Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentar i a Mediului

Proiect Managementul Sistemului Logistic

Prof. coord. : Prep. univ. drd. Irina Petrescu Realizat de ctre: Lupu Raluca Mare Andreea Marinescu Alexandra Seria A, Grupa 1331

Bucureti 2011

Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentar i a Mediului

mbuntirea sistemului logistic la o ntreprindere agroalimentar - S.C Fox Com Serv S.R.L -

Prof. coord. : Prep. univ. drd. Irina Petrescu Realizat de ctre: Lupu Raluca Mare Andreea Marinescu Alexandra Seria A, Grupa 1331

Bucureti 2011

CUPRINS

I.

Prezentarea general a societii comerciale1.1 Scurt istoric 1.2 Stilul de management practicat

II.

Analiza activitilor logistice desfurate de S.C Fox Com Serv S.R.L pe ultimii 3 ani2.1 Analiza activitii de asigurare cu resurse material 2.1.1 Piaa furnizorilor de resurse material 2.1.2 Transportul i manipularea resurselor materiale 2.1.3 Depozitarea i stocarea resurselor materiale 2.2 Analiza activitii de distribuie a produselor finite 2.2.1 Canalele de distribuie practicate 2.2.2 Logistica de distribuie 2.2.2.1 Transportul i manipularea produselor 2.2.2.2 Depozitarea i stocarea 2.2.2.3 Fluxul informaional 2.3 Analiza costurilor totale logisticeIII.

mbuntirea sistemului logistic la S.C Fox Com Serv S.R.L

I. Prezentarea general a societii comerciale1.1 Scurt istoric S.C. Fox Com Serv S.R.L. i-a nceput activitatea de producie i comer n anul 1992 i are ca obiect de activitate fabricarea i comercializarea produselor i preparatelor din carne. Este o societate comercial cu raspundere limitata, ce are 2 acionari majoritari, unul cu funcia de preedinte i celalalt de vicepreedinte. Spaiul destinat acestei activiti a fost ales pe strada George Georgescu, nr.86 din centrul Bucuretiului n apropierea Banc Post. De-a lungul timpului ntreprinderea s-a extins tot mai mult, ceea ce a dus la deschiderea unor noi puncte de lucru i a unei fabrici de mezeluri, cu sediul n sectorul 4 al municipiului Bucureti, pe oseaua Vitan Brzeti, nr. 5.Obiectul general de activitate al SC Fox Com Serv SRL l reprezint producerea i comercializarea produselor i preparatelor din carne (cod CAEN 1513 - Prepararea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare), de o calitate foarte bun, respectnd raportul calitate-pre. Cum este evideniat i n sloganul companiei, aceste produse nu sunt unele oarecare, ci sunt mezeluri pentru gusturi alese. Fox i dorete s se alture universului calitativ al tuturor consumatorilor, misiunea sa fiind aceea de a deveni productorul generalist cu cea mai nalt eficien din industrie. Valorile promovate n cadrul firmei sunt: eficien, experien, competen, integritate profesional, transparen i grij permanent fa de consumator. Voi incheia aceast scurt prezentare a societii cu un citat al domnului Cornel Vulpe, preedintele Fox Com Serv S.R.L: 17 ani de activitate, zeci de produse, o afacere cu milioane de consumatori i de milioane de euro, o "familie" cu peste 350 de membrii i un bine meritat loc printre cei mai importani productori de mezeluri din Romnia. Acestea sunt datele principale de pe cartea noastr de vizit. "Mezeluri pentru gusturi alese"- un adevr despre calitatea produselor noastre. Prospeimea, ingredientele atent alese, reetele rafinate, procesul de producie la standarde europene i nu n ultimul rnd un deceniu i jumtate de experien sunt atuurile care ne ajut s dezvoltm o afacere prosper. n toi aceti ani, ne-am ghidat dup un set de valori profesionale i etice, pe care le respectm i pe care le aplicm cu strictee, de la respectul fa de clieni i consumatori prin asigurarea unei caliti constante n timp, pn la achitarea rapid i corect a obligaiilor contractuale pe care le avem fa de partenerii notrii. Altfel zis acionm cu responsabilitate si seriozitate. Foxcom este o iniiativ antreprenorial de succes, iar vnzrile constant ascendente o confirm. Preferm o cretere organic, finanat din resurse proprii. Mai puin spectaculos, dar mai sigur. Anul 2009 ne gsete acionnd ntr-un climat economic mondial mai auster fa de anii trecui. Cu toate acestea continum procesul de dezvoltare, ceea ce d stabilitate angajailor notrii, stabilitate bazat pe performan profesional individual. 1.2 Stilul de management practicat Organizarea structural a ntreprinderii este prezentat n tabelul 1.2.1 de mai jos al prezentei lucrri.

TABEL NR 1.2.1 : Organigrama S.C Fox Com Serv S.R.L

Structura de producie Producia este un departament cheie, iar vnzrile ascendente ilustreaz cel mai bine preocuparea zilnic a ntreprinderii pentru calitate constant, regsit n brandurile Fox Mainstream i Fox Premium, ntr-o varietate de zeci de produse. Secretul succesului lor este echipa, format nsa din oameni dedicai profesional i pasionai n ceea ce fac. Produsele S.C. Fox Com Serv S.R.L. sunt realizate n sistemul de management al calitii i siguranei alimentelor conform ISO 9001, ISO 22000 i HACCP i normelor de igien conforme cu standardele europene.Fox Com este certificat ISO 9001 : 2000/HACCP nr. QS 3343 HH, de organismul internaional de certificare Germanischer Lloyd Certification GmbH. Aceste sisteme, norme i standarde s-au aplicat i se aplic pe tot parcursul procesului tehnologic, de la alegerea furnizorilor pn la livrarea produsului finit ctre beneficiarii direci, standardele de igien i sistemul ISO garantnd calitatea produsului. Pe tot fluxul de fabricaie se pune accent pe calitatea produselor Fox, aspect exterior i n seciune, gust, miros i consisten, de asemenea parametrii fizico-chimici i microbiologici sunt conform cu legislaia n vigoare. Aa cum am menionat mai sus, gama de produse Fox este foarte variat pentru toate gusturile i este mprit n dou mari categorii, dup cum urmeaz :

Fox Mainstream

Fox Premiumunc Crenvurti Specialiti

Salam Crnai i Crenvurti Parizer

uncSpecialiti Diverse

Figura nr. 2.1.1 : Ponderea gamelor de produse n categoria de mezeluri

50 40 30 20 10 0

42

46

Market share Volume (%) Market share value (%)19 13 21 20 9 11 5 6 2 2 2 2

Sursa: Prelucrare dup informaiile furnizate de societate

n figura nr. 2.1.2 este reprezentat ponderea pe care o au gamele de produse n categoria de mezeluri. Astfel, cea mai important gam de produse din categoria mezeluri este reprezentat de gama Salam cu o pondere n totalul categoriei de 42% n volum i 46% n valoare. Cea mai slab prezen pentru aceast gam de produse este remarcat n Bucureti, nregistrnd o pondere de 29% n volum i 33% n valoare. Gama de produse unc are o pondere sczut n totalul categoriei de mezeluri cu o pondere de 5% n volum i 6% n valoare. n Bucureti, vnzrile la aceast gam se situeaz peste medie, nregistrnd o pondere de 7% n volum i 9% n valoare. Supermarketul este cel mai important canal de distribuie pentru acest produs cu o pondere de 10% n volum i 11% n valoare. Preul este cel mai important factor n luarea deciziei de cumprare a mezelurilor. n funcie de venitul gospodriei, consumatorii se orienteaz ctre diferite segmente de mezeluri. Ctre segmentul economic se ndreapt persoanele cu un venit mic pe gospodrie, cele cu venitul mediu aleg segmentul mainstream iar persoanele cu venituri peste medie i mari opteaz pentru produsele din segmentul premium. Gradul de implicare n activitile logistice ncepnd cu 2006, Foxcom are propria firm de distribuie, reeaua actual de clieni numrnd 2500 de clieni activi, inta Fox Com fiind de a atinge 5000, la finele anului 2010. Echipa de vnzri, numrnd peste 30 de ageni de vnzri, acoper aproximativ 80% din teritoriul naional, produsele Fox ajungnd la clieni n maxim 24 de ore de la preluarea comenzii. Brandul Fox se gsete att n magazinele din comerul tradiional, ct i n marile

lanuri de magazine, cum ar fi Cora, Auchan, Billa, Metro, Gima, distribuia fiind facilitat de logistica asistat informatic i actualizat permanent. Avnd n vedere cele spuse mai sus, putem afirma c ntreprinderea analizat are un grad ridicat de implicare n activitile logistice (n proporie de 95%), n special n ceea ce privete logistica de distribuie : transport, stocare, depozitare, manipulare i flux informaional, unde gradul de implicare este de 100%.

II. Analiza activitatilor logistice desfasurate de SC FOX pe ultimii 3 ani

2.1 Analiza activitii de asigurare cu resurse materiale: La nivelul unitatilor producatoare din domeniul agroalimentar, asigurarea cu resurse materiale joaca un rol important, prin aceea ca aceasta contribuie la aducerea in unitate a unor resurse material de calitate, in volum si stuctura dorite, ceea ce se rasfrange pozitiv asupra unor indicatori esentiali cum ar fi: Gradul de utilizare a capacitatilor de productie; Randamentele medii la procesare; Gradul de ocupare a fortei de munca; Nivelul consumatorilor specifice; Costurile de productie unitare; Calitatea produselor finite; Profiturile pe unitatea de produs;

2.1.1 Piaa furnizorilor de resurse materiale (structura produselor aprovizionate, cantitate, pret, termene de livrare, conditii de plata) Principalele categorii de resurse materiale i materii prime Tabelul 2.1.1 Anul 2009 Cantitate Pre tone Lei/tona 2350 3300 5000 7000

Categorii de resurse materiale

Anul 2007 Cantitate Pre tone Lei/tona 4000 5500

Anul 2008 Cantitate Pre tone Lei/tona 2200 3150 4500 6000

Carne de pui si pasare 2000 Carne de porc 3000

Carne de vit i viel Condimente Aditivi alimentari Materiale auxiliare (membrane,slinguri, clipsuri,etichete,etc)

1600 660 330 25

6000 1100 320 1850

1800 700 350 30

7000 1150 340 1950

1900 720 360 35

7500 1200 350 2000

Sursa: Prelucrare dup informaiile furnizate de societate Carne de pui cantitate & pret 2007, 2008 , 2009

Din graficul de mai sus observam o evolutie a cantitatii precum si a preturilor in fiecare an. In anul 2008 cantitatea a crescut cu 10% fata de anul anterior iar in anul 2009 a crescut cu 17,5 % fata de primul an. In ceea ce priveste pretul carnii de pui, cunoaste un trend crescator pe parcursul anilor. In anul 2008 au crescut cu 12,5 % iar in anul 2009 cu 25% comparativ cu primul an. Carnea de pui se plaseaza pe locul al 2-lea, in ceea ce priveste cantitatea si pe locul 3 in ceea ce priveste pretul.Carne de porc cantitate & pret 2007, 2008 , 2009

In ceea ce priveste carnea de porc se observa o crestere atat a preturilor cat si a cantitatilor in anii urmatori. In anul 2008 cantitatea a crescut cu 5% fata de anul anterior iar in anul 2009 a crescut cu 10 % fata de primul an. La fel si preturile isi mentin un trend crescator, crescand cu 9% respectiv 27,3% fata de primul an. Carnea de porc se plaseaza pe locul 1, in ceea ce priveste cantitatea si pe locul 2 in ceea ce priveste pretul. Carne de vit i viel - cantitate & pret 2007, 2008 , 2009

Din graficul de mai sus observam o evolutie a cantitatii precum si a preturilor in fiecare an. In anul 2008 cantitatea a crescut cu 12,5% fata de anul anterior iar in anul 2009 a crescut cu 5,5 % fata de primul an. In ceea ce priveste pretul carnii de vitel, cunoaste un trend crescator pe parcursul anilor. In anul 2008 au crescut cu 16,6 % iar in anul 2009 cu 7% comparativ cu primul an. Carnea de vitel se plaseaza pe locul al 3-lea, in ceea ce priveste cantitatea si pe primul loc in ceea ce priveste pretul. Condimente - cantitate & pret 2007, 2008 , 2009

Privind cealalta categorie de produse, condimentele reprezinta cea mai mare pondere dintre aditivi alimentari si materiale auxiliare. Avand in vedere cresterea cantitatii carnii a dus la o crestere a condimentelor cu 6% respectiv 3% fata de primul an iar pretul a crescut cu 4,5% respectiv 9% fata de 2007.

Aditivi alimentari - cantitate & pret 2007, 2008 , 2009

Aditivii alimentari au cunoscut o usoara crestere a cantitatii precum si a preturilor. Cantitatea a crescut cu 6 respectiv 12% fata de 2007. Iar preturile au crescut cu 6,2% respectiv 12,5 %. Au cel mai mic pret din aceasta categorie. Materiale auxiliare (membrane, slinguri, clipsuri, etichete, etc) - cantitate & pret 2007, 2008 , 2009

Reprezinta cea mai mica pondere din aceasta categorie in privinta cantitatii dar preturile sunt cele mai mari. Din graficul de mai sus observam o evolutie a cantitatii precum si a preturilor in fiecare an. In anul 2008 cantitatea a crescut cu 20% fata de anul anterior iar in anul 2009 a crescut cu 75 % fata de primul an. In ceea ce priveste pretul, cunoaste un trend crescator pe parcursul anilor. In anul 2008 au crescut cu 4,6 % iar in anul 2009 cu 8% comparativ cu primul an. Furnizorii de marfuri sunt reprezentati de firme sau persoane particulare care asigura resursele necesare de materii prime, materii auxilioare si materiale. Preocupat de ridicarea calitii produselor sale, conducerea managerial recunoate c numai prin aprovizionarea permanent cu materii prime i materiale auxiliare de cea mai bun calitate, prin investiie tehnologic modern i poate consolida i extinde piaa de desfacere.

Datorit ndelungatei i bunei colaborri cu furnizorii, aprovizionarea cu materii prime se face ntr-un ritm constant neprezentnd riscuri pentru continuitatea procesului tehnologic de producie. n cadrul selectrii sau colaborrii cu furnizorii, firma analizeaz o serie de aspecte legate de: respectarea termenelor i condiiilor de livrare (produsele sa ajunga la data stabilita in stare buna); nivelul de implicare al firmelor n stabilirea i negocierea preurilor de vnzare; discount-urile i alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumprare; FURNIZORII S.C. Fox Com Serv S.R.L :

AGRO-INVEST S.R.L; SC PAJO HOLDING S.R.L; SC LADRISI S.R.L ; SC ANA&CORNEL S.R.L; SUPER FARM LAND S.R.L ; S.C. DUPLICOM GRUP S.R.L.; SC AGMI S.R.L

Principalii furnizori ai societii sunt n general firme cu are relaii tradiionale i care nu au creat probleme. Colaborarea cu furnizorii se bazeaz n principal pe avantajul reciproc al prilor, ns n cazul n care preurile i cantitile nu corespund cu cele ale firmei, aceasta sisteaz comenzile i intrerup activitatea cu furnizorul. Plata principalelor materii prime si materiale se face la 30 zile dupa livrarea acestora prin OP sau CEC.

2.1.2. Transportul i manipularea resurselor materiale: forma de transport si manipulare, ritmicitatea trasporturilor, costul de transport Transportul Firma a acordat o mare atentie deciziilor pe care le-a luat cu privire la transport. Alegerea modului in care este efectuat transportul influenteaza stabilitatea pretului produsului, promtitudinea livrarii si starea in care se afla bunurile cand ele ajung la fabrica. Alegerea modului de transport este o parte fundamentala a managementului distributiei si trebuie analizata cu atentie, datorita impactului sau asupra eficientei operationale a firmei. Esecul in identificarea celui mai potrivit mod de transport poate produce costuri mai mari decat cele necesare. Avand in vedere gradul mare de perisabilitate a produselor agroalimentare, acestea se preteaza la transportul rutier. Transportul resurselor materiale se face de catre furnizori cu ajutorul camioanelor. Transportul carnii se face in vehicole izoterme, racite in prealabil sau cu racire mecanica, curate, uscate si fara mirosuri straine. Conditii de transport:

Mijloacele de transport vor fi inzestrate cu carlige pe care se agata carnea in carcasa jumatati sau sferturi. Carnea congelata se poate trnsporta si in vrac pe suporti metalici sau de lemn. Durata maxima de transport a carnii este de : -la temperatura de +5+12C 1 ora carnea refrigerata si 2 ore carnea congelata -la temperatura de +4+8C 3 ore carnea refrigerata si 4 ore carnea congelata; -la temperatura de 0+4C 24 ore carnea refrigerata si 8 ore carnea congelata; -la temperatura de -10C carnea congelata timp nelimitat. Pentru carnea refrigerata in documentele de insotire expeditorul este obligat sa inscrie data si ora incarcarii. Mijloacele de transport vor fi controlate inainte de inceperea incarcarii de catre organele sanitare terinare. Ele vor fi curate si dezinfectate si vor dispune de utilajele necesare pentru transportul respectiv. Persoanele, adica cei care se ocupa cu transportul carnii sunt obligati sa poarte echipamente de protectie, acestea fiind realizate din materiale care se pot spala usor si care trebuie sa fie de culoare deschisa. Muncitorul care manupuleaza carnea in vehicule trebuie sa poarte cizme de culoare alba. Aceste persoane trebuie sa se supuna periodic la controale sanitare. Orice transport de carne, organe sau subproduse pe raza altei circumscriptii sanitare terinare trebuie sa fie insotit de certificat sanitar terinar de transport. Transportul materiilor prime se face saptamanal pentru a asigura continuitatea productiei. Costul de trasport Nr crt 1 2 3 Manipularea Motostivuitoarele i o dat cu ele introducerea paleilor i a loturilor unitare reprezint un pas nainte n deplasarea materialelor. n prezent, exist multe tipuri de motostivuitoare i sunt, pe drept cuvnt, considerate excelente utilaje universale de manipulare. Principalul lor avantaj const n faptul c pot ncrca i descrca i alte vehicule i totodat ridica ncrcturile la nlimi mai mari n vederea depozitrii. Totui, ca utilaj de transport, motostivuitorul are i cteva dezavantaje: de exemplu, chiar i atunci cnd fiecare produs este n cantiti suficient de mari care s necesite o ncrctur paletizat, costul asamblrii i demontrii paletei va rmne destul de mare n afar de cazul cnd mrfurile nu sunt primite i Indicatori Distanta parcursa Consum de carburanti Cheltuieli de transport Tabel nr. 2.1.2 - pe luna U.M Valoare Mii km Mii litri Mil lei 567 246 1435

expediate n cantiti paletizate. Matostivuitoarele impun, de asemenea, existena unor coridoare mari n cadrul depozitului, iar costul de manipulare va crete direct proporional cu cantitile deplasate. Benzile rulante sunt foarte practice pentru deplasarea n linie dreapt, ntruct elimin manipulrile dinaintea i de dup fiecare funcie. Astazi, ele pot fi ncrcate i descrcate automat. Ele permit realizarea unui flux nentrerupt al materialelor, spre deosebire de celelalte utilaje care realizeaz o manipulare separat a materialelor. Nu necesit o munc suplimentar, dar costul crete proporional cu distana de transport. Ele reprezint cea mai bun metod de mbuntire a manipulrii materialelor n majoritatea centrelor de distribuie i a fabricilor. Benzile rulante permit livrarea sau descrcarea automat a bunurilor sau pe baza unei comenzi specifice. Ele pot depozita bunurile pn ce acestea sunt preluate de un operator sau de un alt utilaj; de asemenea, pot sorta mrfurile sau le pot grupa pe categorii. 2.1.3 Depozitarea i stocarea resurselor materiale Stocarea Stocurile sunt cantitati de resurse materiale care se acumuleaza in depozitele si magaziile unitatilor economice, intr-un anumit volum si o anumita structura, pe o perioada de timp determinata, cu un anumit scop. Ele sunt de fapt rezultatul activitatii de aprovizionare si de desfacere, al activitatii comerciale in general, care este dependenta de natura si caracteristicile materialelor si produselor, de conditiile si de modalitatile de furnizare si asigurare- transport, de strategiile care se elaboreaza pe aceasta linie, in scopul indeplinirii obiectivului de baza pe care fiecare agent economic si l-a propus. Metode moderne de urmarire si analiza a stocurilor de productie: Metoda ABC are o larga raspandire pe plan mondial si in special in SUA. Aceasta metoda presupune urmarirea diferentiata a stocurilor de productie in functie de ponderea detinuta pe diferitele grupe de materiale in totalul stocurilor de productie d.p.d.v al numarului lor, cat si d.p.d.v. al valorii materialelor. Ea porneste de la constatarea ca cea mai mare parte din valoarea stocurilor este cuprinsa (concretizata) intr-un numar foarte restrans de mijloace de productie, dar care au un rol cheie in procesul de productie si in circulatia mijloacelor de productie. Metoda ABC presupune gruparea materialelor ce se constituie in stoc de productie in trei grupe: A, B si C. Aceasta grupare se face d.p.d.v. al ponderii pe care o are valoarea stocului fiecarui material in valoarea totala a stocurilor de productie pe toate felurile de resurse materiale, adica pe intreaga structura de materiale. In conformitate cu aceasta metoda, se formeza urmatoarele trei grupe de materiale (vezi figura 5.1): a) Grupa A cuprinde cca 15% din numarul total de pozitii prevazute in nomenclatura stocurilor de productie, dar care detin o pondere de 70% din valoarea totala a stocurilor de productie; b) Grupa B care cuprinde cca 25% din nomenclatorul stocurilor de productie, dar care au o valoare de 20% din valoarea totala a stocurilor de materiale;

c) Grupa C care cuprinde restul pozitiilor prevazute in nomenclatura stocurilor de materiale care reprezinta cca 60%, dar care au o pondere de numai 10% din valoarea totala a stocurilor de productie. In conformitate cu metoda ABC controlul si urmarirea situatiei si miscarii stocurilor de productie se face in modul urmator: a) stocurile de productie din grupa A se controleaza zilnic sau cel putin de cateva ori pe luna; b) stocurile din grupa B se analizeaza lunar (de obicei la inceputul fiecarei luni); c) stocurile de productie din grupa C se controleaza trimestrial sau si mai rar. Dupa cum se poate vedea, prin metoda ABC urmarirea si controlul stocurilor de productie din cele trei grupe se face diferit. Se analizeaza foarte des materialele care fac parte din grupa A, se analizeaza lunar cele din grupa B si mai rar cele din grupa C. O astfel de tratare diferentiata a stocurilor este foarte eficace deoarece mareste operativitatea in urmarirea situatiei stocurilor cu volumul cel mai mare in totalul valorii stocurilor putandu-se lua masuri corespunzatoare de prevenire a formarii de stocuri supradimensionate sau de diminuare a stocurilor de productie sub limitele minime. Selectarea grupelor de materiale pentru aplicarea metodei ABC de analiza si urmarire a stocurilor. Evoluia stocurilor de materii prime i materiale Tabelul nr. 2.1.3 -leiINDICATOR Stocuri materii prime si materiale Cifra de afaceri % 2007 6532190 58791282 11.11 2008 5783494 58084150 9.95 2009 3331585 66982440 4.97

Sursa : Date prelucrate din balana de verificare a S.C. FOX COM SERV S.R.L. Este de remarcat trendul oscilant al acestui indicator, dar care per total are tendin de descretere, ceea ce indic o mai bun utilizare a stocurilor. Metode de gestionare a stocurilor: Metoda FIFO ( primul intrat, primul iesit) asa cum arata si denumirea presupune ca in cadrul fisei de cont (fisa de magazie), ordinea iesirilor sa fie in functie de vechimea pe care o are resursa materiala luata in calcul, adica materialul care are vechimea cea mai mare are prioritate la vanzare. Aceasta metoda este folosita de firma Fox deoarece resursele materiale sunt perisabile si are ca scop diminuarea perioadei de depozitare a materialelor. Depozitarea Depozitul firmei este situat langa fabrica, pe oseaua Vitan Brzeti, nr. 5., cu o suprafata de 6370 mp. Elemente privind depozitare Tabel nr. 2.1.3.1 Nr crt 1 2 Indicatori Stocul maxim normat Cantitatea depozitata UM t t/m2 Valoare 450 2

3 4 5 6 7 8

Suprafata de receptie Suprafata de livrare Suprafata birourilor Suprafata culoarelor interioare Suprafata sortare/calibrare Suprafata constuctii

m2 m2 m2 m2 m2 m2

35 20 10 25 30 15

Costul de depozitare la o tona carne 5000 lei / luna Obiectul depozitrii l constituie ceea ce se afl n stoc, adic resurse materiale ce urmeaz a fi utilizate n procesul de producie produsele finite ce urmeaz a fi vndute, semifabricatele (care au un regim special n agricultur i industria alimentar) etc. Depozitul face legtura ntre recoltarea, transportul, selectarea, ambalarea, pregtirea produciei, vnzarea resurselor materiale ( produselor finite) i poate fi definit din dou puncte de vedere: unul tehnic i altul economic. Recepionarea i depozitarea materiilor prime reprezint primul punct de control deoarece: Materiile prime sunt recepionate n stare congelat si refrigerate iar recepia acestora se face formal, cantitativ i calitativ. Condiiile obligatorii pe care trebuie s le ndeplineasc la recepia materiilor prime sunt stabilite i sunt aplicate conform enumerrii de mai jos: - s corespund strii termice (congelate, temperatura maxim ( -180C); - s fie transportat n condiii igienice (optic curat mijlocul auto care efectueaz transportul) - s corespund specificaiilor tehnice transmise (proprieti organoleptice, teste de prospeime) - s fie nsoit de documente corespunztoare; - s aib ambalajele integre ( s nu fie rupte, distruse de roztoare) ; - s nu conin corpuri strine (resturi de achii de lemn, plombe metalice, sticla, etc. ); - s fie etichetate i cu elemente de trasabilitate ; - s fie marcate cu marc de sntate. - crnurile pot proveni din surse diferite, deci pot avea caliti diferite, stri termice diferite i ncrctura microbiologic diferit; - manipulrile crnii pot contribui la creterea ncrcturii microbiologice. Din motivele enunate se impun urmtoarele: - temperatura de depozitare (ta er ) s fie ~ 1C; - carnea s aib temperatura de maximum + 4C n centrul termic; - umezeala relativ a aerului din depozit s fie corelat cu temperatura acestuia; - spaiile de recepie i depozitare s fie foarte bine igienizate, iar manipulrile reduse la minim. Nu se admite depozitarea materiilor prime refrigerate cu ambalaje. Pentru materiile prime refrigerate este obligatorie dezambalarea si depozitarea materiilor prime n recipiente din plastic sau inox. Ambalajele vor fi evacuate din holul de recepie i redirecionate ctre spaiul special amenajat. Dup ce sunt introduse n spaiile de depozitare ale fabricii de preparate din carne, gestionarul materiei prime ntocmete etichetele de identificare pentru fiecare lot de materie

prim recepionat. Etichetele de identificare conin urmtoarele date: denumirea sortimentului, cantitatea i data recepiei. Inspectorul de siguran alimentar verific de doua ori pe zi temperatura materiilor prime i a spaiilor de depozitare i nregistreaz datele obinute n fisa de monitorizare temperaturi depozit. n depozitele de congelare ale fabricii de preparate din carne, inspectorul de siguran alimentar efectueaz zilnic, controlul vizual al sortimentelor recepionate, iniiind aciunea corectiv n cazul apariiei unui defect. Depozitele pentru materia prim sunt dotate cu termometre specifice spaiilor frigorifice nct temperatura din depozit s poat fi monitorizat; verificarea funcionrii acestora este efectuata de ctre responsabilul cu funcia metrologic din cadrul fabricii conform programelor specifice. Introducerea sortimentelor n fluxul tehnologic se realizeaz obligatoriu conform principiului: primul intrat-primul ieit. Este interzis efectuarea altor operaii (evacuare deeuri, evacuare oase, evacuare crnuri tranate, igienizare, etc.), pe culoarul de acces al materiilor prime, n timpul efecturii recepiei materiilor prime. nregistrrile privind recepia corect a materiilor prime, de monitorizare a temperaturilor i aspectele privind igiena spaiilor de depozitare sunt notate n fiele enumerate mai jos : Fisa monitorizare recepie materii prime: f1 (IL-SUP-01/2008/0) Fisa monitorizare temperaturi depozite: f2 (IL-SUP-01/2008/0) Registru produs neconform. Recepionarea materiilor auxiliare (condimente, sare, polifosfai etc.) reprezint mai mult un punct chimic de control. Avnd ns n vedere c practic nu este posibil s se efectueze controlul chimic al tuturor ingredientelor, fabricile trebuie s se bazeze pe furnizor i pentru ca acetia s le livreze numai aditivi de calitate. Calitatea acestor aditivi trebuie s fie asigurat printr-o scrisoare de garanie din partea furnizorului, care s includ i un certificat de analiz i instruciuni de utilizare. Trebuiesc totui efectuate analize periodice ale aditivilor ca msur suplimentar de analiz. Recepionarea membranelor este un punct de control att senzorial, chimic ct i biologic; Acest control intereseaz n principal membranele naturale care pot fi srate sau uscate i care pot prezenta diferite defecte de natur fizic, chimic, biologic (n principal microbiologic). La pstrarea acestor membrane se impune respectarea condiiilor de conservare (concentraia srii, temperatura < 10C n depozite) precum l pregtirea lor igienic nainte de folosire (desrare, dezinfectare, splare). n cazul membranelor naturale uscate intereseaz eventualele defecte din timpul depozitrii, defecte produse de insecte, roztoare etc, ceea ce impune pstrarea lor n depozite perfect dezinsectizate, deratizate etc. n cazul membranelor semisintetice i sintetice, controlul se impune mai mult sub aspectul proprietilor senzoriale ntruct aceste membrane sunt achiziionate n ambalaje curate, bine nchise i igienizate. Din depozitul de congelare al fabricii de preparate din carne piesele anatomice distincte sunt transportate n sala de tranare, de ctre personalul operativ Din depozitul de congelare al fabricii de preparate din carne piesele anatomice distincte sunt transportate n sala de tranare, de ctre personalul operativ .

Calupurile i /sau piesele distincte sunt dezambalate i introduse n supori de inox, curai i igienizai. Fiecare pies / calup este verificata vizual de ctre personalul operativ pentru a identifica orice tip de neconformitate (impurificri, prezenta corpuri strine, etc.) Decongelarea se efectueaz n aer, la temperatura slii de tranare. Decongelarea se realizeaz astfel nct n decursul a 24 ore temperatura la os, n carnea supus decongelrii rapide sa fie cuprinsa n intervalul ( 50C 00C). Dup scurgere i zvntare n aer rece (cca.1- 2 ore), piesele sunt supuse procesului de tranare propriu-zis. Personalul operativ este instruit i respect regulile de buna practic i igien specifice decongelrii crnii 2.2 Analiza activitii de distribuie a produselor finite Prezentarea produselor Producia este un departament cheie, iar vnzrile ascendente ilustreaz cel mai bine preocuparea zilnic a ntreprinderii pentru calitate constant, regsit n brandurile Fox Mainstream i Fox Premium, ntr-o varietate de zeci de produse. Secretul succesului lor este echipa, format nsa din oameni dedicai profesional i pasionai n ceea ce fac. Produsele S.C. Fox Com Serv S.R.L. sunt realizate n sistemul de management al calitii i siguranei alimentelor conform ISO 9001, ISO 22000 i HACCP i normelor de igien conforme cu standardele europene.Fox Com este certificat ISO 9001 : 2000/HACCP nr. QS 3343 HH, de organismul internaional de certificare Germanischer Lloyd Certification GmbH. Aceste sisteme, norme i standarde s-au aplicat i se aplic pe tot parcursul procesului tehnologic, de la alegerea furnizorilor pn la livrarea produsului finit ctre beneficiarii direci, standardele de igien i sistemul ISO garantnd calitatea produsului. Pe tot fluxul de fabricaie se pune accent pe calitatea produselor Fox, aspect exterior i n seciune, gust, miros i consisten, de asemenea parametrii fizico-chimici i microbiologici sunt conform cu legislaia n vigoare. Aa cum am menionat mai sus, gama de produse Fox este foarte variat pentru toate gusturile i este mprit n dou mari categorii, dup cum urmeaz : Fox Mainstream Salam: Salam Victoria Salam de cas Salam tradiional de porc Salam de var Salam Bneasa Salam de porc Salam cu unc Salam italian Salam turist Salam Victoria de pui Salam Torpedo Salam ardelenesc Salam Victoria afumat

Fox Premium unc: unc Praga extra unc Praga extra de pui unc Praga extra (mic) unc Praga extra de pui (mic)

Salam picant Salam de cas (s) Salam cu piept de pui Salam de var extra Salam de var (s) Salam de var extra (s) Salam rnesc cu unc (s)

Salam rnesc cu uncSalam Victoria (s) Salam Victoria afumat (s)

Crnai i Crenvurti: Crnai de porc afrumai Crnai cabanos Crnai olteneti Crnai Harghita Crnai ardeleneti Crnai semiafumai Crnai de cas Crnai rneti Parizer: Parizer rnesc cu piept de pui (mic) Parizer rnesc cu piept de pui (mare) Parizer rnesc Parizer afumat Parizer cu unc Parizer de pasare Parizer de porc

Crenvurti: Crenvurti cu piept de pui

Specialiti: Muchi file haiducesc

unc: unc de pui Fox unc toast unc presata piept de pui unc Praga unc Pizza unc Praga (s) unc presata din piept de pui (s) unc toast (s) Specialiti: unc de casa Muchi ignesc Pastram de porc afumat Ceaf afumat Kaizer afumat Kaizer ardelenesc unculi rneasc Piept de pui afumat Costi extra afumat

Ciolan dezosat afumat Piept presat afumat Rulad de porc Muchi file afumat Diverse: Coast rneasc Oase garf afumate Past de mici Crnai proaspei Fox Lebervurst Slnin rneasc n privina tipurilor de mezeluri consumate de romni, salamul se menine n topul preferinelor acestora avnd o pondere de 43% din totalul mezelurilor cumprate. Pe locul secund n privina consumului se situeaz crnaii i crenvurtii cu o pondere de 22% i apoi parizerul 17%. Se remarc o tendin de cretere susinut pentru segmentele de unc i specialiti 2.2.1 Canalele de distribuie practicate Pana in prezent societatea s-a extins doar in zona de sud a tarii, in Bucuresti, jud. Ilfov si judetele: Constanta, Brasov, Vrancea, Buzau, Calarasi, Tulcea, Prahova, Arges, Olt, Gorj, Giurgiu, Teleorman si Valcea. In viitorul apropiat se are in vedere acoperirea zonei Moldovei si Transilvaniei. In viitor se va pune accent pe dezvoltarea pietelor existente respectiv : segmentul de piata Constanta reteaua Urziceni-Buzau-Ramnicu Sarat- Focsani-Tecuci-Barlad segmentul de piata Brasov segmentul de piata Braila-Galati reteaua Bucuresti-Pitesti-Ramnicu Valcea-Petrosani-Targu Jiu reteauaBucuresti-Craiova-DrobetaTr.Severin-CaransebesTimisoara-Arad reteaua Bucuresti Actualmente grupul tinta caruia societatea noastra isi adreseaza produsele este reprezentat in exclusivitate de piata interna, pentru a stimula fluxurile comerciale si financiare ale pietelor din zona cu potential de absorbtie si de dezvoltare ridicat. Societatea isi propune si abordarea exportului de produse dorind sa patrunda pe terte piete, cu diverse loturi de produse pentru a studia specificul pietelor respective, si apoi in tarile membre ale Uniunii Europene. Distribuitorii furnizeaza cu regularitate informatii ( sub forma rapoartelor si situatiilor ) despre nivelul cererii pe pietele interne. In figura ce urmeaza este prezentat arealul acoperit de firma:

Sistemul de distributie a mezelurilor in Romania se imparte in doua mari categorii: o categorie bazata pe sistemul de distributie practicat in perioada dinaintea anului 1989 prin societati de distributie en-gross, societati care controlau cca. 70% din reteaua de distributie nationala, in unele zone acoperirea fiind mai mare de 70%; in prezent, capacitatea de distributie a acestor societati s-a diminuat foarte mult a doua categorie formata din noii operatori de piata, care deservesc atat producatorii straini cat si indigeni. Noul sistem de distributie cuprinde urmatoarele verigi: angrosisti mari, piete en-gross mici, magazine si unele puncte de desfacere (cum sunt cantinele de incinta a unitatilor industriale, pietele alimentare). Producatorii de dimensiuni mai mici detin de obicei propriile magazine de prezentare si desfacere, incercand astfel sa aiba control total asupra vanzarii produselor proprii, incercand astfel comercializarea intregului stoc de produse. Producatorii care distribuie marfa direct prin magazinele proprii si reteaua proprie de distributie au avantajul posibilitatii practicarii unor preturi finale de vanzare mai mici. In acesta categorie se incadreaza si S.C. FOX COM SERV S.R.L.

Pentru distribuirea produselor societatii catre magazinele proprii dar si catre micile magazine private din Bucuresti si provincie SC Fox Com Serv SRL a decis constituirea unui parc de masini format din autoutilitare de diverse capacitati, dotate cu instalatii de frig si autorizate sanitar-veterinar. Cand se stabileste legatura cu un potential client, agentii de vanzari ai firmei se deplaseaza la sediul acestora pentru stabilirea conditiilor contractului de livrare si a negocia programul de aprovizionare. Ulterior, toate programele certe de aprovizionare sunt centralizate la sediul firmei si procesate pentru a stabili tipul de autoutilitara care va fi utilizata si traseele cele mai eficiente pentru livrare. ncepnd cu 2006, Foxcom are propria firm de distribuie, reeaua actual de clieni numrnd 2500 de clieni activi, inta Fox Com fiind de a atinge 5000, la finele anului 2010. Echipa de vnzri, numrnd peste 30 de ageni de vnzri, acoper aproximativ 80% din teritoriul naional, produsele Fox ajungnd la clieni n maxim 24 de ore de la preluarea comenzii. Brandul Fox se gsete att n magazinele din comerul tradiional, ct i n marile lanuri de magazine, cum ar fi Cora, Auchan, Billa, Metro, Gima, distribuia fiind facilitat de logistica asistat informatic i actualizat permanent. Produsele se vor desface ctre clieni prin urmtoarele canale: - A. distribuie fcut ctre clienii revnztori retail i KA, prin reeaua proprie de distribuie - B. distribuie direct ctre utilizatorii finali, fcut prin intermediul a trei magazine proprii de desfacere. A. Distribuia ctre clienii revnztori se face prin urmtorul lan de distribuie: Livrare fabrica Piteti distribuie primar ctre centrele proprii de distribuie din teritoriul rii distribuie secundar ctre clieni retail i KA. A1. Distribuia primar ctre centrele proprii din ar se face cu autospecializate frigorifice proprii n cea mai mare parte i n msur redus nchiriate. Exist un numar de ase centre de distribuie n teritoriul rii: Timioara, Braov, Cluj, Bacu, Galai, Constana, plus livrarea Piteti care deservete n mod direct clienii adiaceni zonei Bucureti. Distribuia primar se face dup un grafic de livrri bine stabilit (reaprovizionare la perioad fix), existnd un numar de dou sau trei transferuri pe sptmn la fiecare centru de distribuie, n funcie de volumul de vnzri al acestora. Volumul transferurilor variaz ntre 6-20 tone, n funcie de sezon i potenialul zonei deservite de centrele respective de distribuie. Comenzile pentru aprovizionarea centrelor de distribuie se fac din filiale cu un interval de comand de o zi, folosind analiza stocurilor existente i previziunilor de vnzare. Depozitele centrelor de distribuie au capacitatea de depozitare ntre 20 i 50 tone n funcie de volumul de desfacere al zonei respective i sunt dotate cu instalaii de frig pentru asigurarea condiiilor de temperatur specifice. Rotaia stocurilor se face dup regula FEFO (First Expired, First Out). Exist n total aproximativ 160 SKU. Produsele se transport i se stochez n navete PVC reciclabile i igienizabile. A2. Distribuia secundar ctre clienii revnztori se face pornind de la centrele de distribuie zonale i avnd condiia de livrare franco depozit beneficiar.

Etapele sunt urmtoarele: preluarea comenzii, pregtirea comenzilor, pregtirea documentelor de livrare, expediia i livrarea propriu-zis. Preluarea comenzii se face de ctre fora de vnzri proprie n cazul clienilor retail i/sau trimis de ctre clienii KA pe formulare specifice. Intervalul de comand este o zi pentru majoritatea clienilor retail i KA, cu unele excepii de dou zile n cazul clienilor KA pentru anumite produse vidate. Pregtirea comenzilor se face n cadrul depozitelor, colectnd produsele n navete PVC etichetate cu numele clientului respectiv. Avnd n vedere unitatea de vnzare Kilogram folosit pentru vnzarea majoritii produselor, se specific pentru fiecare produs comandat greutatea real cntrita. Pregtirea documentelor de livrare (emiterea facturilor sau avizelor de livrare pentru unii KA) se face n baza cantitilor confirmate din depozit i preurilor agreate cu clienii respectivi. Programul de gestiune utilizat este un sistem de gestiune integrat (ERP) Charisma. Expediia comenzilor pregtite se face dimineaa, mainile de livrare incrcndu-se ntr-o ordine stabilit i n ordinea traseului optim de livrare. oferii iau n primire marfa i documentele de livrare. Livrarea propriu-zis la clieni se face n ordinea traseului stabilit, clientul lund n primire marfa i confirmnd pe exemplarul rou al documentului de livrare. Cu aceast ocazie, se recupereaz de la clienii respectivi navete la schimb. Livrarea se face folosind parcul propriu de autospecializate frigorifice, avnd capaciti de livrare cuprinse ntre 500 i 3100 Kg.

B. Distribuia ctre utilizatorii finali se face prin urmtorul lan de distribuie: o Transferul produselor din centrele de livrare ctre magazinele proprii de livrare, n acelai mod descris mai sus pentru clienii revnztori. Aprovizionarea magazinelor proprii de livrare se face zilnic, pentru a beneficia de produse ct mai proapete. Clienii finali, care pot fi att persoane fizice ct i juridice, achiziioneaz marf n sistemul cash & carry. Comanda dat de ctre acetia se pregtete pe loc, clienii primind apoi marfa insoit de factur i bon de cas. Pentru marfa comercializat n magazine nu se asigur livrarea la client, acesta efectund transportul produselor cu mijloace proprii.

2.2.2 Logistica de distribuie 2.2.2.1 Transportul si manipularea produselor Transportul mrfurilor finite se realizeaz pe cale rutier cu ajutorul autovehiculelor. Transportul marfii se realizeaza cu masinile proprii a SC FOX COM SERV SRL, care deine propriul parc auto, alctuit din 200 de autovehicule de diverse tonaje (Volvo, Renault, Mitsubishi, Dacia, Roman) care asigur transportul i distribuia produselor pe ntreg teritoriul rii. n procesul de aprovizionare, compania utilizeaz T.I.R-urile, fiecare dintre acestea avnd posibilitatea de a fi ncrcate cu cte 24 de palei EURO, iar n procesul de distribuie

sunt utilizate camioanele Volvo 8 tone i Mercedes - 3,5 i 1,4 tone, precum i FL-urile de 11 tone. n funcie de comenzile primite i de zonele n care urmeaz a fi distribuite produsele se stabilesc rutele de transport. Astfel, inndu-se cont de cantitile i felul produselor ce urmeaz a fi livrate, se efectueaz ncrcarea camioanelor. n cazul n care o comand nu ocup ntregul spaiu al unui camion, atunci se grupeaz dou comenzi ale agenilor de vnzri ce activeaz n zone apropiate. Transporturile de marf dinspre sediul central spre punctele de lucru din fiecare jude al rii se efectueaz zilnic, n funcie de momentul lansrii comenzilor. Distribuirea mrfurilor se realizeaz n sistem pre-sale, adic: agenii de vnzri preiau comenzile i ncheie contracte cu clienii, urmnd ca a doua zi produsele s fie livrate. Trasporturile sunt programate n fiecare diminea n timpul edinelor; oferilor sunt informai cu privire la destinaia produselor i la traseul pe care trebuie s-l parcurg n ziua respectiv. SC Fox Com Serv SRL mai detine urmatoarele autoturisme: - patru Dacii Pick-up carosate, dotate cu instalatii de frig si autorizate sanitar-veterinar - patru Dacii Solenza folosite de agentii de vanzari ai firmei pentru deplasarea acestora in teritoriu - doua Daewoo Nubira folosite pentru deplasarea managerilor superiori in tara Odata cu construirea noii fabrici s-a avut in vedere si normarea dimensiunii depozitului astfel incat acesta sa poata raspunde necesitatilor de productie in momentele de activitate maxima. De asemenea, acesta poate face fata si unor situatii neprevazute, exceptionale. Acesta respecta normele in vigoare referitoare la depozitarea si pastrarea produselor alimentare. Timpul maxim pe care il petrec produsele in depozit este de 24h. Dupa ce au fost tratate termic, produsele se racesc si apoi se transfera la sectorul desfacere unde se depoziteaza in spatii speciale pentru prospaturi crenwursti, parizere, sunci-(0-4 grade C), respectiv pentru afumaturi carnati, salamuri, specialitati -- (10-12 grade C). In cadrul sectorului de desfacere produsele sunt etichetate cu data fabricatiei, in ordinea intrarii in depozit se ambaleaza la capsuri de plastic, saci de plastic si se livreaza conform graficelor de plecare a masinilor, conform comenzilor existente. De asemenea, se are in vedere o esalonare performanta a stocurilor si in depozitele distribuitorilor tinandu-se cont de termenul de valabilitate al produselor. Avand in vedere cele prezentate mai sus, se observa ca SC Fox Com Serv SRL a adoptat principiul livrarii exact la timp, ceea ce necesita o prognoza corecta alaturi de o livrare rapida, frecventa si flexibila, astfel incat produsele sa fie disponibile atunci cand este nevoie de ele. Acest lucru da nastere unor economii semnificative in ceea ce priveste costurile de stocare si de manipulare a produselor. Intreaga politica de distributie este bazata pe principiul eficientei si, permanent, se are in vedere indeplinirea obiectivelor societatii : aducerea produsului la locul si timpul potrivit,

in cantitatea si calitatea potrivita pentru a mentine si conserva increderea pe care o au clientii in societate. Cheltuieli de transport pe saptamana Tabel nr. 2.2.2.1 Nr crt 1 2 3 Indicatori Distanta parcursa Consum de carburanti Cheltuieli de transport U.M Mii km Mii litri Mil lei Valoare 2456 785 468

2.2.2.2 Depozitarea si stocarea Depozitarea Depozitarea se refer la amplasarea, proiectarea i alegerea spaiilor necesare conservrii mrfurilor pentru perioada cnd ele se afl n depozit. Depozitarea cuprinde activiti privind recepia produselor, pstrarea i protecia produselor i sortarea produselor. n funcie de cererile de distribuie mrfurile sunt grupate n loturi destinate unui beneficiar. Depozitarea produselor se face n conformitate cu normele ISO 9001, nseamnnd ca tot sistemul de depozitare respect normele de siguran igienico-sanitare cerute de Comunitatea Economica European, depozitul fiind dotat cu sisteme de aerisire. Pstrarea i depozitarea produselor se face n spaii curate, aerisite, curate i dezinfectate, ferite de razele solare si de surse directe de cldura i nghet, condiii care s permit meninerea stabilitaii parametrilor calitativi i a salubritii acestora. Se evit orice condiii de pstrare, depozitare i transport care ar putea afecta calitatea produselor depozitate, astfel nct utilizarea acestora s nu pun n pericol calitatea produselor si siguranta alimentara a consumatorului. De depozitarea mrfii se ocup gestionarul, care este i eful depozitului de mrfuri. Primirea mrfurilor se face n baza facturilor fiscale i a avizelor de nsoire a mrfii.Recepia mrfurilor se efectueaz astfel: fabrica productoare livreaz marfa cu ajutorul tirurilor care o aduc la depozit. Aici gestionarul asist la depozitarea ei i o gestioneaz. La primirea mrfii persoanele de la Biroul Facturi ntocmesc notele de recepie i constatare de diferene. Depozitarea mrfii este realizat pe palei aflai pe trei nivele, fiecare dintre aceti palei avnd produsele organizate pe patru nivele, fiind repartizate n funcie de cantitate i sortiment. Cu toate acestea, pentru o mai uoar manipulare a mrfurilor, depozitarea se rezum n general la dou nivele. Pstrarea mrfurilor se face n spaii aerisite, ferite de razele soarelui, de cldur i nghe, astfel nct produsele s poat fi pstrate ntre parametrii normali.

Conform standardului european ISO 9001, depozitarea mrfurilor se realizeaz innduse cont de normele de siguran igienico-sanitare; depozitul este prevzut cu sisteme de aerisire i de iluminat. Pentru sigurana consumatorilor, SANIPIDUL inspecteaz locaia lunar. Aprovizionarea cu mrfuri se face pe o singur intrare, iar ncrcarea n mijloacele de transport care o vor distribui clienilor se realizeaz prin cele dou ieiri. Acest modalitate de amenajare este specific SC Fox, pentru o mai bun gestiune a comenzilor i pentru o mai bun organizare. n ceea ce privete software-ul logistic, programele de care dispune firma sunt Pioneer i programul de facturare Market Mentor 2. Acesta este cel mai intuitiv i uor de folosit program de gestiune a stocurilor, facturare, evidene, comunicare case de marcat, vnzare pe coduri de bare, inventar. Programul asigur urmrirea facturilor i a plilor, facturi intrate/ieite, pltite, nepltite, scadente, plata parial/integral a facturilor, plata mai multor facturi, plata cu numerar sau prin banc, gestiunea stocurilor etc. Sistem de depozitare: Depozitarea mrfurilor se realizeaz pe palei, direct pe podeaua de ciment. Primirea n gestiune a mrfurilor n depozit se face n funcie de ordinea comenzilor primite de la clieni, dup metoda FIFO (First in, First out). Manipularea mrfurilor se face cu ajutorul a: - 6 motostivuitoare pe baz de motorin sau GPL. - 32 transpalei manuali Stocare Factorii care influenteaza nivelul, dinamica si structura stocurilor de marfuri: Ca volum absolut, stocurile depind, in primul rand, de volumul activitatii comerciale. Facand insa abstractie de acest factor, se poate observa ca dimensiunile stocurilor sunt diferite de la o grupa de marfuri la alta; ele variaza de la o viteza de circulatie de o zi sau mai putin, la marfurile de cerere zilnica si cu un grad ridicat de perisabilitate (asa cum sunt mezelurile), pana la peste 200 de zile la unele articole tehnice, la articole cu o mare complexitate sortimentala etc. Nivelul, dinamica si structura stocurilor depind de mai multi factori, intre care: frecventa cererii populatiei, frecventa livrarii marfurilor de catre furnizori, complexitatea sortimentala, gradul de organizare a activitatii comerciale. Cererea consumatorilor poate fi, in functie de frecventa manifestarii ei, curenta, periodica sau rara. La o marime data a volumului circulatiei marfurilor, stocurile vor avea o marime invers proportionala cu gradul de frecventa a cererii; la marfurile de cerere periodica stocurile vor fi, semnificativ, mai mari decat la cele de cerere curenta, dar mai mici in raport cu stocurile pentru marfurile de cerere noua. Stocurile depind, totodata, de ritmicitatea cererii. Chiar si in cadrul marfurilor de cerere curenta, solicitarea lor pe piata este in unele cazuri de o mare regularitate, in timp ce in alte cazur, ea prezinta oscilatii in functie de o serie de influente: gradul de perisabilitate a produsului, obiceiuri in aprovizionare, stocurile de produse existente la consumatori si altele. Desigur, in cel de-al doilea caz, stocurile vor fi mai mari decat in primul caz, pentru a putea raspunde unor oscilatii neprevazute ale cererii.

Zilnic are loc un control al stocurilor. Acest lucru este posibil prin reeaua naional de calculatoare prin care comunic ntre ele toate punctele de lucru. Responsabil de aceast operaiune este gestionarul punctului de lucru, care comunic n orice moment situaia stocurilor din depozit. La fiecare sfrit de lun se constituie o comisie constituit din Director de Zon, Director de Vnzri i Contabilul ef, care mpreun cu gestionarul companiei, realizeaz inventarul. Inventarul presupune controlul stocurilor i constatarea eventualelor defecte. n cazul n care, la sfritul lunii se constat existena unor produse cu rulaj mic, pentru a le accelera rulajul, li se aplic discount-uri i reduceri de pre. Firma SC FOX SRL si stabileste de fiecare dat un target bine definit care trebuie respectat de agentii de vnzri cu care colaboreaz, ntruct acestia au un rol important n gestionarea stocurilor deoarece ei sunt cei care prospecteaz piaa, nregistreaz comenzile clienilor de pe zona alocat apoi transmit aceste comenzi ctre depozit la sfritul zilei. Documente necesare fiecrui agent de vnzri: avizul de nsoire a mrfii;

scadenarul ( lista cu clienii de abordat n ziua respectiv, sumele de ncasat de la clieni i data scadent a facturii pentru fiecare client);

facturi fiscale; chitanier.

Societatea foloseste Componenta de Management al stocurilor, fapt ce a dus la aparitia mai multor avantaje:

reducerea imobilizrilor n stocuri. stabilirea necesarului de aprovizionare si realizarea aprovizionrii pe baza unui model optim, oferit de sistem. reducerea cheltuielilor cu gestiunea stocurilor. permiterea utilizrii codurilor de bare. posibilitatea utilizrii metodelor multiple de evaluare a stocurilor si de calcul al preturilor, cum sunt: ULTP, LIFI, FIFO. n luarea deciziilor legate de stocuri, conducerea firmei pune n balant costurile necesare mentinerii unor stocuri mai mari cu vnzrile si cu profiturile care vor rezulta din aceste stocuri. Aceste decizii presupun cunoasterea momentului n care se va face comanda si a cantittii care va fi comandat. n ultima perioada, firma si-a redus semnificativ stocurile si implicit, cheltuielile legate de acestea apelnd la sistemul logistic just-in time. Prin acest sistem, furnizorii si detailistii si asigur stocuri mici de produse care le ajung pentru o scurt perioad de timp contribuind astfel la economii de cheltuieli legate de stocarea si manipularea produselor.

2.2.2.3 Fluxul informational

Gruparea activitilor n compartimente trebuie sa se fac cu mare atenie; urmrindu-se proiectarea unor compartimente just dimensionate care s nglobeze activitti omogene sau complementare. Compartimentele deosebit de importante vor fi subordonate directorului sau directorilor pe funciuni ai intreprinderii, asigurndu-se astfel condiiile unei obiectivitati depline n luarea hotarrilor (cum este cazul departamentului de control al calitaii). Managerii sunt reprezentai de acionarii firmei, ei avnd un rol deosebit de important n conducerea societii, celelalte departamente subordonndu-li-se lor. Ei hotarasc CE i CAT s se produc, avnd rolul de a organiza, coordona i comanda desfaurarea activitilor din intreprindere inand cont, nsa de dorinele, opiunile efilor departamentelor din subordine. Un alt rol al acestora const n faptul c ei urmresc reglementri legale care nu afecteaz activitatea de producie. Prospectarea, cercetarea, dezvoltarea : acestea trebuie sa conceap produsele corespunztor cerinelor calitative stabilite, s aleag materialele, s stabileasc caracteristicile de calitate si toleran. Documentaia constructiv se va determina dup efectuarea probelor asupra prototipului. Pentru realizarea acestor obiective, departamentul S.C. FOX S.R.L. i rezerv timp n scopul ntlnirii cu clienii crora le solicit preri, sugestii. De asemenea, specialitii n cercetare-dezvoltare consider binevenit implicarea compartimentelor de marketing, producie i vnzri n cadrul fiecarui proiect nou. Principalul obiectiv al departamentului de aprovizionare se concretizeaz n asigurarea complet i complex a firmei cu resursele i echipamentele tehnice corespunztoare calitativ, la locul, la termenele solicitate i cu un cost minim. Pentru realizarea acestui obiectiv, S.C. FOX S.R.L. i caut mai degrab pe cei mai buni furnizori, n loc s-i aleag dintre cei ce-i ofer serviciile; astfel c firma a reusit sa-i creeze relaii pe termen lung cu furnizori mai puini, dar care sunt de ncredere i ofer produse de bun calitate. Se poate afirma c, aprovizionarea reprezint prima operaie din cadrul circulaiei mrfurilor prin depozite. Marketing-ul are o importan att de mare, nct nu poate fi tratat ca o funcie separata. El reprezint ntreaga afacere privit din punctul de vedere al rezultatului fiscal, adic prin prisma clientului ; cci succesul unei afaceri nu e determinat de productor, ci de client. Avnd n vedere aceste aspecte, compartimentul de marketing al S.C. FOX S.R.L. are o serie de atribuii de ndeplinit; astfel incat acesta trebuie sa studieze nevoile i dorinele clienilor din cadrul unor segmente de pia bine definite i s elaboreze oferte atragtoare pentru acetia. Producia, compartiment foarte important, acesta trebuie sa se desfasoare cu respectarea stricta a condiiilor de calitate. eful acestuia i-a contact n permanen cu managerii, furniznd date i informaii privind volumul i structura produciei planificate, ealonarea fabricaiei n timp i spaiu. Fora de munc a societaii este dispus sa presteze ore suplimentare atunci cnd acest lucru este important pentru respectarea angajamentelor luate fa de clieni ; iar elul acestora este sa realizeze produse cu ,,zero defecte. Planificarea & controlul produciei.Acest departament manifest un rol considerabil pentru S.C. FOX S.R.L eful acestuia urmarete fabricarea unor produse care s asigure o folosire raionala a resurselor materiale, astfel incat consumurile specifice sa fie minime. Controlul calitii trebuie sa urmreasc calitatea materiei prime i a materialelor intrate n fabricaie,s verifice operaiile i lucrrile executate pe fluxul de producie, s controleze conformitatea produselor finite cu prevederile din STAS-uri, norme interne, contracte, sa execute masurtori i s asigure valorificarea datelor statistice privind calitatea, s analizeze rebuturile i s stabileasc aciunile de remediere.

Personalul. S.C. FOX S.R.L. cuprinde salariai ncadrati permanent sau temporar, prezeni la lucru, aflai n concediu sau n deplasare, precum i salariai abseni motivat sau nemotivat. ns, singura garanie n privina locului de munc pentru personalul companiei noastre deriv din calitate, productivitate ridicat si satisfacia clienilor notri. Astfel, angajaii trebuie sa nteleag c, de fapt, ei sunt proprietarii intreprinderii prin faptul c ei poart direct rspunderea prosperitii firmei ; datoria lor fiind de a obine cu mijloacele de care dispun, creterea continu a eficienei economice, fapt ce va avea drept consecina creterea nivelului de trai al individului i al societii. Departamentul de vnzri livreaz mrfurile i produsele finite din depozitele firmei, strduindu-se s ofere clientului ,,cea mai bun soluie; comunicnd nevoile i ideile clienilor celor insrcinai cu crearea unor noi produse. Departamentul financiar-contabil este important pentru S.C. FOX S.R.L.; ba, chiar mai mult, putem spune ca este o funcie-cheie n intreprindere, aceasta ntrucat departamentul financiar rezolv o gam variat de probleme i are n componena sa, de regul, urmatoarele colective de lucru : casierie, plan financiar i analize economice-financiare, preuri-calculaii, evidena mijloacelor baneti i a mprumuturilor, evidena debitorilor i clienilor. Departamentul contabilitaii se ocup n general de problemele contabilitii, existnd urmatoarele colective de lucru n cadrul acesteia : mijloace fixe i investiii, materiale-obiecte de inventar i produse, mrfuri i ambalaje, cheltuieli de producie i de circulaie, contabilitate generala. Comunicarea eficace presupune existenta unui climat favorabil acesteia. Rol deosebil revine in acest sens managerilor aflati de la diferite neveluri ierarhice. Comunicarea in SC FOX este descendenta fiind initiata de managementul de varf ( managerii de ordin superior ). Ea este orientata catre nivelurile subordonate, coborand pe verticala sistemului de management, iar dintre relatiile organizatorice le parcurge pe cele de tip ierahic. Acest tip de comunicare are un continut format din: decizii, ordine, dispozitii, hotarari, instructiuni metodologice de lucru, trasmiterea de sarcini si solicitarea de informatii. 2.3. Analiza costurilor totale logistice: pe total si in structura Dinamica elementelor din activul bilanului contabil fa de valorile nregistrate n anul 2007 Tabelul 2.3 ( %)NR. CRT. 1 1.1 1.2 1.3 2 2.1 2.2 2.3 DENUMIREA ELEMENTULUI BILANTIER INDICELE FA DE ANUL 2007 N ANUL: 2008 274.75 102.54 276.34 102.54 83.56 88.53 80.36 45.95 2009 294.37 115.20 296.02 115.20 57.49 51.00 63.96 60.63

ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Creane Dinsponibiliti

Principalele rate de structur a activuluiTabelul 2.3.1 (%)

NR. CRT 1 2 3 4 5

DENUMIRE Rata activelor imobilizate Rata imobilizrilor corporale Rata stocurilor Rata creanelor comerciale Rata disponibilitilor

MODUL DE CALCUL (Active imobilizate/ Activ total) * 100 (Imobilizri corporale / Activ total) * 100 (Stocuri / Activ total) *100 (Creane / Activ total) * 100 (Disponibiliti/Activ total)*100 2007 63.04 62.46 18.21 17.84 0.89

ANUL 2008 2009 84.86 89.72 84.57 7.90 7.02 0.20 89.40 4.49 5.51 0.26

Dinamica veniturilor din exploatare n perioada 2007-2009 Tabelul 2.3.2 (%)NR. CRT. 1 1.1 1.2 2 DENUMIREA INDICELE FA DE ANUL 2007, N ANUL: 2008 2009 98.79 113.93 107.03 132.92 121.62 108.75 101.35 108.75

CIFRA DE AFACERI, din care: Producia vndut Venituri din vnzarea mrfurilor Venituri din producia stocat

Dinamica cheltuielilor de exploatare ntre anii 2007-2009 Tabelul 2.3.3 (%)NR. CRT. 1 2 3 4 5 5.1 5.2 6 7 DENUMIREA Cheltuieli privind mrfurile Cheltuieli materiale, din care: Cheltuieli cu lucrri i servicii executate de teri Cheltuieli cu impozite, taxe i vrsminte asimilate Cheltuieli cu personalul, din care: - cu remuneraiile personalului - privind asigurrile i protecia social Alte cheltuieli de exploatare TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE INDICELE FA DE ANUL 2007,N ANUL: 2008 2009 54.78 59.90 48.99 55.86 58.38 71.16 67.59 64.51 87.66 105.03 87.66 105.03 87.66 105.03 52.01 66.18 65.39 76.12

Structura cheltuielilor de exploatare ntre anii 2007-2009 Tabelul 2.3.4 (%)NR. CRT. 1 2 4 5 5.1 5.2 6 7 8 DENUMIREA Cheltuieli privind mrfurile Cheltuieli materiale Cheltuieli cu impozite, taxe i vrsminte asimilate Cheltuieli cu personalul, din care: - cu remuneraiile personalului - privind asigurrile i protecia social Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli de exploatare TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE 2007 3.78 49.66 3.97 19.62 13.12 6.49 2.39 0.91 100 ANUL: 2008 3.17 37.21 4.10 26.31 17.60 8.71 2.14 0.73 100 2009 2.97 36.44 3.36 27.08 18.11 8.96 2.24 0.79 100

Evoluia vitezei de rotaie a activelor circulante,exprimat prin intermediul duratei de rotaie Tabelul 2.3.5 -zileNR. CRT. 1 2 3 DURATA DE ROTAIE A : STOCURILOR CREANELOR TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 2007 40.00 65.28 614.66 ANUL 2008 35.85 49.02 422.30 2009 17.91 31.41 324.94

Evoluia stocurilor de materii prime i materiale Tabelul 2.3.6 -leiINDICATOR Stocuri materii prime si materiale Cifra de afaceri % 2007 6532190 58791282 11.11 2008 5783494 58084150 9.95 2009 3331585 66982440 4.97

III. Imbunatatirea sistemului logistic la S.C Fox Com Serv S.R.LAsa cum am mentionat intr-unul din capitolele precedente, compania Fox Com Serv are un sistem logistic integrat , foarte bine pus la punct si asistat informatic, denumit Just in time. De aceea in cele ce urmeaza, vom propune cateva modalitati de imbunatatire si eficientizare a intregii activitati logistice a societatii, pornind de la analiza punctelor forte si a punctelor slabe cu care se confrunta compania. Sistemul logistic JIT Diferitele abordri moderne ale managementului produciei, cum ar fi just in time, calitatea total, excelena produciei industriale sau altele, au condus la aciuni concentrate ale serviciilor tehnice, obiectivul fundamental fiind fabricarea unor produse de calitate, la momentul cerut i n cantitatea dorit. Just in time este o stare de spirit a diferitelor servicii dintr-o ntreprindere unde fiecare caut s pun n oper structurile care permit producerea numai a ceea ce va fi vndut i aceasta exact la timp. Filozofia JIT a aprut n Japonia ca o arm strategic n lupta pt. competitivitate economic la scar mondial, mai ales de ctre firma Toyota. n domeniul gestiunii produciei metoda JIT s-a impus n ultima perioad, specialitii considernd-o ca una din condiiile eseniale ale competitivitiintreprinderii. ntreprinderile sunt supuse legilor concurenei. Preul de vnzare este fixat de pia i nu exist profit dect dac costurile sunt suficient de mici. Occidentalii avnd adesea costuri cu 20-30% mai ridicate dect omologii lor orientali se impune cu acuitate, n vederea ridicrii competitivitii produselor, luarea de msuri care sa conduc la diminuarea acestora. Pentru a se obine o mai bun competitivitate, o ntreprindere poate s se angajeze numai pe dou ci, paralele i complementare:

ameliorarea productivitii sale prin efectuarea de investiii; identificarea problemelor structurale, care genereaz costuri inutile, n vederea contracarrii cauzelor ce le genereaz. Aceste dou aciuni, dei se presupun una pe cealalta, nu trebuie obligatoriu s fie realizate n acelai timp. Principalele cauze ale necompetitivitii sunt: - amplasri neeficiente, trasee prea lungi; - probleme de calitate; - fiabilitate sczut; - furnizori nefiabili; - formare necorespunztoare a personalului. Prezena cauzelor principale ale necompetitivitii se manifest prin urmtoarele consecine: - stocuri ridicate; - termene excesive; - ntrziere n livrri; - ngrmdire, dezordine; - lipsa motivaiei; - risip; - proast utilizare a mijloacelor etc. Prin acionare asupra cauzelor prezentate se vor putea obine urmtoarele rezultate: - se rad supleea sistemului de producie; - ameliorarea productivitii muncii i a costurilor de producie; - se mbuntete eficacitatea; - se vor ctiga noi segmente de pia; - se vor diminua nevoile de investiii etc. Ca urmare, n aplicarea concepiei JIT, vor exista cinci aciuni cheie de realizat: amplasri raionale; o fiabilitate maxim a utilajelor; o calitate ridicat a produciei; relaii de parteneriat cu furnizorii; formarea personalului. Punctele forte si punctele slabe ale societatii analizate Din datele cuprinse n capitolele anterioare s-au conturat activitile n care firma se dovedete a fi competitiv, dar i punctele slabe cu care se confrunt. Identificarea slbiciunilor firmei reprezint primul pas ce trebuie realizat de aceasta n vederea determinrii posibilitilor de mbuntire a activitilor logistice practicate de S.C. Fox Com Serv S.R.L. A. Punctele forte ale societii: poziia ocupat pe pia n Bucuresti si Ilfov, unde societatea este destul de puternica n domeniul su de activitate i unde este concurat de cateva firme puternice. Trebuie avut n vedere c acest lucru se datoreaz faptului c n momentul de fa piaa agroalimentar este nc dominat de capaciti de industrializare a carnii, concentrate la nivel de judee; un personal experimentat i bine pregtit din punct de vedere profesional, al

Biroului de Desfacere i o echip managerial format din oameni cu studii superioare, capabil s fac fa caracterului specific al activitii firmei;

vnzarea ntregii producii de specialitati, mezeluri sezoniere i produse proaspete. Reeaua de distribuie pentru aceste produse este foarte bine organizat i cu o arie larg de acoperire a pieei;

proprietatea asupra unui larg parc de mijloace de transport i manipulare adaptate cerinelor specifice de transport impuse de particularitile eficiente, capabile s satisfac cerinele clienilor;

existena unei consumator;

comunicri

continue ntre

intermediari,

productor,

rentabilitatea activitii, firma analizate.

realiznd profit n tot decursul perioadei

B. Punctele slabe ale societii sunt: lipsa compartimentului de marketing n structura organizatoric a ntreprinderii,

fapt care afecteaz activitatea societii, deoarece fr marketing eficient managementul este practic paralizat. Avnd n vedere c n prezent firma trebuie s se confrunte cu o concuren n continu cretere, lipsa persoanelor specializate n problemele de marketing va avea influene negative asupra profitabilitii, stabilitii i elasticitii funcionale a firmei: nepracticarea unor metode de stimulare a distribuitorilor, ceea ce odat cu creterea

concurenei poate duce la scderea interesului acestora pentru produsele firmei. Pentru a obine succes pe pia, este necesar o motivare permanent a lor, practica dovedind c la toate nivelele de distribuie exist o corelaie clar intre motivaia intermediarilor i volumul vnzrilor;

lipsa din cadrul activitilor logistice ntreprinse a prognozei cererii, pe baza creia s-ar putea identifica nevoi nesatisfcute, care ar putea deveni inta activitii viitoare a societii; lipsa unor activiti promoionale intense, care ar determina clienii deja existeni s lrgeasc gama produselor comercializate; incapacitatea sistemului actual de distribuie de a comercializa volumul complet al produciei de carne si preparate din carne. Propuneri privind mbuntirea activitii de distribuie a societii

Lund n considerare lipsurile cu care se confrunt societatea n momentul de fa, vom ncerca determinarea unor ci de soluionare a problemelor, de mbuntire a sistemului de distribuie a produselor si preparatelor din carne. Acest lucru este important att pentru distribuitor, pe care-l ajut la recuperarea sub form bneasc a mijloacelor investite n producie, ct i pentru intermediar, care va putea

oferi pe pia exact produsele de care consumatorii au nevoie, la locul i momentul potrivit, n cantitatea solicitat. Cel mai important pas n mbuntirea activitii de distribuie l reprezint organizarea unui compartiment de marketing subordonat direct managerului general, cu un personal tnr, calificat i bine pregtit profesional, flexibil, care s se ocupe de fundamentarea unui program de marketing. Acest lucru ar ajuta att la atingerea obiectivelor strategice din cadrul politicilor de pre, distribuie, promovare, ct i realizarea obiectivelor globale ale societii i coordonarea activitilor desfurate n ntreaga ntreprindere Trecerea la economia de pia impune firmelor care doresc s rmn viabile accelerarea procesului de constituire a unor structuri organizatorice adecvate, capabile s orienteze desfurarea activitilor economice pe baza concepiilor de marketing. Problemele actuale constatate n societate sunt: incapacitatea de a comercializa ntregul volum carne produs i lipsa unor activiti promoionale intense, care s dezvolte reeaua actual de distribuie. Soluionarea desfacerii produselor din carne s-ar putea face n mai multe feluri:

extinderea comercializrii acestora n alte zone ale rii n care producia de carne este mai sczut;

comercializarea produselor pe pieele externe

diversificarea produciei prin produse speciale, cu ambalaj atractiv, sau determinarea clienilor actuali s se axeze pe comercializarea acestor produse. O alt soluie de rezolvare a problemelor este deschiderea de noi magazine generale de prezentare, chiar dac situaia financiar nu permite investirea unor sume mari. Se impune, de asemenea, organizarea verificrii deeurilor. Pentru a mri eficacitatea activitii, se impune o adaptare mai mare a produciei i distribuiei la cerinele i nevoile clienilor. Acest lucru se poate realiza prin organizarea unor cursuri de perfecionare n domeniul managementului i a marketingului pentru personalul de conducere. prin angajarea unor specialiti n marketing i, nu n ultimul rnd, prin crearea unui compartiment de marketing care ar cerceta nevoile clienilor Pentru mbuntirea i permanentizarea comunicaiei dintre clieni i S.C. Fox Com Serv S.R.L se impune utilizarea unor modaliti de studiu a pieei: chestionarul i luarea n considerare a recomandrilor i ateptrilor consumatorilor. Pentru crearea unei mai bune legturi ntre firm si client ar fi benefic modificarea design-ului site-ului, crearea unei interfete mai prietenoase si introducerea unei optiuni de cautare/search pentru ca utilizatori acestuia s afle imediat daca produsul cutat se afl pe stoc iar dac nu, perioada de timp necesar comenzii.

Pentru mbunttirea imaginii firmei propunem implementarea unor promotii si promovarea produselor noi aprute pe piat. Pentru reducerea costurilor cu carburantul firma ar trebui sa noiasc macar o parte a parcului su auto si s renunte la masinile vechi si uzate. Deasemenea ar trebui instalat un sistem GPS pe toate masinile firmei astfel sediul va avea controlul total asupra localizrii si ncrcturii fiecrei masini. Ar trebui focalizata mai mult vnzarea n mediul electronic deoarece nc se mai iau comenzi telefonic. Internetul poate favoriza colaborarea mai bun cu partenerii lantului de aprovizionare-livrare si poate crete gradul de implicare a consumatorului n dezvoltarea produsului i n interaciunea cu compania.