lobby-ppt predare MCRP si MCA.pdf

8/9/2019 lobby-ppt predare MCRP si MCA.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/lobby-ppt-predare-mcrp-si-mcapdf 1/100

Lobby – modul de cursAndreea Răceanu



CUPRINS1. Lobby – conceptualizare şi premise2. Democrație și lobby3. Modele de comunicare în spaţiul public4. Politici publice5. Stakeholderii şi puterea lor6. Activitatea de lobby – de la conceptualizare la

eficientizare

7. Practica activităţii de lobby8. Lobby – modele internaţionale şi realităţi româneşti



TEMA 1

CONCEPTUALIZARE ȘI PREMIS



Tema 1 : Conceptualizare și premiseTermeni și semnificații• Stakeholderi și public (uri)• Politici publice• Grupuri de interese• Decidenți

• Comunicare• Interes public / interes privat• Guvernare transparentă• Democrație participativă• Reputaţie şi încredere

• Advocacy• Relații publice• Public affairs

• Negociere• Mediere• Responsabilitate socială• Dialog civic; dialog social

• Grupuri de presiune• Trafic de influență

• Manipulare



Tema 1 : Conceptualizare și premiseSpecificul activității de lobby

Proces transparent ,

asumat publicde grupuri de interese

legitime



Tema 1 : Conceptualizare și premiseSpecificul activității de lobby

• Reprezentarea intereselor private în modtransparent în fața decidenților, pentru

convingerea acestora să ia măsuri favorabile lor(Godwin et all )• procesul prin care se încearcă influențarea

guvernului și a instituțiilor sale prin influențarea

agendei politicilor publice ; este, de asemenea,desigur, arta persuadării politice ”. (Zetter,3)



Tema 1 : Conceptualizare și premiseSpecificul activității de lobby• Activitatea de lobby –

instrument util într-o societatedemocratică;instrument al democrației participative

*** Discuții



Fumatul

în spații publice



Fumatul în spații publice

• Legea nr. 349/2002 – interzicerea fumatului în locuri publice• OUG 13/2003

– Amenda 100-500 ron• Permis în condiții speciale

– Amenda 250-1000 ron

• Statistici: –1 din 4 români (peste 15 ani) e fumător –24% fumeaza zilnic –35% dintre bărbați și 14%dintre femei



Tema 1 : Conceptualizare și premiseLobby - premise

• Arta comunicării• Abilităţi de persuasiune

• Putere şi tehnici de negociere• Diplomație• Anticipare și comportament proactiv

• Abilități de pledoarie și retorică• Rețea de relații



• Federalist Papers , 1787 – 85 articole și eseuri, New York – James Madison, Alexander Hamilton și John Jay – Constituția Statelor Unite (document necesar)

• Federalist no 10 – J.Madison, părintele Constituției

–Importanţa reglementării guvernământului

– democraţia directă şi democraţia reprezentativă – facţiunile şi interesele lor; riscurile asupra interesului

comun

Tema 1 : Conceptualizare și premiseFederalist no.10



“Complaints are everywhere heard from our mostconsiderate and virtuous citizens, equally the

friends of public and private faith, and of publicand personal liberty, that our governments are toounstable , that the public good is disregarded in theconflicts of rival parties , and that measures aretoo often decided, not according to the rules of

justice and the rights of the minor party, but by thesuperior force of an interested and overbearingmajority. ”




“the causes of faction cannot be

removed, and that relief is only to besought in the means of controllingits effects ”




TEMA 2

DEMOCRAȚIE ȘI LOBBY



Tema 2: Democrație și lobbyDemocraţia – principii, valori, limite

• demos – popor și kratos – putere• Egalitate, drepturi, responsabilitate

• Atena lui Pericle –democrația directă

• Democrație politică / democrațieeconomică –Democraţia capitalistă –A treia cale



Tema 2: Democrație și lobbyModele democratice

• democrația directă

• democrația reprezentativă

• democrația participativă

• democrația deliberativă

• e-democracy



Tema 2: Democrație și pluralismBinele comun şi legitimitatea guvernării

• Platon și Academia din Atena –Idee și idei, state și Stat

–Forme de guvernare• aristocrația (g.filosofilor)• timocrația (g.militarilor)• oligarhia (g.bogaților)• tirania (interese particulare)

(Platon, Republica)



Tema 2: Democrație și pluralismBinele comun şi legitimitatea guvernării

(Aristotel, Etica Nicomahică)

Forme pure Forme impure (corupte)• Monarhia

• Aristocrația

• Timocrația

• Tirania

• Oligarhia

• Democrație

Guvernarea unuiain folosul celor mulţi

Guvernarea unuiain folosul propriu

Guvernarea celor puţini(elite) in folosul celor mulţi

Guvernarea celor puţini (elite)in folosul propriu

Guvernarea celor mulţidar merituoşiin folosul celor mulţi

Guvernarea celor mulţidar merituoşi in folosul propriu



Tema 2: Democrație și pluralismBinele comun şi duşmanii democraţiei

• Libertatea şi sensurile ei• Partidul-stat

• „Majoritatea” – conotaţii, denotaţii şiimplicaţii

• Calculul consensului şi necesitateareglementărilor



Tema2: PluralismulFundamente teoretice• Tradiţia engleză:

–statul ca actor social şi pericolul tiranieiTocqueville, Laski, Figgs

• Tradiţia americană: –Spaţiul politic ca arenă a competiţiei

intereselor şi importanţa balanţei de puteri;

rolul elitelor politice; autocraţiile, oligarhiileşi poliarhiileBentley, Lippmann, Truman, Dahl, Lipset, LindblomR.Michels, G.Mosca, V.Pareto



Decizia majorității

– avantaje și riscuri



Tema4: Pluralism și democrațieTirania majorității

• Grecia antică – oglocrație (puterea gloatei)• John Adams, 1788

• Alexis de Tocqueville,(Democracy in America, 1835)

• John Stuart Mill, (On Liberty, 1859)

• Critică:Mancur Olson, (The Logic of collectiveaction, 1965) – grupurile mici, posibile avantajemajore și putere de influență (lobby)



Contra Lobby• Influenţarea deciziei

politice în favoareaintereselor

particulare şi îndetrimentulinteresului public (almajorităţii)

Pro Lobby• Riscurile tiraniei

majorităţii şi

drepturile minorităţii • Binele public – sinteză

a intereselor particulare

• Democraţia participativă

Tema 4: PluralismulPluralism și lobby



TEMA 3MODELE DECOMUNICARE ÎN SPAȚIUL PUBLIC



Tema 3: Modele de comunicare în spațiul publicComunicare etică şi propagandă

Politica deinformaredefinită ca: Dialog

Propagandă

Politicătransparentă

Politică ascunsă

Regim

bazat petransparenţă

Relaţii publice Contribuţie constructivăpentru sfera publică

În detrimentulsferei publice

Fig. 10. Informarea publică – transparenţă vs.propagandă Adaptare după Brüggemann, 2010, p.7



Tema 3: Modele de comunicare în spațiul publicComunicarea cu cetăţenii

privind problemele de interes public

Informare apublicului

Ascultarea publicului

Implicare în

rezolvareaproblemelor

Dezvoltareade acorduri

Informare apublicului

Ascultarea publicului

Implicare în

rezolvareaproblemelor

Dezvoltareade acorduri

Fig. 8. Axa continuă cvadruplă a participării publice

Adaptare după IAP2, Creighton



Tema 3: Modele de comunicare în spațiul publicComunicare strategică

LOBBY

REZULTATVIZAT

PUBLICVIZAT

Premise:• Foarte bună cunoaştere (a

subiectului şi a publicului, amodului de raportare apublicului faţă de subiect)

• Comunicare planificată• Comunicare coordonată• Asocieripozitive de imagine• Purtători de mesaj aleşi eficient• Valorificarea şi potenţarea

resurselor de credibilitate şi încredere

• Reţele de relaţii• Dezvoltarea de relaţii durabile



Tema 3: Modele de comunicare în spațiul publicComunicare eficientă

• Comunicare profesionistă și persuasivă• Targetarea publicului relevant și adaptarea

mesajului la interesele şi specificul acestuia• Mesaj unitar și coordonat

• Mesaj distinctiv • Verificare a mesajului înainte de a fi transmis• Folosirea canalelor potrivite• Adaptare la agenda publică și politică și la

calendarul altor teme de interes pentru publiculvizat• Evaluare constantă



TEMA 4POLITICI PUBLICE



Tema 4: Politici publiceAgende, probleme, priorităţi

• agenda politică şi interesul public

• agenda publică şi mentalul colectiv

• agenda media şi actualitatea

• agenda grupurilor de interese şi interesulprivat



Tema 4: Politici publiceTipuri de bunuri și interesele asociate lor

exclusivitate non - exclusivitate

non –rivalitate

rivalitateBun privatlocuința,

bunurile personale

Bun mixt (comun)drumuri aglomerate,

parcări publice aglomerateBun mixt (vămuit)drumuri libere cu taxă,locuri neocupate laevenimente speciale

Bun publicCurățenia publică,siguranța națională

Exclusivitate – poți limita folosirea de către altcineva a acelui bun (doar dacă...)Rivalitate – disponibilitatea bunului scade odată cu consumul (dacă cineva consumă

acel bun, el nu poate fi consumat și de altcineva în același mod/în aceeașicantitate/în același moment)



Tipuri de bunuri



Tema 4: Politici publiceCiclul politicilor publice

Stabilirea agendei

Implementare Decizie

Evaluare Formulareaalternativelor



Tema 4: Politici publiceProcesul politicilor publice în România

• H.G. 561/ 10 mai 2009



• Modelul raţional clasic – un ideal tip

• Modelul raţionalităţii limitate – H.Simon

• Modelul incremental – Ch. Lindblom

• Modelul coşului de gunoi – Cohen, March, Olsen

• Modelul şirurilor multiple – Kingdon – Zahariadis

Tema 4: Politici publiceModele de decizie în politicile publice



Scop

Decizie

Context general Posibilităţi

Limitări Urgenţe

Alte problemeResurse

Contextul particular al problemei,cunoaştere

particulară,experienţădirectă

Premise ale modelului raţional limitat:acţiune raţională, planificată şi organizată, după un plan bine stabilit, cu o bună coordonare, fundamentată pe o cunoaştere cât mai largăşi pe competenţe înalte de analiză, predicţie şi evaluare.

ProblemăProblemă

AlternativeAlternative

Alţiactori

importanţi în raport

cuproblema

PUBLICURI

Centru

de

coordonare

Input şi sau proces de analizăIniţiativăCurs determinant în proces

Acţiune posibilă

Legenda



Oportunitateaunei alegeri

Decidenţi

Publicuri

interesateAntreprenori

de politici

Comunitate/ reţea de

politici

Participanţi Problemă

Soluţie Politică

publică

Şirul politicilor

Şirul politic

Şirul problemelor

Elite politice

Toate publicurile interesate

Fereastrăde cuplajElite profesionale

Influențare

Modelul contextual

Input şi sau proces de analizăElemente importante în procesCurs determinant în proces

Acţiune posibilă

Legenda

Context moment potrivit

negociere



Rabla –o politică incrementală

exemplu

Articol ce poate fi accesat la:http://www.managementdynamics.ro/index.php/journal/article/view/49



Modele de comunicareModelul informativ

Decidenţipolitici

Publicuriinteresate

Politicăpublică

decizie

informareTransparenţă,CorectitudineCaracter complet al informaţieiAdresabilitate totalăMesaj adaptat publicurilorCanale eficiente

Comunicare competenă, profesionistă

Modelul informativ

Elemente importante în proces

Curs determinant în proces

Legenda



Modele de comunicareModelul consultativ

Publicuriinteresate

PoliticăPublică în lucru

consultare

inputcoordonare

t1

Politică Publică Finală

Decidenţipolitici

Analiză, input

Decizie finală



Legenda

Input, analizăt1, t2 Momente de timp

Modelul consultativ

t2



Politică

PublicăImplicareInput ImplicareInput

Relaţie de parteneriat

Fig. 24. Modelul participativ pur (participare perfect echilibrată)



Legenda

Input Iniţiativă

Publicuri

interesate

Decidenţi

politici

Iniţiativă Iniţiativă

Modele de comunicareModelul participativ



Decizie şi comunicare în politicile publice

MODELEModele decizie

Satisficient Incremental Contextual

Modelede

comunicare

Informare ICI

ICI-E

ConsultareSC

SC-EI

SC-EIC

ICC ICC-EI

ICC-EIC

Participare

SPIG

SPIG-EI

SPIG-EIC

SPICSPIC-E

SLP

IP

CPLI

CPLIE

CPLC

CPLCEI CPLCEIC

CP

Sursa: Răceanu, 2012, p.170



Haos Control cetăţenesc (lipsa unui centru de coordonare)

Coordonare centralizată

Informare publică (coordonare centralizată din partea decidenţilor politici)

Consultare publică

Participare de tip iniţiativă cetăţenească(cu susţinerea autorităţilor publice)

Autocraţie

Participare perfect simetrică(implicare şi responsabilitate atât a autorităţilor politice cât şi a cetăţenilor)

Participare de tip iniţiativă guvernamentală(cu implicarea activă a publicurilor interesate)

! Consultare publică eşuată,

! Informare publică eşuată

(coordonare centralizată din partea decidenţilor politici şi informare deficitară)

Democraţie

Participare de tip iniţiativă guvernamentală eşuată

Fig. 28. Tipuri de comunicare asociate politicilor publice materializate

LegendăForme extreme

! Forme eşuateForme dorite



PoliticăPublică

ImplicareInput

Aşteptare de parteneriat

Publicuriinteresate

Decidenţi

politici



Legenda

Input Iniţiativăt1, t2 Momente de timp

ImplicareInput

Iniţiativăt1

t2

Fig. 27. Modelul participativ

de tip iniţiativă cetăţenească eşuat

Exemplu de model eșuat



TEMA 5

STAKEHOLDERII SI PUTEREA LOR



Tema 5: Formarea și organizarea grupurilor de intereseActori principali în ecuația activității de lobby

•Stakeholderi –Grup de interese

–Grup de sprijin –Grup cu putere decizională



Tema 5: Formarea și organizarea grupurilor de intereseActori principali în ecuația activității de lobby

• Poziționare față de problemă• Avantaje și dezavantaje percepute

• Resurse și rolul lor: – Informaționale – Economice

• Financiare• Non-financiare

–De status și credibilitate

– Autoritate și putere decizională/de influență – Coerciție



• E.Durkheim – solidaritatea organică şi instituţionalizarea

grupurilor prin reglementări formale• C. H. Cooley

– Studiul ştiinţific al grupului

• Identitate – apartenenţă – afiliere

• Procesul decizional de grup• Interese individuale – interese de grup

Formarea și organizarea grupurilor de intereseFormarea grupurilor – fundamente teoretice



• Cristalizarea interesului de grup şiimplicaţiile lui

• Lidership, charismă şi reţea de relaţii înacţiunea grupurilor de interese

• Scop, obiective şi durată de viaţă• Instituţionalizare• Rezultate diferite pentru grupuri diferite –

explicații posibile

Tema 5: Formarea și organizarea grupurilor de intereseGrupurile de interese – premise



Stakeholderii și puterea lorTeoria schimbului social

• Teoria schimbului (TS) și Teoria schimbului social(TSS) în particular

• Perspectivă aparținând psihologiei sociale și

sociologiei

• TSS - la intersecția întrecolectivism (v. Strauss) șiindividualism (v.Homans)

*** Perspective teoretice clasice ale TSS:Homans, Blau, Emerson, Ekeh, Heath, Mauss



Stakeholderii și puterea lorTeoria schimbului social• Interacțiunea indivizilor – mijloc de îndeplinire a

nevoilor și de obținere a unui profit (stimă de sine,satisfacții)

• Analiză subiectivă cost/beneficiu; analiză aalternativelor; dreptate distributivă; reciprocitate

• Importanța puterii în cadrul structurilor de schimb

• V.Teoria alegerii raționale și Structuralism



Stakeholderii și puterea lorPutere şi legitimitate

Ce este puterea?

Exemple?



Stakeholderii și puterea lorPuterea

• “capacitatea de a determinaasupra acltuiva un

comportament pe care acestanu l-ar fi avut altfel .”

(R.Dahl)



Stakeholderii și puterea lorPuterea• Concept relativ la rezultate• coerciția și capacitatea de a domina

• “nimeni nu deține putere dacă nu pune înscenă raporturi de forță și strategii; puterea se definește prin obiective,mijloace și viziuni și desemnează

ansamblul de acțiuni coordonateexercitate asupra altor acțiuni .”

(Pirvulescu, 20)



• Valorile democratice şi instrumenteledemocraţiei

• Votul şi legitimitatea politicienilor aleşi

• Cultură politică şi responsabilitate

politică

Stakeholderii și puterea lorLegitimitatea politică



Almond și Verba –C . parohială , –C. dependentă și –C . participativă

! funcționarea democrației nu depinde doar de forma constituției, prezența instituțiilor formale șia actorilor cu profil democratic, ci pulsuldemocrației se măsoară în cultura politică acetățenilor,

Stakeholderii și puterea lorlegitimitate și cultura politică



responsabilitateR. Guv.

R.cetăţenilor ** negociere responsabilă

Stakeholderii și puterea lordemocraţie reală



Stakeholderii și puterea lorCetățenii și implicarea lor

Manipulare

Terapie

Informare

Consultare

Împăciurie

Parteneriat

Delegare a puterii

Control cetăţenesc

Non-participare

Puterecetăţeneascăsimbolică(tokenism)

Grade de puterecetăţenească

Scara participării

cetățenilor în procesul politic

Adaptaredupă Sherry Arnstein



Dinamică lentădin perspectiva vitezei cu care se manifestă,democrația presupune un proces decizional lent și

încetinitor iar în perspectiva sferei de acțiunedemocrația presupune o arie oarecum restrictivă a

procesului decizional;acesta presupune un tip deinerție temporizatoare, adeseori o lipsa de decizieși, mai mult, o remarcabilă lipsă de eforturi.Consecința este că dacă așteptăm democrația să

fie un proces rapid de transformări raționale șiglobale, atunci vrem prea mult.( Sartori, 377)

Stakeholderii și puterea lordemocraţie reală



TEMA 6ACTIVITATEA DE LOBBY – DE LACONCEPTUALIZARE LAEFICIENTIZARE



ACTIVITATEA DE LOBBY – DE LA CONCEPTUALIZARE LA EFICIENT

Lobby – advocacy direct

Sursa: Academia de Advocacy. Dialogcivic și social prin lobby și advocacy. p.72

LOBBY

Comunicarepublică

Mobilizareresurse




Tipuri de lobby• După domeniul de

activitate şi/sau specificulbeneficiarului – Corporaţie – ONG

– Instituţii

• După funcţionare – Lobbişti interni (angajaţi)

– Lobbişti externi (serviciuexternalizat) – L. Profesionist – L. Neprofesionist

• După rezultatele vizate – Proactiv – Reactiv

• După scop – Scop legislativ – Creşterea vizibilităţii



• Specificul intiţiatorului (beneficiarul )• Cadrul legal (premise juridice )• Interesul public şi opinia publică; raportul între

interesul privat şi interesul public• Natura soluţionării problemelor• Modelul de comunicare aplicat• Profilul decidentului şi contextul politic

• Implicarea terţilor (mass media ş.a.) – advocacy• Tradiţia democratică şi cultura politică

ACTIVITATEA DE LOBBY – DE LA CONCEPTUALIZARE LA EFICIENTI

Factori ce influenţează rezultatele



• Bună documentare

√ Înţelegerea problemelor a istoricului şi a cauzelor acestora

√ Cunoaşterea parcursului decizional şi a factorilor de decizie

√ Înţelegerea perspectivei decidenţilor şi a posibilelor riscuri în

aceeptarea soluţiilor propuse

√ Cunoaşterea perspectivelor adverse şi a argumentelor prin

care sunt susţinute acestea


Premise ale eficienţei



• Formularea de obiective şi scopuri clare şi realiste

• Soluţii şi propuneri coerente şi bine argumentate ,

folosind o comunicare strategică eficientă

• Folosirea canalelor şi codurilor corecteAsumarea limbajului administrativ şi politic specializat

• Protejarea şi securizarea soluţiilor propuse





• Status quo – ul-> cei care militează în favoarea păstrării status quo-ului aurezultate mai bune decât cei care doresc schimbări

• Tipul de bun vizat-> solicitările legate de bunurile private au şanse mai mari săaibă succes, compartiv cu cele legate de bunurile publice

• Amploarea reţelelor de relaţii deja existente-> avantajele serviciilor profesionale de lobby



Goodwin et all. 2010.Lobbying and Policymaking :The Public Pursuit of Private Interests

ACTIVITATEA DE LOBBY – DE LA CONCEPTUALIZARE LA EFICIENTI



Sursa: studiu al Forum for International Communications și GfK,http://www.gfk-ro.com/imperia/md/images/gfkromania/rapoarte/lobby_in_romania_2012.pdf

eficienţa percepută



• Scrisori, întâlniri față în față• Mitinguri, proteste, manifestări stradale• Monitorizare legislativă

•Participare la dezbateri publice

• Coaliții• Studii și argumente prezentate direct decidenților• Propuneri legislative

• Stabilirea de contacte; construirea de rețele derelații

Practica activităţii de lobbyInstrumente de lobby

Practica activităţii de lobby




Practica activităţii de lobbyInstrumente de lobby folosite în România



Practica activităţii de lobby



• monitorizare generală a activităţii parlamentare(inclusiv verificarea periodică a site-urile acestora),

• monitorizarea corespondenţei şi a comunicatelor depresă emise pe subiectul de interes,

• e-mailuri,• documentarea (subiecte/ entităţi/ sectoare)• materiale sinteză,• baze de date şi liste cu informaţii de interes (lideri

de opinie, contacte etc.),• participarea la lucrările parlamentare şi redactarea

unor rapoarte cu privire la acestea.Thomson et all , 14

Practica activităţii de lobbyCariera de lobbist - activităţi de început

P i i i ă ii d l bb



• Informare - la un click distanţăSite-uri, bloguri, motoare de căutare, viteză şi accesibilitate

• Uneltele colaborative – surse de documentare şi

cristalizare a intereselor cu putere potenţialăWikis, RSS feeds, podcast-uri

• Reţelele de relaţii şi puterea mesajelor transmise

în spaţiul onlinereţele profesionale, reţele personale

Practica activităţii de lobbySpaţiul online ca resursă

P ti ti ităţii d l bb



Practica activităţii de lobbyLobby 2.0

• e-democracy şi e-governance• Empowerment participativ• Citizen journalism• Agora electronică

• Accesibilitatea informaţiei• Autorii de mesaj• Lipsa de control şi riscurile spaţiului online• Alfabetizarea digitală

• Riscurile manipulării în societatea informaţională

P i i i ă ii d l bb



Practica activităţii de lobbyInstrumente actuale pentru lobby

• Folosirea blogurilor de autorBloguri tematiceBloguri ale decidenţilor

• Forumurile online şi identificarea purtătorilor demesaj şi a potenţililor vectori pentru formarea decoaliţii

• Grupurile şi comunităţile online , stakeholderii şisedimentarea grupurilor de interese



TEMA 8MODELE INTERNAŢIONALE ŞIREALITĂŢI ROMÂNEŞTI



Activitatea de lobby în SUA

• Premise: Constituţia SUA – „We, the people”

• Multe firme – sediul în Washington

• 12.000 lobbişt (2013) înregistraţi• Cheltuieli pentru lobby: aprox. 3,5 miliarde $

cheltuieli anuale

• Principalii cheltuitori: industria farmaceutică



Activitatea de lobby în SUA – ultimii ani

Activitatea de lobby în SUA 2014




A i i d l bb î SUA 2014



Activitatea de lobby în Marea Britanie

• industria şi-a dublat mărimea din 1991

• venituri peste 60,5 mil. £

• 1 lobbist pe teren -> încă 3-4 în birou

• Aprox. 3000 lobbişti

• Tipuri de activităţi asociate:

monitorizare, analiză de imagine managementul reputaţiei, relaţii

media, promovare



Activitatea de lobby în UE

• Iniţial privind interesele angajaţilor (asociațiilor profesionale,grupurilor de angajați și sindicate)

• Din 1990 – entităţi business şi ONG-uri

• Cei mai activi -din: industrie, servicii, agricultură

• În 2000 - 300 de firme, peste 800 de asociaţii comerciale, peste 400de entităţi reprezentând interese cetăţeneşti, peste 103 de thinktank-uri, peste 100 de firme de avocatură şă peste 150 de agenţii deafaceri publice

• 2009 – peste 15.000 lobbişti, 2.500 dintre aceştia având biroul laBruxelles

• 70% - pentru interese business

Lobby în alte ţări



Lobby în alte ţări• Germania – industrie slab dezvoltată, mai degrabă relaţii

publice

• Franţa – aproape inexistent, reţele personale

• Şările scandinave – sector emergent

• Europa estică – activitate slab dezvoltată, asociată altora,legislaţie neclară

• China – caz interesantChina este expresia mai multor economii politice şi se potinfluenţa decizia şi modul de funcţionare al instituţiilor politice

însă depinde de caracteristicile sectorului de activitate în care teafli şi de caracterisitile economice ale entităţii pe care o reprezinţi( Kenedy )

Activitatea de lobby în România



Activitatea de lobby în RomâniaCadru legislativ. Cadru deontologic

• 7 inițiative și proiecte de reglementare a activității de lobby,fără succes

• Asociația Registrului Român de Lobby -http://registruldelobby.ro/

• Registrul de Transparență din România -http://www.registruldetransparenta.ro/

• Codul de etică al practicienilor de lobby și advocacy -http://www.registruldetransparenta.ro/codul_de_etica.p

df - v. Și Codul de Conduită al Society of European AffairsProfessionals (SEA)




Activitatea de lobby în RomâniaStudiu idependent, ian.2012

Forum for International Communications și GfK,http://www.gfk-ro.com/imperia/md/images/gfkromania/rapoarte/lobby_in_romania_2012.pdf

• 865 de răspunsuri• 3 axe:

– Populație (vox populi) – eșantionare• 574 cetățeni, mediul urban – percepția termenului – interviuri față în

față și• 119 cetățeni –reglementarea activității de lobby - chestionar online ,

15 întrebări deschise

– Inițiatori (137 de practicieni de lobby ) – Factori de decizie (35 de politicieni) – chestionar online, 14 întrebări închise și dechise




• Lobby – activ.benefică societății (98%dintre respondenți)

• Lobby – susținerea unui interes

particular, în detrimentul interesuluipublic (30,2%)• Semnificație neclară – activitate asociată

“promovării” și nu “influențării legale adeciziilor autorităților publice ”

Activitatea de lobby în RomâniaOpinia publică


A i i d l bb î R â i



• 36-45 ani, femeie, 1-5 ani experiență• preponderent ONG-uri (38%) și companii

multinaționale (29%); companiispecializate în lobby –doar 4%

• preponderent comportament reactiv(schimbarea unor măsuri deja luate, nu

inițierii unora complet noi)

Activitatea de lobby în RomâniaProfilul practicianului și comportamentul său




Proiect final

• Rezolvarea unuia dintre exercițiile prezentate în continuare

• Întindere: 5-10 pagini (incluzând pagina de

titlu – nume, prenume, masterat, exercițiuales și bibliografia)• Trimis la adresa de mail

[email protected]

• Termen limită: (10 noiembrie) 17 noiembrie



Exerciţiul 1• Folosind perspectivele teoretice învățate

arumentați pro și contra activității de lobby înmai multe situații pe care le cunoașteți.

Arătați, referindu-vă la specificul aceleisituații, cere au fost părțile implicate, cum

poate fi definit interesul acestora și ce raportar putea fi stabilit între interesul lor și interesul

comun.



Exerciţiul 2Folosind perspectivele teoretice cu privire laagenda setting analizați un subiect pe care îl

cunoașteți și care a ajuns pe agenda politică și pe agenda politicilor publice. Arătați care a fosttraiectoria acestuia și care au fost factorii careau contribuit la propulsarea sa.



Exerciţiul 3Grupurile de interese – studiu de caz urmărind:

• modul în care se cristalizează interesul de grup

şi implicaţiile acestuia,• Leadership şi charismă

• importanţa reţelei de relaţii în acţiuneagrupurilor de interese;



Exerciţiul 4

Diferenţa între grupuri organizate şi grupurineorganizate - Studiu de caz• metodologie de analiză și înțelegere a activităţii

grupurilor – Scop

– Obiective – lider/lideri – Solidaritate – Motivul acţiunii colective – Mod de acţiune – Durată de viaţă



Exerciţiul 5

• Alegeţi una sau mai multe situaţii de politici publice şi încercaţi să le analizaţi ; evidenţiaţistakeholderii implicaţi, interesele, profilul al

acestora; folosind scara participării publice prezentată mai sus analizaţi şi comentaţimodul de acţiune al acestor stakeholderi.



Exerciţiul 6

• Identificaţi situaţii în care comunicarea online acontribuit în activităţi de lobby actuale dinRomânia sau din mediul internaţional. Analizaţiinstrumentele online folosite. Comparaţi acesteinstrumente cu corespondentele lor clasice dinmediul offline. Faceţi o scurtă analiză – dacă estecazul – a modului în care a fost îmbinată folosireainstrumentelor online cu cele offline.



Exerciţiul 7 Acțiunea grupurilor și comunicarea online• Folosind cunoştinţele acumulate şi apelând la

documentarea in extenso, evidenţiaţi diferenţele între activităţile organizate de lobby şi celespecifice grupurilor cu mesaje difuze şi/sauacţiuni necoordonate. Analizaţi şi comentaţiinfluenţa mediului online în cazul fiecărei situaţii.Influențează mediul online activitatea grupurilor?Dacă da, în ce fel?



Exerciţiul 8

• Consideraţi că ar trebui să existe o lege alobby-ului în România ? Ce aspecte consideraţi

că ar fi necesar să conţină aceasta? • Comparaţi iniţiativele legislative petruactivitatea de lobby din România şi faceţi oscurtă analiză a acestora.



Exerciţi ul 9• Alegeţi o entitate care desfăşoară activităţi de

lobby (din România sau de la nivel internaţional)şi faceţi o analiză succintă a profilului,demersurilor şi rezultatelor acesteia. Puteţi optaşi pentru o analiză comparativă între două saumai multe entităţi. Puteţi compara două entităţicu profil similar care activează în interesul unorclienţi din sectoare de activitate diferite sau îninteresul aceloraşi tipuri de clienţi dar în ţăridiferite.



Exerciţi ul 10• Exerciţiu propus în clasă – lipsa locurilor de

parcare în centrul Bucureştiului şi problema

parcagiilor – propunere de politică publică – Analiza detaliată a problemei

– Potenţiale soliţii – detaliere, argumente

– Potenţial beneficiar (angajator al echipei de lobby)

– Public vizat (autorităţi) – detaliere şi argumente

Bibliografie



Bibliografie

• Aceasta se află la sfârșitul suportului de curs(pdf)

lobby-ppt predare MCRP si MCA.pdf

Documents

Transcript of lobby-ppt predare MCRP si MCA.pdf