Lp 15 - Enzime

5/10/2018 Lp 15 - Enzime - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/lp-15-enzime 1/5

1

Lp 15 - Enzime

ENZIMELE SERICE

Definiție: Enzimele sunt proteine care catalizează reacții chimice in care substratul (asupra căruia acțione

enzimele) este transformat in produși de reacție.

Principiul dozării = se masoara scăderea substratului sau formarea produsului de reacție intr-un interval de timp d

Unitatea de măsura = in sistemul internațional este katalul uzual se folosește unitatea enzimatica/litru (U/L); 1

cantitatea de enzima care convertește 1 mol de substrat /secunda in timp ce 1U = cantitatea de enzima care po

cataliza reacția unui micromol de substrat/minut (in condiții date de pH, temperatura etc.); 1U = 1/60 microkatal

Clasificarea enzimelor serice - in funcție de sursa:

1. Enzime intrinseci (funcționale): sintetizate hepatic ; secretate activ in plasma unde exista substratul lor

Ex: colinesteraza serica (pseudocolinesteraza - acționează asupra succinilcolinei), proenzimele din cascada coagul

2. Enzime extrinseci (nefuncționale) - substratul fiziologic nu este in plasma unde au valori minime.

a) enzime din secrețiile exocrine care ajung in plasma prin difuzie - ex. : amilazele, fosfataza acida etc.

- valori serice crescute in leziuni ale glandelor sau obstrucții ale canalelor excretorii.

- valori serice scăzute in atrofia glandei respective,

b) enzime intracelulare – enzime de citoliza - ex.: transaminazele, LHD ;

- normal au valori scăzute in plasma,

- concentrația lor serica crescând in leziunea țesutului in care se găsesc.

***Creșterea concentrației serice in leziuni depinde de localizarea intracelulara a enzimei (ex. o enzima citoplasma

« iese » mai ușor din celula decât una situata in organitele celulare), existenta sau nu a unei bariere inflamato

vascularizația țesutului afectat, gradul de solubilitate si difuzibilitate al enzimei, viteza de eliminare si catabolizar

enzimei. Localizarea unei enzime in anumite organe/țesuturi si creșterea ei in ser diagnostichează leziunea de organ.

1. Amilazele

hidrolaze care acționează asupra legăturilor glicozidice α-1,4 fiind esențiale in digestia amidonului;

valori normale = 21-101 U/L (amilazemia); clearence seric de aproximativ 2 h.

se filtrează si se elimina urinar (au greutate moleculara mica) si se pot doza in urina ; amilazemie => amilazurie

origine dubla: salivara si pancreatica; este sintetizata predominant α amilaze - forma majora.

a) amilaza salivara

- valori crescute : inflamații/infecții (oreion)

leziuni ale glandelor salivare, obstrucția canalelor de excreție (litiaza canal Stenon);

- valori scăzute: atrofia glandelor salivare

b) amilaza pancreatica

- valori crescute↑↑: pancreatite acute (activarea in situ a enz. pancreatice =>autoliza/autodigestia țesutului pancrea amilazemia apare in 2-12 h având maximul la 24 ore de la debut ;

! creșterea asociata a lipazei pancreatice confirma sursa pancreatica a amilazei

amilazuria apare la 12-24 h după creșterea serica si se menține 7-10 zile după normalizarea valorilor seric

! important pentru diagnosticul retrospectiv

! amilazuria poate sa nu apară /nu e corelata cu amilazemia daca pancreatita se complica cu insuf. renala acu

- valori crescute moderat: cancer pancreatic, acutizări ale pancreatitei cronice (induse de consumul de alcool), inflam

de vecinătate (colecistite, litiaza biliara, ulcer peptic perforat, peritonite etc.)

- valori scăzute: pancreatita cronica ( apare atrofia glandei ).



2

2. Fosfatazele

Sunt enzime care defosforileaza: indeparteaza un grup fosfat de pe substratul lor prin hidroliza acidului fosf

monoester la un ion fosfat si o molecula cu un grup hidroxil (OH) ; activitate opusa fosforilazelor/kinazelor c

atașează un grup fosfat substratului lor utilizând o molecula macroergica ca ATP-ul.

in funcție de pH optim de funcționare se împart in fosfataze acide (pH=5) si fosfataze alcaline (pH=9-10)

a) Fosfataza acida =<6.6 U/L (<3.5 U/L pentru PAP)Sursa principala prostatica: PAP – fosfataza acida prostatica ; alte surse: ficat, rinichi, plaman, os;

- creșteri patologice: cancerul prostatic, metastaze osoase ale cancerului prostatic ! (marker tumoral), dar uneo

in afecțiuni benigne ale prostatei (adenom de prostata, traumatisme minime : sondaj urinar, tușeu rectal)

b) Fosfataza alcalina (ALP – alkaline phosphatase) = 33-96 U/L - adult

Sursa : hepatica (hepatocit, cel. epiteliului canaliculelor biliare), osoasa (osteoblastul), placentara

fosfataza alcalina hepatica (de secreție exocrina) - AP-1

- creșteri patologice : sindroamele de colestaza (aparține enzimelor de colestaza) extra si intrahepatica asoc

cu: hepatita acuta sau cronica, ciroza hepatica, carcinoame hepatice , metastaze hepatice ale altor cancere.

Sindroamele de colestaza - cauzate de întreruperea/blocarea excreției biliare.

o extrahepatica : litiaza biliara, cancer de cap pancreatic, pancreatita

o intrahepatica : hepatita acuta – hepatocite balonizate, căzute in canaliculele biliare, infiltrat inflam acut.

hepatita cronica – liza hepatocitelor, infiltrat limfo-monocitar

ciroza hepatica – benzi de fibroza ce distrug arhitectura lobulului hepatic

*de obicei (nu întotdeauna) gradul de creștere a valorii serice se corelează cu severitatea obstrucției

Enzime de colestaza: AP-1, GGT (gama glutamil transferaza) <30 U/L, GGT: epiteliul cailor biliare, celulele tubu

renale: ↑ si in afecțiuni renale, alcoolism, obezi (↑50%), 5’NT (5’nucleotidaza), LAP (leucin-amino-peptidaza)

fosfataza alcalina osoasa - AP-2

- creșteri fiziologice : perioadele de creștere la copii si adolescenți , formarea calusului post fractura ;

- creșteri patologice : afecțiuni maligne - osteosarcom, metastaze osoase ale altor cancere (marker tumoral)

afecțiuni non-maligne - boala Paget a osului , hiper-paratiroidie, osteomalacie fosfataza alcalina placentara AP-4

- creșteri fiziologice : sarcina ;

- creșteri patologice: cancere ale organelor genitale feminine, cancer de sân, cancer pulmonar (marker tumor

3. Enzime de citoliza

a) Transaminazele

→ TGP/GPT (transaminaza glutamat-piruvica) = ALAT/ALT (alanin-amino-transferaza) (N<30-40 U/L)

glutamate + pyruvate ⇌ α-ketoglutarate + alanine

transfera gruparea amino a alaninei → α ketoglutaratul

cu formarea glutamatului si piruvatului (reacție reversib

Sedii principale : hepatocit ( 90% din enzima se găsește intracitoplasmatic), mușchi striat, miocardiocit, rinichi, plama

- creșteri importante (10X-100X max. normala) in hepatite acute, necroza toxica a ficatului, acetaminophen overdos

- creșteri moderate (<10X val. max. normala) in hepatite cronice, ciroza hepatica, infarct miocardic acut (IMA).

→ TGO/GOT( transaminaza glutamic oxal-acetica) = ASAT/AST (aspartat-amino-transferaza) (N< 20-30 U/

α-ketoglutarate + aspartate ⇌ glutamate + oxaloacetate

catalizează reacția aspartat + α oxoglutamat

oxaloacetat + glutamat (reacție reversibila)



3

Sedii principale: miocardiocit, hepatocit (40% in mitocondrii, 60% in citoplasma), , celula musculaturii striata, eritroci

- creșteri importante (10 X - 100 X valoarea maxima normala) : hepatite acute, necroza toxica a ficatului, IMA, sd. alc

acetaminophen !!

- creșteri moderate (< 10X val. max. normala) : hepatita cronica, ciroza hepatica, boli ale musculaturii striate!

In majoritatea bolilor hepatice (cu necroza hepatocitara moderata/scăzuta) : raportul TGP/TGO >1excepție : In boli hepatice cu necroza hepatocitara importanta : raportul TGO/TGP > 1

: In hepatopatiile alcoolice: raportul TGO/TGP>1

:ciroza hepatica: raportul TGO/TGP >1

In afectarea cardiaca/musculara : raportul TGO/TGP >1

b) LHD (lactic dehidrogenata) =120-240 U/L

catalizează conversia piruvatului la lactat (conve

reversibila) concomitent cu transformarea NADH→NAD+

LHD este un tetramer format din 2 tipuri de subunitati M si H in pondere variabila care determina existenta

isoenzime (LDH1-5); LHD se găsește in aproape toate țesuturile;

LDH 1 (H4), 2 (H3M1) predominant in miocardiocit si eritrocit→creșteri : infarct miocardic acut, anemie hemolit

LDH 3 (H2M2) predominant in plamani, pancreas → creșteri: pancreatita, infarct pulmonar

LDH 4 (H1M3), 5 (M4) predominant in hepatocit si celula musculara striata → creșteri : afecțiuni hepatice, afecț

musculare

LHD total poate creste si in: tumori; infecții CMV, EBV; hipoxie si/ sau staza pulmonara si/sau multiorgan din IC, TE

c) CK /CPK (creatin-fosfokinaza)= 38-174 U/L

- atașează un grup fosfat substratului (creatinei) utilizând o molecula macroergica ca ATP-ul pentru a forma fosfocrea

- se găsește in concentrații crescute la nivel miocardic si muscular si in cantitati reduse cerebral

CK – dimer format din 2 subunitati M(muscle)/B (brain) determinant existenta a 3 isoenzime(CK 1-3)

- CK-MM (CK1) specifica țesutului muscular => ↑in leziuni musculare (chiar minime – inj. IM): polimioz

rabdomioliza, traumatismele musculare.

- CK-MB (CK2) specifica miocardului => ↑in infarctul miocardic

- CK-BB (CK3) specifica țesutului cerebral => ↑leziunile SNC, hemoragie subarahnoidiana.

! scăderea CK: reducerea masei musculare.

Markeri cardiaci

Complexul troponinic I, C, T - reglează interacțiunea actina-miozina la nivelul miocardiocitului = proteine reglatoare)

troponina T - specific cardiaca

creste in primele 4-6 ore de la debut; max la 12 ore (10-24 ore); revine la normal in 10-14 zile

troponina I - specific cardiaca

creste in primele 4-6 ore de la debut; max la 12 ore (10-24 ore); revine la normal in 3-6 zile

CK-MB creste la 4-6 ore atinge max la 12-24 ore si revine la normal la 48 ore; relativ specifica

TGO creste la 12 ore, atinge max la 24-48 ore si revine la normal la 72-96 ore (AST/ALT>1); specificitate joasa

LHD 1,2 creste la 24-48 ore, atinge max la 48-72 ore si revine la normal in 7-10 zile; specificitate joasa

mioglobina creste la 2 ore, max la 9 ore si revine la normal la 30 ore ; este nespecifica



4

Markeri ↑inițiala ↑↑maxima normalizarea Observații

Troponina T 4-6 h 12 h 10-14 zile creste de 20 X normalul; cel mai specific si sensibil te

Troponina I 4-6 h 12 h 3-6 zile cel mai specific si sensibil test

CK-MB 4-6 h 12-24 h 48 h relativ specific

TGO 12 h 24-48 h 3-4 zile TGO/TGP>1; specificitate joasa

LDH 1,2 24-48 h 48-72 h 7-10 zile LDH 1>LDH 2; specificitate joasa

Mioglobina 2 h 9 h 30 h nespecifica ;

Utilitatea modificărilor dinamice ale markerilor cardiaci:

contribuie la diagnosticul pozitiv de IMA (alături de ECG si clinica) si fac diagnosticul diferențial cu alte afecțiu

apreciază timpul scurs de la debutul IMA in funcție de care se alege conduita terapeutica cea mai potrivita

pot aprecia aproximativ întinderea zonei de necroza (valoarea troponinei T in ziua a 3-a)

MARKERI TUMORALI

Substanțe endogene produse si secretate de tumora sau substanțe produse de către organism ca răspuns la tumora.

Markerii tumorali pot fi utilizați pentru:

- screeningul populației sănătoase/ populației la risc pentru anumite tipuri de cancer/ detectare precoce

- stabilirea prognosticului si a răspunsului predictiv la anumite tipuri de terapii

- monitorizarea pacienților diagnosticați ( răspunsul la tratament, detectarea recăderilor etc.)

1. Hormoni

βhCG (gonadotrofina corionica umana) - secretat de epiteliul trofoblastic placentar, 2 lanțuri : alfa si beta, subunita

beta se găsește la normal in serul gravidelor - utilizat pentru monitorizarea evoluției sarcinii

- Tumori trofoblastice ( coriocarcinomul, mola)

- Tumori cu celule germinative testiculare (seminom testicular/ nonseminom) sau ovariene (adenocarcinom ovarian

- Tumori cu celule germinative maligne extragonadale, Cancer pancreatic

2. Proteine oncofetale

AFP (alfa 1 feto-proteina) relativ specific pentru carcinoame hepato-celulare, metastaze hepatice, tumori nonseminom

ACE (CEA) (antigen carcioembrionar) - normal aflat pe membranele celulelor tubului digestiv fetal in lunile 2-6

sarcina, cu rol in adeziunea intercelulara ; valori serice normale la adulți : <2,5/5 ng/ml la nefumători/ fumători.

- Afecțiuni maligne : carcinom colo-rectal, cancer pancreatic, cancer pulmonar, cancer mamar, etc.;

- Afecțiuni non-maligne : ciroza hepatica, pancreatite, boli inflamatorii intestinale

3. Antigene tumorale (pot fi recunoscute de anticorpi monoclonali)

CA 125 - relativ specific pentru carcinomul ovarian ; poate apare si in cancerul pancreatic ; mai poate apare in afecț

non-maligne(salpingita, endometrioza, boala inflamatorie pelvina, pancreatita)CA 19-9 - relativ specific pentru cancer de colon, cancer pancreatic, cancer gastric, carcinom de duct biliar ; poate apar

in afecțiuni non-maligne(colecistita, ciroza hepatica, litiaza biliara, pancreatita)

CA 15-3 - relativ specific pentru carcinom mamar

PSA (antigen prostatic specific)- apare in cancerul prostatic; poate fi crescut si in afecțiuni benigne ale prostatei

4. Enzime

PAP (fosfataza acida prostatica): valori crescute in cancerul prostatic ; creste si in afecțiuni benigne ale prostatei

ALP placentara (fosfataza alcalina) (creste fiziologic in sarcina) creste patologic: cancere ale organelor genitale femin

cancer mamar, cancer pulmonar



5

ALP osoasa ( creste fiziologic in perioada de creștere la copii/adolescenți, in perioada formarii a calusului post fractu

creste patologic in osteosarcom, metastaze osoase ale altor cancere ; valori crescute pot apare si in afecțiuni n

maligne : boala Paget a osului, osteomalacie, hiperparatiroidism.

NSE( enolaza neuronala specifica gamma) : neuroblastom, tumori ale sistemului APUD, cancer pulmonar cu celule mic

VSH (viteza de sedimentare a hematiilor)

masoara inaltimea in mm coloanei de plasma ce se separa in urma sedimentarii hematiilor, intr-o ora, intr

tub de dimensiuni standard (100 mm prin metoda Wintrobe si 200 mm prin metoda Westergren – mai utiliz

pentru ca presupune o etapa suplimentara de diluție pentru corecția in cazul anemiilor)

metoda de determinare uzuala si ușor de efectuat

valorile normale sunt influențate de vârsta si prin urmare se folosește următoarea formula

VSH normal barbati =

respectiv VSH normal femei =

VSH este guvernat de potențialul zeta care reprezintă incarcatura electrica care apare la interfața dintr

suprafața solida (eritrocitul) si mediul lichid (plasma); practic indica gradul de respingere dintre eritrocitele

plasma; sinteza crescuta de proteine de faza acuta in special fibrinogen din inflamație determina scăde

potențialului zeta (fibrinogenul " învelește" eritrocitele modificându-le incarcarea electrica) fapt ce determ

agregarea hematiilor si formarea de rulouri eritrocitare care datorita greutății crescute se sedimentează

rapid conducând la creșterea VSH.

VSH este considerat un indicator direct al inflamației deoarece in aceste condiții valoarea lui creste ca urma

creșterii sintezei de proteine de faza acuta – in special a fibrinogenului.

in comparație cu proteina C reactiva VSH creste lent si ramane crescut o perioada îndelungata in inflam

(ultimul care creste ultimul care scade);

in afara de inflamație VSH mai este influențat de nr., forma hematiilor dar si de alți factori care modi

potențialul zeta.

Creșteri ale valorilor VSH

- inflamație, infecție, cancere, limfoame, leucemii

- anemie,

- macrocitoza,

- sd. nefrotic

- gamapatiile monoclonale,

- hipercolesterolemia

Valori scăzute ale VSH- policitemia vera,

- microcitoza,

- siclemia,

- hipofibrinogenemia

Lp 15 - Enzime

Documents

Transcript of Lp 15 - Enzime