Colecgia: ISTOnil SICRETI

Cop€rta: Stelian BIGAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nat'onale a RomAnieiDUCA,VIIIDIMIR

Papa loan Paul al ll-lea - de la atentahrl lui MehmetAli Agcala controversatele iatorii ale unui Pnpi cu ridicini rominegti :

docu-&ame gi mituri istorice insogite de consemniri din prcsd /de Vladimir Duca. - Bucures$:lntegral,20!9

ConEine bibliografie

ISBN 978-606 -992-278-1

929

O INTEGRAL,2OT,

Editor: Costel POSTOLACHETehnoredactor: Stelian BIGAN

Tipnrit la Monitorul Oficial R.A.

Orice reproducere, totali sau pa4iali, a acestei lucriri,flri acordul scris al editorului, este strict interzistrgi se pedepsegte conform Legii drepnrlui de autor.

ISBN 978-606 -gg2-278-t

loan Paul al ll-leade la atsntatul lui llehmet fili

Agca la controuetrateJe irtcrii ale

unui Fapi cu ridiclni romine$i

Docu-dram-e qi mituri istoriceinsolite de consemniri din presi

de Vladimir Duca

Colec,tie prezentatd. de Dan-Silviu Boerescu

au

INTEGRAL

Sumar

larol l6zef Woityla, preotul cu har din (rarovia / I

lorn Paul al ll-lea, primul Papi din liliritul comunirt al luropei / 19

,,[ove bombing" - 0pur DsiHu Plelatun peronali

a unui Suvcran Pontif. (ontrovene irtorkc cu ieruifii

derple,,maloneda albE catoliri" / ll

Atentatul lui Mehmot Ali Aica, o implinire a profofiilor de la titima?

Ieorii ale conrpiratiei: Lupii (enqii, t(68-ul,

,, Filiera bulgari", Ayatollahul l$oneini Hu complotul

unor cardinali de la Uatican? / [9

lmbrifiprea ru un Patriarh 0rtodox, pdmillparrpre reunifiorea

creptinimului ficut de un Papi cu stribunicomin? / lI

Sfintul, miracoleh$ contrcvemle / 87

Iulburitorul rscret al unui cedincior adsyirat / l0l

limudri bibliografito / l0]

tarol l6wlWoityla,preotul cu har din (rarovia

Ioan Paul al ll-lea s-a nlscut sub numele Karol IOzifWo.itla (18 rnai t920,WaAo\itce,Polonia) 9i a fost al.264-lea

papl al Bisericii Catol-ice;i episcop a.l Romei,din 16 octombrie

tg78 pawl,Iamoart€a sa (2 aprilie ?,0}5,Vzt;tcan). A fost primipap'n de altn origine decit ce^ltdix*'delaP'.apaAdrian al Vl-lea

(de origine oLandez.i), adici din l122.Pantirtcatal shu d'e 26

ani (octombrie 1978 - aprilie 2005) este considerat al treilea

ca durati din istoria Bisericii Catolice, dupi cele de legsndn * al

Sfhntului Petru (estirnat intre 34 gi 37 ani) gi cel al lui Pius

al lX-lea (3L anin intre 16 iunie 1845 gi 7 februarie 1878). Pe

tr3 rnai tr981, pe cind se pregiltea si ii salute pe credinciogii

adunagi in Piap Sffnnrlui Petm,a fostvictirna unuiatentaf dus

tra capit de Ntrehrnet Ali ASca" care a tras cu pistolul din apro-

piere. Acel glon! aproape l-a costat viaga pe Pap5,, care avea sd

afirrne despre at€ntafi ,O mdni a fras cu glongul" alta i"a mo-

dificat traiectorla", ftcdnd referire la Fecioara Maria, pe car€

Fapa Ioan Paul al Itr{ea o venera in mod deosebit. in timpul

vizitei sale din 1983, Papa l-a ierrat in mod public pe agresor.

in |9\4,inainte de vizita sa in Venezuela, politia politici dinaceztarl, a descoperit si contracarat un complot de asasinare a

papei, pus la cale de o grupare extremisti. Pe 6 ianuarie 7995

poligia filipinezd' a reugit si opreasci,,Operatia Bojinka", care

urmi.rea acelasi scop. Starea de sinitate a Papei s-a agravat inprimele luni ale anului 2005, cdnd a trebuit si fie spitalizat inspitalul Gemelli din Roma din cauzaunei dificultdti respiratorii.

Degi i s-a realizat o traheotomie in martie, intre 31 martie si 1

aprilie a suferit o septicemie din cauza unei infectii a clilorurinare. A murit pe 2 aprilie 2005 si Joseph Ratzinger (Bene-

dict al XW-lea, al optulea papi german) a fost declarat succe-

sorul si.u.

Karol Wojtyla s-a ni.scut intr-o familie plonezd. modesti,fiu al unui ofiter in retragere. Cdnd era in vd"rsti de numai nouiani, si-a pierdut mama. Dupd absolvirea liceului MarcinWadowita, s-a inscris, in anul 1939,la cursurile Facultalii de

Litere si Filosofie a Universiti.tii Jagiellone din Cracovia. intimpui celui de-Al Doilea Rizboi Mondial si al ocupatiei na-

ziste a Poloniei, UniversitateaJagielloni a fost inchisi si KarolWojtyla a fost nevoit si munceasci. intr-o fabrici de produse

chimice. Si-a pierdut gi tatil in L947. Din anul 7942, a urmatstudii universitare de teologie la Cracovia, sub indrumarea cal-dinalului Adam Sapieha, si la 1 noiembie 7946 a fost hirotonitca preot catolic, la Cracovia. La scurt timp dupi aceea, a fosttrimis la Vatican, unde a studiat, la UniversitateaPapaldAnge-licum, sub indrumarea dominicanului Garrigou-Lugrange. inI94B,a obtinut doctoratr.rl in teologie cu o tezd,despre,,Credinta

in gdndirea Sfdntului Ioan al Crucii". Reintors in Polonia,pistoreste mai multe parohii in Cracovia si obtine in acest timp

doctoratul in flosofie ct o tezd. despre filosoful german Max

Scheler. in 1953,ise incredinge az|. catedrade Teologie morah si

etici sociall la Facultatea de Teologie din Cracovia. Cdnd aceasta

a fost desfiinfatl, in 7954, este numit profesor de Etici la Uni-

versitatea Catolici din Lublin. in acest orug,fondeazd un Institut

de Morali cregtini, a cIrui direcgie o va deline pdndin 1978.

Biografia prelatului polonez este cea a unui om care a reugit

sI supuni Istoria, pornind de jos dar animat de geluri pro-

funde, chiar daci pontificatul si biografia sa nu au fost lipsite

de unele controverse.

Karol J6zef Woj tyla s - a nXscut in orasul polonez Wadowice.

El a fost cel mai tinir dintre cei trei copii ai familiei formate

din Karol Wojtyla Senior(1879-7947), polonez, si Emilia

Kaczorowska (1.884-1929), aI cdrei nume de familie al mamei

a fost Scholz (fiind de origine germani slleziand).KarolJunior

era cel mai mic dintre cei trei copii.Tatll siu a fost KarclJozef

Wojtyla (senior), niscut la 18 iulie 7879 in Lipnik (acum parte

din Bielsko-Biala). El era un fost subofiter al armatei aus-

tro-ungare, devenit apoi cdpitan in armata polonezd.. Wojryla

(senior) a murit, la 1B februarie 1.947 (Cracovia, Polonia), din

cauza unui atac de cord, in timp ce fiul slu era plecat gi se

consideri cd acest fapt a influenlat decizia fiului siu de a se

inscrie la seminar. Piringii lui Wojtyla (senior) au fost Anna

(Prueczek) 9i Maciej Wojryla. Mama sa era Emilia Wojtyla,

niscuti Kaczorowska, care s-a niscut la 26 martie 1884 in

Biala, Polonia. Pdrinfii ei - bunicii lui KarolJunior - erau Anna

Maria (Scholz) 9i Feliks Kaczorowski. Numele ei va fi ulterior

acordat unui tunel construit inStlezia,in martie 2010 (,,Tune-

lul Emilia').

Sora lui mai mare, Olga, a murit inainte de nasterea mezi-nului, care a fost foarte apropiat de fratele s[u Edmund,alintatMundek, care era cu 13 ani mai in vdrsti.Activitatea lui Edmundca medic a condus, in cele din urmi, la moartea sa in urma unei

infecgii viraLe cdpiltate in spital, o pierdere carel-a afectat pu-ternic pe singurul copil al familiei Wojtyla rlmas in viaid. Ca

beiat, Wojtyla era atletic, jucdnd adesea fotbal, fiind portarintr-o echipi gcolari. in timpul copiliriei,Wojryla a ar,ut con-tacte frecvente cu comunitatea evreiascl din Wadowice.Jocuride fotbal scolar au fost adesea organizate intre echipe de evrei

si catolici, iar Wojtyla juca de muite ori in echipa evreiasc[.

,,imi amintesc ci cel puFn o treime din colegii mei de la gcoala

elementari din Wadowice erau evrei, la scoala gimnaziald. erau

ceva mai pufini, iar cu unii am fost foarte bun prieten, iar ceea

ce am realizat ci ii caract eriza pe unii dintre ei era patriotismullor polonez". in adolescen![, tdnXrul Karol a ar.rrt prima sa

relalie serioasi. cu o fatl. S-a apropiat de o tdniri numit[ GinkaBeer, descrisi ca fiind ,,o f?umusete evreiascl, cu ochi uluitorisi pir negru, bogat, o actrite superbI".

La mijlocul anului 1938, tl,ntuul Wojtyla si tatdl si.u au

pirisit Wadowice gi s-au mutat la Cracovia, unde biiatul s-a

inscris la Universitatea Jagielloni. in timp ce studia materiiprecum filologie si diferite limbi strdine (pentr.t care dovedea

o inzestrare cu totul speciali, deprinzindu-le foarte ugor), a

lucrat ca bibliotecar voluntar si a fost obligat si participe la pre-gdtfuea militari obligatorie in Legiunea Academicd, dar a refurzat

si tragd cu arma. A interpretat diverse roluri in piese de teatru

9i 9i-a incercat talentul ca viitor autor, schitdnd cAteva scenete

dramatice. in acest timp, talentul si.u pentru limbi striine a con-tinuat si. infloreasci, el devenind fluent in nu mai putin de 12

t0

limbi - polonezra, latinl, italian[, spanioh, portughezl, fr an-

cezi, englezd, germani, ucraineani, sdrbo-croati, slovaci gi

esperanto, noui dintre ele folosindu-le ulterior 9i ca Pap[. in1939,forgeIe de ocupagie germane naziste au inchis universi-

tatea dupi ce au invadat Polonia. Berbatii apli de muncl erau

obligagi de ocupanli sl.lucreze, astfel incdt, din 1'940 pin[ in1944,Wojtyta si-a luat diferite slujbe mlrunte, precum cele de

comisionar pentru un restaurant, muncitor manual intr-o ca-

rierl de calcar sau ucenic lafabrrcade produse chimice Solvay,

pentru a evita deportarea in Germania.

in 7940, a fost lovit de un tramvai, suferind o fracturd de

craniu. in acelagi an, a fost lovit de un camion intr-o carieri,cate

l-a ldsat cu un umlr mai ridicat decdt ceiilalt pentru tot restul

vielii, defectul fiind din ce in ce mai vizlbiI la bitranele. Tatil

sdu, fost militar de carierl, a murit in 7941in urma unui infarct'

lisindu-l pe Wojtyla drept singurul supravieluitor al familiei.

,,Am lipsit La moartea mamei mele, am lipsit la moartea frate-

lui meu gi nu eram prczentnici la moartea tatdlui meu", a spus

el, reflectdnd cu amdrdciune la acele vremuri tragice din viafa

sa, aproape patnveci de ani maitdritu.,,La doudzeci' deja pier-

dusem tofi oamenii pe care i-am iubit!"- aceasti tristX realitate

l-a indreptat pe tdnlrul Karol pe drumul credingei, glsindu-gi

un refugiu in biserici. Dupi moartea tatilui sIu, a inceput si

se gindeasci serios la preofie gi apostolat. itt o.to-bti e 7942,

in timp ce rizboiul continua, el a b[tut la uga Palatului Episco-

pal din Cracovia gi a cerut si fie admis ca student. Curind dupi

aceea, a inceput cursurile in seminarul subteran clandestin condus

de Arhiepiscopul de Cracovia, Cardinalul Adam Stefan Sapieha.

La 29 februarie 7944,Wojtyla a fost lovit pe stradl de un

camion german. Ofilerii germani din Wehrmacht l-au trimis

il

la un spital. A petrecut doui siptimd.ni acolo recuperdndu-se

dupl comotia severi si rd.nirea la umir. Lui Karol i s-a plrut cIacest accident gi supravietuirea lui constituiau o confirmare a

vocatiei sale. La 6 august 1944, o zi cunoscuti sub numele de

,,Duminica Neagrf', Gestapo-ul a adunat majoritatea tinerilordin Cracovia pentru a suprima revolta izbucnitd in orag, dupdrecentele revolte din Varsovia. Wojtyla a scipat ascunzdndu-se

in subsolul casei unchiului siu de pe strada Tyniecka 10, intimp ce trupele germane l-au ciutat la etajul clidirii. Mai multde opt mii de berbati gi bnieti au fost luati in acea zi si trimigiin lagXrele de concentrare,in timp ce Wojt1,la a scLpat, refugi-indu-se ulterior in Palatul Arhiepiscopului, unde a rimas pinila plecarea germanilor. in noaptea de'1.7 ianuarie 1945,germa-

nii au pirlsit orasul, iar studentii s-au instalat in vechiul semi-

nar, a c5.rui clddire se afla intr-o stare jalnic[. Wojtyla si un altseminarist s-au oferit voluntar pentru a indepirta grdmezi de

excremente inghetate din toaletele imobilului.Wojtyla a ajttat de asemenea o fatl evreicl, numiti Edith

Zierer,in v6"rst[ de 1.4 ani,care a sci.pat dintr-un lagdr de muncinazist din Czgstochowa. Edith s-a pribusit pe o platformi de

cale feratX, a9a ci Wrjrylu a luat-o pe brage, a dus-o intr-unvagon de tren si a rimas cu ea pe intreg parcursul cdld.toriei spre

Cracovia. Edith il crediteazd,pe Karol Wojtyla cu salvarea viegii

ei in acea zi.B'nai Btith gi alte organizalii au afirmar in maimulte rdnduri ci Wojtyl.a a ajutat la protejarea multor altorevrei polone zi de nazisti. in timpul ocupatiei naziste din Polo-nia, o familie evreiasci si-a trimis fiul, Stanley Berger, sL fie

ascuns de o familie polonezd..Pirintii biologici ewei ai lui Berger

au murit in timpul Holocaustului, iar dupX rdzboipirintii creg-

tini adoptivi ai 1ui i-au cerut lui Karol Wojtyla, viitorul Papi

I

Ioan Paul al Il-lea, si-l boteze cregtineste pe biiat. Wojryla a

refuzat,susgindnd ci copilul ar trebui si fie crescut in credinfa

evreiasci a pirinlilor si poporului in sdnul cdruia s-a niscut, nu

ca un catolic. El a ficut, apoi, tot ce a putut pentru a se asigura

cI Berger pleacd, din Polonia pentru a fi crescut de rudele sale

evreiegti din Statele Unite. in aprilie 2005,|a scurt timp dupd

moartea lui Ioan Paul al Il-lea, guvernul israelian a cteat o comi-

sie pentru a onora mogtenirea fostului papd. Una dintre moda-

litigi, propusl de Emmanuelle Pacifici, gefLl comunitilii evreiegti

din Italia, a fost titlul de ,,Drept intre popoare", acordat numai

marilor personalitili care au contribuit efectiv la salvarea evre-

ilor in timpul prigoanei naziste.

in ultima carte a lui Ioan Paul al Il-lea, Memoria;i identi-

tatea, el a descris cei L2 ani ai regimului nazist drept o mare

,,bestialitate", citdnd de la teologul gi filozofulpolonez Konstan-

tyn Michalski.

Dup[ terminarea studiilor la seminarul din Cracovia,Wojq4a

a fost hirotonit ca preot de ZiuaTuturor Sfin1ilor, 1 noiembrie

1.946,de citre Arhiepiscopul de Cracovia, Cardinalul Sapieha.

Sapieha l-a trimis apoi pe Wojtyla la Ateneul Internagional

Pontifical al Romei Angelicum, viitoarea Universitate Pontifi-

cald, pentru a studia sub indrumarea fraternitdtTi franceze do-

minicane, in special a teologului Reginald Garrigou-Lagrange,

perioadi de studiu care a inceput la 26 noiembr\e 1946. EI a

locuit in acest timp la Colegiul Pontifical belgian, aflat sub pre-

gedinlia lui Maximilien de Furstenberg. Wojtyla a ob$nut o

licenld in iulie 1947,qi-apromovat examenul de doctorat la 14

iunie 1948 si a sustinut cu succes teza s^ de doctorat intitulat[Doctrina de fde apud S. foannem a Cruce (,,Doctrina credintei

conform Sfintului Ioan al Crucii") in iunie 1948. Colegiul

Angelicum pdsfieazd. si acum exemplarul original al tezei scrise

de Wojq,ta. Printre alte cursuri urmate la Angelicum, Wojty4a

a studiat ebraica cu dominicanul olandez Peter G. Duncker,

autorul Compendium grammaticae linguae hebraicae biblicae.Po-

trivit colegului sdu de studii, viitorul cardinal austriac AlfonsStickler, in 1947,in timpul gederii sale la Angelicum,Wojtylal-avizitat pe faimosul Padre Pio (cel mai cunoscut purtltor de

stigmate modern), care, ascultdndu-i confesiunea, i-a spus ciintr-o zivaurca pe,,cea mai inalt[ treaptl a Bisericii Catolice".

Cardinalul Stickler a adiugat ce Wojtyla credea cd. profetia a

fost impliniti atunci cind a devenit Cardinal.

Wojtla s-a intors in Polonia in vara anului 1948 pentru

prima sa misiune pastorall in satul Niegowii, situat la ctrca24

de kilometri de Cracovia,la Biserica Adormirii Maicii Dom-nului. A sosit la Niegowii la timpul recoltei, unde prima sa

actiune a fost si ingenuncheze gi sd, sLrute terenul. in diferite

alte contexte, el a repetat acest gest, pe care l-a adoptat de la

SfdntulJean Marie Baptiste Vianney, pe toatl durata papalitelii

sale. in martie 1949,Wojtyla a fost transferat 1a parohia Sfdntul

Florian din Cracovia. A predat etici la UniversitateaJagiellonn

9i ulterior la Universitatea Catolicn din Lublin. in aceasti

perioadd, a adunat in jurul siu un grup de aproximativ 20 de

tineri, care au alcituit un grup de studii, meditatii gi acliune

sociali numit Rodzinka sau,,micuta familie". Ei se intdlneau

periodic pentru rugdciuni colective, disculii filosofice si pentru

^ ajuta pe orbi si bolnavi. Grupul a crescut in cele din urmi la

aproximativ 200 de participanti ,iar activitltile 1or s-au extins,

incluzdnd si drumetii sau excursii anuale dedicate schiului gi

navigdrii cu caiacul pe rdurile de munte ale Poloniei .in 1953,

teza de licenti a lui Wojryla a fost acceptati de Facultatea de

Teologie de 1a UniversitateaJagiellon[. in !954,aobflnut gi un

doctorat in teologia sacr[, evaludnd fezabilitatea unei etici ca-

tolicebazate pe sistemul etic al fenomenologului Max Scheler,

cu o disertalie intitulati Reevaluarea ?osibilitdlii de a intemeia

o eticd catolicd asu?ra sistemului etic al lui Max Sclteler.

Scheler a fost un filosof german care a fondat o migcare

filosofici largd, care a subliniat studiul experienfei congtiinfei

morale. Totugi, intre timp, autoritdlile comuniste au desfiinlat

Facultatea de Teologie de la Universitatea Jagiellon[, impie-

dicindu-l si obfni diploma pdni in 1957 .Wojtyta a dezvoltat

o abordare teologicd, numiti. thomism fenomenolo6Jic, care a

combinat thomismul catolic tradigional cu idei mai noi, o abor-

dare filosoficI derivdnd din fenomenologie, devenitd populari

in rindul intelectualilor catolici din Cracovia in timpul dezvol-

tlrii intelectuale a lui Wojtfia. El a tradus form'alismul lui Sche-

ler si etica valorilor fundamentale. in aceasti perioadi,Wojtyla

a scris o serie de articole pentru ziarul catolic din Cracovia,

Tygodnik Powszechny (,,Sdptimdnalul Universal"), care se

ocupa de problemele contemporane ale bisericii. El s-a con-

centrat, in paralel, gi asupra operei sale literare originale. Riz-boiul, viafa sub comunism gi responsabilitngile sale pastorale au

fost sursele de inspiragie majore pentru poemele si piesele sale

de teatru. Wojtyla gi-a publicat opera literurd sub doui pseu-

donime - Andrz€l Jawieri gi Stanislaw Andrzej Gruda - pen-

tru a delimitaliteratura de scrierile sale religioase (tipirite sub

numele propriu).

in 1960,Wojt/a a publicat influenta sa carte teologici. Dra-

gostea ! R,ispunderea, o pledoarie in favoarea invititurilor tra-

digionale ale Bisericii despre cdsitorie, reevaluate din perspectiva

noilor curente filosofice.

in timp ce era preot la Cracovia, grupuri de studenfl i s-au

aldturat in mod regulat lui Wojtyla pentru drumelii, schi, ci-

clism, camping si caiac, insolite de rugiciune, mese in aer liber

9i disculii teologice. in .po.u stalinisti, in Polonia nu era insipermis ca preotii si cildtoreascl cu grupuri de elevi. Pirintele

Wojtyla le-a cerut tovarlsilor sii mai tineri si-i spunl,,Wujeld'(termenul polonez pentru ,,unchiul") pentru a-i impiedica pe

streini s[ deduci ci el era preot. Aceasti. formuli a cdgtigat

popularitate printre tinerii si"i tovari.si. in 1958, cdnd Wojtylaa fost numit episcop auxiliar de Cracovia, cunoscutii lui si-au

exprimat ingrTjorarea cd. acest lucru il va determina si se schimbe.

Wojtyla le-a rlspuns prietenilor sii: ,,Wujek va rlmdne intot-deauna rv\fujek'9i a continuat si duci aceeasi viatX simpld, evi-

tdnd,,capcanele"care puteau veni la pachet impreunl cu func,tia

de Episcop. Aceastd denumire continui s[ fie folositi cu afec-

fiune,in special de cltre poporul polonez.

La 4 iuhe 1958, in timp ce Wojtyla se afla intr-o vacanfi

sportivi dedicat[ caiacului in regiunea lacurilor din nordul Po-

loniei, Papa Pius aI XII{ea l-a numit ca Episcop auxiliar din

Cracovia. Apoi a fost chemat la Varsovia pentru a se intdlni cu

Primatul Poloniei. La virsta de 38 de ani, Wojtyla a devenit cel

mai tdnd.r episcop din Polonia. in anul urmi.toE in 7959,Wojtyla

a tinut prima Liturghie la Norva Huta, slujba de la miezul nopgii

de Criciun. Dupi decesul superiorului siu ierarhic, Baziak,la

16 iulie 1,959 Wojtyla a fost ales Vicar Capitular (administra*

tor temporar) al Arhiepiscopiei pdnd.la numirea unui nou ar-

hiepiscop. in octombri e 7962,Wojtyla a partrcipat la ConciliulVatican ai II{ea (1962-7965), unde a contribuit la doui dintre

cele mai istorice si mai influente texte ale sale,Decretul ?rivindIibertatea religioasd (in latinl, Dignitatis humanae) gi ConstituTia

l6

pastorald privind Biserica in lumea modernd (Gaudium et spes).

Potrivit istoriculuiJohn W. O'Malley, proiecnrl de text Gaudium

et spes pe careWojtyl"a si delegatia polonezi l-au trimis ,,a a\.rrt

o anumiti. influentl asupra versiunii finale, dar nu a fost accep-

tatd" ca text de bazil'.Potrivit luiJohn FL Crosby, Papa Ioan Paul

al ll-lea a folosit mai tdrziu sintagma Gaudiwru et s?es pentrua-si prezenta propriile pireri despre natura persoanei umane

in relatie cu Dumnezeu: omul este,,singura creaturl pe Pimdntpe care Dumnezeu a vrut-o de dragul sdu", dar omul ,,isi poate

descoperi pe deplin sinele adevirat numai printr-o diruire sin-

ceri a lui".

El a participat, de asemenea,la adunlrile Sinodului trpis-copilor.

La 73 ianuarie 1964, Papa Paul al Vl-lea l-a numit Arhie-piscop de Cracovia.La26 iunie 1967,Paul al Vl-lea a anuntat

promovarea Arhiepiscopului Karol Wojtyla in Colegiul Sacru

al Cardinalilor.in 7967 ,el a contribuit la formularea enciclicei

Humanae vitae, care s-a ocupat de probleme ca interzicerea

avortului si a controlului artificial al nasterilor.

in 7973, Cardinalul Wojtyla s-a intdlnit cu Anna-Teresa

Tymieniecka, sofia polonezd. a lui Hendrik S. Houthakker, pro-fesor de economie la Universitatea Stanford si Universitatea

Harvard, si membru al Consiliului Consultantilor Economici

ai pregedintelui american Richard Nixon. E,a a colaborat cu

Wojtyla la o serie de proiecte, inclusiv o traducere in limbaenglezd, a cirlii Wojryla Osoba i czyn (,,Persoana gi Actul").

Au corespondat in continuare de-a lungul anilor si au de-

venit prieteni buni. Cand Wojtyla avtzitat New England invara anului 7976,Tymieniecka l-a primit ca oaspete in casa ei.

Wojq{a si-a sar,rrrat vacanlala Pomfret, s-a plimbat cu caiacul