virale (HIV, rabie, poliomielită, leucoencefalopatie progresivă rabie, poliomielită, leucoencefalopatie progresivă multifocală, herpes simplex). multifocală, herpes simplex).

• MicroscopicMicroscopic sese caracteriz caracterizeeaazză ă printr-printr-un un infiltrat infiltrat inflamator, degenerare neuronala şi hiperplazie inflamator, degenerare neuronala şi hiperplazie microglialămicroglială. Infiltratul inflamator este iniţial format din . Infiltratul inflamator este iniţial format din neutrofile, dar ulterior apar şi neutrofile, dar ulterior apar şi limfocitelimfocite şi macrofage, cu şi macrofage, cu localizare plocalizare peerivasculară. rivasculară.

• Clinic, pacientul prezintă: febrăClinic, pacientul prezintă: febră,, semne neurologice semne neurologice focale, ameţeli, vomă, crizefocale, ameţeli, vomă, crize pseudoepileptice pseudoepileptice, , dezorientare, pierderi ale memoriei, cefalee, comă. dezorientare, pierderi ale memoriei, cefalee, comă.

• Pacienţii pot prezenta leucocitoza însoţită de o Pacienţii pot prezenta leucocitoza însoţită de o limfocitoză periferică. Limfocitele sunt predominante în limfocitoză periferică. Limfocitele sunt predominante în lichidul cefalorahidian, cu glucoză normală şi o lichidul cefalorahidian, cu glucoză normală şi o concentraţie proteică normală sau uşor crescută. concentraţie proteică normală sau uşor crescută.

Encefalita virala, HE, 20xEncefalita virala, HE, 20x

PoliomielitaPoliomielita • EEste o infecţie cu virusul polio (enterovirus) ce se ste o infecţie cu virusul polio (enterovirus) ce se

răspândeşte prin contaminarea cu fecale a apei sau răspândeşte prin contaminarea cu fecale a apei sau direct pe cale fecal – orală. direct pe cale fecal – orală.

• Virusul se multiplică în ţesutul limfoid al orofaringelui Virusul se multiplică în ţesutul limfoid al orofaringelui sau al intestinului subţire şi diseminează pe cale sau al intestinului subţire şi diseminează pe cale sangvină. Virusul se poate localiza în neuronii din creier sangvină. Virusul se poate localiza în neuronii din creier sau măduva spinării, cazuri în sau măduva spinării, cazuri în care, care, pacientul prezpacientul preziintntaa simptomele unei meningite aseptice, mergând până la simptomele unei meningite aseptice, mergând până la paralizie. paralizie.

• DDacă sunt afectaţi neuronii din coarnele anterioare ale acă sunt afectaţi neuronii din coarnele anterioare ale măduvei, atunci apare pierderea reflexelor şi paralizia măduvei, atunci apare pierderea reflexelor şi paralizia membrelor inferioare, precedată de dureri intense şi membrelor inferioare, precedată de dureri intense şi atrofiaatrofia grupelor de muşchi afectate. grupelor de muşchi afectate.

• O formă mai severă de poliomielită o reprezintă O formă mai severă de poliomielită o reprezintă poliomielita bulbarăpoliomielita bulbară, ce duce la paralizii ale nervilor , ce duce la paralizii ale nervilor cranieni, paralizie respiratorie sau la apariţia unor cranieni, paralizie respiratorie sau la apariţia unor tulburări autonome cum este hipertensiuneatulburări autonome cum este hipertensiunea arteriala arteriala. .

• Microscopic apare un Microscopic apare un proces de satelitoza cu proces de satelitoza cu neuronofagie, urmat de remaniere gliala (glioza neuronofagie, urmat de remaniere gliala (glioza reactiva).reactiva).

Poliomielita, HE, 10xPoliomielita, HE, 10x

SchwannomulSchwannomul

• EEste o tumoră benignă cu punct de plecare în celulele ste o tumoră benignă cu punct de plecare în celulele Schwann Schwann dindin nervi nerviii periferici. periferici.

• Tumora are dimensiuni de 1 Tumora are dimensiuni de 1 -- 5 c 5 cmm, , cucu aspect lobulat, aspect lobulat, de de consistenţă fermăconsistenţă fermă sau sau elastică elastică,, uuneori neori cucu zone chistice alb- zone chistice alb-cenuşii sau gălbuicenuşii sau gălbui,, bine încapsulată şi se poate enuclea bine încapsulată şi se poate enuclea usorusor..

• SSe descriu 2 aspecte histologice de schwannom:e descriu 2 aspecte histologice de schwannom:– tipul Antoni Atipul Antoni A - - prezintă celule prezintă celule fusiforme, cu dispozitie “in palisada”, fusiforme, cu dispozitie “in palisada”,

cu procese citoplasmatice aranjate în fasciculecu procese citoplasmatice aranjate în fascicule,, cu nuclei alungiti, cu nuclei alungiti, formandformand zone cu celularitate moderată sau crescută, zone cu celularitate moderată sau crescută, pe fondul unui pe fondul unui matrix extracelular laxmatrix extracelular lax. . Pot apare structuri organoide numite Pot apare structuri organoide numite corpi corpi Verocay.Verocay.

– tipul Antoni Btipul Antoni B - - constă constă didintr-un ţesut cu o densitate celulară mai ntr-un ţesut cu o densitate celulară mai scăzută, cu un aspect asemănăntor cu cel al formei Antoni A, dar în scăzută, cu un aspect asemănăntor cu cel al formei Antoni A, dar în care apar microchistcare apar microchistee şi modificări mixoide. şi modificări mixoide.

• În cazul În cazul sschwannomului chwannomului pot apare opot apare o serie de modificări serie de modificări degenerativedegenerative, reprezentate de , reprezentate de polimorfism nuclear, polimorfism nuclear, modificări xantomatoase şi hialinizare vasculară.modificări xantomatoase şi hialinizare vasculară.

Schwannom, HE, 10xSchwannom, HE, 10x