Lp Fitopato

7/26/2019 Lp Fitopato

1/12

APARATELE VEGETATIVE ALE CIUPERCILOR

Ciupercile sunt organisme heterotrofe care au un aparat vegetativ numittal, lipsit de clorofila sau alt pigm

In general, talul ciupercilor este numit miceliu,dar in functie de constitutia sa pot fi diferentiate mai multe tipuri.degimnoplastiar cel mai evoluat estetalul masiv.

a) Gimnoplastul este constituit din citoplasma si nucleu.. Deoarece este lipsit de o membrana proprie,

unei ciuperci parazite traieste intracelular luand forma celulei parazitate. Acest tip de aparat vegetativ este int

Synchitrium endobioticum (fig. 22).

Fig. 22 Gimnoplast Synchytrium endobioticum

b)Plasmodiul estereprezentat de o masa da citoplasma in care se afla mai multi nuclei. !lasmodiul are

de membrana. !lasamodiul este prezent la ciupercile din familiaPlasmodiophoraceae,clasaAscomycetes

dePlasmodiophora brassicaese observa celule gigantice pline cu plasmodii sporulate(fig. 22).

Fig. 2" !lasmodiuPlasmodiophora brassicae

c)Dermatoplastul se prezinta ca o celula tipica, cu toate elementele constitutive# membrana, citoplasma si

forma fi$a. Dermatoplastul se intalneste la ciupercile inferioare dinclasaPhycomycetes siAscomycetes.


2/12

mai ales la suprafata mediilor lic%ide ( e$. Saccharomyces cerevisiaefig. 2&).

Fig. 2& DermatoplastiSaccaromyces cerevisiae

d) Sifonoplastul este caracteristic ciupercilor din clasa Phycomycetes.Este alcatuit din filamente simplecare contin citoplasma si numerosi nuclei.

'a ciupercile saprofite, sifonoplastul este alcatuitdin formatiuni adaptate indeplinirii unor functii# rizoizi, sporangiof

Fig. 25 Sifonoplast- Rhyzopus nigricans-

a.sporange; b. sporangiofor; c. lumela; d. spori; e. rizoizi.

La ciupercile parazite sifonoplastul prezinta anumite prelungiri specializate in asortia elementelor nut2!).


3/12

Fig. 2 *ifonoplast la ciuperci parazitePlasmopara viticola

e)Talul filamentoseste cel mai raspandit aparat vegetativ al ciupercilor. Acesta este este reprezentat de fila

compartiment reprezentand o celula. Atat sifonoplastul cat si talul filamentos, mai sunt cunoscute sub numele de

%ife miceliene. +alul filamentos este alcatuit la ciupercile din clasaAscomycetes,

la grupul Deuteromycetes!igrospora oryze", (fig.2).

Fig. 2 +al filamentos!igrospora oryzae

f) Talul masiveste o impletire mai la$a sau mai densa, de taluri filamentoase ce da nastere unor f

de rezistenta, de conducere etc.). Acest tip de tal este caracteristic ciupercilor din clasa #asidiomycetes

purpurea(fig. 2-) prezinta in sectiune o portiune e$terna cu celule moarte, ingrosate, cu denumirea de para

sunt intretesute mai la$, fiind alcatuite din celule vii, zona numitaprosoplectenchim.


4/12

Fig. 2" #al masiv- Claviceps purpurea

$nmultirea vegetativa si ase%uata

Inmultirea vegetativa se face prin fragmente de miceliu care, in conditii prielnice, reproduc ciuperca. *e cunosc scare pot reproduce ciuperca pe cale vegetativa. Aceste celule poarta numele de artrospori($idium lactis"

urma inmuguririi dermatoplastilor ciupercilor din fam. *accaromcetaceae).

Inmultirea asexuata are loc prin organe special diferentiate numite spori. Inmultirea prin spori reprezinta un stad

functie de conditiile de mediu (nutritie, temperatura, umiditate). *porii /oaca un rol important in raspandirea ci

nespecifice de rezistenta sau se$ualitate. *porii sunt foarte variati ca forma , dimensiuni, numar de celule, loc de for

*porii se impart in doua categorii (dupa mobilitate)#

spori mobili(zoospori), ce prezinta unul sau doi flageli0

spori imobili (aplanospori).

Dupa locul unde se formeaza deosebim#

spori endogeni endospori", formati in interiorul unor organe specielizate0

spori e%ogenie%ospori", formati pe suporturi speciale.

Dintre sporii endogeni fac parte# sporangiosporiise formeaza insporangi"si ascosporii(se formeaza in

Ca spori e$ogeni, mentionam conidiileformate pe conidiofori si bazidiosporii(formati peepibazidii sau


5/12

Ciupercile din clasaAscomycetesse inmultesc ase$uat prinzoospori(Synchitryum endobioticum) sau

intregului aparat vegetativ intrunorgan sporifer.

Ciupercile din clasaPhycomycetes se inmultesc ase$uat prin aplanospori endogenisau prin

$rtosporangiise pot observa la ciupercaPythium de #aryanumfig. &'".

Fig. 2& 'rtosporangi- (thium de *aranum$n sectiunea facuta prin tulpina de Capsella ursa pastoris+traista cioanului) atacata de ciupercadesprindere a metasporangilor+fig. ). in zoosporangi+pseudoconidii) prin germinare apar fie zoospori, f

Fig. /etasporangi-Albugo candida

Ciupercile din clasaAscomycetes grupul Deuteromycetessi partial din clasa *asidomcetes +ordinul 0re%ogeni si caduci, formati peconidiofori. La maturitate, conidiile se desprind de pe conidiofor, germineaza

Dupa aspectul morfologic al conidiilor, deosebim trei tipuri#

a) hifal conidii ce apar pe conidiofori aerieni. Acest tip de conidii se observa la $idium farinosum

fuc(eliana(fig. "2), ce produc putregaiul cenusiu al strugurilor0

b) melanconial conidii ce apar pe conidiofori scurti, grupati in lagare numite acervuli. In frunza atacata de ciu

sectiune, acervuli adanciti in substrat, ce contin conidii de forma semilunara0

c) sferopsidal conidii ce apar in fructificatii(picnidii) formate in tesutul infectat. Aceste conidii se mai numesc


6/12

$ntr-o sectiune efectuata prin frunza de grau atacata de ciuperca Septoria tritici+fig. 1), se oservamulticelulari, filamentosi de culoare galuie.

Fig. Conidii de tip hifal Fig. 2 Conidii de tip hifal

Oidium farinosum otrytisfuc!eliana

Fig. Conidii de tip melanconial Fig. 1 Conidii de tip sferopsidal

"loesporium #uglandis Septoria tritici

Conidiile sunt de regula sensiile la factorii climatici nefavoraili si din aceasta cauzclasaAscomycetes si asidiomycetes este reluat in primavara de catre ascospori si respectiv,

$nmultirea se%uata

Acest tip de inmultire presupune e$istenta sau parcurgerea a doua procese#fecundareasireducerea cromatica.

(rin fecundatie ciupercile trec de la haplofaza+n cromozomi in nucleu) la diplofaza+2n cromozomi in nucle3educerea cromatica este procesul opus fecundatiei si consta in revenirea ciupercilor din diplofaza in hciupercilor are loc o alternanta de doua faze4 faza haploida si faza diploida.

(rocesul de fecundatie consta in unirea a doua celule ce oaca rol de gameti, in cursul a doua etape4

plasmogamia sau fuzionarea celor doua mase citoplasmatice ale gametilor0

cariogamia sau contopirea celor doi nuclei, in urma careia se formeaza un nucleu diploid.


7/12

'a ciuperci, aceeasi celula /oaca atat rolul de celulazeugit(in care are loc cariogamia) cat si rolul de celula

!rodusul de se$ualitate se numestezigozoospor. 'a *nc%trium endobioticum

)igozoosporulse transforma intrun spor de rezistenta numit a(inetosporange(fig. "&). 1l este poliedric, colturos, gaainetosporangi prin germinare apar zoosporii.

Fig. " Ainetosporange

Snchtrium endoioticum

Fig. " 3igot

4ucor %iemalis

!rodusul final al procesului se$uat de inmultire se numestezigot.


8/12

Ciupercile de *ucor hiemalisformeaza zigoti de culoare neagra, cu suprafata rugoasa(fig. ").

Ciupercile din clasaPhycomycetes ordinul $omycetalesprezinta doua gametangii diferentiate ca forma#

numit oogon.!rocesul se$uat este oheterogametangiogamiesau oogamie iar produsul final oospor.

Ca e%emplu4 in frunza de mohor atacata deSclerospora graminicolase formeaza numerosi oospori, deingrosata, dispusi in straturi paralele+fig.6).

Fig. " 5ospori

Sclerospora graminicola

'a ma/oritatea ciupercilor din clasaAscomycetes,procesul de fecundatie este mult simplificat in sensul regresiei

celulele vegetative. Acest proces se$uat poarta numele de somatogamie.

Ascele $organele diploide ale ciupercilor din clasa 7scomcetes, se pot forma la suprafata organului parsau fructificatii numite ascofructe. 7scofructele pot fi de patru tipuri4

+loculi+fara perete propriu, formate in stroma ciupercii0

+cleistotecii cu perete propriu, complet inc%ise sunt puse in libertate prin putrezirea peretelui0

+peritecii+au perete propriu si sunt prevazute cu un por pentru eliminarea ascei0

+apotecii+cu perete propriu in forma de disc, cupa, palnie, taler etc. peretii interiori sunt tapetati cu asce.

In figura "6 se observa, intro sectiune efectuata prin tulpina de grau atacata de $phiobolus graminis, loculi

!e frunzele de grau atacate derysiphe graminis apar puncte mici, negre care suntcleistotecii(fig. &7).

Intro sectiune prin ascostroma care rezulta prin germinatia sclerotului -laviceps purpurease observa mai mul

de eliminare al ascelor orientat spre e$terior(fig. &7).

in sclerotii de la ciuperca Sclerotinia sclerotiorum+fig. 1), rezulta prin germinare apotecii in forma dfilamente sterile numite parafize cu rol in protearea ascelor pana la maturitate.


9/12

Fig. "- Asce libere Taphrina deformans

Fig. "6 'oculi in stroma

Gumannomyces graminis


10/12

Fig. &7 Cleistotecierysiphe graminis

Fig. &8 !eritecie

-laviceps purpurea

Fig. &2 Apotecie Sclerotinia sclerotiorum

Ciupercile din clasa#asidiomycetesprezinta un proces de inmultire simplificat numitsomatogamie.

miceliului primar, diferentiate ca se$, prin simpla disparitie a peretelui despartitor. In urma plasmogamiei rezulta

durata. Acesta isi inc%eie vegetatia cu formareabazidiei,ca ultim produs de se$ualitate.

Ciupercile din ordinul 9redinales prezinta bazidii sclerificate numiteclamidospori.

!rocesul de plasmogamie are loc intre doua sporadii prin intermediul unui canal de con/ugare(+illetia sp. fig.&").


11/12

Fig. &" *poradii con/ugateTilletia sp.

Ciupercile din ordinul /redinalesformeaza pe miceliul secundar, imediat dupa plasmogamie fructificatii numite

ecidiile pot fi de patru tipuri# cupa, mamelon, dezvoltata peste lanturile de ecidiospori, cu desc%idere prin por, larg de

In frunza de :erberis vulgaris se formeaza in cazul infectiei cuPuccinia graminis, f. Sp. tritici, picnidii si ecidii in fo

$ntr-o alta etapa de dezvoltare, ulterioara, pe miceliul secundar al ciupercilor din ordinul%redinales

Fig. && 1cidii

pedunculati, binucleati. 9ltimul produs de se$ualitatebazidia sclerificata,se numesteteleutospor.

Ciupercile care au toate cele cinci tipuri de spori+azidiospori, picnospori, ecidiospori, uredospocelelalte microciclice.

Ciupercile care formeaza sporii pe o singura planta gazda se numescautoice iar cele care paraziteaza doua sau mai


12/12

Fig. 15 #ipuri de teleutospori

Lp Fitopato

Documents

Transcript of Lp Fitopato