ă,Au,A -.,z-,,,,AA --Av,,:-wA -,-A...

avem toate ingredientele

pentru un viitor benefic

sistemului bancar din România

www.legalmagazin.ro

Ediția a XIV-a iunie-iulie 2017

Preşedinte-Director General, CEC BankPreşedinte de Onoare, Asociația Română a Băncilor

Radu GRaţian GheţeaInterviu cu

21 septembrieMediul de afaceri sub lupaConsiliului Concurenței

28 septembrieReindustrializarea României

5 octombrieData Protection, ediția a II-a

10 octombrieRecuperarea creanțelor

12 octombrieForumul de Mediu, ediția a II-a

19 octombrieViitorul Arbitrajului Comercial,Ediția a II-a

26 octombrieSchemele de ajutor de stat în perioada 2014-2020, Ediția a III-a

2 noiembrie Excelență în medicină și farmacie

9 noiembrieImpactul fiscalității asupramediului de afaceri, ediția a VIII-a + Gala Tax & Acounting Review

16 noiembrieForumul Dreptului Muncii, Ediția V-a

21 noiembrieFinanțarea companiilor românești;Bani pentru afaceri

23 noiembrieGala Lady Lawyer, ediția a IV-a

7 decembrie Back in business versus purgatoriulfalimentului, ediția a VII-a

PenTRu PaRTeneRiaTe și înSCRieRiMircea Fica, Senior editor, Legal Magazin; Tel: 0732.903.216; [email protected] Biga, Sales Manager, Legal Magazin; Tel: 0736.366.192; [email protected]

Calendar conferinţe Legal MagazinSemestrul al ii-lea, 2017

2017abonament 1 an (11 reviste) în format tipărit: 300 lei

(trei sute de lei) /abonament.Frecvență Legal Magazin: 8 ediții/anFrecvență ediție specială Lady Lawyer: 2/anFrecvență ediție specială Tax and accounting Review: 1/anTransport gratuit în RomâniaBonus - un articol / interviu pe www.legalmagazin.ro

sau o invitație la una dintre conferințele organizate de Legal Magazin

Oferta este valabilă până la data de 31 iulie 2017.

pentru perioada 1 iulie 2017 - 30 iunie 2018

Le mulțumim celor care s-au abonat deja!

aBOnaMenT LeGaL MaGaZin

COmAnDA sE fACE:1. prin email: la adresa [email protected], [email protected]. prin telefon: la numărul 0736.366.192Persoană de contact: Roxana Biga , Sales Manager3. Plata se efectuează integral după emiterea facturiifiscale, către InfATIGABIL sRL, CUI: 37722044,Număr de înregistrare la Registrul Comerțului – Nr.J40 / 8703/ 2017, în contul RO95INGB 0000 99990692 5583 deschis la ING Bank, Ag. Nerva Traian

1IUNIE-IULIE 2017 ediŢia a XiV-awww.LeGaLmaGaziN.ro LEGAL MAGAZIN

editoriaL

Legal magazin a participat la european Newspaper congress

Viena a găzduit între 21 și 23mai cea de-a 18-a ediție aCongresului European al

Ziarelor, o manifestare la care auparticipat peste 500 de experțimedia din statele Uniunii Europene,dar și din republicile caucaziene,SUA, Canada și alte țări. Au fostdouă zile intense, cu 38 de speakericare au abordat peste 20 de temela ordinea zilei.

Partenerii evenimentului au fostJTI, OMV și Primăria orașului Viena.În deschiderea EuropeanNewspaper Congress a vorbitCancelarul Austriei, Christian Kern.Congresul a prilejuit un interesant

și util schimb de experiență întrereprezentanți de marcă ai preseiscrise, aflată într-un moment încare trebuie să se reinventezepentru a face față concurenței altorgenuri publicistice aflate înexpansiune.România a fost reprezentată laactuala ediție de jurnaliștii OctavianAndronic (Agenția AMOS NEWS),Daniel Apostol (Economistul),Mircea Fica (Legal Magazin),Gerhald Ernst (Realitatea TV) șiFlorin Cepraga, fondatorulplatformei Vecinul.net.

Daniel Apostol a prezentat ointeresantă evoluție a presei scrise

din România, având ca studiu decaz publicația Economistul, care s-alansat în 29 iunie 1990, când era unziar cotidian. Economistul esteacum o publicație lunară foarteapreciată.

De remarcat faptul că Vecinul.net aprimit Premiul de Excelență lacategoria „News Pages / Elections”pentru subiectul Brexit, cândbritanicii au decis să iasă dinUniunea Europeană. La aceeașicategorie, alături de ziarul dinRomânia, au primit premii ziareconsacrate precum Bild dinGermania, dar și alte publicațiicunoscute din Europa.

de mircea fica, Senior editor, Legal magazinmanaging Partner, Legal magazinmedia Grup

2 ediŢia a XiV-a IUNIE-IULIE 2017LEGAL MAGAZIN www.LeGaLmaGaziN.ro

Sumar

Publicație editată de LeGaL maGaziN media GruP

redacțiaMirCea fiCa, Senior Editor

[email protected] junCu, Editor

[email protected] viziru, Editor

[email protected]

PubLicitateroxana biga, Sales Manager

[email protected]

dtP CarMen CostesCu

[email protected]

ADRESA REDACțIEICCIR Business Center, Bd-ul Octavian

Goga nr.2 sect. 3, Bucureștiwww.legalmagazin.ro

Copyright: Legal magazin media Grup

Este inter zi să, con form legii, repro du ce reainte gra lă sau parția lă – pe orice cale –

a con ți nu tu lui revis tei, fără acor dul scris al con du ce rii redac ]iei și al auto ri lor, care de]indrep tu ri le de copie re. Aparți ne cola bo ra to ri lor,

în exclu si vi ta te, res pon sa bi li ta tea pri vinddate le și con si de rați i le din tex te le pe care le

semnea ză. Opi ni i le lor nu repre zin tă ins ti tu ți i le și/sau fir me le cu care aceș tia au

orice fel de rela ții con trac tua le.

ISSN 2343 – 7375Tiparul: MASTER PRINT

6/10 iNterViuL ediŢieiavem toate ingredientelepentru un viitor benefic sistemului bancar din românia

interviu cu

radu GraŢiaN GheŢea, Preşedinte-director general, CeC bankPreşedinte de onoare, asociația română a băncilor

3 LeGaL maGaziN9 eVeNimeNtPriMăriiLe din țară au nerezoLvate Miide Cereri de retroCedare a iMobiLeLor.CirCa 30.000 de Cazuri și-ar Putea găsi soLuționare în instanță

19 buSiNeSS NewS

10/18iNStituŢii

10 onrC a fostdeseMnat Ca fiind Cea MaitransParentăinstituție din roMânia INTERVIU CU VALENTINABURDESCU, DIRECTOR GENERAL,ONRC

18 dinaMiCa trafiCuLuide Persoane iMPune adeseaModifiCări LegisLative şiProCeduraLeINTERVIU CU MAxIMILIANNICOLAE, COMISAR-şEF DEPOLIţIE, ÎMPUTERNICITDIRECTOR, ANITP

Ediția a xIV-a iunie-iulie 2017

20/27mediuL de afaceri

20 aM Creatthink!LegaL,

un Produs inovativîn segMentuL

ManageMentuLuiLegisLativ

INTERVIU CU GABRIELA FISTIS,DIRECTOR ExECUTIV,

DENKSTATT ROMâNIA

22 sunteMaLternativa La PLățiLe

statuLui PentruPunCteLe anrP, nu

substitutuL LorINTERVIU CU OVIDIU FER,

REPREZENTANT ALPhA QUEST

24 www.deseuria-MbaLaje.ro este o

PLatforMă onLine detranzaCționare a

deșeuriLor deaMbaLaje

INTERVIU CU ADELA LAZăR,FOUNDER,

WWW.DESEURIAMBALAJE.RO

26 aCtivitatea deCoLeCtare a

CreanțeLor este oContinuare a

CredităriiINTERVIU CU DIMANA VLAEVA,

DIRECTOR GENERAL, DEBTCOLLECTION AGENCy

28/32eVeNimeNt

28 LegaL Magazin a organizat gaLaProPrietățiiindustriaLe

30 LegaL Magazin a PreMiat eLitaProfesiiLor LiberaLe

32CuM ne ProtejăMde CriMinaLitateaCibernetiCă?

Reff & Asociații, societatea deavocați reprezentând DeloitteLegal în România, anunțăpreluarea de către irinadimitriu (foto), partenerasociat, a rolului decoordonator al practicii de realestate, ca urmare a plecăriipartenerului Robert Ioniță,care devine director juridic alNEPI. În noile saleresponsabilități de leadership,Irina va fi sprijinităîndeaproape de AlexandruReff, partener fondator cuimplicare semnifica tivă în

practica imobiliară a firmei. “Îi sunt foarte recunoscător luiRobert pen tru contribuțiaremarcabilă adusă practicii dereal estate și, în general,societății noastre de avocați, înopt ani de activitate la cel maiînalt nivel. Robert este unavocat excepțional și s-amanifestat întotdeauna ca uncoleg exemplar, bucurându-sede admirația mea și deaprecierea întregii echipe.Doresc să îi urez mult succes înrolul foarte important pe careși-l asumă la NEPI, pe care am

avut privilegiul sa îi asistăm îndecada scursă de la înființarealor. Sunt încredințat că își vaîndeplini și această

responsabilitate cu distincție”,a spus Alexandru Reff. Reff & Asociații esterecunoscută de către publicațiiinternaționale prestigioase,fiind clasată anul acesta înprimul eșalon în aria dreptuluiimobiliar și construcții, pe careclienții o apreciază pentru“experiența, pragmatismul șiabordarea în favoareatranzacției”, potrivit Legal 500.Tot anul acesta, societatea aprimit premiul “Firma deavocatură a anului” la Gala CIJ2016.

PeLifiLiP o cooPteazăPe Laura GriGore

îN Poziția de SeNior aSSociate

Cu o experiență de peste 10 ani în domeniul avocaturiide consultanță, Laura grigore (foto) se alătură

echipei PeliFilip în cadrul practicii de drept comercial,consolidând aria de Risk & Compliance Services.

„Venirea Laurei este în acord cu politica noastră dea avea în Departamentul Comercial echipe

interdisciplinare de avocați pe toate gradele desenioritate. În perioada următoare Laura se va

alătura echipei de 6 avocațiimplicați în asistarea

companiilor pentru imple -mentarea GDPR (Regulamentul

European de Protecție aDatelor cu Caracter

Personal) și va asiguracoordonarea practicii de

dreptul mediului în misiuneaei de a sprijini clienții a căror

activitate presupune ocomponentă sensibilă demediu sau răspunderi în

această zona”, spune IoanDumitrașcu, partener

PeliFilip și head of Commercial Department.„Integrarea mea în echipa PeliFilip reprezintă un

pas natural în dezvoltarea carierei mele pe maideparte alături de consolidarea unor practici de

nișă. Pun în slujba clienţilor şi proiectelor lorvalorile profesionale și umane care mă inspira în

practicarea acestei profesii cu pasiune șicreativitate”, mărturisește Laura.

iam eVideNțiazăcaLitățiLe ViLau | aSSociateS îN ProPrietateiNteLectuaLă

Revista IAM (Intellectual Asset Mana -gement) cu sediul la Londra a eviden -țiat calitățile societății de avocaturăVILAU | ASSOCIATES în proprietateintelectuală.„Societatea de avocatură VILAU |ASSOCIATES se bucură de succes încăde la înființarea sa, în anul 2014. Ea și-a construit un renume la nivel mon -dial, prin numeroase contracte înche -iate cu clienți din toate colțurile lumii. Nivelul serviciilor acestei case deavocatură este unul de un profesio -nalism ridicat, pentru că lucrează ală -turi de oameni cu un simț antre pre -norial uimitor, care înţeleg foarte binemodul de punere în practică al legilor. Pe fondul unui climat concurenţial, cunumeroase provocări la nivel de drept,echipa de avocați VILAU | ASSOCIATESgăsește soluţii rapide şi eficiente”,precizează iam.media.com.

dragoş vilău (foto) este caracterizatde aceeaşi platformă online ca fiindun profesionist “care înţelege cuuşurinţă perspectiva clienţilor, iar spredeose bire de ceilalţi avocaţi, găseştepermanent soluţiile cele mai potrivitela problemele din mediul juridic. Elvede sistemul juridic ca un instrumentcare ajută și apără nevoile clienților”.

despre iam

IAM este platformă online recunos -cută la nivel mondial ca fiind în topulafacerilor de proprietate intelectuală.A fost lansată în iulie 2003, inițial ca orevistă care se adresa organizaţiilor cedoreau să îşi maximizeze valorile pro -prie tăţilor lor intelectuale. În prezent,IAM funcţionează pe o dimensiunelargă pe piaţa media şi acoperă nevoimajore ale corporaţiilor.


LeGaL NewS

reff & aSociații aNuNță uN Nou coordoNator PeNtru Practica de reaL eState

conduceţi cec bank din mai 2007,perioadă în care aţi reuşit sătransformaţi o casă de economii şiconsemnaţiuni într-o bancăuniversală modernă. care au fostprincipalele provocări ale acestuiproces?

Începând cu anul 2008, strategiaCEC Bank a vizat transformareainstituţiei din casă de economii înbancă comercială. Acest obiectiv afost deja atins, iar în prezent CEC Bank este o bancă comercialăuniversală, modernă şi profitabilă,cu un portofoliu variat de produseşi servicii şi cu o cotă de piaţă petotal active de peste 7%, în primeleşase ca mărime din România.Strategia ultimilor ani vizează

consolidarea băncii, proces care sedesfăşoară pe multiple planuri, iarpoate cel mai vizibil dintre acestease referă la alinierea produselor şiserviciilor băncii la un nivel deînaltă competitivitate. Acest procesnu este unul facil, lipsit deprovocări. De exemplu, CEC-ul erao instituţie competitivă pesegmentul creditelor pentrupopulaţie, unde activa şi înainte dea deveni o bancă comercială. Înacea perioadă însă, mediul era unulneconcurenţial. Acum existăconcurenţă şi din acest motivtrebuie să adaptăm în permanențăprodusele şi serviciile oferite lacerinţele pieţei. O astfel deabordare necesită investiţii, atât însisteme (aplicaţii, dezvoltări de

procese etc), cât şi în pregătireapersonalului. Consolidarea este unproces care nu se face pestenoapte, ci necesită timp. În ceea cepriveşte perioada următoare,misiunea noastră a rămas aceeaşi -să finanţăm IMM-urile, agricultura,zona rurală şi administraţiilepublice locale, de la primăria uneicomune până la cele ale oraşelormari şi ale sectoarelor dinmuncipiul Bucureşti. Suntempreocupaţi de întărirea statutuluide bancă universală, singurul careasigură flexibilitate în condiţiidificile. Am mai dat acest exempluşi cu alte ocazii: dacă în timpulcrizei această bancă era doar CEC şiacorda doar credite pentrupopulaţie, cum se întâmplase până

în prezent cec bank este o bancăcomercialăuniversală,modernă şiprofitabilă, cu unportofoliu variatde produse şiservicii şi cu ocotă de piaţă petotal active depeste 7%, înprimele şase camărime dinromânia.


iNterViuL ediŢiei

avem toate ingredientelepentru un viitor benefic sistemului bancar din româniainterviu cu

radu GraŢiaN GheŢea, Preşedinte-director general, CeC bankPreşedinte de onoare, asociația română a băncilor


iNterViuL ediŢiei

atunci, nu aţi mai fi intervievat acumpreşedintele unei bănci de top, pentru căbăncile de nişă s-au dovedit deosebit devulnerabile în condiţii de criză. În acelaşitimp, urmărim cu precădere cofinanţareaproiectelor cu fonduri europene. Înmomentul în care au debutat programele de utilizare a fondurilor europene de cătreprimării, ne-am îndreptat şi în aceastădirecţie. Astfel, am lansat în fiecaresucursală judeţeană birouri dedicate încadrul cărora clienţii persoane juridicebeneficiază de consiliere gratuită în vedereaaccesării fondurilor europene. Un altdomeniu de maxim interes pentru CEC Bankîl reprezintă agricultura. Având expertizanecesară, am început să acordăm credite şiacestui sector, plecând de la creditele puntetip APIA. Am acordat sute de mii de creditede acest gen. În momentul de faţă, unprocent de circa 20% din portofoliul nostrude împrumuturi vizează sectorul agricol.Aşadar, statutul CEC Bank de bancăuniversală este unul foarte important încondiţiile de volatilitate din lumea financiar-bancară. În momentul de faţă, am ales să neconcentrăm pe finanţarea IMM-urilor, chiardacă şi în acest segment concurenţa estemare şi există şi aici riscuri care trebuiegestionate corespunzător. CEC Bank are camenire prioritară creditarea IMM-urilor,circa 45% din soldul împrumuturilor fiinddedicate acestora.

aveţi peste 1.000 de unităţi bancare şi peste6.000 de salariaţi. ce investiţii faceţi îndezvoltarea profesională continuă aangajaţilor?

Succesul unei instituţii bancare este directinfluenţat de resursa umană deţinută, deunde reiese în mod clar necesitateaîmbunătăţirii permanente a performanţelorsalariaţilor. În acest sens, acordăm oimportanță deosebită pregătirii profesionalecontinue. Nu privim această activitate ca peo simplă cheltuială, ci ca pe o investiţie,întrucât reprezintă o resursă care contribuieîn mod direct la creşterea performanţeibăncii. Concret, circa 5.350 salariaţi dincadrul CEC Bank (83% din total) participă


iNterViuL ediŢiei

anual la aproximativ 17.580acţiuni de pregătireprofesională, ceea ceînseamnă că, în medie, unsalariat participă anual la treiastfel de acţiuni. Personalulbăncii beneficiază deprograme de dezvoltareprofesională atât în variantaîn-house, cât şi prin acţiuniorganizate cu sprijinulfurnizorilor externi.Contribuim astfel ladezvoltarea cunoştinţelor,deprinderilor şi aptitudinilorangajaţilor, ceea ce se reflectăîn mod direct în realizareaperformantă a sarcinilor şicontribuie la consolidareasentimentului de încredere încompetenţele proprii, la o maibună stăpânire de sine şi, înfinal, la creşterea satisfacţieimuncii.

în ce oraşe / regiuni aţiperceput o creştere mai mare acreditării, în ultimii ani?

Statisticile arată că economiaRomâniei a înregistrat în anul2016 o creştere semnificativăpe segmentul serviciilor,accen tul fiind pus pedomeniile IT şi consultanţă/suport în afaceri, domenii carese estimează că îşi vor menţinetrendul crescător şi peparcursul acestui an. Evoluţiiledin aceste zone de activitateau influenţat pozitiv consumulşi au generat o creştere acererii de credite. Zonelegeografice cu cele mai maricreşteri ale finanţărilor acor -date de bancă în anul 2016sunt Bucureşti-Ilfov, Transilva -nia şi Muntenia. Vorbind totde anul trecut, portofoliul decredite în sold aferent clienţi -lor persoane juridice a crescutcu cca. 2,5%, în timp ce

sistemul bancar a înregistrat oscădere cu 1,4% faţă de anul2015. Banca şi-a majorat şiportofoliul de credite în soldacordate persoanelor fizice,care a înregistrat o creştere cucirca 10% în anul 2016 faţă deanul precedent. În ceea cepriveşte volumul de credite noiacordate pe parcursul anuluitrecut, acesta a crescut faţă deanul 2015 cu 23,6%, încondiţiile în care creştereaînregistrată la nivelul sistemul

bancar românesc a fost dedoar 5,5%.

Prin parteneriatul cu aPia,devenit deja unul de tradiţie,cec bank a acordat din 2009 şipână în prezent finanţări învaloare de aproximativ 2,5miliarde lei, în sprijinulagriculturii româneşti. aţi avutocazia să urmăriţi evoluţia maimultor companii din agricul -tură. cum vedeţi acest sectorstrategic pentru românia?

CEC Bank oferă clienţilor careîşi desfăşoară activitatea însectorul agricol produse decreditare dedicate, adaptatespecificului activităţii acestoraşi circumstanţelor pieţei. Amdezvoltat parteneriate cuprincipalele instituţii implicateîn susţinerea sectorului agricol,respectiv Agenţia de Plăţi şiIntervenţie pentru Agricultură(APIA), Direcţia ImplementarePrograme pentru ÎntreprinderiMici şi Mijlocii (DIMMAT),


iNterViuL ediŢiei

Fondurile de Garantare (FondulNaţional de Garantare a Creditelorpentru Întreprinderile Mici şiMijlocii – FNGCIMM, Fondul deGarantare a Creditului Rural -FGCR), alte instituţii şi ministere.Considerăm că segmentul agricolprezintă în continuare un potenţialridicat de dezvoltare, iar accesareacreditelor dedicate reprezintă oşansă reală de dezvoltare pentruzona rurală. În acest sens amsusţinut şi vom susţine încontinuare sectorul agricol, axându-ne pe dezvoltarea de produsebancare moderne şi accesibile,adaptate nevoilor actuale definanţare ale clienţilor.

în ce alte domenii există potenţialmare de creştere în zona decreditare?

În cadrul CEC Bank, domeniile deactivitate care au înregistrat ocreştere semnificativă în cursulanilor trecuţi, pe segmentulpersoanelor juridice, sunt industria,sectorul public şi agricultura,acestea însumând 70% din volumulfinanţărilor acordate la nivelulbăncii.ţinând cont de axeleprioritare de dezvoltare aeconomiei la nivel naţional, CEC Bank are în vedere implicareaactivă în mai multe domenii şisectoare de activitate cu potenţialde creştere. Avem în vederestimularea exporturilor şi ainvestiţiilor firmelor româneşti înafara ţării, sprijinirea investiţiilorfirmelor în capacităţi de producţie,dezvoltarea în plan naţional aagriculturii, susţinerea tinerilorfermieri. În acord cu strategiabăncii, CEC Bank va continua săsusţină tinerii antreprenori care vorsă-şi deschidă o mică afacere, prinimplicarea activă în programelenaţionale iniţiate de statul român:Programul START şi Programul SRL-D.

Pentru a putea acorda mai multecredite este nevoie de o mărireconsistentă de capital. în ce stadiusunt discuţiile cu ministerulfinanţelor Publice, acţionarul cec bank?

Majorarea capitalului social albăncii reprezintă un subiect pe carel-am adus în discuţie de mai multeori pe parcursul ultimilor ani. Banca a avut şi are nevoie încontinuare de o majorare decapital, pentru o creştere şi maiintensă a creditării. Subliniezaşadar faptul că nu avem nevoie demajorare de capital pentruredresarea băncii, ci pentru outilizare cât mai eficientă aresurselor de care dispunem subformă de depozite atrase de lapopulaţie şi de la companii. Avândla dispoziţie o resursă adecvată decapital, CEC Bank ar putea fi şi maiagresivă, şi mai performantă încreditare. În această privinţă,Ministerul Finanţelor Publice, încalitate de unic acţionar al CEC Bank,a fost întotdeauna de acord. Dinpăcate, s-au ridicat în câtevarânduri anumite semne deîntrebare cu privire la încadrareamajorării în categoria ajutorului destat, cu repercusiunile aferente. Îmiexprim însă încrederea că în celedin urmă va fi identificată ovariantă potrivită, care să nu laseloc de niciun fel de interpretări denatură legală.

cec bank sprijină activ sportulromânesc, în special rugby-ul,echipa naţională având ca şi logofrunza de stejar, la fel ca şi cec bank.de ce această colaborare?

Au trecut deja câţiva ani de cândCEC Bank a devenit partenerulprincipal al Federaţiei Române deRugby, susţinând naţionala derugby a României. Împărtăşimvalori comune, precum tradiţia şi

onestitatea, iar prin acestparteneriat ne dorim să dovedim, odată în plus, că suntem mereualături de români şi de ceea ce seface bun în România. Implicareabăncii noastre a depăşit cu multdimensiunea financiară,reprezentând mai degrabă oinvestiţie de timp, energie şiîncredere. SuperLiga CEC Bank estecompetiţia în care sunt angrenatecele mai puternice echipe alerugbyului românesc actual. CEC Bank, ca instituţie bancară detop, s-a alăturat aşadar uneicompetiţii concepute de federaţiepentru elite, fapt care a conferit unprestigiu sporit, o vizibilitate maibună şi o miză mare cluburilorînscrise. Suntem fericiţi să fimalături de echipele româneşti derugby şi ne dorim ca, împreună, săreaducem sportului cu balonul ovaldin ţara noastră gloria de care s-abucurat acum aproape un secol.

ce măsuri a luat cec bank pentrucreşterea nivelului educaţieifinanciare a persoanelor fizice şi acompaniilor?

În ultimii ani, CEC Bank a derulatproiecte educaţionale pe mai multecanale, în vederea atingerii unuipublic cât mai variat. Este deamintit un proiect început cu pestecinci ani în urmă, care a urmăritpromovarea unui set de reguli şisfaturi pentru clienţi, cu scopul dea evita fraudele. Am urmăriteducarea publicului larg prin sfaturiconcrete, explicit prezentate prinintermediul pliantelor şi posterelorafişate în agenţii, precum şi prinpublicarea acestor informaţii pesite-ul băncii, www.cec.ro. Amcontinuat dezvoltarea acestei zone,iar în momentul de faţă site-ulnostru cuprinde o secţiunededicată atât segmentuluipersoane fizice, cât şi celor juridice,cu sfaturi de apărare a identităţii

cec bank are camenire prioritarăcreditarea imm-urilor, circa 45%din soldulîmprumuturilorfiind dedicateacestora.

în opinia mea,perioada imediaturmătoare va fiuna favorabilăpentru sistemulbancarromânesc,pentru căeconomia a mersbine şi existăsemnale că vaavea o evoluţiepozitivă încontinuare. iar înaceste condiţii,rolul sistemuluibancar este unulprimordial, iar eusunt încrezătorcă sistemulbancar poaterăspundeoricăreisolicitări venitedin parteamediului deafaceri.


iNterViuL ediŢiei

electronice şi materiale depromovare a campaniei deinformare iniţiată de Europol.În plus, am creat şi o adresa demail dedicată,[email protected], prin carese pot transmite în mod directorice suspiciuni de fraudă ce arputea avea legătură cu banca.Beneficiind de o reţea extinsăla nivel naţional, am derulat şiacţiuni punctuale de susţinerea educaţiei financiare, precumdistribuirea de manuale deeducaţie financiară pentruelevii claselor a III-a şi a IV-apentru mai multe judeţe dinţară, distribuirea “Culegeriiselective de definiţiieconomice, financiare şibancare” dedicate deopotrivăelevilor şi studenţilor,prezentări în cadrul unoracţiuni speciale organizate în“Săptămâna altfel” pentruelevii din şcoli şi licee,prezentări în cadrul unorevenimente dedicate tinerelormămici. Anul acesta, am iniţiatun proiect pilot de educaţiefinanciară pentru elevii deliceu din mediul rural, princare am încercat să-i ajutămpe tineri, prin exemple, jocurişi discuţii interactive pe temece ţin de domeniul financiar.

cum vedeţi sistemul bancarromânesc în 2017? dar înurmătorii ani?

În opinia mea, perioadaimediat următoare va fi unafavorabilă pentru sistemulbancar românesc, pentru căeconomia a mers bine şi existăsemnale că va avea o evoluţiepozitivă în continuare. Iar înaceste condiţii, rolul sistemuluibancar este unul primordial,iar eu sunt încrezător căsistemul bancar poate

răspunde oricărei solicitărivenite din partea mediului deafaceri. Faptul că raportulcredite/depozite estesubunitar ne indică faptul căexistă disponibilităţi care pot fiutilizate. Există şi interesulacţionarilor străini de a veni cuîmprumuturi subordonateatunci când este nevoie. Înplus, în România există zonefoarte mari încănebancarizate. Mai exact,peste 40% din populaţie estenebancarizată, ceea ce indicăun real potenţial de creştere.Avem aşadar toate premiselepentru a considera că anul2017 va fi unul bun. În plus, sănu ignorăm nici majorărilesalariale, unele dintre ele fiindpuse deja în aplicare, şi nicicreşterile de pensii, care voraduce un imbold suplimentarpentru creditul de retail. Pe dealtă parte, nu trebuie pierdutdin vedere că sistemul bancar

se aproprie de sfârşit cuprocesul de curăţare abilanţurilor. Cred, aşadar, căavem toate ingredientelepentru un viitor benefic sis -temului bancar din România.

aţi avut o contribuţieimportantă la dezvoltareaasociaţiei române a băncilor,care a a devenit una dintre celemai puternice asociaţiiprofesionale din ţară noastră.care sunt principaleleprovocări ale arb în perioadaurmătoare?

Îmi aduc aminte cu plăcere deanii foarte frumoşi legaţi deactivitatea de început aAsociaţiei Române a Băncilor(ARB), când s-au pus bazeleunor proiecte importante,precum sistemul electronic deplăți (Transfond), Biroul deCredit, Fondul de Garantare aDepozitelor, RomCard,

aderarea României la Swift sauînfiinţarea Institului BancarRomân (IBR). La toate acesteproiecte am participat direct,iar ARB a avut un rol esenţialprin comisiile de specialitate,care au contribuit major ladezvoltarea domeniului deprofil. Închipuiţi-vă că fiecarecomisie este formată din circa40 de oameni care au aceeaşispecializare. Fiecare are oidee, fiecare are o părere şi laun moment dat trebuie săgăseşti un numitor comun.Asociaţia este foarte puternicătocmai prin aceste comisiitehnice, unde se creeazăcadrul necesar de dezbatere laun nivel foarte înalt decompetenţă şi unde suntcoagulate punctele de vedereale comunităţii bancare.Pentru perioada următoare,proiectele ARB vizeazăaccelerarea implementăriitehnologiilor digitale înserviciile financiar-bancare,prin Platforma pentru AgendaDigitală, creşterea nivelului deeducaţie financiară prinPlatforma de EducaţieFinanciară şi integrareaintermedierii financiare pentrucreşterea gradului de accesarea fondurilor europene,dezvoltarea ParteneriatuluiPublic Privat şi finanţareaproiectelor mari de investiţii.Odată cu lansarea strategieipentru următorii ani, ARB şi-aconsolidat şi identitateavizuală, în concordanţă cumisiunea Asociaţiei. Nouaidentitate pune accent peperformanţă, leadership,siguranţă şi pe viziunea de acontribui la consolidarea unuimediu bancar transparent şide încredere în România.

Mircea fica

PPrimul loc în acest topeste ocupat de PrimăriaBucurești, cu 24.142 de

dosare nesoluționate. Loculdoi este ocupat de PrimăriaConstanța, cu 3.171 dedosare, iar pe locul trei se aflăPrimăria Arad, cu 892notificări nesoluționate. Cei care au dosarenesoluționate de PrimăriaBucurești mai pot depuneacțiuni în instanță împotrivaPrimăriei până pe data 1 iulie.Primăria București pare săfiesingura în această situație, încondițiile în care, la dataintrării în vigoare a Legii165/2013 primise peste 5.000de notificări. Dosarele soluționate deprimăriile din țară au fosttrimise către ANRP, pentru odecizie finală. ComisiaNațională pentruCompensarea Imobilelor, dincadrul ANRP, poate fi deasemenea acționată înjudecată dacă nu rezolvădosarele în termeneleprevăzute de Legea 165.Pentru aceasta, termenulmaxim de 60 de luni prevăzutde Lege se împlinește în mai2018, pentru dosareleînregistrate la ANRP la dataintrării în vigoare a Legii. Potrivit statisticilor ANRP,circa 30.000 de dosare se aflăîn această situație acum, cuun an înainte de sosireatermenului limită. Astfel,

„până la data de 09.06.2017,la Secretariatul C.N.C.I. aufost înregistrate 61.336dosare, din care 8.307 au fosttransmise după data de20.05.2013. Până în prezent,au fost soluţionate 23.127dosare”, arată statistica ANRP. „Mii de români au așteptat deani de zile, mai întâi de laprimării, ulterior de la ANRP,restituirea imobilelor. Demulte ori este vorba desprepersoane în vârstă, care auapelat ani de zile la toatecăile legale posibile pentru aputea fi repuse în drepturi.Avem expertiză în astfel dedosare și, din ceea ce amconstatat, un astfel de caz

poate dura în instanță circaun an”, a spus radu-CătălinPavel (foto), ManagingPartner al societății deavocatură Pavel, Mărgărit șiAsociații, în cadrul conferinței

„Tendințe și provocări înprocesul de restituire aproprietăților din România”. Atunci când instanțele auînceput judecarea dosarelorconstituite în baza Legii10/2001 (ce a precedat legea165/2013 în problemarestituirii), încărcarea perjudecător (în București n.r)era de 70 – 80 de cauze,pentru ca acum numărul săscadă la circa 35 de cauze. Cutoate astea, în mai 2018, cândse va împlini termenul de 5ani pentru unele dintredosarele nesoluționate deANRP, este foarte probabil cănumărul de cazuri ce vortrebui soluționate de unsingur judecător, va crește.

obLiGațiiLe StabiLite decedo Nu SuNt reSPectate

La rândul său, Corina Popescu(foto), Avocat Titular, Cabinetde Avocat “Corina RuxandraPopescu” s-a referit la Legea165/2013 și la “(Ne)executarea obligațiilorstabilite de CEDO prinhotărârea pilot MariaAtanasiu și alții contraRomâniei”. Ea a estimat căsoluționarea tuturordosarelor în curs va fi posibilănumai în anul 2022, poatechiar în anul 2026.

Mircea fica

Primăriile din țară au nerezolvate mii de cereri de retrocedare a imobilelor. circa 30.000 de cazuri și-ar putea găsi soluționare în instanță

câteva primării din țară au nerezolvate sute, mii și chiar zeci demii de notificări de retrocedare a imobilelor depuse în bazaLegii 10/2001, cele mai multe dosare regăsindu-se în bucureștiși constanța, potrivit unei statistici prezentate de radu-cătălinPavel, managing Partner al societății de avocatură Pavel,mărgărit și asociații, în cadrul conferinței „tendințe șiprovocări în procesul de restituire a proprietăților dinromânia”, organizate de revista Legal magazin.


eVeNimeNt

instituția noastrăeste deschisăinițiativelorprimite dinparteaantreprenorilor,autorităților/instituțiilor publice,care potconduce ladezvoltareamediului deafaceri local,educareaantreprenorialăși financiarăfiind esențialeîntr-o economiestabilă.

cum caracterizaţi anul 2016 dinpunctul de vedere al activităţiioficiului Naţional al registruluicomerţului?

În anul 2016 s-a asigurat derulareaoptimă a activităţii şi s-a continuatdezvoltarea şi îmbunătăţireaacesteia, atât la nivelul OficiuluiNaţional al Registrului Comerţului,cât şi la nivelul oficiilor registruluicomerţului de pe lângă tribunale,având ca finalitate creşterea calităţiiserviciilor destinate solicitanţilor.În aceste condiții, putem spune că afost un an al provocărilor, în careinstituția noastră a reușit sădesfășoare o serie de activitățisemnificative, cu titlu de exempluputând fi amintite: implementareaproiectului “GhIşEUL ExPRES”pentru preluarea cererilor deînregistrare în registrul comerţului lanivelul oficiilor registrului comerţuluide pe lângă tribunale, cu rol de areduce considerabil timpii deaşteptare la ghișeu; pregătireaimplementării Legii nr.182/2016pentru aprobarea O.U.G. nr.44/2008 privind desfășurareaactivităților economice de cătrepersoanele fizice autorizate,întreprinderile individuale șiîntreprinderile familiale; înfiinţarea,în cadrul Buletinului Procedurilor deInsolvență, a secțiunii „Debitori –persoane fizice cu obligații ce nudecurg din exploatarea unei

întreprinderi”, conform Legiinr.151/2015 privind procedurainsolvenței persoanelor fizice;aplicarea la programele europeneCEF (Connecting European Facility)pentru implementareainterconectării proiectului privinddezvoltarea Buletinului Procedurilorde Insolvenţă conform Regulamen -tului 848/UE/2015 privindprocedurile de insolvență; aplicareapentru obținerea de fonduri într-unconsorțiu multinațional, împreunăcu Institutul de Cercetare șiDezvoltare în Informatică dinRomânia, la programele CEF(Connecting European Facility),secțiunea horizon 2020; aplicarea laprogramele de finanțare europeanăprin programul CEF (ConnectingEuropean Facility) pentruimplementarea proiectului privindinterconectarea RegistruluiComerțului conform Directivei2012/17/UE din 13 iunie 2012 demodificare a Directivei 89/666/CEE aConsiliului şi a Directivelor2005/56/CE şi 2009/101/CE aleParlamentului European şi aleConsiliului în ceea ce priveşteinterconectarea registrelor centrale,ale comerţului şi ale societăţilor.

ce taxe şi tarife a eliminat oficiulNaţional al registrului comerţului,ca urmare a intrării în vigoare aLegii nr. 1/2017 privind eliminarea a102 taxe?

Începând cu data de 1 februarie2017, următoarele operațiuni seefectuează cu titlu gratuit: Cererede înregistrare în registrulcomerţului - persoane juridice PJ(cuprinde: autorizare constituire,înmatriculare, autorizarefuncţionare prin declaraţie pepropria răspundere); Cerere deînregistrare în registrul comerţului -persoane fizice autorizate,întreprinderi individuale,întreprinderi familiale - PFA, II, IF(cuprinde: înmatriculare, autorizarefuncţionare prin declaraţie pepropria răspundere); Cererimenţiuni simple: cerere verificaredisponibilitate/rezervare denumirefirmă - PJ/PFA, II, IF; cerereverificare disponibilitate/rezervaredenumire emblemă - PJ; declaraţiemodel 1 - PJ/PFA, II, IF; declaraţiemodel 2 - PJ/PFA, II, IF; declaraţiemodel 3 - PJ/PFA, II, IF; cerere deradiere - PJ/PFA, II, IF; cerere demenţiune operaţiune unică - PJ;cerere de menţiuni - PFA, II, IF;cerere depunere şi menţionare acte- PJ; cerere depunere şi menţionareacte - PFA, II, IF; cerere depuneresituaţii financiare - PJ; cerereeliberare duplicat - PJ/PFA, II, IF;cerere îndreptare erori materiale -PJ; cerere îndreptare erori materiale- PFA, II, IF; cerere de preschimbarea certificatului de înmatriculare -PJ/PFA, II, IF; cerere înregistrare înregistrul comerţului - numire

oNrc a fost desemnat ca fiind cea mai transparentăinstituție din româniainterviu cu VaLeNtiNa burdeScu, director General, oNrc


iNStituŢii

lichidator potrivit art. 31 alin.(4) din Legea nr. 359/2004privind simplificareaformalităţilor la înregistrarea înregistrul comerţului apersoanelor fizice, asociaţiilorfamiliale şi persoanelor juridice,înregistrarea fiscală a acestora,precum şi la autorizareafuncţionării persoanelorjuridice, cu modificările şicompletările ulterioare - PJ; cerere înregistrare în registrulcomerţului - numire lichidatorpotrivit art. 237 alin. (7) dinLegea societăţilor nr. 31/1990,republicată, cu modificările şicompletările ulterioare - PJ;cereri menţiuni complexe:cerere de menţiuni cu două saumai multe operaţiuni – PJ.

ce taxe percepe în continuareşi ce tarife aplică registrulcomerţului în momentul defaţă?

Potrivit prevederilor Legii nr.26/1990 privind registrulcomerțului, republicată, cumodificările și completărileulterioare, în cursul exercităriiactivităţii lor sau la încetareaacesteia, persoanele fizice saujuridice prevăzute de lege auobligaţia de a solicita înscriereaîn acelaşi registru a menţiunilorprivind actele şi faptele a cărorînregistrare este prevăzută delege. Pentru aceste operaţiuninu se percep taxe şi tarife.În privința documentelorpentru care legea prevedecondiția cumulativă depublicare în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea a IV-a sau aVII-a, tarifele de publicare suntcele aprobate prin h.G. nr.156/2017, care se aplicăîncepând cu data de 1 aprilie2017.Oficiul registrului comerţului

eliberează, pe cheltuialapersoanei care a înregistratcererea, informaţii, extrase deregistru şi certificateconstatatoare despre dateleînregistrate în registrulcomerţului, precum şicertificate constatatoare că unanumit act sau fapt este ori nueste înregistrat, copii şi copiicertificate de pe înregistrărileefectuate în registru şi de peactele prezentate, pentru carese percep tarife, al cărorcuantum este stabilit prin h.G.nr. 902/2012 privind aprobareataxei şi tarifului pentruoperaţiunile efectuate deOficiul Naţional al RegistruluiComerţului şi oficiile registruluicomerţului de pe lângătribunale, modificată prin h.G.nr. 425/2014.

consideraţi necesarămodificarea şi completarearegulamentului de organizareşi funcţionare a oficiuluiNaţional al registruluicomerţului şi a oficiilorregistrului comerţului de pelângă tribunale?

Prin Ordinul ministrului justițieinr. 2207/C din 8 iunie 2016 afost aprobată ultima modificarea Regulamentului deorganizare şi funcţionare aOficiului Naţional al RegistruluiComerţului şi a oficiilorregistrului comerţului de pelângă tribunale, aprobat prinOrdinul ministrului justiţiei nr.1.082/C/2014, ţinând cont dedispoziţiile Legii nr. 85/2014privind procedurile deprevenire a insolvenţei şi deinsolvenţă, cu modificările şicompletările ulterioare, şi aleLegii nr. 151/2015 privindprocedura insolvenţeipersoanelor fizice, cu

modificările ulterioare.Până la intervenția altormodificări legislative, cuincidență asupra modului deorganizare a instituției noastreși raportat la dinamicaactivității și volumuloperațiunilor la oficiileregistrului comerțului, nuapreciem ca oportună o nouămodificare a ROF.

ce prevede Strategia dedezvoltare a sistemuluijudiciar 2015-2020 cu privirela oNrc?

Referitor la obiectivul strategic:B.3. Consolidarea capacităţiiadministrative a MinisteruluiJustiţiei şi instituţiilor dinsubordinea şi din coordonareasa:B.3.12. Consolidarea capacităţiiinstituţionale a ONRC, asistemului registruluicomerţului şi a sistemuluiinformatic integrat al ONRCprin: îmbunătăţirea cadruluilegislativ ce reglementeazăactivitatea de înregistrare înregistrul comerţului şidezvoltarea instituţionalănecesară aplicării viitoarelorsoluţii legislative;B.3.13. Reglementarea,dezvoltarea şi implementareasoluţiei privind buletinulelectronic al registruluicomerţului şi arhivareaelectronică a documentelorgestionate de ONRC;B.3.14. Extinderea Buletinuluiprocedurilor de insolvenţă;B.3.15. Dezvoltarea şiimplementarea soluţiilorprivind extinderea,optimizarea, dezvoltarea şiinterconectarea portalului deservicii on-line şi a sistemuluiinformatic integrat al ONRC cusistemul ECRIS instanţe şi

parchete, portalul e-Justice şialte sisteme [inclusiv soluţiiprivind servicii de BusinessContinuity şi Disaster Recovery(DR), sistem de securitatecibernetică pentru sistemulinformatic integrat şi serviciileinformatice ale ONRC];B.3.16. Dezvoltarea resurselorumane ONRC prinsuplimentarea schemei depersonal;B.3.17. Formarea profesionalăa personalului ONRC (integratla nivelul Ministerului Justiţiei);B.3.18. Elaborarea şiimplementarea de soluţii demanagement al calităţii lanivelul ONRC;B.3.19. Asigurareainfrastructurii hardware ONRC.

ce măsuri de simplificare aprocedurilor ce ţin deregistrul comerţului au fostluate în ultimul timp deinstituţia pe care o conduceţi?

Implementarea proiectului“GHIŞEUL EXPRES” pentrupreluarea cererilor deînregistrare în registrulcomerţului la nivelul oficiilorregistrului comerţului de pelângă tribunale, cu rol de areduce considerabil timpii deaşteptare la ghișeu; acestghișeu este destinatsolicitanţilor corect şi completinformaţi asupra operaţiunilorpe care doresc sa le efectueze,în vederea depuneriidocumentaţiei, prin care seelimină verificarea prealabilă laghişeu (factorul uman); Implementarea șiîmbunătățirea Serviciului onlinede verificare disponibilitate șirezervare denumire firmă, pusla dispoziția solicitanților prinportalul Oficiului Național alRegistrului Comerțului, pentru


iNStituŢii


iNStituŢii

verificarea denumirilor propusespre a fi rezervate și, în caz dedisponibilitate a denumirii,pentru obținerea online adovezii de rezervare adenumirii firmei;Implementarea Legii nr.182/2016 pentru aprobareaO.U.G. nr. 44/2008 privinddesfășurarea activitățiloreconomice de către persoanelefizice autorizate,întreprinderile individuale șiîntreprinderile familiale, actnormativ care a înlăturatconfuzia între profesiileexceptate de la aplicare, acăror funcţionare estereglementată prin legi specialeşi cele exceptate datoritărestricţiilor de desfăşurare sauinterdicţiei pentru liberăiniţiativă, clarificându-se,astfel, cele 3 categorii la careactul normativ face referire,respectiv: legea se aplicăpentru accesul la activităţileeconomice din economianaţională, astfel cum suntprevăzute în NomenclatorulCAEN, prin înregistrarea înregistrul comerţului şiautorizarea funcţionării;excepţiile de la lege: profesiileliberale şi reglementate;profesiile pentru care, prinlege, sunt instituite anumiterestricţii de desfăşurare orialte interdicţii şi aceloractivităţi interzise expres prinlege pentru libera iniţiativă.” Totodată, s-a unificatprocedura de înregistrare cucea prevăzută de O.U.G. nr.116/2009 pentru instituireaunor măsuri privind activitateade înregistrare în registrulcomerţului, cu modificările şicompletările ulterioare, astfel:stabilirea competenţei desoluţionare a directoruluiORCT/persoanei desemnate,

prin rezoluţie motivată,executorie; condiţiile deamânare a soluţionării şi depublicare a rezoluţiei deamânare; termenelede soluţionare, amânare şieliberare; calea de atac aplângerii, cu excepţia instanţeicompetente, care estejudecătoria în a cărei razăteritorială se află sediulprofesional al solicitantului,unde cauza se judecă încondiţiile dreptului comun.

Referitor la condiţiile pentruînregistrarea ca Pfa, titular deîntreprindere individuală saureprezentant al întreprinderiifamiliale: legea înlăturăcondiţia de vârstă şi coreleazăprevederile cu cele ale legiigenerale, stabilind condiţiadeţinerii capacităţii depline deexerciţiu, ceea ce implicăaplicarea şi a art. 39 şi art. 40din Codul civil, respectivposibilitatea înregistrăriiminorului căsătorit sau acapacităţii depline de exerciţiuanticipată; pentru condiţiileprevăzute la art. 8 alin. (1) lit.a) – c), Anexa prevede undocument nou, şi anume:„Declaraţie pe propriarăspundere olografă privindîndeplinirea condiţiilor legalepentru desfăşurareaactivităţilor ca persoană fizicăautorizată/întreprindereindividuală/întreprinderefamilială.”

Referitor la sediul profesional:actul care se prezintă esteînscrisul care atestă dreptul defolosinţă asupra imobilului cudestinaţie de sediuprofesional/punct de lucru,reprezentat de orice act juridiccare conferă dreptul defolosinţă şi/sau atestă

afectaţiunea specială aspaţiului, în fotocopiecertificată olograf de cătretitular privind conformitateacu originalul; acordul asociaţieide proprietari nu se solicită încazul în care se depunedeclaraţie pe proprierăspundere, sub semnăturăprivată, că la sediul profesionalnu se desfăşoară activitateeconomică. Declaraţia peproprie răspundere nu esteasimilată cu declaraţia depusăpotrivit Legii nr. 359/2004privind simplificareaformalităţilor la înregistrareaîn registrul comerţului apersoanelor fizice, asociaţiilorfamiliale şi persoanelorjuridice, înregistrarea fiscală aacestora, precum şi laautorizarea funcţionăriipersoanelor juridice, cumodificările şi completărileulterioare, care poate priviautorizarea desfăşurăriiactivităţilor în afara sediuluiprofesional şi a sediilorsecundare sau la sediisecundare; corelareaprevederilor privindschimbarea sediuluiprofesional în alt judeţ cuprocedura instituită pentrupersoanele juridice de art. 6alin. (11) din Legea nr.26/1990 privind registrulcomerţului, republicată, cumodificările şi completărileulterioare.Legea nr. 182/2016 aduce și oserie de modificări, aplicabileseparat persoanelor fiziceautorizate, întreprinderilorindividuale şi întreprinderilorfamiliale:Persoana fizică autorizată:poate introduce în obiectul deactivitate şi autoriza cel mult 5clase de activităţi prevăzute decodul CAEN; poate desfăşura

activităţile singură sauîmpreună cu cel mult 3persoane angajate cu contractindividual de muncă;prevederea nu include în acestnumăr soţul/soţia careparticipă în mod obişnuit laactivitatea PFA, pe bazadeclaraţiei pe proprierăspundere;

întreprinderea individuală:poate introduce în obiectul deactivitate şi autoriza cel mult10 clase de activităţi prevăzutede codul CAEN; poatedesfăşura activităţile singurăsau împreună cu cel mult 8persoane angajate cu contractindividual de muncă;prevederea nu include în acestnumăr soţul/soţia careparticipă în mod obişnuit laactivitatea PFA, pe bazadeclaraţiei pe proprierăspundere;

întreprinderea familială: semodifică termenul în careorice membru poate solicitaînregistrarea în registrulcomerţului, dacăreprezentantul nu formuleazăcererea în 15 zile de laîncheierea acordului deconstituire, dar nu mai târziude 20 zile de la acesta;reprezentantul va gestionainteresele întreprinderiifamiliale în temeiul uneiprocuri speciale, sub formaunui înscris sub semnăturăprivată, semnată de către toţimembrii întreprinderii care aucapacitate de exerciţiu deplinăşi reprezentanţii legali ai celorcu capacitate de exerciţiurestrânsă;

Legea instituie, la art. II, alin.(1), un termen de 2 ani de laintrarea în vigoare în care


iNStituŢii

persoanele fizice autorizate şiîntreprinderile individuale careau în obiectul de activitate maimult de 5, respectiv 10 clasede activităţi pot solicitaoficiului registrului comerţuluicompetent modificarea, înmod corespunzător, amenţiunilor din registrulcomerţului. Dat fiind că semenţine posibilitatea ca opersoană înregistrată ca PFA

să ceară schimbarea statutuluijuridic dobândit şi autorizareaca întreprinzător titular al uneiîntreprinderi individuale, PFApoate opta pentru modificareaformei de organizare.Modificarea menţiunilorreferitoare la obiectul deactivitate şi emiterea noilorcertificate de înregistrare serealizează, pe baza cereriidepuse potrivit celor de mai

sus, de oficiul registruluicomerţului, cu titlu gratuit.Sancţiunea pentruneîndeplinirea obligaţiei demodificare a obiectului deactivitate potrivit celor de maisus este radierea din oficiu dinregistrul comerţului, cupublicarea, 30 de zile înaintede împlinirea termenului, alistei cu persoanele fiziceautorizate şi întreprinderileindividuale care nu şi-auîndeplinit această obligaţie pepagina de internet a OficiuluiNaţional al RegistruluiComerţului şi la sediul fiecăruioficiu al registrului comerţului,urmată de radierea din oficiu aacestora, în termen de 60 dezile.

ce măsuri în ceea ce priveşteinterconectarea registrelorcentrale ale comerţului şi alesocietăţilor consideraţi cătrebuie luate în perioadaurmătoare?

În vederea creşterii accesuluiîntreprinderilor din România lainformaţii despreîntreprinderile partenere deafaceri din state membre UE şiasigurarea interconectării curegistrele comerţului dinstatele membre, s-a contractataplicația (2016-RO-IA-0041) -“Romanian Electronic Systemfor Interconnection of NationalTrade Register Office withBRIS” pentru implementareaDirectivei Europene2012/17/UE, prin apelul„Programului de lucru 2016”(Working programme 2016)din cadrul ProgramuluiEuropean „Facilități pentruconectare europeană”(Connecting European Facility–CEF), program coordonat deDirecția Generală DG CONECT

– acord de finanțare CE –ONRC semnat.După data de 7 iulie 2017,pentru identificare, inclusiv încomunicarea dintre registrelecomerţului din statele membreprin sistemul deinterconectare, persoanelefizice şi juridice înregistrate înregistrul comerţului vor avea şiun identificator unic la niveleuropean (EUID), care includeelementul de identificare alRomâniei, elementul deidentificare al registruluinaţional, numărul persoaneidin registrul respectiv şi, dacăeste necesar, alte elementepentru a evita erorile deidentificare.Structura identificatorului unicla nivel european (EUID) se vaaproba, potrivit prevederilorLegii nr. 152/2015, prin ordinal ministrului justiţiei.

credeţi că este utilăcreşterea transparenţei înprivinţa informaţiilor deinteres public referitoare laactivitatea, procedurile şiactele specifice oNrc-ului?

În cursul anului 2016, la nivelulinstituției a fost implementatMemorandumul cu tema:„Creşterea transparenţei şistandardizarea afişăriiinformaţiilor de interespublic”, fiind operate o seriede modificări, respectiv:informaţia de pe site a foststructurată în acord cuprevederile documentului şi aufost publicate informaţiisuplimentare faţă de cele dejaexistente referitoare laorganizarea instituţiei, agendadirectorului general, achiziţiilepublice, formularele tip, datelede contact ale instituţiei etc.;site-ul a fost accesibilizat


iNStituŢii

pentru persoanele cudizabilităţi.În urma verificăriiimplementării O.U.G.nr.41/2016 privind stabilireaunor măsuri de simplificare lanivelul administrației publicecentrale și pentru modificareași completarea unor actenormative, ONRC a fostdesemnat ca fiind cea maitransparentă instituție dinRomânia.

care sunt principalelereclamaţii, dacă acesteaexistă, făcute de cătrepersoanele fizice autorizate,întreprinderile individuale șiîntreprinderile familiale înprivinţa procedurilor şiactelor de la registrulcomerţului?

Legislația și formulareleutilizate pentru înregistrarea înregistrul comerțului a PFA, ÎI,ÎF sunt simplificate, motivpentru care nu ne confruntămcu reclamații ale acestorcategorii de profesioniști.

ce noi activităţi consideraţică trebuie reglementate înprivinţa competenţeloroficiului Naţional alregistrului comerţului?

Înfiinţarea RegistruluiBeneficiarilor Reali pentrusocietăţile înregistrate înregistrul comerţului, ca efectal transpunerii Directivei (UE)2015/849 a ParlamentuluiEuropean și a Consiliuluiprivind prevenirea utilizăriisistemului financiar în scopulspălării banilor sau finanțăriiterorismului.Reglementarea profesiei deregistrator de registrulcomerţului, prin adoptarea

Legii privind registratorii deregistru și activitatea deînregistrare în registrulcomerțului, ceea ce vaconduce la simplificareaformalităților de înregistrare înregistrul comerțului aprofesioniștilor care auaceastă obligație.

are oficiul Național alregistrului comerțului şiactivități finanțate integraldin venituri proprii? care ar fiacestea?

Prin h.G. nr. 811/2016 s-aaprobat înfiinţarea pe lângăOficiul Naţional al RegistruluiComerţului a următoareloractivităţi finanţate integral dinvenituri proprii: a) editarea şiconsultarea în sistemelectronic de culegeri depractică şi reviste în domeniulregistrului comerţului şi albuletinului procedurilor de

insolvenţă; b) organizarea deseminare şi conferinţe îndomeniul registruluicomerţului şi al buletinuluiprocedurilor de insolvenţă;efectuarea de studii, proiecteşi altele asemenea; c)realizarea de lucrări statistice,sintetice sau analitice, pe douăsau mai multe criterii, îndomeniul registruluicomerţului şi al buletinuluiprocedurilor de insolvenţă; d)realizarea de analize/rapoartespecializate, analize generale,sectoriale sau de conjunctură,în domeniul registruluicomerţului şi al buletinuluiprocedurilor de insolvenţă,pentru mediul de afaceri,cetăţeni, alte persoaneinteresate.Modul de organizare şidesfăşurare a activităţilorprevăzute mai sus şi tarifulperceput pentru prestareaacestora, fundamentat pe tip

de activitate, sunt cuprinse înproiectul de ordin, care a fosttransmis, în vederea aprobării,Ministerului Justiţiei.

în câte procese a fost/esteparte sau a fost citat oficiulNaţional al registruluicomerţului şi/sau oficiileregistrului comerţului de pelângă tribunale în decursulanului 2016 şi începutulanului 2017?

În anul 2016, Oficiul Naționalal Registrului Comerțului, înnume propriu sau prin oficiileregistrului comerțului, a fostparte sau a fost citat în 16322cauze, dintre care 9305 acțiunide dizolvare judiciară și 5244acțiuni de radiere, formulatede ONRC, în temeiulcompetențelor legale, iar de laînceputul anului 2017 până ladata de 12.06.2017, în 7400dosare, din care 4841 acțiunide dizolvare judiciară și 1611acțiuni de radiere, formulatede ONRC, în temeiulcompetențelor legale.

care este scopul amplasăriila registrul comerţului a unuistand al bursei de Valoribucureşti? există şi alteiniţiative în acest sens?

Protocolul semnat de ONRC cuBursa de Valori București şi cuCasa de Brokeraj PrimeTransaction, la data de 28aprilie 2017, are ca obiectderularea unei campanii deinformare a antreprenorilorromâni, prin intermediul unuiprogram-pilot, în vedereasusținerii accesuluicompaniilor la surse definanțare și la dezvoltareaechilibrată a României. Înacest sens, în perioada 1 mai

anexa 1. situația statistică privind persoanele juridice înscrise în registrul Comerțului, active din punct de vedere juridic,

la data de 31.05.2017

Nr. Persoane juridice active din punct de vederejuridic, la data de 31.05.2017 838.476

Nr. asociaților/acționarilor/membrilor cooperatoriaferenți persoanelor juridice active, total din care: 1.317.661

persoane fizice 1.261.018

persoane juridice 52.891

tip listă 3.752

anexa 2. situația statistică a profesioniștilor înscriși în registrul Comerțului, activi din punct de vedere juridic,

la data de 31.05.2017

Nr. profesioniști aflați în suspendare temporară deactivitate 134.239

Nr. scucursale fără personalitate juridică 5.778

Nr. profesioniști aflați în dizolvare juridică 54.077

Nr. profesioniști aflați în alte stări decât celeenumerate mai sus (insolvență, faliment, reorganizarejudiciară etc. )

84.886

Nr. profesioniști care au fost radiați din RegistrulComerțului 1.347.873


iNStituŢii

2017–1 decembrie 2017, lasediul Oficiului RegistruluiComerțului de pe lângăTribunalul București, Bursa deValori București și Casa deBrokeraj Prime Transaction vorasigura materialeinformaționale și prezențaunui specialist care va oferi

informații despre proiectelederulate de BVB și parteneriisăi pentru promovareaeducației antreprenoriale șifinanciare.Pe parcursul derulării acestuiproiect, sperăm ca un numărcât mai mare de persoane săfie interesate de această

inițiativă și să beneficieze deinformații valoroase, care să lefie utile în promovarea și încreșterea propriilor afaceri,contribuind, astfel ladezvoltarea mediului deafaceri din România.Instituția noastră este deschisăinițiativelor primite din partea

antreprenorilor, autorităților/instituțiilor publice, care potconduce la dezvoltareamediului de afaceri local,educarea antreprenorială șifinanciară fiind esențiale într-oeconomie stabilă.

sorina viziru

LoCaLitate stare totaL

București Sectorul 1

Faliment 1013Insolvență 258Reorganizare judiciară 63total 1334











total bucurești 5205

Municipiul Brașov


Municipiul Cluj- Napoca


LoCaLitate stare totaL

Municipiul Constanța


Municipiul Craiova


Municipiul Galați


Municipiul Iași


Municipiul Oradea Faliment 97Insolvență 39total 136

Municipiul Pitești


Municipiul Ploiești


Municipiul Timișoara


total general 10728


iNStituŢii

care sunt principaleleatribuţii ale aNitP? ce politicide prevenire, protecţie şiasistenţă a implementatagenţia pe parcursul anului2016 şi în prima parte aanului 2017?

Principalele atribuţii ale ANITPsunt prevăzute în Hotărâreanr. 460 din 11 mai 2011privind organizarea şifuncţionarea AgenţieiNaţionale împotriva Traficuluide Persoane precum şi în

Ordinul nr. 220 din 7septembrie 2012 pentruaprobarea Regulamentului deorganizare și funcționare aAgenției Naționale ÎmpotrivaTraficului de Persoane.Dintre acestea pot fi

enumerate: stabilireaindicatorilor de apreciere afenomenului traficului depersoane; colectarea,procesarea şi analizarea dedate şi informaţii cu caracterpersonal şi statistic în

dinamica traficului de persoane impune adesea modificări legislative şi proceduraleinterviu cu maXimiLiaN NicoLae, comisar-şef de poliţie, împuternicit director, aNitP

(agenția Națională împotriva traficului de Persoane)


iNStituŢii

domeniul de competenţă;efectuarea de studii şicercetãri privind diagnoza şievoluţia fenomenului traficuluide persoane; elaborarearăspunsurilor la chestionare,precum şi a rapoartelor deţară în domeniu; elaborarea,pe baza propunerilorinstituţiilor cu atribuţii îndomeniu, a proiectuluiStrategiei naţionale împotrivatraficului de persoane şimonitorizarea şi evaluareaactivităţilor desfăşurate deinstituţiile publice cu atribuţiiîn domeniu, în raport cuobiectivele prevăzute înplanurile de acţiune pentruimplementarea Strategieinaţionale; dezvoltarea unorproiecte şi campanii de preve -nire a traficului de persoane;acordarea de sprijin pentrureferirea transnaţională a vic ti -melor şi facilitarea accesu luiacestora la servicii specializate.Pe parcursul anului 2016,Agenţia a continuatimplementarea şimonitorizarea măsurilorstabilite prin Strategianaţională împotriva traficuluide persoane pentru perioada2012-2016 şi Planurilenaţionale de acţiune aferente .

care sunt instituţiile şiorganizaţiile cu care aNitPcolaborează în mod frecvent?

Puteţi accesa următorul link depe site-ul nostru în vedereavizualizării acestora:http://www.anitp.mai.gov.ro/parteneri/Cooperăm cu instituţiileguvernamentale prevăzute înMecanismului naţional deidentificare şi referire avictimelor traficului depersoane - Ordinul nr. 335 din

29 octombrie 2007 şi în Legea678/2001 privind prevenirea şicombaterea traficului depersoane: Poliţia Română(Brigada de Combatere aCriminalităţii OrganizateBucureşti, Direcţia deCombatere a CriminalităţiiOrganizate, Serviciul decombatere a traficului depersoane), JandarmeriaRomână, Poliţia de Frontieră,Inspectoratul General pentruImigrări, Direcţiile Generale deAsistenţă Socială şi Protecţie aCopilului, Ministerul Public(Direcţia pentru InvestigareaInfracţiunilor de CriminalitateOrganizată şi Terorism),Ministerul Afacerilor Externe(Misiunile diplomatice şioficiile consulare ale Românieiîn străinătate), MinisterulEducaţiei, Ministerul Justiţiei,autorităţile administraţieipublice locale, MinisterulSănătăţii, Ministerul Muncii,precum şi cu mai multe ONG-uri.

care sunt zonele şicomunităţile cele maivulnerabile în privinţa traficuluide persoane? ce categoriisociale sunt cele mai expusetraficului de fiinţe umane?

Preponderent, putem vorbidespre mediul rural şicomunităţile defavorizate.Copiii pot fi condiţionaţi şimanipulaţi cu lejeritate, iarfemeile tinere lipsite deoportunităţi profesionale aude asemenea o vulnerabilitatecrescută. De asemenea, lipsa educaţieiatrage după sine alte condiţiicare accentueazăvulnerabilitatea: cu un nivelprecar de educaţie scadşansele de a identifica şi de aaccesa un loc de muncă sau un

loc de muncă bine plătit. Numărul victimelor şi judeţelede provenienţă diferă de la anla an. În anul 2016, victimeleau provenit în principal dinurmătoarele judeţe: Dolj,Galați, Bacău, Argeș, Brașov,Prahova, Cluj, Bihor, Iași şiConstanța.

care sunt formele deexploatare a victimelortraficului de persoane?

Potrivit legislaţiei, formele deexploatare a victimelortraficului de persoane sunt:exploatare sexuală; exploatareprin muncă; obligarea lapracticarea cerşetoriei;obligarea la comiterea defurturi; prelevarea de organe,ţesuturi sau celule de origineumană. Cazuistica de până înprezent se limitează la primelepatru puncte.

în ce sectoare de activitate seînregistrează exploatarea prinmuncă şi care sunt statisticileultimilor ani?

Agricultură, construcţii, serviciitip horeca, alte situaţii(vânzare ziare, diferite fabrici

textile sau hârtie, ferme,domeniul forestier sau laîngrijirea de animale,adunarea de deșeuri saudistribuirea de reclame pestradă până la obligarea lamuncă în spălătorii auto etc.). În anul 2016 au fostidentificate 132 de victime, iarîn anul 2015 au fostidentificate 180 de victime.

câte cazuri de exploataresexuală, muncă forţată şi cerşit,cu victime din românia, au fostdescoperite în anul 2016?

530 – sexuală; 132 – muncă;68 – cerşetorie.

de ce naţionalitate sunttraficanţii care exploateazăvictimele din românia şi cemăsuri sunt luate împotrivaacestora?

Victimele din România sunt încele mai multe cazurirecrutate de către persoanecunoscute sau care fac partedin cercul de cunoştinţe sauchiar membrii ai familiei, fiindabordate cu oferte pentrunevoi specifice, în special demuncă în străinătate. Victimele şi recrutorii lor facparte din aceeaşi comunitate,sunt din acelaşi oraş saucartier, contactul dintreaceştia fiind facilitat deproximitatea geografică şi decunoştinţe comune.În anul 2015 au fost 252 decondamnări definitive, iar în2016 au fost condamnaţi 269de traficanţi. Dintre aceştia,peste 70% au fost primitpedeapsa cu închisoarea. Nu deţinem date desprepersoanele care au traficatcetăţenii români în ţările dedestinaţie.

Victimele şirecrutorii lor facparte din aceeaşicomunitate, suntdin acelaşi oraşsau cartier,contactul dintreaceştia fiindfacilitat deproximitateageografică şi decunoştinţecomune.


iNStituŢii

care sunt convenţiile,tratatele şi reglementărileinternaţionale la careromânia este parte în privinţacombaterii şi preveniriitraficului de persoane şi ceprevăd, pe scurt, acestea?

Principalele instrumente juri -dice internaţionale referitoarela traficul de persoane,ratificate de România, ori careau incidenţă cu privire latraficul de persoane şidrepturile omului, precum şidocumentele europenerelevante sunt următoarele:Convenţia Naţiunilor Uniteîmpotriva criminalităţiitransnaţionale organizate,adoptată la New york, la 15noiembrie 2000, ratificatăprin Legea nr.565/2002.România a semnat, la datade 14 decembrie 2000, laPalermo, ConvenţiaNaţiunilor Unite împotrivacriminalităţii transnaţionaleorganizate, precum şiProtocolul privindprevenirea, reprimarea şipedepsirea traficului depersoane, în special alfemeilor şi copiilor;Convenţia ConsiliuluiEuropei privind luptaîmpotriva traficului de fiinţeumane, adoptată la 3 mai2005, deschisă spre semnareşi semnată de România laVarşovia la 16 mai 2005,ratificată prin Legeanr.300/2006; Programul Stockholm,adoptat la Bruxelles la 2decembrie 2009; Directiva 2011/36/UE aParlamentului European şi aConsiliului din 5 aprilie 2011privind prevenirea şicombaterea traficului depersoane şi protejarea

victimelor acestuia, precumşi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI aConsiliului.

ce măsuri sunt luate pentrureintegrarea victimelortraficului de persoane?

Victimele infracţiunilor de traficde persoane, sunt informate cuprivire la drepturile pe care leau şi modalitatea de accesare aacestora şi, în bazaconsimţământului informat, înfuncţie de nevoile specifice, suntdirecționate către furnizorii deservicii specializate, unde potbeneficia de următoareleservicii de asistenţă: Sprijin pentru pregătirea şirealizarea repatrierii încazurile de referiretransnaţională; Adăpost, precum şiacoperirea altor nevoi debază (hrană, îmbrăcăminte);Sprijin material şi/saufinanciar pentru acoperireanevoilor de bază sau pentruaccesarea unorservicii/drepturi; Asistenţă medicală;Asistenţă psihologică saupsihiatrică; Refacerea actelor deidentitate; Integrare /Reintegrareşcolară; Consiliere vocaţională/(re)calificare profesională/integrare în muncă;Îndrumare pentruaccesarea beneficiilorsociale; Asigurarea transportului;Protecţie fizică; Sprijin emoţional,informare cu privire laevoluţia procesului penal,îndrumare pentru accesareadreptului la despă gubiri din

partea traficantului şi lacompensaţie acordată destat, în condiţiile legii.

care sunt, de obicei, ţările dedestinaţie ale traficului depersoane din românia?

De regulă, ţările de destinaţiesunt următoarele, fără însă a selimita la acestea: Italia, Spania,Germania, Anglia, Franţa,Irlanda, Grecia. Pentru anul 2016, ţările dedestinaţie au fost următoarele:România, Italia, Germania, UK,Spania, Franţa, Irlanda, Grecia,Belgia, Elveţia, Austria, Cehia,Suedia, Olanda, Portugalia,Polonia, Finlanda, Norvegia,Turcia, Danemarca, Scoţia,Albania, Serbia.

care este situaţia centrelor deasistare a victimelor traficuluide fiinţe umane?

Centrele de asistenţă avictimelor traficului depersoane sunt organizate şifuncţionează în cadrulinstituţiilor publice, respectiv,Direcţiile Generale de AsistenţăSocială şi Protecţia Copilului,din subordinea Consiliilorjudeţene sau sunt organizatede organizaţii neguvernamen -tale. Forma de organizare acentrelor, serviciile acordate,cu cazare sau fără cazare,activităţile desfăşurate, sediferenţiază în funcţie deresursele existente şi nevoileidentificate.

ce alte structuri asigurăservicii suport pentru victi -mele traficului de persoane?

În afară de Direcţiile Generalede Asistenţă Socială şi ProtecţiaCopilului şi organizaţiile

neguvernamentale de profil,victimele traficului de persoanemai primesc servicii suport dela: Ministerul AfacerilorInterne, Ministerul AfacerilorExterne (Misiunile diplomaticeşi oficiile consulare aleRomâniei în străinătate),Ministerul Educaţiei,autorităţile administraţieipublice locale, MinisterulSănătăţii, Ministerul Muncii.

credeţi că aşa-numitul brexitva crea probleme în privinţacooperării cu marea britanieîn vederea combateriitraficului de persoane?

Cooperarea cu Regatul Unit alMarii Britanii şi al Irlandei deNord în domeniul lupteiîmpotriva traficului depersoane se situează, înprezent, la un nivel foarte bun.Posibilele efecte ale Brexit-uluiîn acest domeniu sunt în cursde analiză şi evaluare.

consideraţi că este necesarămodificarea legislaţieispecifice referitoare laprotecţia şi asistenţa victi -melor traficului de persoane?

Dinamica traficului de persoaneimpune adesea modificărilegislative şi procedurale. Înprezent, analizămoportunitatea unor modificărilegislative.

în opinia dumneavoastră esteoportună creşterea bugetuluianual şi a numărului deangajaţi ai aNitP?

O creștere a resurselor finan -ciare şi umane este dorită defiecare instituţie sau organizaţie.

raluca juncu

Dincolo de provocări, perspectiveleagriculturii româneşti sunt extrem depozitive, inclusiv din punct de vederemacroeconomic.Potrivit ultimelor date furnizate de ComisiaEuropeană, la sfârșitul lui mai 2017,România a devenit principalul exportatorde cereale din Uniunea Europeană.Firmele din ţara noastră au exportat 7,15milioane de tone, aproape un sfert dintotalul exporturilor europene de cerealedin recolta 2016-2017. Din acestea, peste5 milioane de tone au reprezentatexporturile de grâu (aproape dublu față de

media înregistrată între 2011 şi 2015).Din punctul de vedere al producţieieuropene, recolta de cereale (inclusivorez) a crescut cu 12% între 2010 și 2015la aproximativ 317 milioane de tone,adică 12,5% din producția globală.Grâul, orzul, orzul, porumbul au fostprin cipalele culturi (86% în 2015).Firme le franceze au realizat 22,9% dinpro ducţia de cereale din UE, cele ger ma -ne (15,4%) și poloneze (8,8%). Româ nia afost în 2015 al cincelea producător decereale din UE, cu 6% din total, nivelsimilar înregistrat de Spania şi Italia.

agricultura româneascăcontinuă evoluţia susţinută,pe fondul investiţiilorsemnificative din ultimii ani.Potrivit unui studiu realizatde analiştii de la keysfin,afacerile din sectorulproducţiei de cereale s-audublat în ultimii 7 ani, de la8,34 miliarde lei în 2009 la16,1 milarde lei în 2015.

Peste 7.000 de firme, cu peste40.000 de angajaţi, activează,în prezent, în agriculturaromânească, pe segmentulcultivării cerealelor, aratădatele KeysFin.Faţă de 2009, numărulcompaniilor a crescut cuaproape 30%, la 7.194, cei maimulţi cultivatori fiindînregistraţi în timiş (550),Constanţa (541), teleorman(362), ialomiţa (349), Călăraşi(343), brăila (339), arad (322),tulcea (322) şi dolj (314).Interesant este faptul că înBucureşti erau înregistratepeste 300 de companii.

Pe fondul investiţiilorsemnificative în optimizareaproducţiei (seminţe decalitate, tratamente şi utilaje),profitabilitatea sectorului acrescut de peste 5 ori la 1,66miliarde de lei în 2015.Potrivit datelor comunicate laMinisterul Finanţelor, agro-Chirnogi sa, din Călăraşi, afost, în 2016, principaluljucător în piaţa producătorilorde cereale. Compania, cu 623

angajaţi, a înregistrat anultrecut afaceri de 960,1 demilioane lei, aproape dublefaţă de rezultatul din anulprecedent. şi profitul net afost pe măsură, de 12milioane de lei.Agricost SA, din Brăila, s-aclasat pe locul 2 în piaţaproducătorilor de cereale.Compania, cu 917 angajaţi, aînregistrat în 2016 afaceri de387,2 milioane lei, în creştere

cu peste 21 milioane de leifaţă de rezultatul din anulprecedent, și un profit net de71 milioane de lei.Următorul în topulcultivatorilor de cerealeestePlantagro-Com SRL, cuafaceri de 380,3 milioane lei şiun profit net de 13,7 milioanede lei în 2016. Firma vasluiană,cu 140 de angajaţi, a reuşituna dintre cele maispectaculoase evoluţii, reuşindsă îşi crească business-ul cupeste 114 milioane de lei faţăde 2015.Pe locul patru în clasament s-asituat Agroind Cauaceu SA.Firma bihoreană, care are 127de angajaţi, a raportat anultrecut un business de 251,4milioane de lei, cu peste 10milioane de lei peste niveluldin anul anterior, şi un profitnet de 7,3 milioane de lei.Dincolo de performanţaacestor firme, interesantă esteevoluţia companiei InteragroSRL, din Teleorman, unuldintre principalii jucători dinpiaţă în ultimii ani. După ce, în2015, raportase afaceri de374,5 milioane de lei, în 2016a intrat în insolvenţă, iar busi -ness-ul a coborât semnificativ,până la 21,5 milioane lei.

SuNtem PriNciPaLuL eXPortator de cereaLediN uNiuNea euroPeaNă


buSiNeSS NewS

afaceriLe diN SectoruL cereaLeLor S-au dubLat îN uLtimii 7 aNi


mediuL de afaceri

cum catalogați maturitatea piețeidin românia în ceea ce priveșteserviciile pe care le oferiți?

Misiunea noastră este clară: „Săcreăm și să conducem schimbareacătre o societate sustenabilă”.Încercăm să modelăm viitorul șicredem cu tărie în ceea ce facem.Nu suntem mari dar suntemsuficient de dinamici și de motivațiîncât să obținem rezultatespectaculoase. Putem face aceastafiind aproape acolo unde estenevoie. Înțelegem nevoia clienților șiacolo unde alții văd provocări noivedem oportunități. Ne adaptămrapid și oferim servicii de înaltă ca -litate și suntem flexibili în abordare.Piața din România se maturizeazăfoarte repede, având în vederepoliticile, programele și cerințelelegale impuse de UniuneaEuropeană. O Românie activă șiresponsabilă aduce după sine opiață competitivă din toate punctelede vedere. Companiile sunt din ce înce mai motivate în vedereaconformării legale dar și în ceea ceprivește integrarea obiectivelor deresponsabilitate socială și de mediuîn cadrul strategiilor lor. Au nevoiede suportul pe care Denkstatt îlpoate oferi, iar companiile mari auatins acel grad de maturitate în careaceste aspecte reprezintă o

prioritate maximă. Cu cele medii șimici încă mai avem de lucrat pepartea de conștientizare și motivare,adresându-le direct beneficiile.Schimbări există deja și ele sunt înbine în majoritatea cazurilor. Încetse va trece peste reacție direct laprevenție, pentru că se vor impunetot mai multe taxe de mediu carevor afecta direct business-ul.Legislația Europeană va fi din ce înce mai apăsătoare atunci când vinevorba de responsabilitatea pentrumediu și responsabilitatea socială.Ca de exemplu, recentul Ordin nr.1938/2016 care a introdus cerințede raportare nefinanciarăcompaniilor de interes public cu maimult de 500 de angajați (art. 492 șiart. 556). Aceste „declarațiinefinanciare” trebuie să facăreferire la impactul social și demediu actual și cel previzibil alcompaniei și la modalitățile deintervenție prin programele internede eficientizare. Elementele dedeclarare trebuie să se bazeze peaspecte reale din segmentuloperațional, date reale șicuantificabile. Multe companii nu auîncă o înțelegere exactă asupraacestora, din păcate. Cine nu va facefață conformărilor va avea desuferit. Dacă voluntar companiile nuvor fi orientate către o abordaresustenabilă a business-ului, atunci

am creat think!legal, un produs inovativîn segmentul managementului legislativinterviu cu GabrieLa fiStiS, director executiv, denkstatt românia

Gabriela fistis este o ecologistă din naștere, cu oexperiență de peste 19 ani acumulată din proiectederulate în domeniul managementului sustenabilității.consideră că respectul față de mediu și respectul fațăde oameni este esențial atunci când vorbim de evoluție.crede cu tărie că evoluția cere schimbare. Se regăseșteprintre cei care promovează schimbarea și îșiconcentrează eforturile în suportul orientat către ceicare înțeleg sau nu înțeleg nevoia de schimbare. Luptăpentru nevoile generațiilor viitoare și consideră cănevoile acestora vor fi mult diferite de cele actuale, căresponsabilitatea noastră este de a crea contextul deevoluție propice pentru un viitor echilibrat.


mediuL de afaceri

probabil că în scurt timp vorexista direcții legislative clarecare vor impune cerințe maistricte de neîncălcat, care înmomentul de față nu sunt perol. Există companii care nusunt transparente când vinevorba de expunereaproblemelor cu care seconfruntă și nici nu își expunprogramele de îmbunătățire,ceea ce nu întotdeauna estebine. Trebuie să faci fațădeschis tuturor provocăriloratunci când ești orientat cătresustenabilitate.Printre clienții DenkstattRomânia se numară companiiprivate medii și mari din Româ nia,care activează în domeniileindustriei alimen ta re, automo -tive, industria componentelorelectronice, industria textilă saufurnizori de servicii.

cum se implică denkstatt însectorul social al comunitățiidin care face parte?

Sectorul public din România sebazează pe serviciile oferite deDenkstatt în elaborarea șipunerea în aplicare astrategiilor locale de "SchimbăriClimatice - Planuri de Acțiunepentru Energie Durabilă",dezvoltarea studiilor defezabilitate pentru deșeuri șialte servicii. Suntem aproapede primării și le oferim suportnemijlocit și creăm programede dezvoltare a comunitățiiîmpreună.Denkstatt România creazăparteneriate cu universitățiledin Romania considerând căeste necesară o sinergie întremediul academic, consultanțăși mediul direct productiv, celeconomic, unde lucruriletrebuie să fie puse în practică.Împreună cu universitățile

dezvoltăm competențe noi șiavansate care să ajute viitoriiangajați să facă fațăprovocărilor din câmpul muncii.Astfel, Denkstatt a creat primulpachet de training certificateuropean pe ”SustainabilityManager” în colaborare cuInstitutul Politechnique deGrenoble și UniversitateaPolitehnica Timișoara. Primii”Sustainability Manageri” dincompaniile mari au fost instruițide Denkstatt.

care este percepția mediuluide business românesc asupraconceptului de sustena bi li -tate? cum a evoluat de-alungul ultimilor ani? cât dediferită este față de piețelemature din europa de Vest?

În România suntem la început,dar prindem repede din urmăpentru că există deja presiuni lanivel de strategii europene. Lanivel de companii mari saucompanii cu capital străin undeexistă o stabilitate economică șio maturitate organizațională,sustenabilitatea este deja parteintegrantă din strategia debusiness, așa cum spuneammai devreme. Sunt multecompanii care se află deja înstadiul de lansare de produsesau servicii sustenabile și îșievidențiază foarte clarreducerea amprentei de carbon(reducerea impactului asociatde mediu) și își comunicăprogramele sociale desfășurateîn interesul părților interesate. Cât despre diferența față depiețele mature din Europa deVest, aș putea spune că, existăîncă diferențe în procesul deinițiere, abordare șiimplementare, aceasta dincauză că există încă confuzii înînțelegerea pe deplin a

conceptului de sustenabilitate.Când vorbim de sustenabilitatevorbim de principii și valori, deschimbări de comportament șischimbări ale modalităților deoperare, de creări de noiproduse și servicii eficiente, deevaluări de impact pe tot ciclulde viață al produselor și/sauserviciilor, de proiecte îninteresul comunității și inițiatede comunitate. Angajareapărților interesate înmanagementul sustenabilitățiieste foarte importantă pentrucă doar acestea pot să eviden -țieze și să orienteze nevoia șiangajarea, aspecte care, dinpăcate nu sunt luate înconsiderare așa cum ar trebuiîn România, având astfel omare diferență în abordare fațăde țările din Europa de Vest.

care sunt noile trenduri carevalorizează în ultimul timpmediul de afaceri?

Trendurile actuale conduc spreinițializarea evaluării perfor -man țelor, spre valorizarea/monetizarea acțiunilor uneicompanii indiferent că nereferim la eficientizareaactivităților și reducereaimpactului de mediu sau laimpactul social pozitiv însocietate și la evaluarea acesteiinvestiții în societate. Acestenoi trenduri în sustenabilitatear fi: ”Evaluarea CapitaluluiNatural” și ”Evaluarea CapitaluluiSocial”, iar Denkstatt reușeștesa țină pasul cu acestea. La nivel internațional oferiminformații și suport cu privire lanoile trenduri dinsustenabilitate și realizămproduse noi și inovative, cu altecuvinte ne adaptăm din timpsau întâmpinăm nevoia rapid. Eimportant să facem asta,

putem face diferența și săcreăm valoare.Denkstatt este în permanențăaproape de clienții săi și demulți alți stakeholderi, fiindorientată întotdeauna să seadapteze unor noi cerințe. Pede altă parte suntem conștiențică trebuie să fim front-runneriîn acest segment alconsultanței în sustenabilitate.De aceea am creat Think!legal,un produs inovativ însegmentul managementuluilegislativ. În România, ca dealtfel în multe alte țăriînțelegerea unei legislațiicomplexe și în permanentăschimbare este dificilă – iarîndeplinirea cerințelor legaleeste o provocare și mai mare.Think!legal este o aplicațieinformatică care oferăinformații actualizate pelegislația specifică și aplicabilăsegmentului operațional,evidențiind obligațiile legalecare impactează activitatea șicrează un context de evaluareși colaborare între alți actori lanivelul companiei pentru a creaun mediu intern performant deconformare. Din experiența noastră putemspune că nu există companiecare să se conformeze 100% cucerințele legale, dar faptul căare un proces de control șimonitorizare performant șireușeste în permanență săcontroleze obiectiv situațiaastfel încât să nu scape de subcontrol, deja este un lucru mare.Această aplicație este dejautilizată de zeci de companiidin Austria, Ungaria și Româniași putem spune că avem unimpact foarte bun privindeficientizarea pe elemente deconformare.

Mircea fica


mediuL de afaceri

de la început aţi ţinut să vădiferenţiaţi de ceilalaţi jucătoridin piaţa punctelor dedespăgubire, de intermediari...

Nu încercăm să fim diferiţi, suntemdiferiţi. Suntem exclusivcumpărători, nu intermediem; nuavem intenţia de a vinde, toateachiziţiile sunt făcute ca investiţiepe termen lung, nu pentru a marcaun profit rapid. Structuraorganizatorică a Alpha Quest,experienţa reprezentanţilor săi,capacitatea financiară a fondului,toate acestea ne plasează într-ocategorie diferită. Suntem un fondde investiţii care acţionează dupăreguli bine definite.

cine sunt investitorii din alphaQuest și care este orizontulinvestițional?

Fondul Alpha Quest este un SICAVmaltez, condus și administrat depersoane cu o mare experiență înpiețele finaciare. Investitorii suntatât persoane fizice cât și instituții,care au o bogată experiență în ainvesti în regiune și mă bucur căam reușit să atragem o bună partedin bani în economia românească.Punctele sunt doar una dininvestiții însă au fost și vor mai fi șimulte altele în special pe zonapieței de capital dar și de tipPrivate equity/Venture Capital.

cât de vastă este aceastăexperiență?

Eu personal am lucrat șase anipentru Wood& Company, cea maimare bancă de investiții din EuropaCentrală și de Est și unul dintreprincipalii brokeri din România,unde am acoperit mai multesectoare: bancar, utilităţi,farmaceutic. Experiența unui MBAla Insead (votat cel mai bun dinlume de către Financial Times în

2016 şi 2017) m-a ajutat să îmidezvolt latura antreprenorială. În cadrul Wood&Co am structuratși listat la Viena un produs warrantcu suport în acțiuni FondulProprietatea, care a dus latransparentizarea și accelereatranzacționarii la Bursa de ValoriBucurești. Consultanța Alpha Quest esteasigurată de Vlad Neacșu, care și-acâștigat experiența pe piața decapital la Raiffeisen Capital&Investment, unul dintre cei maimari brokeri din acţiuni dinRomânia. A făcut parte dinConsiliile de Administraţie ale maimultor companii importante,precum Transgaz, Impact sauPrimcom. În zona de gestionare ainvestiţiilor trebuie menţionaţi ceişase ani petrecuţi de Vlad la Allianzţiriac Pensii Private, în poziţia demanager de portofoliu. Experiențainvestitorilor este însă la fel deprețioasă pentru că au trecut prinprocese similare de restituire înanii 90.

oferta publică alpha Quest aexpirat la sfârșitul lunii aprilie.este finalul achiziţiei de puncteaNrP?

În niciun caz. Oferta a avut rostulde a a arăta deținătorilor depuncte că există investitoriinstituționali care acționează înmod transparent, cu un prețanunțat, nenegociabil. Și noicredem că și-a atins scopul. În

Suntem alternativa la plățilestatului pentru punctele aNrP,nu substitutul lorinterviu cu oVidiu fer, reprezentant alpha Quest

Statul va face în acest an primele plăţi în baza punctelorde despăgubire emise de autoritatea Națională pentrurestituirea Proprietăţilor. o tranşă anuală este în limitaa 20% din valoarea totală a punctelor deţinute.despăgubirea eşalonată într-o perioadă lungă de timpîndreaptă unii deţinători către vânzarea anticipată apunctelor, care are avantajul unei plăţi pe loc. despreevoluţia pieţei am discutat cu ovidiu fer, reprezentantulalpha Quest, cel mai activ cumpărător instituțional depuncte.


mediuL de afaceri

continuare vom face achiziții. Chiar șidimensiunea ofertei noastre, de 200 demilioane de lei, arată că investim petermen lung. Anterior ofertei am preluat150 de milioane de puncte, vom cumpărași în anii următori pentru că procesul derestituire din România va mai dura câțivaani iar noi vom fi în piață pe întreg acestparcurs.

din acest an punctele pot fi covertite înnumerar solicitat statului, în tranșe decel mult 20% pe an. deja au fost emisecâteva sute de titluri de către aNrP. Nu sereduce baza de clienți potențiali pentrudumneavoastră?

Deloc. Chiar și deținătorii care au obținutun titlu de plată pentru 20% din puncte,își pot valorifica în continuare portofoliul.Trebuie să solicite un nou certificat caresă ateste noul număr de puncte rămase șiacestea se pot tranzacționa în același modsimplu. Prin urmare, conversia parțială nuschimbă cu absolut nimic situația și chiarputem spune că baza de potențiali clienținu scade, ci se lărgește, deoarece ANRPemite în continuare puncte în ritmaccelerat. Echipa actuală a Autoritățiiface mari eforturi pentru a reparagreșelile trecutului și e de apreciat muncadepusă. Deținătorii de puncte trebuie însăsă fie și ei activi, să aleagă o opțiune devalorificare: cer statului o tranşă sauacceptă o ofertă precum a noastră. Nutrebuie să aştepte.

Poate aşteaptă licitaţiile pentru imobileşi terenuri!?! Legea prevede aceastăvariantă, ba chiar era cea încurajatăatunci când actul normativ a fostelaborat.

Dați-mi voie să mă declar pesimist cândvine vorba de licitații. Trebuiau organizatede la începutul anului trecut; mai multetermene au fost prorogate, iar multeproceduri preliminare sunt încă departede a fi finalizate. Avem toate ingredienteleunui potențial eșec și personal cred căîntr-acolo ne îndreptăm cu licitațiile.Pentru noi, licitațiile pentru active

imobiliare ale statului nu au fost o opțiuneîn niciun moment, dar au fost deținătoricare le așteptau. Ar trebui să sereorienteze. Și să o facă repede.

în această situație întreaga sarcinăpentru despăgubirea prin puncte va picaasupra bugetului. Poate duce oasemenea sarcină?

Trebuie. Punctele sunt o creanță asuprastatului român și reprezintă plăți asumate.

Orizontul de timp în care statul se vaachita de aceste obligații este onecunoscută și nu sunt excluse problemeîn viitor. Dar în final statul se va achita dedatorie. Desigur, o evoluție de acest felpoate să dea peste cap planurile unoroameni. Și acestora noi le oferimposibilitatea de a-și valorifica punctele.Noi suntem alternativa la plățile stat, nune substituim statului.

Mircea fica


mediuL de afaceri

www.deseuriambalaje.rofuncționeaza în cadrul legal oferitde ouG 38/2016. care suntavantajele celor care utilizeazăaceastă platformă?

www.deseuriambalaje.ro este oplatformă online de tranzacționarea deșeurilor de ambalaje și seadresează direct producătorilor șiimportatorilor care pun pe piațanațională bunuri ambalate. Este osoluție inovatoare care îmbină IT-ulcu sistemul de gestionare adeșeurilor de ambalaje în România.Principalele funcționalități aleplatformei noastre sunt: faciliteazăconectarea directă într-un spațiuvirtual aproducătorilor/importatorilor carepun pe piață bunuri ambalate cucei care dețin deșeurile deambalaje, respectiv colectori, stațiide sortare, firme de salubrizare,reciclatori finali; asigurăîndeplinirea în mod individual aobiectivelor de reciclare șifuncționează în baza Legiinr.249/2015 și a Ordinului deMinistru 2413/2016.

Cu privire la beneficiile platformei,avem în vedere:1. Prețul corect - pornim de la unpreț spot, bazat pe cerere și ofertă,astfel încâtproducătorii/importatorii săplătească prețul real de colectareal celor care dețin deșeurile deambalaje.

2. Cantități reale - verificăm dupăproceduri foarte stricte validareacelor care se înscriu pe platformăpentru a vinde trasabilitateadeșeurilor;

3. Cantități corecte – producătoriitrebuie să achiziționeze cantitățilenecesare pentru a-și îndepliniobiectivul global de reciclare de60%.

4. verificăm trasabilitatea – toatedosarele de trasabilitate suntverificate de către echipawww.deseuriambalaje.ro și nu înultimul rând asigurăm transparențaîntregului proces.

cine apelează la serviciile oferitede www.deseuriambalaje.ro?

Avem categorii distincte deutilizatori. Pe de-o parte se aflăcolectorii și reciclatorii, iar pe dealtă parte se găsesc producătorii șiimportatorii care pun pe piațanațională bunuri ambalate și auținte de îndeplinit.În cazul unui colector, pentru a-șiînscrie compania trebuie să îșicreeze un cont pe site și săuploadeze o serie de documentesolicitate de către noi. O echipăinterna va valida după proceduricomplexe și foarte bine definitetoate documentele companieiînscrise și, de asemenea, va mergela fața locului pentru a verificaastfel conformitatea cu prevederileAutorizației de mediu, precum șicapacitățile tehnice decolectare/reciclare, în sensul că sevor evalua atât amplasamentul, câtși dotările tehnologice.În cazul unuiproducător/importator trebuie săîși creeze, de asemenea, un contpe platformă, care va trece printr-un proces de validare.Printre funcționalități:-sistem de rating al vânzătorului –cu ajutorul căruia producătorii potvedea în timp real câte cantități atranzacționat acel colector șinumărul licitațiilor finalizate cusucces pe platformă.-obținem confirmareareciclatorului final – pentru averifica dacă acele cantități au fostîntr-adevăr reciclate, pentru căaceasta a fost o problemă acută cucare producătorii s-au confruntat

www.deseuriambalaje.ro este o platformă online detranzacționare a deșeurilor de ambalajeinterviu cu adeLa Lazăr, founder, www.deseuriambalaje.ro

www.deseuri-ambalaje.ro este o soluțieinovatoare careîmbină it-ul cusistemul degestionare adeșeurilor deambalaje înromânia.

în anii anteriori, reciclarearealizându-se de fapt, “doarpe hârtie”. Noi efectuăm vizite lareciclatori pentru a ne asigurade faptul că toate cantitățiletranzacționate pe platformăsunt reciclate.În același timp există pentruambii utilizatori posibilitateade a-și genera o serie derapoarte în timp real, astfelîncât pot să vadă gradul deîndeplinire al țintelor (în cazulunui producător/importator),câte cantități de deșeuri deambalaje au tranzacționat (încazul unui vânzător).Întreg procesul se bazează pe

proceduri foarte atentîntocmite de validare avânzătorilor, dar și a dosarelorde trasabilitate (se verificăfiecare dosar în parte, de lasursa de generare și până lareciclarea acelei cantități lareciclatorul final).Deoarece am dorit să oferimservicii integrate, începând culuna mai 2017 dămposibilitatea producătorilor șiimportatorilor de bunuriambalate să opteze pentruîndeplinirea în mod individuala obiectivelor de reciclare sausă ne transfere integralresponsabilitatea privindgestionarea ambalajelor și a

deșeurilor de ambalaje dincadrul companiei, în sistem tipOTR, fiind autorizați în acestsens prin licența de operare.

câte firme / entități au dejaun cont valid pe platformadumneavoastră?

Până în acest moment există250 de conturi validate peplatform, fiind tranzacționatătrasabilitatea a peste 16.000 detone de deșeuri de ambalaje.Platforma are un designintuitiv, conceput pentru a văreduce timpul petrecut pentruachiziționarea trasabilitățiideșeurilor de ambalaje șiimplicit a îndepliniriiobiectivelor de reciclare/valorificare.

Mircea fica


mediuL de afaceri

avem categorii distinctede utilizatori. Pe de-oparte se află colectorii șireciclatorii, iar pe de altăparte se găsescproducătorii șiimportatorii care pun pepiața națională bunuriambalate și au ținte deîndeplinit.


mediuL de afaceri

Stimată doamnă director General,ați venit în românia dintr-o țarăvecină, bulgaria, pentru a facestartul unei firme într-un domeniude nișă – colectarea creanțelorneperformante. cum ați simțit, maiales ca femeie, acest start up? afost mai greu decât ați estimat șidacă da, unde ați resimțit acestegreutăți?

În primul rând, start-up-ul înRomânia a fost un lucru dorit de topmanagementul grupului, care și-aoferit întreg sprijinul de la momentulinițial al conceperii acestei idei.Selecția noilor membri și constituireaunei noi echipe a fost un momentcrucial, așa cum era de așteptat, pecare l-am depășit cu succes. Ulterior,spiritul aceleiași echipe m-a susținut

și în etapele, nu întotdeauna ușoare,ale implementării proiectului. Un alt aspect important pentrumine a fost capacitatea deadaptare și pot afirma cu bucuriecă m-am adaptat foarte repedeatât climatului de business de aici,cât și ritmului de viață dinRomânia, țară care m-a surprinsdintotdeauna într-un mod pozitiv.

Principiul nostrueste să dezvoltămacest businesscu precizie și cuo atitudinecorectă atât fațăde clienții noștri,cât și față dedebitori.

activitatea de colectare a creanțeloreste o continuare a credităriiinterviu cu dimaNa VLaeVa, director General, debt collection agency


mediuL de afaceri

ce ne puteti spune desprefirma pe care o conduceți?

debt Collection agency (dCa)este foarte concentrată peactivitatea pe care odesfășoară. Suntem conștiențică piața din România este maidezvoltată decât cea dinBulgaria, concurența este maimare, dar și oportunitățilesunt mai multe. Principiulnostru este să dezvoltăm acestbusiness cu precizie și cu oatitudine corectă atât față declienții noștri, cât și față dedebitori. Încrederea este ceamai mare valoare pentru noi:încrederea clienților noștri căvom fi partenerii potriviți, adebitorilor că îi vom trata cuonestitate și respect și nu înultimul rând a angajațilornoștri că DCA le va oferiposibilitatea dezvoltăriiprofesionale.În ultimii 4 ani de când esteprezentă în România, DCA SRLoferă soluții flexibile îndomeniul recuperăriicreanțelor, mai ales a celornegarantate. Un factor cheieîn dezvoltarea DCA SRL aintervenit în luna iunie 2016,când concernul norvegianB2holding AS a achiziționat100% din acțiunile companiei-mamă din Bulgaria, împreunăcu societățile afiliate SmartCollect EOOD, Bulgaria și DCASRL, România. holdingul îșidesfășoară activitatea peteritoriul a 16 state – înScandinavia și țările Baltice, înEuropa Centrală și de Est și înBalcani. Grupul are peste1.500 de angajați și deținepeste 4.000.000 de creanțedobândite, cu o balanță depeste 3 miliarde de euro.B2holding AS este o companiepublică, acțiunile acesteia fiind

tranzacționate la Bursa deValori din Oslo, Norvegia, undese află și sediul său central. După achiziționarea companieinoastre de către B2holding,nivelul de resurse financiare cepot fi alocate pentru achizițiaportofoliilor de creanțeneperformante a crescutconsiderabil. Acest lucru oferăposibilitatea DCA SRL să-șiextindă gama de serviciioferite, în special în domeniulachiziționării portofoliilor decreanțe corporative și IMM,precum și în vedereamenținerii și dezvoltăriispecializării sale în domeniulrecuperării de creanțecomerciale de consumnegarantate. Obiectivul nostru este să fimmai competitivi, să devenimputernici alături de cliențiputernici și bineînțeles săconstruim colaborări solide.

credeți că domeniulcolectării creanțelor poate ficonsiderat o activitate decreditare sau este pur șisimplu o colectare în sensulpreluării relației directe cuclienții în numelefinanțatorilor?

Colectarea creanțelorneperformante are multeetape și multe efecte pozitive -economice și sociale. Princolectarea creanțelor, firmeledin domeniu aduc înapoi îneconomia României un volumsemnificativ de resursefinanciare. Pentru fiecaredebitor, impactul social poatefi foarte important tocmaipentru că prin serviciul nostruîi oferim posibilitatea săeșaloneze debitul. Este foarteutil să menționăm faptul că, deregulă, o companie de

colectare este mult maiflexibilă față de debitori, maiales când există o dorință clarăși din partea lor de a achitacreanța restantă. Tocmai deaceea consider că activitateade colectare a creanțelor esteo continuare a creditării, cu oabordare mult mai flexibilăspre înțelegerea problemelorși cauzelor care au dus laintrarea în incapacitate deplată sau în întârziere la platăa ratelor de credit. Acesta esteaspectul social pe care îlacoperim prin găsirea unorsoluții adaptate fiecărui clientîn parte.

având în vedere experiențadumneavoastră în domeniu,unde vedeți frontiera dintreromânia și bulgaria dinpunctul de vedere albusiness-ului pe care îlcoordonați?

Diferențele nu sunt foartemari, principiile business-uluisunt aceleași. Dacă putemvorbi despre o “frontieră”,aceasta există din punct devedere legislativ. În primul

rând, o companie de colectarede creanțe, în Bulgaria, esteobligată să funcționeze ca unIFN și raportează către BancaNațională, asa cum fac aicitoate instituțiile din aceastăcategorie.În al doilea rând, diferențaexistă în etapa de colectarejudiciară; actele normativecare instituie procesul deexecutare silită sunt similare,dar procedurile diferă. ÎnBulgaria de exemplu,contractul de credit nu estetitlu executoriu prin lege,motiv pentru care se foloseștedestul de mult biletul la ordinca soluție alternativă degarantare și cu scopulsimplificării procedurii deexecutare silită.În principiu, legislația fiecăreițări are aspecte specifice iarcunoașterea lor este extremde importantă pentrudesfășurarea activității în modcorect. Pentru unii textelelegislative pot fi plictisitoare,dar pentru noi reprezintă“Biblia” business-ului.Experiența similară în țări culegislații diferite poate aduceplus valoarea necesară evităriiunor practici care, pe unmodel sau altul, și-au doveditineficiența. În acest context,consider că un start up îndomeniul colectării creanțelor,mai ales neperformante, într-oțară unde această activitate nueste reglementată de BancaCentrală este pentru mine oexperiență ce îmi oferă maimultă flexibilitate în modelulde business pe care l-amconstruit și pe care dorim să îlperfectăm mereu, în funcțiede tendința și de cerințelepieței.

Mircea fica

colectareacreanțelorneperformante aremulte etape șimulte efectepozitive -economice șisociale. Princolectareacreanțelor, firmeledin domeniu aducînapoi în economiaromâniei un volumsemnificativ deresurse financiare.


eVeNimeNt

î nainte de ceremonia depremiere au transmismesajul lor doamnele

Crina frisch, PreședinteleCamerei Naționale aConsilierilor în ProprietateIndustrială din România(CNCPIR), raluca vasilescu,Vicepreședintele CNCPIR,gabriela rîşnoveanu,Preşedintele Secţiei a V-aCivilă a Tribunalului Bucureşti,irinel doina surugiu, SeniorAdvisor în cadrul DirecțieiNaționale a Vămilor și gildaLazăr, Director CorporateAffairs & Communications alcompaniei JTI România.

criteriiLe de Premiere:

Experienţa în piaţăOpiniile şi recomandă ri leclienţilor Rezultatele înregistrateîn 2016 și în primele cinciluni din 2017Brandul societăţiiStilul de leadershipActivitatea academicăComplexitatea dosarelorîn care au fost implicatecompaniile, agențiile șipersoanele nominalizateApariţia în presa despecialitate românească şi îndirectoarele internaţio nalede profil (Legal 500; WorldIntellectual Property Review;Revista Managing Intellec -tual Property; Intellec tualAsset Management).

PremiaNții GaLeiProPrietății iNduStriaLe

secțiunea i: instituții

direCția naționaLă avăMiLorPremiul pentru contribuțiamajoră la respectareadrepturilor de proprietateindustrială.tribunaLuL buCureștiPremiul pentru contribuția

majoră la respectareadrepturilor de proprietateindustrială.

secțiunea a ii-a: agenții de ProPrietateindustriaLă

Cabinet enPorainteLLeCtuaL ProPertYsrLPremiul pentru înaltestandarde profesionale îndomeniul mărcilor, brevetelorși desenelor

Cabinet M. oProiu Premiul pentru expertizaridicată în domeniul mărcilorși al brevetelorfrisCh & Partners Premiul pentru contribuția laprotejarea mărcilor unorimportante companiinaționale și multinaționalenndkP iP (NESTORNESTOR DICULESCUKINGSTON PETERSEN –CONSILIERE ÎN P.I. S.R.L.)Premiul pentruprofesionalism șirecunoaștere internaționalăsoCietatea CiviLăProfesionaLă deProPrietate industriaLăMiLCev burbeaPremiul pentru contribuția ladezvoltarea mediului de afaceri

secțiunea a iii-a: soCietăți de avoCatură

zaMfiresCu raCoți & PartnersPremiul pentru înaltestandarde profesionale înlitigiile de proprietateindustrială – MărciviLau | assoCiatesPremiul pentru înaltestandarde profesionale înlitigiile de proprietateindustrială – Brevete deinvenție

secțiunea a iv-a: start-up

Coffee 2 go

Legal magazin a organizat Gala Proprietății industriale

institutul cultural român a găzduit marți, 13 iunie 2017, primaediție a Galei Proprietății industriale, eveniment organizat derevista Legal magazin. Partenerii Galei au fost camera Națională a consilierilor înProprietate industrială din românia, institutul cultural românși editura integral.evenimentul a avut rolul de a consolida parteneriatul dintretitularii de drepturi (fie că vorbim de persoane fizice, deinventatori, de companii, institute de cercetare, universitățietc.) și consilierii în proprietate industrială.

niCoLae boiCea, engineering innovation Manager, renauLt teChnoLogie rouManie


eVeNimeNt

Premiul pentru dezvoltarearețelei de chioșcuri Coffee 2Go

secțiunea a v-a: CoMPanii

baYer roMânia / buLgaria / MoLdovaPremiul pentru inovare însectorul farmaceuticrenauLt teChnoLogierouManie & CentruLtehniC tituPremiul pentru excelență înCercetare, Dezvoltare șiInovarejt internationaL (roMania) srLPremiul pentru contribuțiamajoră în educareaconsumatorilor și încombaterea contrabandei cuțigaretehofigaLPremiul pentru excelență încercetarea produselornaturaleConPetPremiul pentru eficiențaeconomică a brevetelorînregistrate la OSIMavinCis vinuri srL Premiul pentru expansiuneabrandului AVINCIS și pentrurestaurarea domeniul viticolde la DrăgăşaniroMvaC CoMPanY saPremiul pentru excelență încercetarea veterinară

secțiunea a vi-a: institute de CerCetare

institutuL naționaLPentru fiziCă și inginerienuCLeară „horiahuLubei”Premiul pentru realizareacelui mai important Centrude cercetare științifică dinRomânia, ELI-NP (Extreme

Light Infrastructure – NuclearPhysics)

secțiunea a vii-a: CoMPanii sPeCiaLizate în ConsuLtanţă şi designde brand

brandientPremiul pentru contribuția laconsolidarea unor brandurirenumite

secțiunea a viii: aCadeMiCa / Cărți desPre iP

irina aLbușeL, avoCatPartener, aLbușeL LawoffiCePremiul pentru promovareaproprietății industriale

sectiunea a ix-a: ConsiLieri Care auContribuit La PrestigiuLProfesiei de ConsiLier înProPrietate industriaLă

virginia - daisY PoPSenior Partner și Fondator,EnporaMargareta oProiuManaging Partner, CabinetM. OproiuProf. univ. dr. ing.Constantin țurCanuFondator Agenţia deProprietate IntelectualăINVENTA și Președinte deonoare al CNCPIR

sectiunea a x-a:PersonaLități Care auContribuit La resPeCtareadrePturiLor deProPrietate industriaLă

judeCător ConstanțaMoisesCuPremiul pentru contribuțiamajoră la respectareadrepturilor de proprietateindustrială

„Legal Magazin va organizaîn fiecare an, la începutullunii iunie, Gala ProprietățiiIndustriale, pentru a onora șirăsplăti instituțiile,companiile și persoanele careau contribuit și contribuiesubstanțial la respectareadrepturilor de proprietateindustrială în România”, adeclarat Mircea Fica, SeniorEditor, Legal Magazin.

sorina viziru

giLda Lazăr, director Corporate affairs, jti

Mihai PoPa, Country head of Law, Patents and Compliance, bayer romaniabulgariaMoldova

Crina frisCh, Președintele CnCPir


eVeNimeNt

î n luna mai 2013 se lansaprima ediție a publicațieiLegal Magazin, care a

reușit să devină un liant întreprofesiile liberale și mediul deafaceri din țara noastră, prinevenimentele organizate șiprin calitatea informațiilorprezentare în format print șipe site-ul legalmagazin.ro.

Începând cu acest an,redacția revistei LegalMagazin va organiza la finalullunii mai Gala Legal Magazin,dorind să evidențiezesuccesele obținute deprofesioniștii liberali încalitatea lor de antreprenoriindependenți și responsabili,ținând cont de sprijinulpermanent și calificat pe care-l acordă companiilor,instituțiilor și persoanelorfizice. Totodată, în cadrul GaleiLegal Magazin vor fi premiatecele mai eficiente insituțiipublice românești, precum șilideri din bănci, companii,asociații profesionale șipatronale.

Redacția Legal Magazin aorganizat joi, 25 mai 2017,prima ediție a GALEI LEGALMAGAZIN, eveniment găzduitde Institutul Cultural Românși care a beneficiat departeneriatul Editurii Integral,Body Art Wellness Club de laRin Grand hotel, Fornetti,Leonidas și Bergenbier.

PremiaNții

Categoria soCietăți de avoCatură

iordăchescu & asociații Eugen ConstantinIordăchescu, Managing PartnerPremiul pentru excelență înDreptul Penal al Afacerilor

Cabinet de avocat gruia dufautDana Gruia Dufaut,Managing PartnerPremiul pentru contribuțiala atragerea investițiilorcompaniilor franceze

Cobuz & asociații Alina Cobuz, Managing PartnerPremiul pentru rezultatele

obținute la InternationalCentre for Settlement ofInvestment Disputes (ICSID)

zamfirescu racoți & PartnersDr. Cosmin Vasile, avocatasociat coordonatorPremiul pentru rezultateleobținute la InternationalChamber of Commerce Paris(ICC Paris)

bulboacă & asociațiiAdrian Bulboacă, Managing PartnerPremiul pentru implicareasocială și civică și pentrudezvoltarea AsociaţieiCulturale MatriceaRomânească

dentons Anda Todor, ManagingPartnerPremiul pentru extindereaglobală și capacitateamultijurisdicțională pusă înslujba clienților

reff și asociații Alexandru Reff, ManagingPartnerPremiul pentru contribuțiamajoră la dezvoltareacompaniilor asistate

Popovici nițu stoica & asociații Florian Nițu, Managing PartnerPremiul pentru stilul eficientsi inovativ de leadership alavocaților parteneri

Legal magazin a premiat elita profesiilor liberale


eVeNimeNt

nestor nestor diculescukingston PetersenIon Nestor, Co-ManagingPartnerPremiul pentru calitateaserviciilor și pentrucontribuția la atragereainvestițiilor companiiloramericane.

Categoria soCietățiProfesionaLe de insoLvență

Citr grouP (Casa deInsolvență Transilvania)Andrei Cionca, AsociatCoordonatorPremiul pentru înaltestandarde profesionale îndomeniul insolvenței

roMinsoLvFlorian Mateiță, PartenerPremiul pentru gestionareaeficientă a procedurilor dereorganizare

seCțiunea finanCiar-banCar

CeC bank Radu Grațian Ghețea,Președinte

Premiul pentru contribuțiamajoră la dezvoltareaprofesiilor liberale și amediului de afaceri

Categoria ong-uri

asociația environAndrei Orban, PreședintePremiul pentru contribuția laeducația ecologică acetățenilor, companiilor șiinstituțiilor

Categoria asoCiațiiProfesionaLe

uniunea națională abarourilor din româniaGheorghe Florea, Președinte Diplomă de excelență pentrucontribuția la dezvoltareaprofesiei de avocat și aprofesiilor liberale

baroul bucureşti Ion Dragne, DecanDiplomă de excelență pentrucontribuția la dezvoltareaprofesiei de avocat și aprofesiilor liberale

uniunea națională anotarilor Publici din

românia (unnPr)Dumitru Viorel Mănescu,PreședinteDiplomă de excelență pentrucontribuția la dezvoltareaprofesiei de notar public și aprofesiilor liberale

uniunea națională aPracticienilor în insolvențădin românia (unPir)Niculae Bălan, PreședinteDiplomă de excelență pentrucontribuția la dezvoltareaprofesiei de practician îninsolvență și a profesiilorliberale

asociația națională aevaluatorilor autorizați dinromânia (anevar)Daniel Manațe, PreședinteDiplomă de excelență pentrucontribuția la dezvoltareaprofesiei de evaluatorautorizat și a profesiilorliberale

uniunea națională aexecutorilor judecătoreștidin românia (unej)Marius Iacob Morari,Președinte

Diplomă de excelență pentrucontribuția la dezvoltareaprofesiei de executorjudecătoresc și a profesiilorliberale

Camera naţională aConsilierilor în Proprietateindustrială din românia Crina Frisch, PreşedinteDiplomă de excelență pentrucontribuția la dezvoltareaprofesiei de consilier înproprietate industrială și aprofesiilor liberale

Categoria universități

facultatea de drept auniversității bucureștiProf. univ. dr. Flavius AntoniuBaias, DecanPremiul pentru contribuția ladezvoltarea profesiilorliberale din România

Categoria instituții

oficiul național alregistrului ComerțuluiValentina Burdescu, Director General Premiul pentru contribuția ladezvoltarea mediului deafaceri

banca națională a românieiDirecția JuridicăAlexandru Nicolae Păunescu,DirectorPremiul pentru contribuția laconsolidarea culturii juridiceîn sistemul financiar-bancar

Consiliul Concurenței Bogdan Chirițoiu, PreședintePremiul pentru contribuțiamajoră la maturizarea șieducarea mediului de afaceri

Mircea fica


eVeNimeNt

românia nu are legislațiecare să oblige instituțiileși companiile să

raporteze incidentelecibernetice, și raporteazădoar cei care vor, a afirmatAnton Rog, șeful CentruluiNațional Cyberint din cadrulServiciului Român deInformații (SRI).Unul dintre specialiștiiKaspersky Lab a declarantrecent pentru AGERPRES căRomânia se situează încategoria de risc mediu înierarhia mondială a atacurilorcibernetice, în timp ceinstituțiile guvernamentalesunt vulnerabile mai ales dincauza sistemelor învechite pecare le folosesc.Persoanele care au depusreclamații la Poliție după ce s-au confruntat cu ataculcibernetic WannaCry nu auplătit rescumpărărilesolicitate de către infractori, adeclarat Flavius Dorin Nistor ,subcomisar de Poliție încadrul InspectoratuluiGeneral al Poliției Române(IGPR) - Direcția deCombatere a CriminalitățiiOrganizate, Serviciul deCombatere a CriminalitățiiInformatice.Atacul denumit ”wannaCry”,un asalt de tip ransomwarede o amploare fără precedentla scară mondială, a afectat,la începutul lunii mai dinacest an, zeci de mii decomputere din locuințe, sediide firme și agențiiguvernamentale din 74 dețări, în acestea infiltrându-seprograme malițioase(malware) care au criptat șiblocat accesul la conținutpână când utilizatorii au fostdispuși să plătească între 300și 600 de dolari în monedă

virtuală bitcoin pentru a le firedat controlul asupra fișierelor.Ligia Cecilia Popescu, avocatpartener în cadrul wolftheiss a prezentat legislațiarelevantă în vigoare,particularitățile privindinfracțiunile informatice șicompetența investigăriiacestui tip de infracțiuni. Ea aprezentat și trei studii de caz.

Studii de caz –iNfracțiuNi comiSe de hacKer româNi

guccifer (pe numele realMarcel Lazăr) a devenitcelebru cu ocazia accesării înmod ilegal a mai multoradrese de e-mail, urmate de

publicarea informațiilor peinternet, printre care seenumeră e-mailul aparținândhillary Clinton sausecretarului American de statColin Powell. Acesta a fostcondamnat definitiv atât decătre instituțiile din Româniacât și de cele din SUA. Esteacuzat de infracțiunile deinterceptare comunicațiilorinformatice, accesul ilegal laun sistem informatic șiviolarea secretuluicorespondenței. Dupăterminarea executăriipedepsei în România,autoritățile Americane solicităextrădarea sa tinkode (răzvan Manole) aaccesat vulnerabilitățile unorsite-uri aparținând unorentități precum NASA,Pentagon, yahoo, Google, etc.Acesta este acuzat deinfracțiunile de acces ilegal laun sistem informatic șiinterceptarea comunicațiilorinformatice. nae (nicolae Popescu) estecăutat în prezent de către FBI,agenția oferind o recompensăde 1 milion de USD celor careoferă informații ce duc laprinderea acestuia. hackeruleste căutat pentru infracțiuniinformatice ce implică, printrealtele, comerțul electronic,spălare de bani, falsificare dedocumente oficiale, trafic șicontrafacere de mărci.

raluca juncu

cum ne protejăm de criminalitatea cibernetică?

oficiali din administrația publică, reprezentanți ai Polițieiromâne și ai furnizorilor de soluții de specialitate din it șisecuritate au participat, marți, 27 iunie, în cadrul conferinței cutema “cum ne protejăm de criminalitatea cibernetică?”organizată de Legal magazin, la camera de comerț și industrie aromâniei (ccir).Partenerii evenimentului au fost societatea de avocatură wolftheiss, Kaspersky Lab, cec bank, tryamm și asociația Naționalăpentru Securitatea Sistemelor informatice (aNSSi).

recomaNdări iGPrfoloseşte o soluţie antivirusactualizată zilnic;evită utilizarea reţelelor wi-fipublice pentru operaţiuni bancare,comerţ on-line sau afaceri personale; Nu rula programe a căror originenu poate fi verificată;Nu deschide ataşamenteleaferente unor e-mailuri venite dinpartea unor expeditori necunoscuţi;Nu accesa link-urile primite prin e-mailuri care solicită actualizareainformaţiilor personale. entităţilelegitime nu îţi vor cere niciodată săfurnizezi sau să verifici informaţiisensibile printr-un mijloc nesigur,precum e-mailul;înainte de a efectua tranzacțiionline, trebuie efectuate verificări catmai amănunțite cu privire la produs silegitimitatea site-ului sau serviciuluioferit;utilizați metode suplimentare deprevenire în vederea efectuăriitranzacțiilor online. (ex : înrolareacardului în sistemul 3d Secure).

21 septembrieMediul de afaceri sub lupaConsiliului Concurenței

28 septembrieReindustrializarea României

5 octombrieData Protection, ediția a II-a

10 octombrieRecuperarea creanțelor

12 octombrieForumul de Mediu, ediția a II-a

19 octombrieViitorul Arbitrajului Comercial,Ediția a II-a

26 octombrieSchemele de ajutor de stat în perioada 2014-2020, Ediția a III-a

2 noiembrie Excelență în medicină și farmacie

9 noiembrieImpactul fiscalității asupramediului de afaceri, ediția a VIII-a + Gala Tax & Acounting Review

16 noiembrieForumul Dreptului Muncii, Ediția V-a

21 noiembrieFinanțarea companiilor românești;Bani pentru afaceri

23 noiembrieGala Lady Lawyer, ediția a IV-a

7 decembrie Back in business versus purgatoriulfalimentului, ediția a VII-a

PenTRu PaRTeneRiaTe și înSCRieRiMircea Fica, Senior editor, Legal Magazin; Tel: 0732.903.216; [email protected] Biga, Sales Manager, Legal Magazin; Tel: 0736.366.192; [email protected]

Calendar conferinţe Legal MagazinSemestrul al ii-lea, 2017

2017abonament 1 an (11 reviste) în format tipărit: 300 lei

(trei sute de lei) /abonament.Frecvență Legal Magazin: 8 ediții/anFrecvență ediție specială Lady Lawyer: 2/anFrecvență ediție specială Tax and accounting Review: 1/anTransport gratuit în RomâniaBonus - un articol / interviu pe www.legalmagazin.ro

sau o invitație la una dintre conferințele organizate de Legal Magazin

Oferta este valabilă până la data de 31 iulie 2017.

pentru perioada 1 iulie 2017 - 30 iunie 2018

Le mulțumim celor care s-au abonat deja!

aBOnaMenT LeGaL MaGaZin

COmAnDA sE fACE:1. prin email: la adresa [email protected], [email protected]. prin telefon: la numărul 0736.366.192Persoană de contact: Roxana Biga , Sales Manager3. Plata se efectuează integral după emiterea facturiifiscale, către InfATIGABIL sRL, CUI: 37722044,Număr de înregistrare la Registrul Comerțului – Nr.J40 / 8703/ 2017, în contul RO95INGB 0000 99990692 5583 deschis la ING Bank, Ag. Nerva Traian

avem toate ingredientele

pentru un viitor benefic

sistemului bancar din România

www.legalmagazin.ro

Ediția a XIV-a iunie-iulie 2017

Preşedinte-Director General, CEC BankPreşedinte de Onoare, Asociația Română a Băncilor

Radu GRaţian GheţeaInterviu cu

ă,Au,A -.,z-,,,,AA --Av,,:-wA -,-A...

Documents

Transcript of ă,Au,A -.,z-,,,,AA --Av,,:-wA -,-A...