EXPLORAREA ECHILIBRULUI FLUIDO-COAGULANT: 1. NUMARAREA TROMBOCITELOR 2. TIMPUL DE SANGERARE 3. TIMPUL DE COAGULARE

EXPLORAREA ECHILIBRULUI FLUIDO-COAGULANT

1. NUMARAREA TROMBOCITELOR

principiu- se numara trombocitele direct la microscop, dintr-un volum de sange cunoscut, diluat intr-o proportie cunoscuta cu o solutie care produce liza hematiilor si impiedica aglutinarea spontana a trombocitelor

lichidul de dilutie folosit- solutia 1(Na2EDTA + oxalat de amoniu + apa distilata) sau - solutia 2 (clorhidrat de cocaina + clorura de Na + apa distilata)

materiale necesare: - lichidul de dilutie

- vata - alcool sanitar - ac de seringa steril - pipeta POTAIN pentru globule albe (cu biluta alba in interior) - hartie de filtru - camera de numarat (Burker-Turk) - microscopul optic - lamele de sticla

tehnica de lucru: - se dezinfecteaza cu alcool pulpa degetului (mediu sau inelar)

- se punctioneaza cu un ac steril, cu respectarea regulilor de asepsie si antisepsie - prima picatura de sange se sterge cu un tampon de vata curat - urmatoarea picatura de sange, fara a exercita presiune asupra degetului, se aspira in pipeta Potain pentru globule albe pana la diviziunea 1 - peste ea se aspira in continuare, in pipeta, lichid de dilutie pana la diviziunea 11, realizandu-se o dilutie a sangelui de 1/ 10 - se agita pipeta pentru omogenizarea continutului - continutul pipetei se descarca intr-o eprubeta - se asteapta in jur de 60 min pana se produce sedimentarea trombocitelor si liza eritrocitelor - se incarca camera de numarat cu ajutorul unei pipete Pasteur - se fixeaza camera de numarat pe platina microscopului si se identifica reteaua gravata pe camera - se asteapta cateva minute pentru sedimentarea si repartizarea trombocitelor pe cadrilajul camerei - camera se examineaza la microscop cu obiectivul 20 si cu ocularul 10 - se numara in zig-zag trombocitele din 80 de patratele mici cu suprafata de 1/ 400 mm2, numarand

elementele asezate pe doua din laturile sale si in interiorul fiecarui patrat - trombocitle apar ca niste puncte negre, care prin refringenta (miscarea microvizei) devin stralucitoare

calculul numarului de trombocite:

- se gasesc X trombocite in 80 de patratele mici cu suprafata de 1/ 400 mm2 - numarul de trombocite totale/ mm3 = [X/ 80] x 400 x 10 x D

unde X/ 80 = numarul mediu de trombocite dintr-un patratel mic 400 = corectia de suprafata (aducere la 1 mm2)

10 = corectia de adancime (aducere la 1 mm3) D = corectia dilutiei sangelui = 10

valori normale: 150.000 400.000 / mm3

variatii fiziologice:

scaderi- la trecerea brusca din clinostatism in ortostatism - la femei - la NN - inainte de menstruatie cresteri- in interiorul plamanilor

- in efortul fizic - in sarcina

- in timpul digestiei - la altitudine mare

variatii patologice: - cresteri- postsplenectomie

- posthemoragic - postchirurgical - foarte marcate in microhemoragii daorate imperfectiunilor functionale ale trombocitelor

2. TIMPUL DE SANGERARE

principiu: se determina durata de scurgere a sangelui dintr-o plaga taiata in conditii standard.

materiale necesare: - ac steril de seringa - bisturiu - cronometru - hartie de filtru - vata - alcool sanitar

tehnica de lucru: - se dezinfecteaza lobul urechii cu tampon de vata cu alcool sanitar - se face o incizie de 3 mm lungime si 2 3 mm adancime - in momentul incizarii se da drumul la cronometru - picaturile de sange care apar se tamponeaza cu o hartie de filtru, la intervale de 30 sec, fara a se face

presiune pe plaga - se opreste cronometrul cand nu se mai pateaza hartia de filtru - se repeta la urechea cealalta

valori normale:

2 4 minute

interpretare: - se considera valori patologice cresterea TS peste 5 minute in: - afectiuni vasculare - scaderea numarului sau alterarea calitativa a trombocitelor - modificari temporare legate de administrarea unor medicamente (aspirina)

3. TIMPUL DE COAGULARE

- este o metoda simpla de apreciere globala a mecanismului intrinsec al coagularii

principiu: se cronometreaza timpul necesar coagularii complete a unei probe de sange

metoda LEE si WHITE

materiale necesare: - alcool sanitar - tampon de vata - ace sterile de seringa - seringa sterila - 2 eprubete de coagulare - cronometru - baie de apa la 37 0 Celsius

tehnica de lucru: - se dezinfecteaza plica cotului - se punctioneaza vena cu acul atasat la seringa - se recolteaza 2 ml de sange si se toarna cate 1 ml in cate o eprubeta de coagulare - se porneste cronometrul in momentul in care sangele patrunde in eprubeta - eprubetele se introduc in baie de apa la 37 0 C si se urmareste o eprubeta, scotandu-se din apa la fiecare

30 de sec si inclinand-o usor la 50 0 pana in momentul cand sangele se va coagula - se noteaza timpul - dupa ce sangele a coagulat in prima eprubeta, se urmareste innacelasi mod coagularea lui in cea de-a

doua, care pana atunci a stat in baia de apa - se noteaza timpul

valori normale:

eprubeta 1: 6 10 min eprubeta 2: 8 12 min

interpretare: - timpul de coagulare este o metoda grosolana, putin sensibila, care poate varia in limite largi la acelasi

individ sanatos, in functie de metoda folosita - TC poate fi normal in cazul existentei unui deficit moderat de coagulare - TC indica o normo, hipo sau hiper coagulabilitate, fara a preciza locul unde este tulburarea sau

factorul plasmatic implicat

valori crescute- hemofilii - hiperfibrinogemii

valori scazute- hemolize - soc anafilactic

FORMULA LEUCOCITARA

definitie- raportul procentual in sangele periferic al elementelor fig apartinand leucocitelor, dupa numararea a cel putin 200 de elemente pe un frotiu de sange colorat cu coloratia May-Grundwald-Giemsa

materiale necesare: - ace sterile - tampon de vata - alcool sanitar - lame de sticla - microscop - ulei de cedru - solutie May-Grundwald - apa distilata - solutia Giemsa - alcool metilic

tehnica de lucru: - efectuarea frotiului - pe marginea unei lame de sticla degresata, se pune o picatura de sange venos sau capilar (recoltat in in conditii de asepsie si antisepsie) - pe aceasta lama de sticla se aplica o alta lama care sa faca cu prima lama un unghi de 30-45 grade - se imprima lamei asezate oblic, o miscare usoara de translatie care permite intinderea in strat subtire a sangelui pe prima lama (strat subtire si omogen) - un frotiu bine efectuat are doua margini paralele si un sfarsit de franjuri unde se gaseste un numar mai mare de elemente nucleate - grosimea frotiului este potrivita, astfel incat elementele figurate nu se suprapun, dar sunt suficient de dese - dupa efectuarea frotiului se agita lama pentru a se usca repede la aer - se coloreaza frotiul cat mai rapid pentru ca elementele figurate se pot altera si pierde afinitatea tinctoriala - coloratia May-Grundwald-Giemsa - e o coloratie care da informati asupra morfologiei si pH ului componentelor celulare - coloranti acizi (eozina) sunt fixati in portiunile alcaline ale celulei, care sunt acidofile - colorantii bazici (albastru de metilen) sunt fixate in partile acide, care sunt bazofile - se aseaza lamele in baie de culoare - se acopera cu solutie May-Grundwald si se lasa 3 min - se adauga aceeasi cantitate de apa disilata neutra si se lasa 90 sec - se scurge colorantul - se acopera lamele cu solutie Giemsa diluata, preparata in momentul folosirii (1-4 pic de sol Giemsa la 1 ml apa) si se lasa 30 sec - se spala la un jet de apa - se usuca la aer - coloratia Giemsa - se acopera lamele cu alcool metilic, pentru fixare, timp de 5 min - se scurge alcoolul - se adauga solutia Giemsa diluata - se lasa 20 30 min - se spala cu jet de apa - se usuca la aer - frotiul colorat este examinat intai la microscop (cu obiectiv uscat de marime mica -10 sau 20) - apoi se pune o picatura de ulei de cedru si se examineaza cu obiectul cu imersie - lama se deplaseaza astfel incat marginea in franjuri sa fie examinata in zig-zag intr-o singura directie

valori normale:

Elementele

procentul

Valori absolute/ mm3

Granulocite neutrofile nesegmentate 1 4 % 50 320

Granulocite neutrofile segmentate

60 65 % 2500 4800

Granulocite eozinofile

1 4 % 100 200

Granulocite bazofile

0 1 % 25 80

Limfocite

25 35 % 1250 2400

Monocite

4 8 % 300 640

variatii patologice:

- neutrofilie = cresterea nr de polinucleare neutrofile - apare in infectii acute - neutropenie = scaderea nr de neutrofile - apare in aplazia medulara - unele boli infectioase - malarie - hipersplenism - eozinofilie = cresterea nr de eozinofile circulante - este un indicator al conflictului Atg Atc - apare in bolile alergice AB, urticarie... - diverse parazitoze - unele leucemii - eozinopenie = scaderea nr de eozinofile - apare in stari anergice - situatii de stress - dupa injectarea de ACTH - bazofilie = cresterea nr de bazofile circulante - apare in leucemie - boala Cushing - bazopenie = scaderea nr de bazofile nu indica o anumita stare patologica - limfocitoza = cresterea nr de limfocite - apare in infectii cronice (tuberculoza, lues) - infectii de focar - boala Basedow - limfopenie = scaderea nr de limfocite - apare in febra tifoida - boala Hodgkin - post corticoterapie - monocitoza = cresterea nr de monocite - apare in mononucleoza infectioasa - avitaminoze - la sfarsitul bolilor infectioase - monocitopenie = scaderea nr de monocite circulante - apare in anemia Biermer - la debutul bolilor infectioase