locuilor - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/472/Zei marunti Terry Pratchett.pdf · traiesti...
Transcript of locuilor - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/472/Zei marunti Terry Pratchett.pdf · traiesti...
Descrierea CIP a Bibliore.ii Nalional€ a RominieiPRIflCHEIT, TERRY
Z€i marunti / Terry Pratchett ; tl.ad- Bogdan MihAilescu. -Bucurc$ri : RAO Intemational Publishing Company, 2Ol0
rsBN 9?8-9?3-5!-021G5
I. Miheilescu, Bogdan (U?d.)
821.1t1-31=135.r
RAO Intemational Publishing Companycrupul Edirorial RAO
Str. T\llda nr, ll?-l19, Bucur€$ti, Rom6nia$'ww.r,Lobools.com
wwwJito.Io
TERRY PRATC}IEITSmall cods
@ Terry aDd Llm Prarchetr 1992hima edilie a fosr publicau devictor Gollarcz UID, LondE
Toale dieptulile rezeryale
Traduc€rc din limbs enge?,Bogalan Mihiilescu
@ RAO International Publishing Company, 2009p€nt verliunea tn limba ro&anA
Sa ne gandim, a$adar, la bfoasca lestoasa li la vultur.
Testoasa este o fiinla carc tdie$te pe sol. Este imposibil sa
traiesti ftai aFoape de sol fan a fi sub el. Orizonf.rl ei se afla
A doar cdtiva inchi depirtarc. Are o viteza cam atat de buna
pe cat $-ar trebui sa prinzi o laptuca- A supravieluit in timp ce
rcstul evolutiei s-a scurs pe langi ea fiind, Per total, deloc
dreninfatoare penau nimeni 9i prea complicat de mancat.
Iar apoi, avem vulturul. O fiin1i a cenuilor $i a locuilorinalte, ale cArei orizontud se intind pana h marginile lumii.Privirea ii este destul de ascuita pentru a putea zari mi$carea
weunei crcaturi mici $i chiFitoarE la jumatate de leghe dis-
tan{i- Numai puterc, numai control. Moarte fi.rlgeratoar€ lna'ripati- Ghearc desnrl de mari pentm a ffinsforma ln pranz
orice este mai rnic decat el 9i pentru a lua macar o gustarc lnfuga din orice este mai marc.
$i totusi, vulturul sta ore in $ir Pe steiul de piatra si
cerceteazA rcgatele lumii pnn6 cand zAreste o mi*are lnde-
partag" iar apoi se concenteaz a, se concetxrczrz!. se concen-
ieaza asntpra micid carapace care se leag,nA PrinEe tufisuril€
aflate colo jos, in de$€rl' $i plonjeazi..Un minut mai tirziu, lestoasa descopera ca lumea se
departeaza tot mai mult de ea, $i vede Pentru prima daulume4 nu de la un cbntimetru distantA de pAmdnt, ci de lacinci sut€ de picioarc deasupra lui $i se gandeste: ce prieten
bun mi-e vulturul.Iar apoi vulnmrl ii di drumul.
august 2010
rsBN 9?8-973-54-02 rGs
6 TERRY PRATCH ETT
$i aFoape lntotdeauna festoasa moarc. ToatA lumea ttiede ce testoasa face asta, Gravitatia e un obicei de care e
greu sa te dezbari. Nimeni nu gtie de ce face vulturul asta.
Pod sA scoli o masA pe cinste dintr-o festoasa, dar, avand lnvedere efortul, poli sa scofi o mase mult mai buna dinpractic orice altceva. Este vorba doar de placerea vulturilorde a chinui lestoasele.
Dar, fireSte, c€ea ce yulturul nu i$i da seama este ca elparticipa la o foffU foafi€ cruda de selecfie naturala-
intr-o zi, o testoasa va invala sa zboare.
Povestea se pet€ce pe taramurile din desert, in tonuri decafeniu 9i oranj. Cind incepe 9i cdnd se termina este maiproblematic, dar cel pulin unul dinf€ incepuorile ei a avutloc deasupra liniei zlpezilor vegnice, la mii de mile dista$a inmulii din jurul Miezuluil .
Una dintre lntrebarile filosofice recurcnte este:
,,Daca un copac se prAbu$e$te in padure 9i nu il audenimeni, scoate vreun zgomot?"'
Ceea ce spune ceva despre firea filosofiloq deoareceintotdeauna exista cin€va lntr-o padure. Poate fi doar unbusuc, care s€ intseaba ce a fost ptxaitura aia sau o veverip,cam zAplciti de tot decorul carc o ia ln sus, dar e crineva Celputrin, dacr s-a tutamplat des$l de adanc in padue, milioanede zei mirunfi l-au auzir
Lucrurile doar se in6mpla, unul dupa alml. Nu le pasa
cine stie de ele. Dar rstona.. ah, istoria este diferiti- IstoriaEebuie rcspectata- Aldel nu este istorie. Este doar... ei, lucruricarc se intimpla unul dupa alul.
Si, desigur, tebuie sA fie contsolata- Aldel s-ar putea trans-fomra in orice. Deoarcc€ istoria contrar teoriilor rispandite,
ZEI MARUNTI 7
tnli:amnd rcgi, date $i bAtati. $i aceste lucnfi trcbuie sa se
minrple la iomennrl potdYit. Acest lucru este dificil' lntr-un
urivers haotic, exista prea multe lucruri care Pot merge Prost'
Este prea uSor ca armAsaml unui general si igi piarda o pot-
coava la momenhrl nePotdvit sau ca sl audi cineva gregit un
ordin ori ca purtatorul mesajului vitd sa fie p6ndit de niste
bab4i cu bdte $i cu o Problema de flux monetar' Atunci apar
povegti silbatice, exclescente parazite pe arborele istoriei'
incercand sa il suceascl dupe cum vor ele'
Asa ca istoria arc Pazitorii ei.
AceStia traiesc..' ei, prin natu-ra lucrurilor, ace$tia traiesc
Jri*d" .*, trimisi, dar casa lor spiriruala esrc intr-o vale
ascunsa a semetrilor Munti ai Berbecului de pe Lumea Disc'
unde sunt pisu"te clrtile istoriei.
Acestea nu sunt ca4i in carc evenimentele din trefut sunt
tintuite precum fluturii pe o placd de pluttr' Acestea sunt
ca4ile din care istoria esle €xtrasi- ExistA mai mult de doua-
zeci de rnii de astfel de volume; fiecare are zece picioare
inal{ine, este legat in Plumb si litede sunt arat de mici' lncat
trbuie sA fie citite cu o luPi.
Cind oamenii spun ,,Este scris...", inseamna ca este scris
aici.Existi mai putine metafore dec6t crede lumea-
in fiecare luna, abatele 9i doi calugari bltrini merg in
pegera in car€ sunt plstrate cA4ile. in t€cut, aceasta era doar
heaba abatelui, dar au fost inclu$i hca doi calugari de
incrcdere dupa cazul nefericit al celui de al cincizeci $i noua-
lea abate. car€ a facut un milion de dolari din mici pariuri
inainE ca fralii calugad sa isi dea seama
in plus, este periculos si intri singur' Pum concentrafie a
Istoriei, picurand geoi $i fara zgomot in lume, poate fi cople-
sitoare. Timpul este un drcg' Prca mult te omoara"
Cel de al patru sute nouazeci si tleilea abate isi incruci$A
rndfuile zb6rcite si i se a&€sa lui Lu-Tze, unul dintre c€i maiI Sau daca esd ad€pI al ornnianismutui, al Pohilui.
8 TERRY PRATCH ETT
batrflni cdugari ai sai. Aerul curat $i viaF fara grli din valea
serrcta faceau ca togi calugarii si fie in varsta; in plus, c6nd
lucrezi cu Tirnpul in fie€arc zi, o parte din el tinde sa se ia-
- Locul este Omni4 zise abatele, pe coasta klatchiana.
- irni amintesc, spuse Lu-Tze. Un tip tAnar pe nume Osar,
nu acolo era?
- Lucrurile trebuie si fre... cu gijd respectate, zise
abatele. Exista presiuni. Liber-arbitru, predestinare... puterea
simbolurilor... punct de cotitur&.. stii totul desFe astea
- N-am mai fost in Omnia de, oh, uebuie si fie sapte sute
de ani, spuse Lu-Tze. Un loc uscat. $i ag zice ca nu gasesti otona de pAnant bun in toata Fra-
- Da-i drumul, atunci, rosti abatele.
- O sa imi iau munlii, spuse Lu-Tze. Clima va fi buna
penfrlr ei.
$i i$i lua $i matura si rogojina de dormit. CAlugarii istorieinu sunt atra$i de posesiuni. Considera ca cele mai multelucrud s€ uzeaza intr-un secol, doua-
I-a luat patru ani sa ajunga in Omnia. A trebuit sa pri-veascl vr€o doua ba{ilii $ un asasinat pe drum, al$el ar fi fost
doar evenimente la intAmplare.
Era anul $arpelui Speculativ sau doua sute de ani dupA
Proclamafia Proferului Abis.
Ceea ce insemna ca vremea celui de al opnrlea profet era
aProape.
Pe asta te puteai baza la Biserica Marclui u Om. Aveaprofegi foarte puncruali. ltri puteai potrivi calendarul dupa ei,daca aYeai unul desnrl de mare.
$i, dupi cum se intemph de obicei in preajma momen-tului in care este a$teptat un profet, Biserica isi ingreaeforturile de a fi pioasa- Asta semana foarte mult cu agitaliade care ai parte in orice marc organiza{ie atunci cand sunt
ZEI MXRUNTI 9
,f,eptaf auditorii, doar ca inclina sa ii ia pe oamenii banui$ ca
crau mai pulin Pioti $i sa ii omoare in sute de feluri inge-
nioase. Acest lucru este considerat un barometru sigur al stArii
;ictilii cuiva in cele mai multe dintre religiile foafte ln&agite'
L,xisa o tendi4a cle a declara ca exi$a mai multe cazuri de
calcat pe hnga decat h concuNurilo nalionale de bama' ca
crezia trebuie smdsa' din radacina $i chiar de la br4' de la
picior, ochi si limbi ii ca este wemea sa ne cualnm trupurile
5i sufletele' Singele este considerat de obicei foarte eficient ln
:"*:o$i astfel se fdcu, in acea vreme, cA Matele Z'eu Om ii
vorbi lui Bruth4 Nesul.
- Psst!
Brutha se opri in mijlocul plivinrlui gi se uita prin gradina
Templului.
- Pardon? ficu el.
Era o dimineafa frumoase de inceput de prim'var5'
Morile de rugaciune se roteau vesele tn adierea ce batea
dinspre mun1i. Albinele hoinireau printxe bobocii florilor
de fasole, dar zumzaiau putemic' pentru a da impresia
ca munceau din greu. in inaltul cerului, un vultur zbura
in cercuri.Brutha ridica din umeri 5i se intoarse la pePenn gafbeni'
Da, Marele ku Om ii vorbi iar lui Bruth4 Nesul:
- Psst!
Brutha $ovai. in mod clar cineva li vorbise de niciieri'
Poate ca era un demon' Maestrul novicilor, ftatele Nhumrcd'
era infocat pe tema demonilor' Gandud necurate si demoni'
Una ducea la cealalttr. Brutha i$i dadu seama cu neplacerc ca'
probabil, era cu un demon in urma'
Ceea ce tebuia sa faci era sa fii hotirat si sa rcPetri cele
Noua Aforisme Fundamentale.
lo TERRY PRATCHETT
lncl o datl Marcle ku Om ii vorbi lui Bruth4 1iresul:- Esti tare de uechi, baiere?
SApAlga c^zu cu o buftritura pe ptunantul ars. Brutha seroti pe calcae. Iati albinele, vdftrul si, in capah{ opus algridinii, barranul frate Lu-Tze, lrnpungdnd yisAtor cu frrrca ingarnada de balegar. Morile de rugaciune vdjaiau linigtitor pel6nga ziduri,
FAcu semnul cu care Profenrl Isbkible gonise spiritele.- Treci in spatele meu, demonule, murmutt el.- Surt in spatele tAu.Brutha se intoarse iar, incet. Gradina era tot goalr-Fugi.
Multe povegti iau na$t€re inainte de a lncepe, iar povestealui Brutha lgi arc originile cu mii de ani inainte de venirca luipe lume.
Existi miliarde de zei in lume. Se lngamadesc mai rau caicrele de hering. Cei mai multi dintre ei sunt prca mici pentrua fi vazuli $i nu ajung niciodata s6 fie sl]viti, cel putin denimic mai mare decat bacteriile, care niciodati nu igi spunrugaciunile $i carc nu au mari prctenfii in privin{a miracolelor.
Acestia su$ zeii marunfi - sphitele locurilor in care seintetaie doua uune de firmica, zeii microclimalelor dintreradicinile de iarba- gi multi dinte ei a$a ri raman.
Pentru ca ce€a ce le lips€$te lor este crsdnF.O mena, totu$i, ajung la lucruri mai rnari. Orice poate
declanga procesul. Un pastor, cautand un miel rAHcit, ilgrseste printre miracini 5i pierde un minut sau doua pentru aconstrui o movilita din pietre ca mulfunirc generala pentruorice spirite ar put€a fi pe acolo. Sau un arbore cu o fomaciudata devine asociat cu un leac penau boali- Ori cinevascrijeleste o spirali pe o pialri izolat!. pentru c6 ceea ce letrcbuie zeilor este qedinli, iar ce€a ce vor oamenii sunt zei.
ZEI MTRUNTI
Ades€a se opre$te aici. Dar uneori merge mai departe.
\{ai multe pietre sunt adaugate, mai multe $anci sunt hal|ate,n templu este construit pe locul in carc odati se afla copacul.
Zeului ii cregte puterc4 cr€dinla inchindtorilor lui ridicindulrpre cer ca o mie de tone de combustibil de racheta- Pentru
foate pugini, doar cerul e limita.
Si, uneori, nici macar acesta.
Fratele Nhumrod se lupta cu ganduri necurate in inti-miatea chiliei lui austere c6nd auzi un glas inflacarat din&rmitorul novicilor.
Baiatul acel4 Bruth4 stAtea tanft cu fala in jos inaintea
mei statui a lui Om in manifestarea Lui ca trasnet, temurand
5i baiguind ftanturi de rugaciune.
Era ceva infrico$ator la biiatul ast4 se gandi Nhumrod.
Era felul in care se uita la tine c6nd vorbeai, de palca ar
fi ascultaL
Veni agale Si il impunse pe tanAd prosGmat cu verftd
toiagului.
- Ridica-te, baiete! Ce crezi ca faci in dormitor in miezul
zilei? Mmm?Brutha reugi sa se roteasca in timp ce era inca hdns pe
podea $i se agaF de gleznele preotului.
- Vocea! O voce! Mi-a vorbirl se tingui el.
Nhumrod suspina. Ah. Asta era un teren cunoscut.
Nhumrod gtia vocile ca pe buzunanrl rasei sale monahale. l-e
auzea tot timPul.
- Ridica-E, baiete, zise el nitrel mai bl6nd.
Brutha se ridica in picioarc.
Era, dupa cum Nhumrod se mai pldnsese inainte, prca
barran p€ntru a fi un novice cum se cuvine- Cam cu zec.e aniprca batin. ,,Dati-mi un baiat de pana in gapte ani", le ceruse
Nhumrod intotdeauna.
l1
12 TERRY P RATC H ETT
Dar Brutha avea sa moari novice. C6nd facusera rcgulile,nu permisesera nimic ca Brutha-
Fala lui marc, rogie $i sincera se uitA la maestrul novicilor.
- Stai pe pahd tnu, Bruth4 spuse Nhumrod.Brutha se supuse imediat. Brutha nu cunostea inFlesul
cuvintului nesupunere. Era doar unul dintr-un ma.re numarde cuvinte al cAJor inleles nu il cuno$tea
Nhumrod se aseza hnge el.
- Acum, Bruth4 zise el, 5tii ce li se in6mpla oamenilorcarc spun neadevaruri, nu?
Brutha dadu aprobator din cap, rogind.
- Foane bine. Acum povesteste-mi desprc aceste voci.Brutha i$i suci tivul rasei in maini.
- A fost mai mult ca o singurA voce, maestre, spuse el.
- ... o singura voce, zise fratele Nhurmod. $i ce a spus
aceasti voce? MIIun? .
Brutha govaj. Acum, daca se gAnde4 vocea nu spusese
mai nimic. Doar vorbise. Oricum, era greu sa discuti cu fra-tele Nhumrod, carc avea deprinderca nervoasa de a miji ochiila buzele celui care vorbea si de a-i rcpeta ultimele cuvintepractic in timp ce acesta le rostea. De asemenea, atingealucurile tot timpul - perelii, mobi.l4 oamenii - de parci i-ar fifost teama cA univenul ar fi disparut daca nu s-ar fi finut de el.
$i avea atAt de multe ticuri nervoase, incat veneau unul dupaaltul. Fratele Nhurnrod era perfect nomal pentru cineva caresupravieluise in Citadela vreme de cincizeci de ani.
- Pii.., incepu Bmtha-Fratele Nhumrcd ridica o mana uscadva" Brutha ii vedea
venele albasnui de pe ea.
- $i sunt sigur ci $tii ca exista doua feluri de voci carcsunt auzite de cei rcligioqi, zise maesnul novicilor. O spr6n-ceana incepu sA ii zvacneasc,-
- Da, maestre. Fratele Murduck ne-a spus asta, rostiBrutha cu umili4a-
zH MARUNTI 13
-... ne-a spus asta Da. Uneori, dupa cum El, in netarmu-
ria LJi intelepciune gAseste de cuYii4a' Zeul ii vorbe5te unui
rbs, iar acesta devine un marc profet, zise Nhuluod. Acum'
ot sigur ca nu ai indrazni sa te consideri unul dintre ei?
Xnm?- Nu, maestre.
- ... maesEe. Dar gxista alte voci, spuse fratele Nhumrod'
ir acum glasul lui avea un trenur slab, Yoci amagitoare,
bpitimare gi convingabare, da? Voci care a$teaFa tot timPul
tl rc prinda cu garda jos?
Brutha se rclaxl Acesta era un tercn mult mai cunoscut.r Toli novicii gtiau despre acele felud de voci. Doar ca de
oticei acestea vorbeau despre lucruri destul de clare, cum ar fiplacerile manipularii pe tinp de noapt€ 9i deztabilitatea
Ftrerata a fetelor. Ceea ce adta ca ei erau novici cdnd venea
rorb4 de voci. Frarele Nhumrod avea Parte de acel fel de voci
c E erau, prin comparalie, un inFeg oratoriu. Unora dintre
mvicii mai indrazneti le placea sa il faca pe fratele Nhumrod
sa vorbeasca desprc subiectul vocilor. Era foarte educativ,
spuneau ei. Mai ales cend mici bobit€ de scuiPat ii aparcau in
colguile gurii.Bmtha ascula.
Fratele Nhumrod era maestrul novicilor' dar \u etz accl
maestru al novicilor. Era doar maestrul grupului care ilincludea pe Brutha. Mai erau 5i al1ii. Se putea ca sA stie cineYa
din Citadeh citi erau. Exista cineva undeva a cami Eeaba em
sa Stie tond.Citadela ocuPa intregul centru al ora'ului Kom, in linutu-
rile dintr,e degenurile din Klatch 9i cdmpiile si junglele din
Howondaland. Se lntindea pe mile lntregi' templele lui,bisericile. scolile, dormitoarcle, gradinile 9i tumurile crescand