lMisșlMi PGrsoilegalmagazin.ro/revista_tiparita/LM17.pdf · 2017-12-20 · nebancare în România...

eFI Garant este pionier al garanțiilor non bancare în românia

www.legalmagazin.ro

Ediția a XVII-a Decembrie 2017

director GenerAl,efi GArAnt GrouP ifn sA

GheorGheMAnole

AdresA: strAdA Andrei MureșAnu 21, etAj 1, sector 1, Bucureștitelefon: +40.723.323.541

e-MAil: [email protected]

Știm, mai bine decât oricine, problemele cu care vă confruntați atunci când sunteți implicați într-o chestiune denatură penală.

Dar știm, de asemenea foarte bine, cum să gestionăm o astfel de problemă pentru și în interesul dumneavoastră.

În ultimii 10 ani am acumulat abilități practice de neegalat, dobândite în cadrul unora dintre cele mai crâncenedispute judiciare și investigații penale, la cel mai înalt nivel profesional, dovedind că întreaga noastră implicare,dublată de o excelentă cunoaștere a legii, sunt cele mai puternice resurse ale clienților noștri în lupta împotrivanedreptății sau a infracționalității.

Apărăm trecutul, modelăm viitorul

Vă protejăm afacerile, familia, viața, pe dumneavoastra!

1DECEMBRIE 2017 ediŢia a XVii-awww.legalMagaziN.Ro lEGAl MAGAzIN

ediToRial

Cum și-a ratat România șansaÎn această ediție publicăm un editorial dedicat Regelui Mihai.Mulțumim domnului Stelian Tănase, autorul textului, pentru permisiunea de a preluaarticolul apărut pe site-ul www.stelian-tanase.ro.

Nu știu cât va dura valulde simpatie pentrucauza monarhistă și

pentru Casa regală. Nici dacăadmirația și respectul pentruregele Mihai se va transferaspre custodele Coroanei,principesa Margareta. O lungăexperiență în urmărirea atentăa opiniei publice îmi spune căefemerul face regula. Emoțiava trece și ne vom întoarce,din păcate, pe aliniamentelevechi. După ce lacrimilesincere vor înceta, ca și cele decrocodil ale politicienilorrepublicani convertiți brusc lamonarhie. După ceteleviziunile nu ne vor maimitralia cu emisiuni dedicate…Atunci, mulți îl vor uita perege. Mai ales cei care l-audescoperit în ultimele zile peregele Mihai și covârșitoareasa personalitate.

Unii și-au amintit de regenumai pentru a-l alunga, pecând încerca să se întoarcăacasă. Aceia care au făcut astas-au acoperit de o „glorienepieritoare” – aceea de a fiumilit pe cel mai bun dintreromâni și pe singurul legitimde a conduce țara. Unsul luiDumnezeu, singurul rege.

Iliești, Romani, Brucani,Bârlădeni erau câteva sute demii. Dar aveam un singur rege,legitim să urce pe tron, să îșireia coroana și să facă dinRomânia o țară respectată. Arfi fost mai respectată dacă nuar fi a fost condusă de o mânăde nomenklaturiști aliniațiMoscovei (cel puțin până îndecembrie 1991, când URSS s-a destrămat).

Feseniștii de top au jucatRomânia la ruleta istoriei cuscopul de a o jefui pe de oparte, și de a o menține înlagărul sovietic. Astfel,România a ratat o șansăenormă. Regele era în viață șiputeam prin chiar acest

miracol să reînnodăm istoriade unde au lăsat-o cozile detopor bolșevice și armata roșiela 30 decembrie 1947. Aveamși Constituția din 1923 careputea fi reactivată. Niștetovarăși au dat – fără săîntrebe pe nimeni – cu piciorulacestei mari șanse istorice pecare a avut-o România în se co -lul XX. Cu asta nu te întâlneștide două ori într-un secol.

În 1866 prințul străin, Carol deHohenzollern-Sigmaringen afost adus pe tron din acestmotiv. De a întări prestigiulRomâniei – o țară pe carenimeni nu o lua în considerare,expusă pericolului de a finimicită de imperiile din jur. Afost adus pentru a conectaBucureștiul cu marile capitaleeuropene prin relațiile șirudele domnitorului Carol,prin prestigiul unei mari familiimonarhice europene.

Rolul regelui Mihai – întors petron – ar fi fost identic. CuIliescu&Co prestigiul Românieia fost zero și a continuat să fieașa până azi. Asta pentru că înloc să îl sune pe rege laVersoix și să-l invite pe regeleMihai să se întoarcă în țară,

Iliescu și tovarășii lui aupreferat să îl sune pe patronullor politic de la Kremlin, MihaiGorbaciov, și să ceară ajutorarmat. Împotriva cui?Gorbaciov spre onoarea lui arefuzat. Iliescu în acel ceas setemea de revoluție ! Gândeaistoria în termenii luptei declasă. Rămăsese un marxist-leninist convins.

Dacă ar fi fost un patriot ar fiștiut ce să facă, cui să seadreseze. România-regat ar fiparcurs tranziția de lacomunism la capitalism înconditii mult mai bune, cu maipuține sacrificii și cu mai multsucces. Selecția elitelor s-ar fifăcut diferit. Țara nu ar fi fostpărăsită de 4,5 milioane deromâni care nu mai cred înviitorul țării lor. Pașaportulromânesc nu ar fi fost dispre -țuit în capitelele Europei. Nuam fi avut mineriade, nicialegeri falsificate. Bucureștiulnu ar fi fost ocolit de șefii destat, de liderii lumii. Regatul arfi inspirat mai mult respectdecât această republicăfesenistă- urmașa celeibolșevice din 1947. Orepublică marcată de clivaje,sărăcie și corupție.

2 ediţia a Xvii-a deceMbrie 2017legal MagaziN www.legalmagazin.Ro

SUmaR

Publicație editată de legal magazin media gRUP

RedaCțiamiRcea fica, Senior editor

[email protected] ViziRu, editor

[email protected]

PUbliCitateRoxana biga, Sales Manager

[email protected]

dtP caRmen costescu

[email protected]

adreSa redacțieiccir business center, bd-ul octavian goga

nr.2 sect. 3, bucureștiwww.legalmagazin.ro

copyright: legal magazin media grup

este inter zi să, con form legii, repro du ce rea inte gra lă sau parția lă – pe orice cale –

a con ți nu tu lui revis tei, fără acor dul scris al con du ce rii redac ]iei și al auto ri lor, care de]in drep tu -ri le de copie re. aparți ne cola bo ra to ri lor, în exclu si vi ta -te, res pon sa bi li ta tea pri vind date le și con si de rați i le

din tex te le pe care le semnea ză. opi ni i le lor nurepre zin tă ins ti tu ți i le și/sau fir me le cu care aceș tia

au orice fel de rela ții con trac tua le.

iSSN 2343 – 7375tiparul: MaSter PriNt

4/7 inteRviUl ediţieieFi garanteste pionier al garanțiilornon bancare în Româniainterviu cu gheoRghe manole, director general,eFi gaRant gRoUP iFn Sa

8/13legal magazin

8 Vom fi un RepeR pepiața aVocatuRiiîn mateRia dReptuluipenal

iNterViU cU MădăliN eNache, MaNagiNgPartNer eNache | cda

10 implementaReamăsuRiloR desecuRitate șiasiguRaRea RespectăRiiobligațiiloR pRincipaleVizate de RegulamentulpRiVind pRotecțiadateloR cu caRacteRpeRsonal (gdpR)

articol de dr. aliNa MioaracobUz, ParteNer FoNdator,cobUz și aSociații

12 soluțiile it înmanagementulschimbăRii și oRientaReacătRe excelențăopeRațională

14 subcontRactantVs fuRnizoR de seRVicii –posibilitate de alegeRelăsată la îndemânaopeRatoRiloReconomici?

articol de roXaNa VoicU,ceo, eqUalyS SerViceS

ediția a XVii-a decembrie 2017

20/26ConFoRmitate

20 noi oRientăRi în domeniul„eticii și confoRmității”

21 pRotejaReadReptuRiloR de

pRopRietateintelectuală în

contextul pRogRameloRde confoRmitate

articol de Mihai g. PoPa

22 confoRmitatea anti-mită în afaceRi:

pReVeniRea şicombateRea mitei

întRe paRteneRii de afaceRi

articol de radU Nicolae

23 specialistul deconfoRmitate

și Responsabilul cupRotecția dateloR

articol de Maria MaXiM

25 RespectaReadReptuRiloR omului -

o nouă zonă decompetență pentRu

depaRtamentele de eticăși confoRmitate

articol de dr. criStiaN dUcU

16/17PRoFeSii libeRale

16 indicele imobiliaR aneVaR:ValoaRea de piață a

apaRtamenteloR în bloc laniVel național s-a apReciat

ușoR în tRimestRul tRei al anului

18/19mediUl de aFaCeRi

18 philip moRRisinteRnational începe

pRoducția de pRoduse dintutun cu potențial de Risc

Redus, heets, în fabRica dinotopeni

19 gRupul RocKwoolconstRuiește o fabRică

de Vată mineRală bazaltică în România

27/32 eveniment27 gala ladY lawYeR, ediția a iV-a

4 ediŢia a XVii-a DECEMBRIE 2017lEGAl MAGAzIN www.legalMagaziN.Ro

iNTeRViUl ediŢiei

eFi gaRaNT gRoUP este oinstituție financiarănebancară, care emitegaranții și își asumăangajamente de garantare șiangajamente de finanțare.Cum este structuratăcompania dumneavostră? Cemodel de business ați avut?

EFI GARANt GROUP IFN SAeste prima instituție financiarănebancară înregistrată înRegistrul General al BănciiNaționale a României, având caactivități principale emiterea degaranții, asumarea deangajamente de garantare șiasumarea de angajamente definanțare.

Putem spune că EFI Garant estepionier al garanțiior nonbancare în România. Dinaceastă poziție, resimțind lipsade reglementare a garanțiilor,am acționat încă de laînființarea firmei, în aprilie2016, pentru îmbunătățireacadrului legislativ primar.În afara de legea 93/2009 șiRegulamentul 20/2009 privindinstituțiile financiare nebancareprin care se statuează dreptulIFN-urilor de a emite garanții,nu sunt prevederi care săaducă lămuriri suplimentare înceea ce privește tipulgaranțiilor și indicatorii deprudențialitate pe care acesteatrebuie să-i adopte pentru oevoluție sănătoasă.

EFI Garant este o companiemică, cu 15 angajațipermanenți, dar cu foarte mulțicolaboratori, în special în zonade vânzări. Forța de vânzări aEFI Garant cuprinde, pe lângăangajații proprii și circa 50 deagenți distribuiți pe teritoriulîntregii țări.

eFi garant este pionier

al garanțiilor non bancare

în România

diRectoR geneRal,efi gaRant gRoup ifn sa

gheoRgheMaNole


iNTeRViUl ediŢiei

Scrisorile de garanţie emise deiFN-uri sunt recunoscute şiacceptate pentru garantareaobligaţiilor fiscale, după modelulinstituţiilor de credit. Cumcaracterizați potențialul decreștere al acestui sector?

EFI Garant a avut un rol important înincluderea instituțiilor financiarenebancare în rândul emitenților degaranții. la inițiativa EFI Garant, îndata de 31 august 2017 s-amodificat art.211 din legea207/2015 privind Codul deprocedură fiscală prin care sestatuează pentru prima dată dreptulIFN-urilor de a emite garanții pentrueșalonarea la plată a obligațiilorfiscale.Garanțiile financiare au un rolesențial în securizarea relației dintrepărți, în derularea relațiilorcontractuale dintre Ordonator șiBeneficiar.la nivelul Europei, conformstatisticilor furnizate de AsociațiaEuropeană a Fondurilor deGarantare (AECM), garanțiilenonbancare cunosc o dezvoltaresuperioară celor din România.Soldul garanțiilor emise de cele 41de fonduri de garantare, membreale AECM a evoluat în ultimii doi aniastfel:

tinând cont că toate proiectele carese desfășoară cu bani publici aunevoie de garanții, precum și de

statistica garanțiilor la cerere sus menționate, potențialul estimatla nivelul României este de pestetrei miliarde de euro, de peste cinciori soldul garanțiilor emise înprezent.Dacă ne raportăm la Produsul InternBrut, ponderea garanțiilornebancare în România în PIB este desub 0,3%, la nivelul anului 2016, întimp ce în alte țări (Italia, Portugalia,Ungaria) acest indicator se apropiede 2%.

aveți o gamă variată de garanții,pentru aNaF, Ministerul FinanțelorPublice, agenţia pentru Finanţareainvestiţiilor Rurale, etc. Care suntcele mai solicitate garanții?

EFI Garant a introdus mai multegaranții pe piață, printre care celemai importante sunt:

2015(mii euR)

2016(mii euR)

Volum garanțiiîn portofoliu,din care:

80,457,692 85,342,511

România(FNGCIMM +FGCR)

848,512 525,402

Nr. garanții înportofoliu, dincare România

2,973,161 2,630,848

România(FNGCIMM +FGCR)

12,423 8,026

1.Garanție de bună execuție2.Garanție de bună plată3.Garanție a sumelor reținute4.Cash flow5.Garanție de mentenanță6.Garanție de restituire aavansului7.Garanții de participare lalicitație

Cele mai solicitate garanții, atât cavolum cât și ca număr suntgaranțiile de bună execuție,ponderea acestora fiind de peste38% din totalul garanțiilor în sold,urmate de garanțiile de bună plată(26,6%) și de garanțiile pentru sumereținute (11,5%).

oferiți servicii de consultanțăintegrate, coordonând toateaspectele juridice, financiare,legate de achiziții publice, defonduri europene ale cliențilordumneavoastră. Cu ce alteinstituții colaborați în activitateadumneavoastră?

Pentru a avea o percepție corectăasupra garanțiilor trebuie să fac unscurt istoric al acestora.Uzanţele comerciale internaţionaledezvoltate în domeniul bancarpentru garantarea obligaţiilor aufost codificate de către Camera deComerţ Internaţională de la Paris,mai întâi în anul 1978 (Publicaţia325), ulterior în anul 1995(Publicaţia 458); în 2009 acelaşiorganism a revizuit RegulileUniforme privind Garanţiile laCerere printr-un nou set de reguliprivind garanţiile bancare ce auintrat în vigoare la 1 iulie 2010(Publicaţia 758). Regulile cuprinse înPublicaţia 758 se aplică oricărorscrisori de garanţie sau decontragaranţie în care se prevede înmod expres că sunt supuse acestorreguli.Serviciile EFI Garant sunt în maremăsură integrate, printr-o platformă

eFi garantcolaborează cufirmerecunoscutespecializate înmanagementulriscurilor și înconsultanță pefondurieuropene.”

împreună cu președintele consiliului de administrație,

călin Remus cincu


iNTeRViUl ediŢiei

It care furnizează toateinstrumentele necesareofertării, evaluării potențialilorclienți, emiterea garanțiilor șiurmărirea acestora pe toatădurata existenței.Pentru emiterea de garanțiisocietatea noastră are angajațicu experiență în domeniilebancar și non bancar, cuabilități în evaluarea riscurilor,contabilitate și consultanțăfiscală.

În plus, EFI Garant colaboreazăcu firme recunoscutespecializate în managementulriscurilor și în consultanță pefonduri europene.Suntem în curs de a încheiaparteneriate cu fonduri degarantare din România și dinstrăinătate în vedereaconsolidării poziției noastre pepiață și creșterea forței depenetrare pe segmente noi alepieței garanțiilor.

din ce industrii provin cliențiieFi gaRaNT gRoUP? darbeneficiarii scrisorilor degaranție?

Urmând tipologia majoritățiigaranțiilor, clienții (ordonatorii)scrisorilor de garanție sunt înproporție de peste 60% dindomeniul contrucțiilor, urmândtransporturile cu o pondere decirca 13%, ceilalți clienți fiinddispersați în diverse domenii deactivitate, precum agricultură,producție, servicii, etc.

Această ierarhizare este una deconjunctură și care în modsigur în viitor, odată cuarmonizarea legislației îndomeniul garanțiilor, se vamodifica prin creștereavolumului celorlalte tipuri degaranții în detrimentulgaranțiilor de bună execuție.Beneficiarii scrisorilor degaranție sunt în proporție de

peste 90% entități ale statului,precum Consilii județene,primării, companii naționale.

Care este durata medie deemitere a unei garanții și cetrebuie să facă o firmă caredorește să apeleze la acestserviciu? de ce acte estenevoie?

Durata de emitere a uneigaranții este determinată decomplexitatea documentelor

puse la dispoziție de client și derelevanța acestora în evaluareariscului și a parametrilorgaranției.O garanție se poate emite chiarși în câteva ore dacădocumentele puse la dispozițiesunt complete.Pentru emiterea unei garanțiisunt necesare cel puținurmătoarele documente dinpartea clientului:

situații financiare peultimii doi ani;ultima balanță deverificare; certificat constatatorrecent (nu mai vechi de 30zile) emis de RegistrulComerțului; contractul de bazăîncheiat între Ordonator șiBeneficiar;actul de identitate aladministratorului(asociatului/acționaruluimajoritar).

beneficiariiscrisorilor degaranție sunt înproporție de peste90% entități alestatului, precumConsilii județene,primării, companiinaționale.”

publice, în speță modificarea HG395/2016 pentru aprobareaNormelor metodologice de aplicarea prevederilor referitoare la atribuireacontractului de achiziție publică.Răspunsul ANAP fost pozitiv,informându-ne că “se află înderulare un proces de amendare alegislației primare în domeniulachizițiilor publice”.

Care sunt obiectivele eFi garantpentru anul 2018?

În perioada ianuarie-octombrie2017 EFI Garant a emis un numărde 430 de scrisori de garanție, învaloare totală de 158,7 milioane lei.Estimăm că până la sfârșitul anuluicurent vom atinge nivelulveniturilor din comisioane propus înbugetul anului 2017.Pornind de la realizarile anului 2017,pentru anul 2018 EFI Garant îșipropune următoarele ținte:a) creșterea volumul de garanții și aveniturilor cu 50%; b) majorarea fondurilor proprii cupeste 200%;c) încheierea de parteneriate cuFonduri de garantare și alte entitățipentru creșterea capacității degarantare;d) extinderea rețelei de vânzări prindeschiderea de noi puncte de lucru.

mircea fica

Cum vă motivați echipa? Pe ceabilități puneți accent atunci cândluați în considerare recrutarea denoi colaboratori?

Cunoscând că în vârful piramideimotivaționale sunt autorealizarea șidezvoltarea personală, urmate denevoia de recunoaștere socială,căutăm să creăm un mediuprofesional astfel încât fiecaremembru al echipei să se simtăapreciat și să știe că are posibilitateade a învăța, de a progresa pe linieprofesională și umană.

În recrutarea de noi colaboratoripunem accent, în primul rând petrăsăturile de caracter: seriozitate,încredere în sine și în al doilea rândpe abilitățile profesionale.Motivul pentru care punem înaintede toate personalitatea individualăeste că aceasta este mai greu deinfluențat față de amprenta tiparuluiprofesional, care se poate modelamai ușor.

Colaborați cu PatronatuluiCreditului iFN. Ce obiective areaceastă entitate? Mai suntnecesare modificări legislativepentru dezvoltarea acestui sector?

Am fost membrii ai Patronatului,împreună cu care am realizatdemersuri pentru modificareacadrului legal în materie de garanții.EFI Garant a făcut demersuri pentruînființarea unei asociații a fondurilorde garantare către toate fondurilecunoscute din România, respectiv:Fondul Român de Garantare aÎntreprinderilor Mici și Mijlocii(FNGCIMM)Fondul de Garantare aCreditului Rural (FGCR)Fondul Român deContragarantare (FRC)Fondul Român de Garantare aCreditului pentru ÎnpreprinzătoriiPrivați (FRGC)

Din acest motiv am renunțat lacalitatea de membru al PatronatuluiCreditului IFN, urmând să colaborămpunctual pe anumite proiecte.

În continuarea demersurilornoastre, după modificarea Coduluide Procedură Fiscală, ne-am întâlnitcu reprezentanții Agenției Naționalepentru Achiziții Publice (ANAP) și amînaintat un memoriu prin care amsolicitat armonizarea actelornormative în domeniul achizițiilor


iNTeRViUl ediŢiei

o garanție sepoate emitechiar și în câtevaore dacădocumentelepuse ladispoziție suntcomplete.”

Sediul central: 031041 bucurești sector 3, str.Nerva Traian nr.3 et 7e-mail: [email protected]:021-655.42.96 centrala; Fax: 031-102.94.75Numere interioare: 500 Secretariat, 501 Consiliul de administratie-Patronat, 502 directiune,

503 emitere – back office, 504 Serviciul Juridic si ContabilitateMobil: 004 0742 341 558agentia ClUJ-NaPoCa, Calea dorobantilor nr.21 ap.8 jud. ClUJ – Sef agentie 0728054860

eFi gaRaNT gRoUP iFN Sa


legal MagaziN

aveți o experiență de peste 10ani în dreptul Penal alafacerilor. după ce ați activatîn cadrul a două societăți deavocatură prestigioase, ațidecis să vă înființați entitateaproprie. Cum au primit cliențiicu care colaborați de foartemult timp vestea creăriieNaChe | Cda?

În peste un deceniu de dreptpenal este destul de greu să aiclienți fideli - dacă ajung să fiefideli, clar au o ei o problemă.Glumesc puțin dar este orealitate a dreptului penal cămedia de colaborare cu unclient este de maxim 3-4 anidupă care, ușor, ușor,colaborările se întrerup și sereiau ocazional - asta dacă îțifaci bine treaba. Dar evident,majoritatea clienților s-aubucurat pentru alegereaprofesională facută, unii dintreei chiar dorind să mă aibă încontinuare aproape. și lemulțumesc pentru confirmareaîncrederii cu care mă onorează.

Unde vă vedeți peste 5 ani, cadimensiune a business-ului,anvergura clienților șipoziționarea în piață?

Răspunsul este simplu: încontinuare în elita avocaturii dedrept penal, ca și model debusiness pe care îl urmăm, darmai ales ca și tip de clientelă.

Am crescut practic incă dedinainte de a fi avocat într-unmediu colegial, unde forța de areuși este data de un liderputernic dar care are alături oechipă cel puțin la fel depregătită și capabilă. Am creatși condus echipe în cele douăexperiențe profesionaleanterioare, deja suntem oechipă și în noua organizare șicu siguranță în 5 ani de zile vomfi un reper pe piața avocaturii înmateria dreptului penal. Piațaeste încă dominată de

profesioniști „singuratici” și fărăîndoială sunt foarte mulțiclienți, mai ales corporativi,care nu cunosc că nouagenerație de avocați, crescuți înacelași mediu și cu aceleașivalori ca și ei, pot sa le ofereserviciile pe care și le doresc, lacele mai înalte standarde decalitate profesională, pentru căvârsta sau titlurile profesionalenu mai reprezintă de mult ogaranție a experiențeiprofesionale practice ori areușitei, la varf.

dreptul Penal al afacerilor esteo arie de expertiză care “aexplodat” în ultimii 5-6 ani, pefondul numeroaselorinvestigații realizate de dNa,diiCoT și alte instituții alestatului. există numeroase vocicare susțin că s-au făcut multeabuzuri din partea procuroriloriar drepturile constituționaleși legale ale celor anchetați aufost încălcate. Cumcomentați?

Sunt avocat și, implicit, pot fiacuzat de subiectivism. Voispune totuși că sunt dinpacate prea mulți cetățenicare, din necunoaștere (pentrucă nu au avut tangențe cudomeniul) sau din bunacredință (pentru că toțioamenii au ceva bun în ei, nu-iașa?), visează la o lume ideală,în care totul se întâmplăconform regulilor, fie ele și dinCodul de procedură penală.Realitatea este însă de multeori diferită și dreptul șidreptatea sunt, de prea multeori, concepte divergentepentru cei chemați să le aplice.Cu atît mai mult cu cât Sistemul(de justiție, nu vă gandiți laaltceva!) parcă nici nu doreștesă se curețe cu adevărat.Începând cu vârfurile sale.

Codul Penal și Codul deProcedură Penală au fostadoptate prin procedura

Vom fi un reper pe piața avocaturii în materia dreptului penalinterviu cu MădăliN eNaChe, Managing Partner eNaChe | Cda


legal MagaziN

angajării răspunderiiguvernului, fără dezbateri,fenomen care a atras ulterior oserie de modificări ale celordouă acte normative.Considerați că ar mai trebuimodificată legislația, astfelîncât să existe un echilibru șisă nu mai asistăm lacontestări la CurteaConstituțională?

Cred că ar trebui să ne dămseama că legislația (în oricedomeniu, nu doar penal),pentru a fi eficientă, trebuie săfie stabilă. Din nefericirevremurile sunt tumultoase șilegile sunt de multe ori dupăchipul și asemănarea societățiicare le generează. Dar să nuuităm că ceea ce se vrea astăzimodificat s-a schimbat, in 2010,prin asumare de către Guverniar acum avem dezbateripublice și o procedurăparlamentară. Forma este eaînsăși mult îmbunătățită iarcuprinsul actelor normaticeeste într-o foarte mare măsurăutil și la nivel principial un pasînainte. Punctual pot existaunele probleme, inclusiv deconstituționalitate, însă doarcine nu muncește, nu greșește.Iar legiuitorul are o misiuneextrem de grea cu aceste legi,în contextul unei societăți„civile” foarte vocale dar preapuțin dispusă să asculte deprofesioniștii breslei (magistrați,avocați) și nu să preia clișeelegenerate pe rețelele desocializare.

de-a lungul timpului, ați apăratîn instanță oameni de afaceriromâni și străini, înalți oficiali,precum și companiiprestigioase. Care este duratamedie a unui proces, de lamomentul demarării anchetei

penale și până la decizia finalăa instanțelor judecătorești?

Pe scurt, mult prea mare. Esteprobabil unul dintre principalelereproșuri pe care oamenii îladuc sistemului nostru dejustiție, civil și penal, durataprea mare a obținerii unuirezultat. Chiar dacă noile coduriau pus în fruntea listei deprincipii diriguitoare pe cel alcelerității procesului penal,problema este departe de a sefi rezolvat. Un dosar deurmărire penală durează încontinuare cel puțin câteva luni(spre 1 an) iar un proces penal(fond și apel), în măsura în carenu implică o recunoaștere devinovăție, poate să maipresupună alți ani buni determene la instanță, probabil 2-3. Evident ca sunt și multeexcepții de la aceste cifre și amavut deznodaminte și înintervale mai scurte de timpdar, per ansamblu, procedurilesunt în continuare foartegreoaie iar organele deurmărire penală și instanțele dejudecată în materie panalăextrem de aglomerate. și delente.

Cum apreciați activitateajudecătorilor caresoluționează dosare de dreptpenal al afacerilor?

Foarte mulți, și o spun cuîntreaga răspundere, nu cunoscdomeniul afacerilor sau nuînțeleg diferența fundamentalădintre, spre exemplu, un SRl decolț și o multinațională, cunumeroase paliereinterconectate de comandă și,implicit, de răspundere. Sau nureușesc să treacă peste obiceiulde a condamna pentru că „nu îltrimitea procurorul degeaba în

judecată”. Sau nu acceptă orinu vor să recunoască faptul că,de foarte multe ori, suntsesizați cu dosare care în multealte jurisdicții ar fi fost trimisepentru refacere, nu pentrujudecată. Speranța de mai bineeste însă fundamentată pe aceimulți profesioniști care îșiînțeleg sau își reamintesc rolulesențial pe care il au, acela de aafla adevărul și de a facedreptate, nu de a pedepsi și dea condamna în mod mecanic.

Companiile și instituțiileromânești trebuie să-și educeangajații, prin programe deintegritate în afaceri, coduriinterne de conduită și eticamuncii etc. există interespentru astfel de asistență, caresă prevină eventualeinvestigații?

Există foarte mult interespentru astfel de activități iarprogramele de conformitate,de etică și de prevenție sunt ocomponentă cu siguranțăprezentă în viața foarte multorcompanii. Avocații suntimplicați în astfel de procedurimai ales de către companiilecare doresc sa faca dincompliance și regulatory oactivitate profesionistă și caresă le îmbunătățească în modreal business-ul, nu doar să fieo altă bifă pe un calendaranual. Este adevărat că nelipsește implementareamodelului de răspunderepenală societară din alte țări(Spania este un exemplu buncare îmi vine în minte), undedovedirea faptului ca ai avutpolitici anti-corupție reale lanivel intern te exonerează de oeventuală răspundere penalăpentru societate sau angajațiităi. Însă modelele și metodele

străine sunt aplicate la noi demulte ori chiar și numai pentrucă executivii vor să creascăbusiness-uri sănătoase, etice șicât mai lipsite de riscuripenale.

Piața serviciilor juridice treceprin transformări radicaledatorate reglementărilor totmai complexe, riscului crescutîn arii multiple, evoluțieieconomiei digitale și presiuniicontinue privind reducereacosturilor. Cum vedeți evoluțiapieței avocaturii în România, înacest context?

Piața avocaturii românești esteuna a cabinetelor, pe modelulfrancez, însă tot mai mulțicolegi realizează că acest modelnu poate fi sustenabil decâtprin colaborări cu alțiprofesioniști (nu numai avocați)sau prin specializarea pe o arieși, implicit, conlucrareaprofesională cu specialiștii dinalte domenii, atunci cândclienții proprii au nevoie deacele servicii avocațiale. Precummotto-ul Uniunii Europene,trebuie totuși să existe unitateîn diversitate. Cu atât mai multcu cât provocările profesionalesunt foarte diverse dar și dureiar clienții au realizat că audreptul dar mai ales au și deunde să își aleagă profesioniștiialături de care să se simtă însiguranță. Așadar nu cred că seva sparge monopolul marilorcase de avocatură (indiferent căla vârf unele ies din scenă iaraltele intră) însă cred casegmentul median, al caselorde avocatură cu 20 - 30 deavocați, va continua să creascăși să ofere noi vârfuri aleavocaturii de business.

mircea fica


legal MagaziN

dreptul la protecția datelorcu caracter personal seregăsește în categoria

drepturilor protejate de art. 8din Convenția Europeană aDrepturilor Omului.Regulamentul UE 679/2016privind protecția datelor cucaracter personal (cunoscut șica GDPR) va deveni obligatoriuși direct aplicabil în România șiîn toate statele membre aleUniunii Europene începând cudata de 25 mai 2018.

RațiUNea aPaRițieiRegUlaMeNTUlUi Ue679/2016

Evoluția rapidă a tehnologiei acondus la necesitateaactualizării prezentei legislații,respectiv Directiva 95/46, astfelîncât la 27 aprilie 2016 a fostadoptat Regulamentul UE679/2016 privind protecțiadatelor cu caracter personal.Reglementările pe care le

conține GDPR sunt mairestrictive și detaliate față deDirectiva 95/46 și produceefecte pe plan orizontal (întreparticulari) dar și pe plan vertical(între autorități și particulari)1.

daTele CU CaRaCTeRPeRSoNal

Acestea sunt definite la art. 4din Regulament și se referă la“orice informații privind opersoană fizică identificată sauidentificabilă”.Persoana identificabilă (vizată)este “persoana fizică care poatefi identificată, direct sauindirect, în special prin referirela un element de identificare,cum ar fi un nume, un număr deidentificare, date de localizare,un identificator online, sau launul sau mai multe elementespecifice, proprii identității salefizice, fiziologice, genetice,psihice, economice, culturalesau sociale”.

ReSPoNSabilUl CUPRoTeCția daTeloR

În conformitate cu art. 37 alin(1) din GDPR desemnarearesponsabilului cu protecțiadatelor este obligatorie înanumite cazuri2. Regulamentulpermite în mod expres caresponsabilul să poată îndepliniși alte funcții în cadrul societățiioperatorului, cu condiția să nuexiste un conflict de intereseîntre respectivele funcții.

PoRTabiliTaTea daTeloR-CeRiNțe de SeCURiTaTe

Conform art. 5 alin (1) f) din GDPR,operatorilor le revine obligațiagenerală de a asigura securitateadatelor cu caracter personal. Coroborată cu art. 32 dinGDPR, această obligație priveșteși portabilitatea datelor-obligațienou introdusă prin acestRegulament3.

Cu referire la obligația deportabilitate măsurile ce trebuieimplementate de către operatorireferitor la respectarea obligațieide portabilitate sunt: să anali -zeze categoriile de date ce intrăîn sfera portabilității; să adopteprocedură/proceduri prin caresă ofere un răspuns standard lacererile de portare; să imple -menteze mecanisme rapide deefectuare a portării (depreferință automatizate precumsunt API sau download direct) șisă implementeze măsurile desecuritate a datelor portate.

CeRiNța de SeCURiTaTe aPoRTabiliTății daTeloR

Operatorul este responsabil defaptul ca datele să fie transmisecătre persoana corectă(referitor la obligația deidentificare) și într-o formă careasigură securitatea șiintegritatea datelor (referitor larecomandarea de criptare)4.

implementarea măsurilor de securitateși asigurarea respectării obligațiilor principale vizate de Regulamentul privind protecțiadatelor cu caracter personal (gdPR)

articol de dr. aliNa MioaRa CobUz, Partener Fondator, Cobuz și asociații

1 Parlamentul UE a acordat un termen de doi ani pentru ca operatorii de date să adopte măsurile necesare în vederea respectării prevederilor Regulamentului.2 De exemplu, atunci când operatorul prelucrează pe scară largă categorii de date personale sensibile, precum date privind condamnări penale și infracțiuni.3 Încălcarea dreptului la portabilitatea datelor este sancționată cu una dintre cele mai severe amenzi administrative: 4% din cifra de afaceri globală în exercițiul financiar anterior sau

până la 20.000.000 euro. 4 Studiu de caz-operatorul transmite datele criptate către persoana vizată, fără alte măsuri de protecție specială. Persoana vizată va vedea informația în mod clar doar dacă are cheia

corespondentă pentru decodificarea fișierului. Aspectul esențial este ca această cheie să fie deținută doar de către persoana căreia i se adresează.


legal MagaziN

Ce PReSUPUNe CRiPTaRea

Pentru a securiza datele(aplicabil și la informațiilestocate cât și la cele transmise)se va utiliza un algoritmmatematic și o cheie dedecriptare. Operatorii vorinvesti în configurarea dealgoritmi matematici și chei dedecriptare deoarece eficiențacriptării depinde atât dealgoritm cât și de cheia decriptare. Ulterior finalizăriioperațiunii de criptare,informațiile devin indescifrabilepentru orice altă persoană carenu are cheie.

PoTeNțialele PRobleMe

Criptarea nu este, în modnecesar, o soluție imbatabilă cuprivire la asigurarea securitățiidatelor. Această procedură arpresupune ca, în fiecare caz încare un angajat al operatoruluiva lucra/accesa datele personaleconform fișei postului, acesteaar trebui mai întâi decriptate,apoi criptate din nou de cătreangajat. Acesta este, probabil,motivul pentru care criptarea șipseudonimizarea sunt prevăzutecu titlu de recomandareîn conținutul art. 32 dinRegulamentul (UE) 2016/679.

PSeUdoNiMizaRea daTeloR

Pseudonimizarea nu este ometodă de anonimizare adatelor cu caracter personal ci,concret, o măsură desecuritate. În concret, este otehnică prin care se schimbă unatribut dintr-o înregistrare cuun alt atribut, in scopul de a serestrânge legătura dintreidentitatea persoanei și un

anume set de date cu caracterpersonal.Organizațiile ce prelucrează unvolum mare și complex de datevor trebui să investească întehnologii de pseudonimizare(spre exemplu tehnologia dehashing) pentru a asiguraconformitatea cu dispozițiileGDPR.În cazul în care o terță parteprelucrează un set de date carea fost prelucrat printr-o tehnicăde anonimizare (anonimizat șipublicat de către operatorul dedate inițial), ea poate face acestlucru în mod legal, fără a finevoie să țină seama decerințele de protecție a datelor,cu condiția ca aceasta să nupoată identifica (direct sauindirect) persoanele vizate dinsetul de date inițial.

CReaRea de PRoFilURi oNliNe

În categoria datelor cu caracterpersonal intră inclusiv dateleprivind ip-urile, adreselor decalculator, id-urile dispozitivelormobile etc. Având în vedere faptul că celemai multe din afacerile online,indiferent că este vorba desprecele de publicitate, mass-media,colectare date, analiză etc.utilizează aceste date, se vapune problema ce tip de măsuride securitate vor implementaacestea și cum (în cemodalitate) va fi solicitatconsimțământul persoanelorvizate. În situațiile în care datelepersoanelor vizate vor fisolicitate în scop de marketingeste important de menționat căpersoanele vizate au opțiuneade opt-out (retragereaconsimțământului).

SoliCiTaReaCoNSiMțăMâNTUlUiPeRSoaNei VizaTe

Companiile vor trebui săimplementeze proceduri privindmodalități de solicitare șiobținere a consimțământuluipersoanelor vizate pentrufiecare categorie de datesensibile. Încă de la angajareprecum și pe parcursul rapor tuluide muncă se vor instituiproceduri pentru obținereaconsimțământului deoarece:conform dispozițiilor GDPR,sarcina probei privind existențaconsimțământului persoaneivizate incumbă operatorului .

PRelUCRaRea daTeloR ÎN eTaPa de ReCRUTaRe și SeleCție

Regula este că datele personalecolectate și prelucrate în etapade recrutare/selecție trebuieșterse din momentul în careaceste etape s-au finalizat și,din informațiile relevate, esteevident că persoanele în cauzănu vor fi angajate. Se poateopta pentru o perioadă diferităde stocare, ce a fost stabilită înmod justificat și comunicată peun suport adecvat aplicanților .

MoNiToRizaRea CoNTURiloRPe Rețelele SoCialeUlTeRioR aNgaJăRii

Anterior oricărei monitorizări,angajatorii trebuie să verificedacă o astfel de acțiune esterealmente necesară si, dacăîntrunește acest criteriu, serecomandă minimizareacolectării datelor și prelucrarea,în mod exclusiv, a celoresențiale. Ca regulă generală,

documentele și comunicările denatură personală ale salariațilornu trebuie monitorizate decătre companie. Este interzisă monitorizareagrupurilor sanitare, a spațiilorde recreere, a spațiilor cucaracter religios, utilizareacamerei web pentrumonitorizarea angajaților ladomiciliu (chiar dacă lucreazăde la domiciliu), localizareaangajatului prin gps în afaraorarului de lucru, (deoareceeste considerată o colectare adatelor biometrice fărăconsimțământul persoaneivizate) etc.

TiP de iNFoRMaReReCoMaNdaTă

În vederea respectăriidrepturilor la viața privată înactivitățile profesionale și laprotecția datelor cu caracterpersonal, se recomandăangajatorilor informareaimediată a salariaților în cazulîncălcării politicii de utilizare ae-mail-ului sau a internetului.

CoNSeCiNțe

Monitorizarea accesului lainternet și/sau a e-mail-urilorangajaților (cu încălcarea dispo -zițiilor legale), poate antrenarăspunderea angajatorului peplan: civil (temei: art 253 dinCodul muncii-răspundereaangajatorului pentru prejudiciimateriale sau morale cauzatesalariatului); penal (temei: art302 din Cod penal-violareasecretului corespondenței) șicontravențional (temeiul actualeste art. 32 din legea677/2001-prelucrarea nelegalăa datelor cu caracter personal).


legal MagaziN

Soluțiile It înmanagementulschimbării și orientarea

către excelență operaționalăÎn ultimul timp s-a observat ocreștere a popularității pentruuneltele It care sunt folositeca parteneri ideali înîndeplinirea cu succes și latimp a sarcinilor. Notorietateaacestora nu se rezumă doar ladepartamentele de top dincadrul societății, ci se extindechiar și asupradepartamentului decalitate/mediu/sănătate șisecuritate, departament carese confruntă cu probleme deconfomare legală,organizatorică, de calcul, deraportare, de arhivare și multealtele. Astfel, experții dincadrul denkstatt au creat ounealtă It care să satisfacătoate aceste nevoi și care săsprijine specialiștii dindomeniu în îndeplinirea cusucces a sarcinilor.

Managementul de succes sedefinește prin capacitatea de atransfera puterea decizionalăcătre toți cei aflați însubordine, iar în acest sens sereferă și la conștientizareamuncii pe care specialistul demediu o depune în mod

constant pentru a menținecompania în parametrii optimidin acest punct de vedere.Astfel, se poate crea omodlitate eficientă deconducere a proceselor și deîndeplinire a sarcinilor, alăturide motivație pentru cel careeste investit.

Având în vedere domeniulmanagementului de mediucare presupune competențede specialitate, experții demediu care sunt investiți cuputere decizională din parteamanagementului au rezultatenotabile în ceea ce privește

performanțele companiei înacest domeniu. Aplicațiathink!legal este specialconcepută pentru a sprijinispecialiștii de mediu, sănătateși securitate în muncă, carepreferă să lucreze mult maisimplu și mai rapid și care auîncredere în instrumentele It.

Aplicația think!legal reușeșteîn continuare să sprijineactivitățile responsabililor demediu, prin eficientizarearesurselor, simplificareatuturor operațiunilor, dar maiales prin ușurarea modului deînțelegere a tuturor cerințelor

legislative din domeniu, motivpentru care își îndeplinește cusucces rolul de: ”sistemsmaRt de managementlegislativ”.

Având în spate un sisteminformatic bine structurat,aplicația think!legal reușeștesă rezolve problemele dindomeniu, într-o manierăsimplă și rapidă.

Pentru a reuși să vină înîntâmpinarea clienților și atuturor nevoilor acestora,aplicația urmărește tendințade pe piață și reușește să

Soluțiile iT în managementulschimbării și orientarea către excelență operațională


legal MagaziN

evolueze și să aducă un plusprin lansarea unor versiuniactualizate.

Anul 2017 este anul inovării,aplicația căpătând o nouăfațeță, radical schimbată șimult mai atragătoare pentruutilizatorii atât de încrâncenați,care consideră aplicația cafiind un model de urmat șisusținut de alți utilizatori.

Un foarte bun exemplu debună practică și succes înimplementarea operațională aacestui sistem SMARt demanagement legislativ estecompania Sefar România.

Un interviu realizat cu doamnaMihaela Balteanu – qualityManagement Sefar Româniareliefează experiența beneficăîn ceea ce priveștemanagementul legislativ demediu, cu ajutorul aplicațieithink!legal.

1. care au fost principalelemotive pentru care ați optatpentru aplicația think!legal?Principalele motive care austat la baza alegerii noastre dea implementa acest sistem demanagement de mediu au fostreprezentate pe de o parte denecesitatea companiei de a sealinia la standardele impuse decolegii noștri din Elveția, iar pede altă parte nevoia deconformare legislativă.

2. există modificări înprocesul de lucru de când afost implementată aplicațiathink!legal?Sigur ca există diferențe, chiarmajore. Procesul de lucru estefoarte mult îmbunătățit, iartimpii de execuție a sarcinilorsunt reduși considerabil.

3. care ar fi principalelebeneficii oferite de aplicație?Aplicația, pe lângă că estefoarte simplu de utilizat vinecu posibilitatea de:Actualizare legislativăcontinuă;Vizualizareaperformanțelor;Eliberarea raportului caresemnaleazăneconformitățile;Comasarea într-un singurloc a tuturor fișierelor delucru;Stabilirea termenelor definalizare a conformărilor;Stabilirea de acțiunicorective;trimiterea de alarme pee-mail către toți useriialocați pe diferitele arii deinteres;Extragerea fișierelor Exceldin cadrul aplicației;Economisirea unei resurseesențiale din acest domeniu:timpul.

Prin urmare, alături de pestealți 60 de utilizatori aiaplicației think!legal dinAustria, Ungaria, România șiBulgaria, compania SefarRomânia recunoaște meriteleacestui instrument înobținerea performanțeloraferente conformării.

Aplicația este flexibilă și oferăposibilitatea de a accesa unpachet variat de legi și normeEuropene, punându-se ladispoziție pe baza de contractabonament accesul la oblligațiispecifice companiei îndomeniul operațional. Înspatele aplicației lucrează oechipă de profesioniști carepot să vină în ajutorulresponsabililor din companiioferind suport în înțelegerea

unor cerințe care de multe orisunt confuze și creazăprobleme în implementare.

Pentru a-și îmbunătățiperformanțele, o organizațietrebuie să-și îmbunătățească șisistemul de management. Unciclu regulat, riguros deevaluare se dezvăluie prinacțiuni care ajută sistemul sădevină mai matur. Utilizareaaplicațiilor It pentrueconomisirea resurselor,pentru urmărirea eficientă aperformanțelor, pentru ovizualizare în timpi reali aproblemelor, este esențială.

”Procesul schimbării în multeorganizații conduce ladivergențe în diferitedepartamente, iar procesulconformării în special nu artrebui să aibă parte de nici ocontroversă sau dispută,procesul fluent, natural, caresusține prevenția și nu reacțiaeste cel care aduce excelențaîn segmentul operațional.Acolo unde oamenii suntconștienți și responsabili numai există reguli, deși poateunii consideră că acestea suntcele care primează; nimic maigreșit, combinația întrelibertate și responsabilitate vafi cheia succesului multorcompanii. Soluțiile It oferă onișă spre excelență, iar ceicare vor opta pentru acestesoluții vor avea doar decâștigat”, a menționatGabriela Fistiș, DirectorulExecutiv al DenkstattRomânia, compania care alansat aplicația și în Romaniaacum un an.

think!legal face parte dintr-unprodus It mai amplu –DenXpert, care vine în ajutorulcompaniilor cu aplicații It însegmentul managementuluichimicalelor, managementuluideșeurilor etc.

”Efortul grupului deconsultanță denkstatt nu seva opri aici, vom continua săaducem în fațăcolaboratorilor și cliențilornoștri soluții care să îi ajute întranziția către o dezvoltaresustenabilă. Este misiuneanoastră să conducemschimbarea către o societatesustenabilă”, a mai adăugatdoamna Gabriela Fistiș.

mircea fica

acolo unde oameniisunt conștienți șiresponsabili nu maiexistă reguli, deșipoate unii considerăcă acestea sunt celecare primează; nimicmai greșit,combinația întrelibertate șiresponsabilitate va ficheia succesuluimultor companii.”gabriela Fistiș,director executiv aldenkstatt România


legal MagaziN

P roblematicasubcontractorilor esteuna extrem de

controversată în contextulnoului pachet legislativ,pachet datorat introduceriiunui nou termen și anumecel de furnizor de servicii.

Este de subliniat că până laintroducerea noului pachetlegislativ, nu aveam odefiniție a noțiunii desubcontractare în legeaachizițiilor publice, astfelîncât operatorii economiciîncercau ca de fiecare datăcând externalizau părți dincontractul de achiziție unuiterț să declare acel terț cafiind subcontractor, maiales în lumina interpretăriidefiniției date de codul civilnoțiunii de subcontractare,respectiv Articolul 1769 dinNoul Cod Civil, alin. 2:Există subcontractare ori decâte ori produsul sauserviciul care face obiectulcontractului de furnizareeste în fapt furnizat, în totsau în parte, de către unterţ cu care furnizorul asubcontractat în acest scop.

După introducerea nouluipachet legislativ alachizițiilor publice,respectiv legea 98/2016 silegea 99/2016 – aparenoțiunea de subcontractantca fiind orice operatoreconomic care nu esteparte a unui contract deachiziţie publică şi careexecută şi/sau furnizeazăanumite părţi ori elementeale lucrărilor sau aleconstrucţiei ori îndeplinescactivităţi care fac parte dinobiectul contractului deachiziţie publică,răspunzând în faţacontractantului deorganizarea şi derulareatuturor etapelor necesareîn acest scop;tot în cadrul acestui pachetlegislativ apare și noțiuneade Furnizor - entitatea carepune la dispoziţia unuicontractant produse,inclusiv servicii de instalaresau amplasare a acestora,dacă este cazul, ori careprestează servicii cătreacesta, care nu arecalitatea desubcontractant.

În jurisprudența CNSC,găsim mai multe decizii dincare rezultă că este lalatitudinea operatoriloreconomici de a declara ocompanie care presteazăservicii pe un contract deachiziție dreptsubcontractor sau furnizor,diferența dintre cele douăentități fiind dată de tipulde contract semnat întrecele două companii. Înopinia CNSC vorbim despreun contract desubcontractare doar însituația în care :Există un contract

Roxana cRina Voicueste absolventă a facultăţii de

drept, având, totodată,următoarele specializări:

diplomă de master înadministrarea afacerilor (master

in business administration),emisă de universitatea dinbucurești în parteneriat cu

universitatea tiffin din ohio,diplomă de studii

postuniversitare înmanagementul proiectelor

europene, emisă de academiade studii economice, diplomă de

manager îmbunătățire procese,atestată de ministerul educației,

diplomă de manager, atestatăde ministerul educației, diplomă

de expert achiziții publice,atestată de ministerul educației.

Roxana crina Voicu deține oexperiență de peste 11 ani îndomeniul achizițiilor publice

interne și internaționaledobândită prin colaborarea cu

principalii jucători de pe piața itdin România. de asemenea,

deține o experiență de peste 5ani în coordonarea echipelor de

ofertare și implementarea deproceduri specifice.

Roxana crina Voicu a acordatconsultanță în domeniul

achizițiilor publice, incluzândimplicarea pe zona de contencios

administrativ, unui portofoliularg de societăți ce activează în

domenii precum: it, arhitectură,evaluări active mobile și imobile.

articol de RoXaNa VoiCU, Ceo, equalys Services

Subcontractant vs furnizor de servicii – posibilitate de alegere lăsată la îndemâna operatorilor economici?

ferm între subcontractor șicontractor principal;Contractul cuprinde odetaliere a prestație șiîntinderii acesteia;Contractul cuprinde odetaliere a răspunderii lacare se angajeazăsubcontractorul vis a vis deimplicarea în proiect.

Dacă cel puțin una dintrecondiții nu este îndeplinită,atunci putem vorbi despre uncontract de furnizare. Deasemenea, este foarteimportant de menționatcăposibilitatea de declarare aunei terțe companii careprestează servicii pe uncontract de achiziție dreptsubcontractant sau furnizoreste legată în mod direct despecificațiile tehnice alecaietului de sarcini. Nuaceiași posibilitate de alegereexistă în cazul în care terțacompanie acoperă cerințeminime de calificare, caz încare aceasta nu poate fi decâtsubcontractant sau terțsusținător.Există chiar o decizie CNSC sespecifică faptulcă declarareaaceleiași companii de cătretrei operatori economici care

au depus ofertă la oprocedură de achiziție în moddiferit, respectivsubcontractant de către doidintre aceștia și furnizor decătre al treilea este corectă șică este la latitudineaofertanților cât timp acestterț nu îndeplinește condițiiminime de calificare.De ce ne interesează careeste diferența dintre cele

două noțiuni? Simplu, pentrucă, într-un mod cu totalsimplist prezentat,subcontractorii auanumitecondiții deneexcludere pe care trebuiesă le îndeplinească, în timp ceaceste condiții nu sunt clardefinite pentru furnizorii deservicii. Pentru o listăcompletă privind acestecondiții, se pot analizaprevederile art 164-167 legea98/2016.De la faptul căsubcontractanții trebuie săcompleteze DEAU, nu trebuiesă se afle în situații deconflict de interese, trebuiesă-și plătească taxele șicontribuțiile către stat, să nufie în insolvență, sau, dacăsunt, să facă dovada că au unplan de reorganizare aprobat,să nu aibă cazier judiciar etcexistă o serie de condiții pecare, în cazul în care terțacompanie care prestează

servicii în calitate de furnizornu trebuie să leîndeplinească.Este drept că există un articolîn lege în care că autoritățilepot solicita, în cazul în caredoresc acest lucru, informațiicomplete privind îndeplinireacriteriilor de excludere decătre furnizori sau de cătresubcontractanți aflați penivele subsecvente alelanțului de subcontractare,dar, pentru a putea eliminaun astfel de operatoreconomic , trebuie ca maiîntâi să semenționezecerințele minimeîn Fișa de date, altfel ele nuvor avea aplicabilitatepractică.Art. 220 legea 98/2016În scopul unei informăricomplete, autoritateacontractantă are dreptul de aextinde aplicarea obligaţiilorprevăzute la art. 219:a)cu privire la furnizoriiimplicaţi în contracte deachiziţii publice de lucrări saude servicii;b)cu privire lasubcontractanţiisubcontractanţilorcontractantului sausubcontractanţii aflaţi peniveluri subsecvente alelanţului de subcontractare.

CoNTaCT

equalysStrada Promoroacă,

Nr 5, etaj 3, Sector 1, bucureștiTelefon: 0749682004

FaX: 0374094799e-mail:

[email protected]


legal MagaziN


PRoFeSii libeRale

î n trimestrul iii din acestan, valorile de piață pemetru pătrat de suprafață

utilă pentru apartamentele înbloc s-au apreciat ușor față detrimestrul ii în majoritateaorașelor mari ale țării, conformindicelui imobiliar realizat deasociația națională aevaluatorilor autorizați dinRomânia (aneVaR) priniRoVal - cercetări în evaluare,pe baza informațiilor strânseîn baza imobiliară de garanții(big). Reamintim că începândcu luna iulie 2015, toțievaluatorii autorizați auobligația, conform Standardelorde evaluare, de a raporta înBaza Imobiliară de Garanții celemai importante informații dinrapoartele de evaluare aproprietăților imobiliare pecare le realizează pentrubăncile din România.

Pe site-ul ANEVAR, pe paginaprincipală, este prezentatindicele imobiliar ANEVARpentru 6 orașe importante alețării: Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Iașitimișoara. Dintre aceste orașe,cele mai mari creșteri s-auînregistrat în Brașov, undevalorile de piață pe metrupătrat în apartamentele în blocau urcat în medie cu 3,2% fațăde trimestrul anterior, urmatde Constanța (+2,4%), apoiBucurești (+2,3%), Cluj-Napoca(+0,9%) și timișoara (+0,2%). Oscădere s-a înregistrat în Iași,unde proprietățile de acest tipau marcat valori de piață maimici cu 2% în q3 față de q2 2017.

În ceea ce privește sectoareleCapitalei, cinci din șase auînregistrat în trimestrul III din2017 creșteri ale valorilor depiață pe metru pătrat pentru

acest tip de proprietățianalizate. Astfel, sectorul 2,după 7 trimestre de apreciericonsecutive ale valorii pemetru pătrat pentruapartamentele în bloc, aconsemnat în q3 2017 ocreștere de 7,9%. tot pe plusau ieșit și sectoarele 1 (+4,1%),6 (+2,7%), 4 (+2%) și 5 (+1,6%).O scădere ușoară s-a înregistratîn sectorul 3 al Capitalei, de -0,9%.

”la nivel național, avem deja 4trimestre consecutive decreștere a valorilor de piață pemetru pătrat pentruapartamentele în bloc, dar fărăvariații semnificative”, spuneDaniel Manațe, PreședinteANEVAR 2016 - 2017. ”Astfel,ne bucurăm de o piațăimobiliară relativ stabilă șifoarte lichidă, iar înregistrărilerapoartelor de evaluare din BIGsunt un indiciu al tranzac țiilornumeroase pe toate subtipurilede proprietăți.”

baza iMobiliaRă de gaRaNții (big)

În primele nouă luni ale acestuian, peste 94.000 de rapoartede evaluare a proprietățilorimobiliare pentru garantareaîmprumutului au fost introduseîn BIG. Valoarea de piață agaranțiilor imobiliare estimate

de către evaluatorii autorizațiîn primele trei trimestre seridică la aproximativ 18miliarde de euro.

Din totalul rapoartelorintroduse în BIG în primele treitrimestre ale anului, peste73.000 de rapoarte au vizatproprietăți rezidențiale, cu ovaloare cumulată de peste 5,2miliarde de euro și aproximativ7.300 de rapoarte au vizatproprietăți comerciale, cu ovaloare cumulată de 5,6 mili -arde de euro. Restul rapoartelorde evaluare au fost elaboratepentru terenuri, proprietățiindustriale, mixte și agricole.

top 3 al orașelor cu cele maimari valori de piață pe metrupătrat pentru apartamentele înbloc s-a păstrat constant peparcursul celor trei trimestredin 2017, Clujul fiind în frunteaclasamentului, urmat deBucurești și de timișoara.

Astfel, în trimestrul III 2017,mediana valorilor de piață pemetru pătrat estimate deevaluatorii autorizați pentru oastfel de proprietate imobiliarăa urcat în Cluj la 1.272 de euro/ mp, în București la 1.114 euro/ mp și în timișoara la 1.050euro / mp.În ceea ce privește sectoareleCapitalei, în q3, cele mai mari

valori pe metru pătrat pentruapartamentele în bloc seînregistrează în sectorul 1 –1.417 euro/mp, urmat desectorul 2 cu 1.189 euro / mp,de sectorul 3 cu 1.129 euro /mp, de sectorul 6 cu 1.096 euro/ mp și de sectorul 4 cu 1.040euro / mp. Sectorul 5 estesingurul în care valoarea pemetru pătrat pentru aparta -mentele în bloc a fost sub1.000 euro / mp în trimestrulIII, respectiv 986 euro / mp.

Piața eValUăRiloR

Piața evaluărilor s-a ridicat laaproximativ 45 de milioane deeuro în 2016, conform cifrelorde afaceri cumulate, raportatede membrii ANEVAR persoanefizice și companii de evaluare.

”Anul trecut, piața s-a apreciatcu un procentaj semnificativ,de 20%, pe fondul creșteriinumărului de rapoarte pentruevaluarea în vedereaimpozitării”, spune DanielManațe, Președinte ANEVAR înperioada 2016-2017. ”și pentruanul în curs estimăm o creșterea pieței, până în jurul valorii de48 de milioane de euro.”

În total, anul trecut, au fostrealizate peste 250.000 derapoarte de evaluare, atât

indicele imobiliar aNeVaR: Valoarea de piață a apartamentelor în bloc la nivel național s-a apreciatușor în trimestrul trei al anului


PRoFeSii libeRale

pentru proprietăți imobiliare, cât șipentru întreprinderi, bunuri mobilesau instrumente financiare.Rapoartele de evaluare aproprietăților imobiliare au avut opondere covârșitoare de 93% întotalul rapoartelor realizate.

În ceea ce privește scopul evaluării,peste 102.000 de rapoarte s-aurealizat pentru garantareaîmprumuturilor (peste 40% dintotal) și peste 104.000 pentruimpozitare (peste 41% din total).Restul rapoartelor de evaluare aufost realizate pentru raportarefinanciară, fuziuni, achiziții, delistări,insolvențe, pentru stabilireadespăgubirilor în caz de expropriere,la solicitarea instanțelorjudecătorești sau în alte scopuri.

aNeVaR aRe UN NoU PReşediNTe

Dana Ababei a preluat mandatul depreşedinte al Asociaţiei Naţionale aEvaluatorilor Autorizaţi dinRomânia, pentru o perioadă de doiani. Ea îl înlocuiește astfel pe DanielManațe, preşedintele ANEVAR înperioada 2016-2017.

Statutul Asociaţiei prevede mandatede câte doi ani pentru președinte șipentru ceilalți membri ai Consiliuluidirector. De asemenea, fiecarepreşedinte este ales cu doi aniînainte de a prelua funcţia, perioadăîn care deţine funcţia de prim-vicepreşedinte ANEVAR, ajungândastfel să cunoască foarte bineorganizaţia şi să asigurecontinuitatea strategiei şi a relaţiilorde parteneriat ale Asociaţiei.

”Un obiectiv cheie pe care mi-lpropun este o comunicare cât maibună cu instituțiile statului dar și cucetățenii în general pentru a facecunoscut faptul că Ordonanţa Nr.

24/2011 privind unele măsuri îndomeniul evaluării bunurilor esteobligatorie pentru toate persoaneleimplicate în activitatea de evaluare,nu numai pentru evaluatoriiautorizaţi”, spune noul președinteANEVAR. ”Îmi doresc, de asemenea,ca împreună cu toți colegii mei dinConsiliul Director să consolidămimaginea profesiei și să creștemîncrederea publicului – general șiinstituțional - în activitatea eva lua -torilor autorizați din țara noastră.”

Dana Ababei este membru ANEVARdin anul 1997 și a mai ocupatfuncția de președinte al ComisieiJuridice a Asociației în perioada2014-2015. Are o experienţă depeste 20 de ani în evaluarea deîntreprinderi, instrumentefinanciare, active necorporale,proprietăţi imobiliare şi bunurimobile, deținând și specializarea”Verificator de rapoarte deevaluare”. Este evaluator autorizat,recunoscut la nivel European(Recognized European Valuer). Faceparte din Consiliul tehnic pentruMetodologie și Practică al tEGoVA -the European Group of ValuersAssociations. Este, totodată, şimembru al - RICS Royal Institutionof Chartered Surveyors. Dana Ababei a absolvit Academia deStudii Economice, Facultatea deComerț, în 1995 și a obținut și unMaster în cadrul aceleiași facultăți,un an mai târziu.

deSPRe aNeVaR

Asociaţia Naţională a EvaluatorilorAutorizaţi din România a fostînfiinţată în anul 2011, în bazaOrdonanţei Guvernului României nr.24/2011 privind unele măsuri îndomeniul evaluării bunurilor,aprobată cu modificări și completăriprin legea nr. 99/2013, cumodificările și completările

ulterioare, ca organizaţieprofesională de utilitate publică,fără scop patrimonial, din care facparte evaluatorii autorizaţi caredobândesc această calitate, încondiţiile prevăzute de lege.

Înfiinţarea sa în baza OG nr.24/2011 aprobată prin legea nr.99/2013 a venit după 20 de ani încare profesia de evaluator s-adezvoltat şi s-a maturizat odată cuconsolidarea mediului economicromânesc prin activitatea AsociaţieiNaţionale a Evaluatorilor dinRomânia – de la care a şi preluatacronimul ANEVAR.

Asociaţia Naţională a EvaluatorilorAutorizaţi din România are dreptscop organizarea, coordonarea şiautorizarea exercitării profesiei deevaluator autorizat în România,reprezentarea şi protejareaintereselor profesionale alemembrilor săi, asigurarea exercităriiindependente a profesiei deevaluator autorizat cu respectareadeontologiei profesionale şi a unuiînalt nivel de calificare profesională,precum şi promovarea standardelor,metodelor şi tehnicilor de evaluareîn activitatea evaluatorilor autorizaţi.

ANEVAR reprezintă aproximativ4100 de membri titulari persoanefizice şi peste 520 de companii caredeţin calitatea de membri corporativi.

Asociaţia este membru al Consiliuluipentru Standarde Internaţionale deEvaluare (IVSC), al Grupului Europeande Asociaţiilor de Evaluatori(tEGoVA), al Asociaţiei Mondiale aOrganizaţiilor de Evaluatori (WAVO),membru observator al EuropeanMortgage Federation (EMF) și astabilit relaţii de cooperare şi cu alteorganizaţii profesionale de profil dinSUA şi Europa.

sorina Viziru

Ne bucurăm de opiață imobiliarărelativ stabilă șifoarte lichidă, iarînregistrărilerapoartelor deevaluare din bigsunt un indiciu altranzacțiilornumeroase petoate subtipurilede proprietăți.”daniel Manațe,Președinte aNeVaR 2016 - 2017

Îmi doresc caîmpreună cu toțicolegii mei dinConsiliul directorsă consolidămimaginea profesieiși să creștemîncredereapublicului –general șiinstituțional - înactivitateaevaluatorilorautorizați din țaranoastră.””dana ababei,Președinte aNeVaR


MediUl de aFaCeRi

P ână la finalul anului2018, Philip MorrisInternational planifică să

aibă o capacitate anualăglobală de producție deaproximativ 100 miliarde deunități – HeatSticks.Produsele din tutun cupotențial de risc redus, HEEtS,ce vor fi produse în fabrica dinOtopeni vor deservi o bunăparte din piețele din Europa șidin Asia.Philip Morris International Inc.(PMI) (NySE / Euronext ParisPM) a început producția deproduse din tutun cu potențialde risc redus în fabrica de laOtopeni. În luna iulie a acestui an, PhilipMorris International a anunțatcă va investi 490 de milioanede euro pentru a transformafabrica de țigări din Otopeniîntr-o unitate de producție arezervelor din tutun care sefolosesc împreună cu IqOS,dispozitivul revoluționar alPhilip Morris care încălzeștetutunul în loc să îl ardă. Maimult decât atât, compania aprecizat că această investițiepresupune și crearea de 300noi locuri de muncă, adiționalcelor peste 670 de angajațiactuali ai fabricii.

“Dintre fabricile care auînceput, în acest an, procesulde transformare din unitățicare produc țigarete în fabricicare produc rezerve din tutunpentru IQOS, fabrica dinOtopeni este prima care aînceput producția. Fabrica dinRomânia va deservi mai multepiețe din Uniunea Europeană,dar și din Asia, unul dintreprimele exporturi fiind cătreJaponia”, a declarat HermanVan Staalduinen, OperationsDirector Philip Morris România.

Procesul retehnologizăriifabricii din România a fostînceput anul acesta. În 2017,fabrica a trecut printr-o primafază a transformării, care apresupus instalarea deechipamente tehnologice noi,cu ajutorul cărora a fostdemarată o primă fază aproducției. O altă etapăimportantă în procesul detransformare a presupusrecalificarea profesională aangajaților actuali, aceastapresupunând training-uri șischimburi de experiență lafabrica din Bologna și la centrulde cercetare și dezvoltare dinElveția, precum și training-urilocale. Până în 2020, în fabrica dinOtopeni va fi finalizat procesulde transformare prinextinderea cu încă o secție deprocesare a tutunului. FabricaPhilip Morris International dinRomânia este una dintre celemai performante dinecosistemul Philip Morris

International, aceastabeneficiind, de-a lungultimpului, de investiții constanteîn liniile de producție.

“Poziționarea fabricii în contextgeografic și performanțeleacesteia demonstrate de-alungul timpului sunt atribute ceau făcut firească decizia de ainvesti în România. Cei peste3.7 milioane de utilizatori IQOSla nivel global și numărul încreștere continuă a celor carealeg această metodă de aconsuma tutunul la nivel localnu fac decât să certificeviziunea pe termen lung pecare ne-am asumat-o, de acontribui la crearea unui viitorfără fum, în România”, aadăugat Branislav Bibic,Managing Director PhilipMorris România.De la lansarea pe piața dinRomânia, în noiembrie 2015,IqOS a înregistrat rezultatefoarte bune, fiind primulprodus de pe piața locală ce

încălzește tutunul, având astfelpotențial de reducere ariscurilor asociate fumatului.Dacă în 2016 IqOS a fostcomercializat cu precădereonline și în București, de laînceputul acestui an IqOS estecomercializat și în principalele16 orașe din țară. IqOS va fidisponibil până la finalul anuluiîn aproximativ 35 de piețe lanivel global.Începând cu anul 2008, PhilipMorris International a angajatpeste 400 de oameni de științăși a investit peste 3 miliarde dedolari în cercetare si îndezvoltarea de noi produse.Rezultatele cercetărilor care auevaluat potențialul de riscredus al IqOS sunt foartepromițătoare, iar companiaîmpărtășește în mod deschismetodologiile, stadiile studiilor,precum și concluziile lor, pentrua fi reexaminate și verificateindependent de către terți.

sorina Viziru

Philip Morris international începe producțiade produse din tutun cu potențial de risc redus, heeTS, în fabrica din otopeni


MediUl de aFaCeRi

g rupul ROCKWOOlinvesteşte aproximativ50 de milioane de euro

ȋntr-o fabrică de vată mineralăbazaltică ce va crea în jur de150 de locuri de muncă directși alte 300 în mod indirect,pentru servicii și logistică.Noua unitate de producție va fiamplasată pe un teren deaproximativ 30 de hectare încomuna Ariceștii Rahtivani înapropiere de Ploiești, județulPrahova, și va fi prima fabricăde vată minerală bazaltică aGrupului ROCKWOOl înRomânia. Acest proiect vaconsolida prezența solidă aGrupului în România, piață pecare este activ de aproape 20de ani prin intermediul filialeilocale de vânzări.

Fabrica va contribui lacreșterea economiei locale încondițiile în care cea mai mareparte a materiei prime și aserviciilor de logistică vaproveni din România, iar ceamai mare parte a forței demuncă angajate direct de

ROCKWOOl sau de companiilesubcontractante va fi locală.Procesul pentru emitereapermiselor și autorizațiilornecesare a fost inițiat, astfel căproducția de vată mineralăbazaltică este estimată săînceapă în anul 2019.

„Această investiție ne vapermite să sprijinim mai bineeforturile României de a creștesiguranța împotriva incendiilorși eficiența energetică înclădirile din țară. ÎncurajămGuvernul să continue săcolaboreze cu statele membreale Uniunii Europene în cadrulplatformei pentru schimb deinformații în domeniulincendiilor (FIEP), precum șipentru alte inițiative care vorîmbunătăți reglementărileprivind siguranța la incendiu.

Ca lider mondial în fabricareade produse din vată mineralăbazaltică incombustibile,suntem deschiși să împărtășimcu autoritățile, clienții și altepărți interesate toatecunoștințele și expertiza pecare le-am acumulat de-alungul celor 80 de ani în caream făcut clădirile maiconfortabile, eficienteenergetic și sigure la incendii”,declară Gilles Maria, SeniorVice President, ROCKWOOlGroup.

„De aproape 20 de ani lelivrăm clienților români serviciiși produse de izolație de înaltăcalitate, iar această fabrică,după ce va fi finalizată, ne vapermite să oferim un sprijin șimai ridicat în România și înțările învecinate. Suntem

încântați să devenim parte acomunității locale din Prahovași din România și vrem sămulțumim GuvernuluiRomâniei, Invest Romania șiautorităților din județulPrahova și Ariceștii Rahtivanipentru susținerea șicolaborarea pentru acestproiect de investiții”, adaugăRafael Rodriguez, ManagingDirector, ROCKWOOl SouthEurope.

Anunțul vine ca urmare adeclarației făcute de GrupulROCKWOOl pe 24 februarie2017, în care își exprimaintenția de a cumpăra terenpentru a-și extinde producția înStatele Unite ale Americii,Suedia și România.

sorina Viziru

grupul RoCKwool construiește o fabricăde vată minerală bazaltică în România


CoNFoRMiTaTe

Noi orientări în domeniul „eticii și Conformității”

Ultimii doi ani au adus schimbări majore la nivel global în ceea ceprivește orientarea profesioniștilor, dar și accentele puse la nivel

legislativ și organizațional în materie de CoNFoRMiTaTe.

grupaj realizat de CRiSTiaN dUCU (Centre for advanced Research in Management and applied ethics / european ethics &Compliance association), în colaborare cu Mihai g. PoPa (baYeR Romania), RadU NiColae (Centrul de Resurse Juridice)și MaRia MaXiM (wolf Theiss).

d ezvoltare accelerată dinultimii ani a ceea ce estecel mai adesea desemnat

prin COMPlIANCE, atât înRomânia, cât și în restul lumii,nu a venit la pachet cu oreflecție consistentă asupradomeniului însuși. Mai multdecât atât, abordările“legaliste” care dominăconferințele de business saucele de tip checklist înregistratela nivelul multor organizații, fie

ele companii, instituții publicesau entități non-profit, arată căne aflăm într-o fază incipientă,în care este bine să punem subsemnul întrebării evoluțiiledomeniului și să pornimdezbaterea privind rolulpracticienilor în deciziile șipracticile organizaționaleprecum și limitele răspunderiilor legale. Cu atât mai mult cucât în 2016 și 2017 au avut locprimele arestări ale unor

responsabili de conformitate. Cele patru texte care compungrupajul de față vin să deschidăun astfel de dialog, scoțând înevidență noi arii deconformitate intrate în sfera decompetență a practicienilor,dar și eventualele tensiuni carepot apărea ca urmare a unornoi roluri introduse înfuncționarea unei organizații,precum protecția datelorpersonale. Ne dorim să putem

construi acest dialog, nu doarsă avem niște articole care staustinghere într-un colț derevistă. Ca atare, speranțanoastră este că vor existaprofesioniști care să răspundăacestor prime texte, fie înpaginile Legal Magazin, fie înalte publicații de profil sauchiar în presa culturală. O astfelde conversație ar fi un exercițiuaproape inedit în publicisticaromânească.


CoNFoRMiTaTe

Protejarea drepturilor de proprietateintelectuală în contextul programelorde conformitateMihai g. PoPa, expert în drept corporativ, director Juridic și de Conformitate al companiei baYeR Romania

î n cadrul activităților pecare le efectueazăDepartamentele Juridice și

de Compliance în gestionarea șiprevenția riscurilor deconformitate se regăsesc din ceîn ce mai pregnant și aceleareferitoare la modul în caresunt apărate drepturile deproprietate intelectuală, cuambele sale componenterespectiv: drepturile de autor șiproprietatea industrială.În acest context specialistul dincadrul DepartamentelorJuridice și de Conformitate atrebuit să-și extindă aria decercetare inclusiv cu domeniulproprietății intelectuale carejoacă un rol important, spreexemplu, în cel puțin în douăzone de risc de conformitate înacest moment. Astfel prezintăo importanță aparte relațiadomeniului proprietățiiintelectuale cu cel al legilorconcurenței mai ales dinperspectiva utilizării brevetelorîn context concurențial, precumși corelația protecțieidrepturilor de proprietateintelectuală cu domeniulprotecției datelor cu caracterpersonal, aceasta în luminaimplementării de anul viitor aRegulamentului (UE) 2016/679al Parlamentului European și alConsiliului din 27 aprilie 2016privind protecția persoanelorfizice în ceea ce privește

prelucrarea datelor cu caracterpersonal.la nivelul organizațiilor în careactivitatea este concentrată peinvenție și inovație protejareadrepturilor de proprietateintelectuală a devenit o regulăde bază ce se adoptă demanagementul organizației șieste pusă în aplicare de cătredepartamentele juridice, deconformitate, audit și riskmanagement. În mod firesc,prin politicile de conformitatese asigură obligația deconfidențialitate a informațiilordin cadrul procesului decercetare dar și de respectare adrepturilor persoanelor fizicesau al companiilor care creeazăsau sunt proprietari aianumitor programe, materiale,instrumente, produse chimiceetc. ca urmare a activitățiiintelectuale depuse sau ainvestiției realizate.Importanța protejăriidrepturilor de proprietate

intelectuală în cadrulprogramelor de conformitatese realizează în primul rândprin includerea acestor valoriale organizației în codurile deetică, de conduită etc. careguvernează și stabilescprincipalele direcții decomportament în cadrulacestora. Includerea principiilorîn codurile de conduită esteurmată de acțiuni de răspunspentru protejarea proprietățiiintelectuale - ca valoare acompaniei -- prin intermediulsistemelor de conformitate oride câte ori se constatăîncălcarea regulilor în cauză. Unrol important în aplicareaacestor principii îi revinespecialistului de conformitate,care, prin mecanismele ce îisunt puse la dispoziție în cadrulcompaniei -- regulamente,procese specifice și programede training --, trebuie să punăun accent deosebit peinformarea personalului și în

final pe realizarea laturiipreventive a activității sale.Decisivă pentru formareaculturii de protejare aproprietății intelectuale esteacțiunea de indicare clară încadrul procedurilor organizațieia posibilităților, dar în acelașitimp și a limitărilor în funcțiede care un angajat poateaccesa anumite informațiiconfidențiale, know-how etc. Înacelași sens este necesarăclasificarea în cadrulprogramelor de conformitate atipurilor de informațiiconfidențiale, precum cele dinprogramele de cercetare,strategiile de afaceri ori delansare de noi produse, fuziunicomerciale, dar și evidențiereaîn cadrul regulamentelor adrepturilor de proprietateintelectuală protejate, așa cumsunt drepturile de autor,brevetele, mărcile, indicațiilegeografice, desenele șimodelele industriale.În concluzie profilulspecialiștilor din domeniuljuridic și de conformitate dincadrul organizațiilor s-aschimbat în ultima perioadă șiprin prisma faptului căactivitățile de evaluare șidiminuare a riscurilor încălcăriidrepturilor de proprietateintelectuală au câștigat un locimportant în zona programelorde conformitate.


CoNFoRMiTaTe

Conformitatea anti-mită în afaceri:prevenirea şi combaterea mitei între partenerii de afaceri

C ând ne referim la dareasau luarea de mită, negândim în primul rând la

o interacţiune între mediulprivat (companie, cetăţean) şisectorul public (politician,funcţionar). Dar mita poate săapară doar în sectorul privat,într-un contract dintre douăcompanii private. De exemplu,şi companiile private mari faclicitaţii pentru a îşi alege diverşifurnizori. Dar, aşa cum seîntâmplă şi în sectorul public,unele licitaţii sunt aranjate şicontractele ajung la furnizoriiagreaţi de către persoanele cuputere de decizie dincompanie, contra unei mite.În 2013, Biroul Federal deInvestigaţii (FBI) din StateleUnite ale Americii a acuzat unangajat al KPMG că oferea uneipersoane fizice, în schimbulmitei, informaţii confidenţialedespre clienţii companiei.1 În2015, mai multe persoane cuputere de decizie din cadrulFederaţiei Internaţionale deFotbal (FIFA) au fost acuzate căar fi primit mită milioane dedolari pentru a acorda Rusiei,respectiv qatarului, dreptul deorganizare a Cupei Mondiale de

fotbal din 2018, respectiv2022.2 Ca urmare a acestui caz,în 2016, Elveţia şi-a schimbatlegislaţia pentru a combatemita în interiorul sectoruluiprivat.3 Astfel, este interzisăoferirea sau solicitarea deavantaje necuvenite unei/decătre o persoan(e)ă din mediulprivat pentru a efectua sau anu efectua o sarcină deserviciu. Mita în sectorul privatse sancţionează în Elveţia cuînchisoare până la 3 ani sauamendă până la 1 milion defranci elveţieni.Codul Penal din Româniapedepseşte mita în interiorulsectorul privat (art. 308:Infracţiuni de corupţie şi deserviciu comise de altepersoane4), dar, în afară dedosarul în care George Becali afost condamnat pentrumituirea în anul 2008 cu 1,7milioane de dolari a echipeiUniversitatea Cluj (cunoscut ca„Dosarul Valiza”), cazurile deacest tip trezesc mai puţininteres organelor de aplicare alegii.Una dintre cauzele interesuluiscăzut pentru aceastăinfracţiune ţine şi de confuzia

dintre mită şi stimularea/motivarea partenerului deafaceri. Pentru a avea o şansămai mare decât concurenţii,unele firmă recurg la oferireade favoruri, cadouri sau chiarbani angajaţilor companiei cucare vor să facă afaceri. Mita îninteriorul mediului privat sebazează pe şi perpetueazăacelaşi mecanisme şi moduri dea gândi, precum mita întreprivat şi public. Cu toate aceste,românii nu percep mita dinsectorul privat ca o problemă.Eurobarometrul privindcorupţia5 raportează că 16%dintre români consideră cămita este răspândită încompaniile private, comparativcu 38% dintre cetăţenii UE(media UE 27).la nivel internaţional,combaterea mitei în interiorulsectorului privat este prevăzutăde către Convenţia penalăprivind corupţia a ConsiliuluiEuropei, Decizia cadru aConsiliului Uniunii Europene2003/568/JHA privindcombaterea corupţiei însectorul privat şi de cătreConvenţia Naţiunilor Uniteprivind corupţia. În SUA, în

Marea Britanie, dar şimajoritatea statelor mari aleUE există legi care sancţioneazăcompaniile private care nuprevin mita (de exemplu,Foreign Corrupt Practices Act,UK Anti-Bribery Act).Pentru a îşi proteja în primulrând activele şi afacerile deconsecinţele mituirii angajaţilorproprii, companiile private de lanivel internaţional au dezvoltatproceduri interne şi coduri deconduită care previn şisancţionează mita.Dintr-o perspectivă maigenerală, pentru a ajutacompaniile să prevină mita atâtîn relaţie cu sectorul public, câtşi cu cel privat sauneguvernamental, în anul2016, a fost publicat standardulISO 37001 -- „Sisteme demanagement anti-mită”.Standardul conţine cerinţe şifurnizează îndrumări pentruimplementarea, menţinerea şiîmbunătăţirea unui sistem demanagement anti-mită.Elementele cheie alestandardului ISO 37001 suntangajamentul anti-mită de lavârful companiei, analizariscurilor de mită la care este

RadU NiColae, expert în politici anti-corupţie şi doctor în ştiinţe Politice, Coordonator de Programe la Centrul de Resurse Juridice

1 https://www.traceinternational.org/blog/270.2 https://www.theguardian.com/football/2015/may/27/several-top-fifa-officials-arrested.3 Bernhard lötscher şi Nino Sievi, New criminal provisions on corruption in private sector to enter into force, http://www.internationallawoffice.com/Newsletters/White-Collar-Crime/Switzerland/CMS-von-Erlach-Poncet-ltd/New-criminal-provisions-on-corruption-in-private-sector-to-enter-into-force.4 „Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-300 şi art. 304 [privind darea şi luarea de mită, traficul şi cumpararea de influenţă, n.a.] privitoare la funcţionarii publici se aplică în modcorespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul uneipersoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice. În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.”5 http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/archives/ eb_special_399_380_en.htm#397.


CoNFoRMiTaTe

expusă compania, dezvoltareade proceduri anti-mită propor -ţio nale cu riscurile identificate,instruirea periodică a anga -jaţilor, controlul şi auditarea

periodică. Având în vedere că mediul deafaceri este afectat de nivelulînalt al percepţiei corupţiei dinRomânia, companiile

responsabile pot transmite unmesaj social important alegânddezvoltarea unui sistem internde management anti-mită.Alegând să nu dea mită nici

sectorului public şi nici întreele, companiile româneşti potcontribui enorm laîmbunătăţirea climatului deintegritate din România.

Specialistul de conformitate și responsabilul cu protecția datelor

a riile de conformitate, șiimplicit responsabilitățilespecialistului de

conformitate, din aproape oriceindustrie sunt caracterizate dince în ce mai mult prin varietateascenariilor de risc deneconformitate precum și princomplexitatea măsurilor deprevenire a acelor acțiuni sauinacțiuni ce pot constituiposibile încălcări ale dispozițiilorlegale în vigoare. Asemenea ariide conformitate sunt prezenteîn materiile de prevenire ainfracțiunilor de spălare abanilor sau de finanțare aterorismului, de prevenire acorupției, a evaziunii fiscale, aconcurenței neloiale, dar și îndomenii ce țin de proprietateintelectuala sau de protecție adreptului la viața privatărespectiv a drepturilor privinddatele cu caracter personal.

Astfel, încă din anul 2016,Parlamentul European șiConsiliul Uniunii Europene auadoptat un nou regulamentgeneral în domeniul protecțieidatelor1 („Regulamentul”) dupăo reformă legislativă de maibine de 4 ani, în care unul dinprincipalele obiective a fostadaptarea legislației la progresultehnologic al zilelor noastre,când, la nivelul fiecărei entități,din domeniul privat sau public,asistăm la un procesomniprezent de colectare șiprelucrare de date cu caracterpersonal ale persoanelor fiziceîn orice activitate, fie aceasta denatură comercială sau deinteres public. RegulamentulGeneral privind protecțiadatelor nu numai că reîntăreștedrepturile persoanelor vizate,respectiv ale persoanelor fiziceale căror date sunt prelucrate,

dar si lărgește sfera obligațiiloroperatorilor de date,2 respectivale persoanelor care colecteazăși prelucrează date cu caracterpersonal, și ale împuterniciților3

acestora, asigurându-se deconformitatea activității lor cureglementările Regulamentuluiprin impunerea unor sancțiunidintre cele mai mari cunoscuteîn sistemul juridic național sau îndreptul Uniunii, de până la10.000.000 Euro, respectiv pânăla 2% din cifra anuala de afaceriglobala, sau de până la20.000.000 Euro, respectiv pânăla 4% din cifra anuală de afaceriglobală, în funcție decontravenția săvârșită, dupăcum sunt reglementate înarticolul 83 al Regulamentului.tocmai pentru a fi preveniteatât acțiunile de neconformitatecu Regulamentul General privindProtecția Datelor, dar și pentru

a fi asigurată protecțiapersoanelor fizice în ceea ceprivește modul în care secolectează și se prelucreazăulterior datelor lor personale,documentul normativ europeaninstituie obligația operatorilorde date și a împuterniciților dindomeniul public, dar și dindomeniul privat să numească unresponsabil cu protecția datelorcare să monitorizeze modul încare sunt respectate de cătreentitatea respectiva obligațiilece îi revin conformRegulamentului (articolul 37 șiurm.). În domeniul public,obligația de numire aresponsabilului cu protecțiadatelor revine fiecărei instituțiipublice, excepție făcândinstanțele de judecata. Îndomeniul privat, persoanelejuridice urmează să îșidesemneze un responsabil cu

MaRia MaXiM, Partener wolf Theiss și Coordonator practica de TMT (Tehnologie, Media, Telecom), Compliance și Protecția datelor cu Caracter Personal.

1 Regulamentul General privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei95/46/CE publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. l 119/1 din 4.5.2016.2 Potrivit articolului 4, alineat 1, punctul (7) din Regulamentul General privind protecția datelor, prin „operator” se înțelege „persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția saualt organism care, singur sau împreună cu altele, stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; atunci când scopurile și mijloacele prelucrării sunt stabiliteprin dreptul Uniunii sau dreptul intern, operatorul sau criteriile specifice pentru desemnarea acestuia pot fi prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern”.3 Potrivit articolului 4, alineat 1, punctul (8) din Regulamentul General privind protecția datelor, prin „persoană împuternicită de operator” se înțelege „persoana fizică sau juridică,autoritatea publică, agenția sau alt organism care prelucrează datele cu caracter personal în numele operatorului”.


CoNFoRMiTaTe

protecția datelor în cazul în careactivitățile principale aleacestora „constau în operațiunide prelucrare care, prin natura,domeniul de aplicare și/sauscopurile lor, necesită omonitorizare periodică șisistematică a persoanelor vizatepe scară largă”4 sau în situațiaîn care acestea prelucrează „pescară largă categorii speciale dedate”5, cum ar fi date privindsănătatea, date genetice, datebiometrice, date referitoare laoriginea rasială sau etnică, laopiniile politice, privindconfesiunea religioasă sauconvingerile filozofice alepersoanelor vizate, respectivapartenența acestora lasindicate, sau date privindsăvârșirea de infracțiuni saureferitoare la condamnărilepenale (articolul 37 alineat (1),literele (b) si (c)).Persoana desemnată de cătreoperator să îndeplineascăfuncția de responsabil cuprotecția datelor trebuie să fieindependentă, trebuie să„răspundă direct în fața celuimai înalt nivel al conduceriioperatorului sau persoaneiîmputernicite de operator”,6 lafel ca si managerul deconformitate.7 Responsabilul cuprotecția datelor poate dețineîn principiu și o altă funcție încadrul operatorului,8 dar acestava deveni de cele mai multe oriincompatibil cu cea amanagerului de conformitateprin prisma atribuțiilor pe careaceste doua funcții le presupun.

Astfel, responsabilul cuprotecția datelor trebuie săconsilieze departamentele dincadrul operatorului sau alpersoanei împuternicite în cauzăsau să monitorizeze activitățilede prelucrare a datelor cucaracter personal realizate decătre aceștia, putându-se găsiîntr-o situație de potențialconflict de interese față defaptul că specialistul deconformitate, nu de puține ori,este responsabilul principalpentru desfășurarea unoractivități care implică prelucrarede date cu caracter personal,cum ar fi de exemplu procesulde evaluare a integrității în cazulintermediarilor, agenților saualtor furnizori aioperatorului/împuternicitului,respectiv procesul decunoaștere a clientelei în cadrulexercițiului de prevenire ainfracțiunilor de spălare abanilor sau de finanțare aterorismului. A nu se înțelegefaptul că responsabilul cuprotecția datelor va ficompatibil cu celelalte funcțiidin cadrul unui operator dedate, ci din contră, mai alesdacă avem în vedere funcțiiprecum șeful departamentuluijuridic, al departamentului de Itsau al altor departamenteoperaționale. Pentru claritate,funcția de conformitate, la fel cași funcția de securitate sau desecuritate informatică seregăsesc într-o anume măsurăcompatibile din prismaobiectivelor și rolului lor direct

de asigurare a securitățiibunurilor mobile, imobile,corporale sau incorporale aleoperatorului, respectiv deprevenire a măsurilor deneconformitate, fiind cel maipuțin implicate din prismarealizării sau implicării directe aoperațiunilor de afaceri, deexemplu a unei societățicomerciale.Pe de alta parte, responsabilulcu protecția datelor trebuie sacoopereze cu aceste persoanecare ocupă aceste funcții demonitorizare, iar din prismaspecialistului de conformitate,cu atât mai mult, acesta dinurma având responsabilitateamonitorizării activităților cu riscde conformitate la nivelulcompaniei sau instituției,inclusiv în materie de protecțieși securitate a datelor cucaracter personal. În acest sens,este recomandabil ca în cadrulexercițiului anual de evaluare ariscurilor, managerul deconformitate să adauge acestrisc în analiza realizată și săidentifice împreună curesponsabilul de protecțiadatelor scenariile de riscaplicabile în sectorul deactivitate al operatorului dedate/împuternicitului acestuia.Măsurile pe care le potrecomanda împreună, sauseparat,9 spre a fi luate la nivelulentității, trebuie mai departediscutate cu departamenteleoperaționale din cadrulcompaniei, respectiv aleinstituției publice, și prezentate

în cele din urma conduceriiexecutive a acestora pentrudecizie finală și implementare.În situația existenței uneisuspiciuni de încălcare aconformității în domeniulprotecției datelor, respectiv aunui incident de securitate careaduce un risc asupra protecțieidatelor, incidentul trebuienotificat autorității desupraveghere competente10 în72 de ore de la data la care s-aluat la cunoștința de săvârșireasa. În aceste 72 de ore esteimperios necesar caresponsabilul de protecțiadatelor si managerul deconformitate, împreuna cucelelalte persoane responsabiledin cadruloperatorului/împuternicitului săcolaboreze pentru identificareacât mai exactă a circumstanțelorîn care incidentul a apărut,precum și pentru stabilirea câtmai promptă a măsurilor dediminuare a riscurilor asupraprotecției datelor personale și apersoanelor vizate, care pot fidintre cele mai diverse (furt deidentitate, defăimare, accesneautorizat la date ce potconstitui secret profesional,etc.).Să nu omitem, de asemenea, sămenționăm obligația ce revineoperatorului de date șiîmputernicitului de aimplementa programe deformare profesională și deconformitate în domeniulprotecției datelor, ce pot firealizate fie direct de către cei

4 Articolul 37 alineat (1) din Regulamentul General privind protecția datelor.5 Ibidem.6 Articolul 38, alineat (3) din Regulamentul General privind protecția datelor.7 A se vedea, de exemplu, ISO Standard 37001 privind sistemul de management anti-corupție.8 Grupul de lucru privind Protecția Datelor Articolul 29, Ghidul privind responsabilul cu protecția datelor, disponibil lawww.dataprotection.ro/index.jsp?page=Responsabilul_cu_protectia_datelor...en, ultima data accesata în 3.12.2017.9 De exemplu, în cadrul exercițiului de evaluare a impactului asupra protecției datelor, o activitate separate de evaluarea riscurilor de conformitate, responsabilul cu protecția datelor vaconsilia, în mod independent și separat, operatorul de date, conform articolului 35 alineat (2) din Regulamentul General privind protecția datelor.10 Autoritatea Nationala privind Supravegherea Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal.


CoNFoRMiTaTe

doi actori, fie printr-un furnizorextern specializat. Indiferent deopțiunea selectată, atâtmanagerul de conformitate câtși responsabilul de protecțiadatelor vor contribui laîmbogățirea conținutului unuiasemenea program de trainingprin adăugarea acelorcircumstanțe specifice activității

angajatorului lor, care fac caacesta să fie un program aplicatla nevoile de ordin practic alesalariaților operatorului șiîmputernicitului lor. Contribuțiaacestora este una foartevaloroasa ce va face diferențadin perspectiva modului decomunicare a mesajului și deînțelegere teoretică, dar și

practică a acestuia.Acestea sunt doar o parte dintrenoile atribuții ce privesc aria deconformitate cu reglementărileprivind protecția datelor cepoate fi identificată la nivelulunei entități, persoana juridică.Atribuțiile sunt în mod evidentîntr-o continuă creștere, datăfiind complexitatea riscurilor

aduse asupra drepturilorpersoanelor vizate prin naturaactivităților operatorilor de dateși a persoanelor împuternicitece implică din ce în ce mai multfolosirea unei tehnologiiavangardiste, în continuaschimbare, într-un context deglobalizare economica șiculturală fără precedent.

Respectarea drepturilor omului -o nouă zonă de competență pentrudepartamentele de etică și Conformitate

S clavia nu este un fenomencare să aparțină trecutuluiîndepărtat. Sclavia de care

aflăm din cărțile de istoriedespre Antichitate sau cea dinfilmele despre comerțul cucolonial cu oameni, care acontinuat la scară largă până însecolul al XIX-lea, nu a dispărutniciodată cu adevărat. Ceea cese întâmplă zilele acestea înlibia1 ar trebui să ne pună pegânduri și să ne determine săacționăm la nivel politic pentrua reuși salvarea migranților caresunt vânduți în piețe precumniște fructe sau lampadare. Cutoții am aflat de asemeneacazuri de încălcări abominabile

ale drepturilor fundamentale aleomului grație unor organizațiinon-guvernamentaleinternaționale sau ProiectulFreedom al celor de la CNN, deexemplu,2 și-a propus să aducăîn fața publicului larg cazuriconcrete de sclavie modernă însperanța că, prin acțiunicolective, acest fenomen vaputea fi oprit odată pentrutotdeauna.Însă cazurile de sclavie modernăsunt mult mai diverse și maiperverse în natura lor decâtceea ce se întâmplă în libia saupe actualele rute de migrațiedinspre Asia înspre Europa. Deexemplu, India este încă

afectată de sistemul de caste,iar persoane care provin dincastele inferioare sunt adeseoricaptive unui sistem feudal deexploatare pe câmpurile debumbac ori alte culturi sau înclădiri care impropriu se numescfabrici. Cu siguranță ne amintimde acuzațiile aduse la adresaWalmart cu privire la sursa unorcarpete vândute de gigantulamerican și sclavia copiilor înindustria textilă din India.3 Saude cele îndreptate împotrivacompaniei Nike încă din anii ’70și conform cărora produsele salear fi realizate în așa-numite„sweatshops” din Asia (cuprecădere China), unde angajații

sunt abuzați fizic și verbal,lucrează un număr de ore foartemare, sunt privați de drepturiminimale cum ar fi accesul laservicii medicale, libertatea demișcare, timpul de repausș.a.m.d.4

În contextul acestor acuzații,răspunsul imediat al mediului deafaceri a constat în dezvoltareaunor standarde internaționale șia unor sisteme de auditare caresă asigure companiile căfurnizorii lor nu încalcădrepturile fundamentale aleomului. Social Accountability8000 (SA8000), Initiative ClauseSociale (ICS) și Sedex MembersEthical Trade Audit (SMETA) sunt

dr. CRiSTiaN dUCU, expert în etică, Conformitate și Sustenabilitate, director general al Centre for advanced Research in Management and applied ethics și Președinte al european ethics &Compliance association

1 http://time.com/5042560/libya-slave-trade/.2 http://edition.cnn.com/specials/world/freedom-project.3 A se vedea raportul din 2012 al Departamentului de Muncă al Statelor Unite cu privire la prevalența sclaviei minorilor în industria de carpete din India, Pakistan si Nepal sau multiplelerelatări din presa internațională cu privire la modul în care sunt tratați muncitorii în anumite industrii în varii țări din Asia:https://www.dol.gov/ilab/iclre/Downloads/Research/Report/PC_India_Report.pdf, https://www.theguardian.com/world/2012/nov/25/india-clothing-workers-slave-wages,http://www.huffingtonpost.ca/2015/12/14/slavery-child-labour-walmart-red-lobster_n_8804980.html.4 https://web.stanford.edu/class/e297c/trade_environment/wheeling/hnike.html


CoNFoRMiTaTe

doar trei astfel de standardecare vizează în mod particularrespectarea drepturilor angajațilorîn materia fundamentală aDrepturilor Omului și în cea aDreptului Muncii, pe lângăchestiuni de protecția mediului,anti-corupție, impact social asupracomunităților dependente deorganizația auditată etc.Din varii motive, standardelerespective, bazate pe o aderarevoluntară la principiile lor, chiardacă aceste principii sunt înmarea lor majoritate prezenteîn convențiile OrganizațieiInternaționale a Muncii (IlO) șiîn legislațiile naționale, nu aureușit să pună capăt practicilorcorozive din mediul de afaceri.Din altă perspectivă, a existatpermanent o dispută în ceea ceprivește coordonarea obligațieide conformare chiar la nivelorganizațional întrucât aria deacoperire, fiind mai largă (adicăincluzând protecția mediului,anti-corupția etc.), a fost și esteadeseori privită ca făcând partemai degrabă din zona decompetență a departamentelorde (Comunicare și)Responsabilitate Socială. Caatare, conformarea propriu-zisăcu astfel de standarde s-a aflatîntr-un permanent „ping-pong”între responsabilul de (etică și)conformitate și specialistul înresponsabilitate socială,diluându-se în felul acestaimportanța problematiciidrepturilor omului însăși. Absența unor schimbări vizibilela nivelul practicilor de businessși pervazivitatea unor astfel de

practici în economia globală, cujurisdicții și culturi dintre celemai diverse,5 au condus la opresiune socială și mediaticăuriașă în ultimii ani, care a cerutca mediul de afaceri să treacăde la o conformare voluntară launa obligatorie prinintroducerea unei legislațiispecifice. Marea Britanie este,din acest punct de vedere, unexemplu de urmat căci în 2015 aintrodus o lege care adreseazăîn mod specific acest subiect șinu doar în formele amintite maisus. Așa-numita Lege privindsclavia modernă (UK ModernSlavery Act 2015),6 prin partea a6-a, „transparență în lanțul deproducție etc.”, instituie pentruanumite categorii de organizațiiobligații clare de raportareanuală referitoare la sclavie șitraficul de persoane (art. 54,alin. 1), dar și de informarepublică (transparență) cu privirela ceea ce se raportează (ibid.,alin 7). Asta după ce în prealabilincriminează sclavia,constrângerea, munca forțatăsau obligatorie, traficul șiexploatarea de ființe umane.Înaintea Marii Britanii, StateleUnite ale Americii avea dejaSecțiunea 1502 din Dodd FrankWall Street Reform and ConsumerProtection Act (2010),7 care sereferă la mineralele proveninddin zone de conflict (e.g.,„diamantele însângerate”), darși California Transparency inSupply Chains Act (2010),8 cuobligații de prevenire, deinformare și de transparențăprivind incidentele specifice

drepturilor omului în contexteconomic pe tot lanțul deproducție, cu responsabilități lanivel managerial șiorganizațional.Un alt exemplu în același senseste reprezentat de adoptareade către Parlamentul Olandezpe 7 februarie 2017 a Legiiprivind obligația de prevenire amuncii minorilor (Wet ZorgplichtKinderarbeid). Acest actnormativ vine la pachet și cusancțiuni pentru companiilecare nu se conformeazăobligațiilor instituite prin lege,dar, spre deosebire de cazulMarii Britanii, nu va exista oautoritate care să urmărească înmod activ implementarea legii,ci se va acționa doar în bazaunor sesizări. Franța se numărăși ea printre puținele țări careau dezvoltat o legislațiespecifică ce adresează sclaviamodernă. Deși legea nr. 2017-399 din 27 martie 20179 privind„datoria privind prevenția”(devoire de vigilence, duty ofcare) este mai îngustă printipologia companiilor caretrebuie să respecte prevederilelegale, ea este mai drasticădecât legislația britanică sauolandeză prin dimensiuneasancțiunilor financiare.la toate aceste schimbări alecadrului legal trebuie săadăugăm un alt filon al discuțieidespre responsabilitățilespecialistului în conformitate înmateria drepturilor omului.Acest nou filon ale legătură cuinițiativele privind responsa -bilitatea organizațiilor pentru

toate tipurile de impact pe careacestea le au. Fie că vorbim destandarde privind sustena bilita -tea -- Global Reporting Initiative,UN Global Compact --, fie că nereferim la SustainableDevelopment Goals, toateacestea au împins mai departeideea respectării drepturiloromului în sectorul economic înparticular și militează deschisîmpotriva sclaviei moderne.Prin urmare, evoluțiareglementărilor juridice și non-juridice a făcut ca specialistul înconformitate să își îndrepteatenția din ce în ce mai multînspre subiecte care nu se aflauinițial în aria sa de interes. Decele mai multe ori, condițiile demuncă și respectareadrepturilor angajaților erauasigurate de departamentele deresurse umane. Specializareaconstantă a subiectului șinevoia unei urmăririconsecvente a riscurilorasociate fenomenului sclavieimoderne au condus, credemnoi, la extinderea ariei deresponsabilitate a specialistuluiîn conformitate. Chiar mai multde atât, a preluat din aria deresponsabilitate a specialistuluiîn responsabilitatesocială/sustenabilitate parteacea mai dificilă -- respectareadrepturile omului în lanțul deproducție --, așa cumspecialiștii în protecția mediuluiau văduvit în cazul anumitorcompanii mari specialiștii înresponsabilitate socială/sustenabilitate de con for mitateape teme de mediu.

5 trebuie reținut totuși că, adeseori, ceea ce în mod obișnuit reprezintă pentru europeni o formă de sclavie nu este privită în mod similar în alte contexte sociale, politice și economice. Celmai bun exemplu este cel al muncii efectuate de minori alături de toți membrii familiei în lagune din sudul Asiei, la strângerea algelor destinate industriei alimentare. Ceea ce pentru noipare a fi o încălcare a drepturilor fundamentale ale copilului, în funcție de context, acestea să fie de fapt o formă de participare la viața comunitară, unde munca nu este nici forțată, niciexploatată. Ca atare, orice discuție pe astfel de subiecte trebuie să fie extrem de bine nuanțată. 6 https://services.parliament.uk/bills/2014-15/modernslavery.html.7 https://www.congress.gov/bill/111th-congress/house-bill/4173/text.8 https://leginfo.legislature.ca.gov/faces/billNavClient.xhtml?bill_id=200920100SB657.9 https://www.legifrance.gouv.fr/eli/loi/2017/3/27/2017-399/jo/texte.


eVeNiMeNT

Palatul Camerei deComerț și IndustrieBucurești a găzduit joi,

23 noiembrie 2017, galaladY lawYeR, ediția a IV-a,eveniment organizat pentrua răsplăti și promovatenacitatea, valoarea și

eficiența doamnelor avocatdin țara noastră.Partenerii Galei au fostCamera de Comerț șiIndustrie București, CECBank, Clinica zEttA,Impatiens, Magiun de prunetopoloveni, Editura Integral,

termene.ro, Face PR & NEWSși Magazin Robe.

criteriile după care s-aurealizat nominalizările:Experienţa în piaţă; Opiniile şi recomandărileclienţilor şi ale confraţilor;

Rezultatele înregistrate în2017; Brandul societăţii; Stilul de leadership; Activitatea academică; Complexitatea dosarelorîn care au fost implicatepersoanele nominalizate;

gala ladY lawYeR, ediția a iV-a


eVeNiMeNT

Apariţia în presa despecialitate românească şi îndirectoarele internaţionalede profil.

Juriul a fost format din IancuGuda, Director Coface șiPreședintele Asociației

Analiștilor Financiar-Bancaridin România, Cristian Pârvan,Președinte, PIAROM(Patronatul InvestitorilorAutohtoni) și Mihai Acsinte,Director Juridic, GroupRenault România.În deschiderea

evenimentului, prof. univ. dr.ing. Sorin Dimitriu,președintele Camerei deComerț și Industrie aMunicipiului București, asubliniat importanța pro movării, în toatedomeniile, a unei

elite autentice, capabile săconstruiască durabil.

De asemenea, președinteleCCIB a vorbit invitațilordespre recenta înființare aCurții de Arbitraj de pe lângăCamera bucureșteană.

soRin dimitRiu, președinte ccib

oVidiu constantinescu, manager face pR & news

cRistian pâRVan, președinte, piaRom


eVeNiMeNT

liSTa PReMiiloR:

premiul pentru start-up SIMONA PIRtEA, Founding Partner, Partners at law

premiul pentru excelență înantreprenoriat DANA GRUIA DUFAUt, Managing Partner, Cabinet de Avocat Gruia Dufaut

premiul pentru excelență în management MIHAElA BONDOC, Managing Partner, Bondoc și Asociații

premiul aniversar - 15 ani de excelență în avocaturăPachiu & Asociații

Secțiunea instituții

premiul pentru contribuția ladezvoltarea relațiilorcomerciale și politicebilaterale ale României AlINA OROSAN,Director General,Departamentul AfaceriJuridice, Ministerul AfacerilorExterne

premiul pentru inițierea unormodificări esențiale ale unorlegi importante pentrudezvoltarea mediului de afaceriCRIStINA tRăIlă, Deputat, membru al ComisieiJuridice

dana gRuia dufaut,managing partner, cabinet de avocat gruia dufaut

simona piRtea, founding partner, partners at law

echipa budușan și asociații

diana-iulia olac, avocat asociat, “olac, becheanu” sca

alexandRa păduRaRiu, head of legal & compliance department, samsung electronics România

alina oRosan, director general, departamentul afaceri juridice, ministerul afacerilor externe


eVeNiMeNT

Secțiunea directori Juridici din companii

AlEXANDRA PăDURARIU, Head of legal & ComplianceDepartment, SamsungElectronics România

Secțiunea directori Juridici din bănci

MIRElA IOVU, Vicepreședinte, CEC Bank

Secțiunea avocații marilor orase

lUIzA BUDUșAN, Managing Partner, Budușan și Asociații

Secțiunea arii de expertiză

categoria fuziuni și achiziții lOREDANA VAN DE WAARt,Partener și coordonator alDepartamentului deConsultanţă, Cabinet de AvocatGruia Dufaut

categoria dreptul familiei DIANA-IUlIA OlAC, Avocat Asociat, “OlAC, BECHEANU” SCA

categoria proprietate industrială IRINA AlBUșEl, Managing Partner, Albușel law Office

categoria proprietate intelectualăElENA GRECU, Managing Partner, Grecu și Asociații

alina cobuz, managing partner, cobuz și asociații

lucia cheRecheș, managing partner, cherecheș & cherecheș

oana albota, avocat partener, albota law firm

luisiana dobRinescu, avocat partener, dobrinescu dobrev

maRia dobRe, avocat partener si membru fondator, magda Volonciu și asociații

VaRinia Radu, avocat partener, cms cameron mcKenna

loRedana Van de waaRt, partener și coordonator al departamentului de

consultanţă, cabinet de avocat gruia dufaut


eVeNiMeNT

categoria Restituirea proprietățilorlUCIA CHERECHEș, Managing Partner, Cherecheș & Cherecheș

categoria insolvență şi RestructurareNICOlEtA MUNtEANU, Avocat Partener, Borza șiAsociații

categoria dreptul muncii MARIA DOBRE, Avocat Partener si membrufondator, Magda Volonciu șiAsociații

categoria taxe și fiscalitate lUISIANA DOBRINESCU, Avocat Partener, Dobrinescu Dobrev

categoria Real estate OANA AlBOtA, Avocat Partener, Albota law Firm

categoria ppp / achiziții publice /infrastructură AlINA BIlAN, Avocat Partener, ONV law

categoria dreptul penal al afacerilorMAGDAlENA ROIBU, Avocat Senior, Schoenherr șiAsociații

categoria drepturile omului / cedoCORINA POPESCU, Avocat Partener, Cabinet deAvocat Corina Roxana Popescu

alina bilan,avocat partener, onV law

luiza budușan, managing partner, budușan și asociații

andReea constantin, manager general al clinicii zetta

diana musliu, managing partner, musliu & asociații

iuliana ioRga,director adjunct,

direcția juridică, cec bank

iRina albușel, managing partner, albușel law office

categoria litigii ANDREIA OANA DUMItRESCU,Avocat Partener, Dragne și Asociații

categoria arbitraj comercial AlINA COBUz, ManagingPartner, Cobuz și Asociații

categoria dreptul concurenței DIANA MUSlIU, Managing Partner, Musliu & Asociații

categoria financiar-bancar ANDREEA ŞIŞMAN, Counsel, Clifford Chance Badea

categoria piața de capitalNARCISA OPREA, Avocat partener, Schoenherr și Asociații

categoria energie și resurse naturale VARINIA RADU, Avocat Partener, CMS Cameron McKenna

sorina Viziru


eVeNiMeNT

Tombolă cu premii

În cadrul Galei lady lawyer a avutloc și o tombolă. adrian dragomir(foto), Director General al site-uluitermene.ro a oferit douăabonamente, Magazine Robe aoferit trei robe premium, iar FacePR & NEWS va oferi unei societățide avocatură servicii de PRintegrate, timp de o lună.

echipa dobrinescu dobrev

echipa clinicii zetta

echipa elsa bucurești și mircea fica, senior editor, legal magazin

eFI Garant este pionier algaranțiior non bancareîn românia www.legalmagazin.ro

Ediția a XVII-a Decembrie 2017

director GenerAl,efi GArAnt GrouP ifn sA

GheorGheMAnole

AdresA: strAdA Andrei MureșAnu 21, etAj 1, sector 1, Bucureștitelefon: +40.723.323.541

e-MAil: [email protected]

Știm, mai bine decât oricine, problemele cu care vă confruntați atunci când sunteți implicați într-o chestiune denatură penală.

Dar știm, de asemenea foarte bine, cum să gestionăm o astfel de problemă pentru și în interesul dumneavoastră.

În ultimii 10 ani am acumulat abilități practice de neegalat, dobândite în cadrul unora dintre cele mai crâncenedispute judiciare și investigații penale, la cel mai înalt nivel profesional, dovedind că întreaga noastră implicare,dublată de o excelentă cunoaștere a legii, sunt cele mai puternice resurse ale clienților noștri în lupta împotrivanedreptății sau a infracționalității.

Apărăm trecutul, modelăm viitorul

Vă protejăm afacerile, familia, viața, pe dumneavoastra!

lMisșlMi PGrsoilegalmagazin.ro/revista_tiparita/LM17.pdf · 2017-12-20 · nebancare în România...

Documents

Transcript of lMisșlMi PGrsoilegalmagazin.ro/revista_tiparita/LM17.pdf · 2017-12-20 · nebancare în România...