MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII $I TINERETULUI

Florin IONITAMaria IONITA

Marilena LASCARGheorghe IAZARESCU

Lfrterutwrd wmfrvers@AdManual pentru clasa a XII-a

W&ry8ffi1

Cuprins

Omul RoMANTTc

E.T.A. Hoffmann, Urciorul de aurEdgar Allan Poe, Pisica neagrdStudiu de caz'. Tnruurur, srNsrrrr,rrAlrr

- Heinrich Heine, Lorelei

- G6rard de Nerval, El Desdichado

- William Wordsworth, Prefold la a doua edilie a Baladelor lirice

- Victor Hugo, Prefoldla dratna Hernani

Omul MoDERN

J

9

2t32

39

. SocialulStendhal, Ro;u ;i negruStudiu de caz'. Arrnuanr^q. socrlr,A

- Charles Dickens, Marile speranle

- Nikolai Vasilievici Gogol, Mantaua

- I.L. Caragiale, Doud loturi

. Ciutarea identiti(iiHenrik Ibsen, O casd de pdpa;i (Nora)Studiu de caz: Couorlra FEMETT

- Gustave Flaubert, Doamna Bovary

- Lev Nikolaevici Tolstoi, Anna Karenina

. Revolufia limbajului poetic

Charles Baudelaire, Florile rdului (Prefald, Splem - Sunt ca un prin!..., Spleen - Am amintiri...) 69

Rainer Maria Rilke, Elegiile duineze (Elegia tntdia)Studiu de caz: Ponzu puni,

- Arthur Rimbaud, Yocale

-EzraPound, O fatd; intr-o stalie de metrou; L'art, 1912; Alba

- Thomas Stearns ElioL Cilntecul de dragoste al lui Alfred J. Prufrock

. Abisul interiorFeodor Mihailovici Dostoievski, Fralii KaramazovMarcel Proust, in cdutarea timpului pierdut

45

51

57

63

75

81

87

95

Studiu de caz: MoNor,ocur, INTERToR

- James Joyce, Ulise

- Ion Biberi, James Joyce

- William Faulkner, Zgomotul Sifuria

. Condi(ia umaniiErnest Hemingway, Bdtrdnul ;i mareaGabriel GarciaMitrqtez, Un veac de singurdtateStudiu de caz: Trupur,

- Thomas Mann, Muntele vrdiit

- Solomon Marcus, Timpul

- Dino Brzzati, De;ertul tdtarilor

. TotalitarismulGeorge Orwell,1984Mihail Bulgakov, Maestrul Si MargaretaStudiu de caz: Ulr,txrurnn r,a ni.spAxrrr

- Walter Benjamin, Angelus Novus

- Eugen Ionescu, Rinocerii

- N. Steinhardt, Jarnalul fericirii

Tabele recapitulativeRoUaNUL SECoLULUI ar XX-maDReu,qruRcIA SECoLULUI ar XX-I-BaPorae MoDERNA

CunnNre LITERARE

Indice de concepteIndice de nume proprii

103

107115

123

130

t43155

161

162t62t63

165

t65

,ffiffi/l/l Onnur RoMAr\Trc

Context istoric

Romantismul a apdrut in Germania qi Anglia, {[ri in care tra-dilia clasicl era mai pulin puternicl, qi s-a extins apoi in Franla qi inrestul Europei, precum Ei dincolo de ocean. A fost precedat depreromantism, curent literar care,la sf0rgitul secolului al XV[I-lea,cultiva afectivitatea ca r[spuns la ralionalismul clasic qi iluminist altimpului. Temele preromantice favorite erau natura (prezentd inpoeziile lui James Thomson), ruinele ca punct de plecare al medita-

liei elegiace pe tema timpului (Frangois Volney), miturile nafionale(in poemele lui James Macpherson), iubirea qi visul (prezente cuprecidere in scrierile lui Jean-Jacques Rousseau). Tot preromantic[este qi miqcarea literard,germani numiti Sturm und Drang (Furtund

;i avdnt), dupS numele unei drame de M. von Klinger.Dacd in cele mai multe dintre literaturile europene trecerea la

romantism s-a produs ,,liniqtit?', ca urrnare a erodSrii interesuluipentru temele specifice clasicismului, dar gi a satur[rii gustuluipublic de constringerile pe care le impunea acest curent, in Franta,unde tradilia clasic6 era mult mai viguroas5, confruntarea a fost maiindelungatd qi mai inddrjiti, fiind marcatd de doui momente impor-tante: Prefala lui Victor Hugo la drama Cromwell (1827) qi ,,bit[-lia" pentru Hernani (1830). Dincolo de acest an, romantismul vatriumfa qi in Fran{a.

in literatura romdn[, romantismul a pltruns prin filierd fuancezd,odati cu scriitorii generaliei paqoptiste, chiar dac6 in amestec cu uneleinfluente de facturi clasic6. insd articolul-program Introduclie, drnrevista Dacia literard (1840), scris de Mihail Kogdlniceanu, aduce inprim-plan in mod explicit ideologia romanticd, recomanddnd scrii-torilor drept surse de inspira{ie istoria nalionald, folclorul qi natura,ceea ce va imprima literaturii timpului caracterul nalional-patrioticspecific acesfui curent. Prin crea{ia lui Mihai Eminescu, roman-tismul romdnesc se va prelungi qi in a doua jumdtate a secolului alXIX-lea, in timp ce in literatura european[, odatl cu simbolismul,igi f[cuse deja aparilia qi se maturiza o noud sensibilitate artisticd.

TrIsIturif . in sens larg, tipologic, conceptul romantism desemneazl o

atitudine qi un stil de via!5 caracterizate prin intAietatea acordati sen-

timentului, imginaliei gi visului in fa{a ra{iunii, omul romantic pun0ndin prim-plan emoliile individuale qi trIirile interioare intense.

2. in sens restr0ns, romantismul este un curent literar care se

prezintd" ca o reaclie impotriva ralionalismului ce domina in acel

,,Bdtilia" pentru Hernani,gravuri de Granville

Sturm und Drang - migcareliterard preromanticd germand dinultimele decenii ale secolului alXVlll-lea, care afirmd primatul sen-sibilitSlii (Deviza sa era sentimentuleste totul.), originalitatea gi pasiuneacreatoare. Cea mai cunoscutd mani-festare a sa este romanul lui GoetheSuferinlele tdndrului Werther(1774), care are in centru povesteaiubirii imposibile a protagonistului,incheiati cu sinuciderea acestuia.Cartea a produs multd v6lvd in epo-c5, datoritd unui val de sinucidericare a fost atribuit lecturii volumului.Migcarea a influen[at gi muzica tim-pului, caracterizdndu-se prin lucrdriin tonalitate minord gi efecte dina-mice accentuate, precum Simfo-niile nr. 44, 45,49 de Haydn, dinperioada 1770-1780 9i SimfoniaK.l83in sol minor, uvertura la ope-ra Don Giovanni(1787) sau operaldomeneo (1779r, cu lungi recitati-ve, scene furtunoase 9i o expresiepasionatd in acompaniamentul or-chestrei, de W.A.Mozart.

James Thomson (17 00-17 48),poet scolian.

Volney (Constantin FrangoisChasseboeul conte de, 1757-1820),erudit gi filozol lrancez, autor al uneicd(i intitulate Ruinele sau Medi-talii despre decdderea imperiilor.

James Macpherson (1736-1796), poet scofian care igi prezen-ta poemele ca fiind doar traduceriale crealiei unui legendar bard celt,Ossian.

Jean-Jacques Rousseau(1712-1778), autor al romanuluiepistolar Julie sau Noua Eloizd.

Friedrich Maximilian vonKlinger (17 52-1831), dramaturggerman.

Domnigoara Riviire (1 806)de Jean Dominique lngres

Caroline Riviere, in vdrstd de13 ani, este imbrdcatS conform mo-dei feminine a inceputului de secolal XIX-lea (aga-numitul stil Empire):rochie lungd cu talie ridicatd 9i de-colteu mediu care scoate in eviden-!d linia elegantd a gAtului. Pieptdnd-tura sobr5, cu pdrul lins 9i despS(itprintr-o cdrare, a inlocuit coafurilecomplicate, attt de apreciate de ele-gantele secolului al XVlll-lea.

Sublimul - derivat din filozofialui lmmanuel Kant (Critica raliuniipure), poate fi reprezentat ca o reac-lie emolionalS extremd in fata unuifenomen natural mplegitor (de exem-plu, o furtuni). Totugi, spre deosebiredefrumusele, pe care Kant o defineg-te ca proprietate ce poate fi analizatdin mod ralional, sublimul desfide ra-fiunea, cre6nd in sufletul omului oreac{ie de spaimd gi, in acelagi timp,de admiralie. Pentru Kant, sublimul

moment gindirea european5. De;i cel mai puternic s-a manifestat inliterafuri qi in muzic6, romantismul este prezent practic in toatedomeniile artei (in pictur[, de exemplu). Se poate vorbi chiar qi de omodd romantic[. Romantismul se constituie aqadar ca o reaclie impo-triva excesului increderii inprimatul raliunii promovat de teoreticieniiclasicismului, opun0ndu-se canoanelor in numele libeftnlii creafiei qi

imaginaflei. Dacd scriitorii clasici tindeau spre obiectivitate, ignordndparticularul in favoarea generalului prin conturarea unor tipuri umaneuniversale precum avarul, mincinosul, ipocriful, fanfaronul etc.,romanticii nu accepti decit individualitatea. Se naqte astfel o noudideologie literari care incuraj eazd amestecul genurilor, speciilor qi

al stilurilor (prin punerea in valoare a resurselor limbajului popularori arhaic, al6turi de limba literari culti), dar qi afirmarea persona-jului ca individualitate exceplionald, cel mai adesea subliniat6 prinprocedeul antitezei. Romanticii militeazd"pentru primatul spontanei-t6{ii, sensibilit5lii, iqi doresc sI evadeze din realitate in lumea visului,sunt fascinali de mister qi de straniu, de spaliile exotice qi de mifuri,cultivd culoarea 1ocal6, evoc6 evenimente ale istoriei nalionale qi

considerd folclorul o sursi importantd de inspiralie. Ironia roman-ticd devine un mijloc artistic folosit atdtin satire, c6t qi in poemelefilozofice. Romanticii acordl intdietate unor noi categorii estetice:

urAtul, grotescul,fantasticul, macabrul ;ifeericul. Natura devine osursi important[ de inspiralie in toate artele (literafiird, mlzicd,pictur[; chiar gi gridinile epocii sunt amenajate astfel incdt sI creezeiluzia ,,silb[ticiei"). Natura romanticd este dramatici, fiinddominatd de munfi, pdduri, m[ri - care adesea sunt reprezerrtate carefleclii ale emoliilor Ei stdrilor psihologice ale celui ce le contem-pli. Un concept central in romantism, legat direct de aceastd nouiimagine a naturii ca ecou al imaginafiei qi emo{iilor este sublimul.Speciile lirice favorite sunt medita\ia filozoficd (pe tema condilieigeniului in lumea comuni), elegia ;i romanla (cu predilec{ie pentrutema iubirii aflate in armonie cu natura ocrotitoare). Speciile epicepredominante sunt legenda, balada, poemul eroic, nuvela (istoricd,

fantasticd) qi romanul (istoric, de aventuri) cu eroi excep{ionali,care aclioneazd in imprejuriri iegite din comun. De asemenea,

autorii romantici scriu drame istorice qi melodrame.

F'iguri importante ale romantismului

LITERATURA

Germania

. Novalis (1772-1801), poet, autor al unui ciclu de Imnuri cdtrenoapte;

. E.T.A. Hoffmann (1776-1822), autor de prozd fantastici gi

compozitor: Spdrgdtorul de nuci, Urciorul de aur, Pdrerile despreviald ale motanului Murr;

. Heinrich Heine (1797-1856), poet; cel mai cunoscut volum als6u este Cartea cfrntecelor;

. Johann Christian Friedrich H<ilderlin (1770-1843), poet, autoral romanului Hyperion.

Anglia

. William Blake (1757-1827), poet (Cdntuce ale inocenlei ;iale exp erienlei) qi pictor ;

. William Wordsworth ( 1770- 1 850), volumul sdrt Balade lirice(scris in colaborare cu Samuel Thylor Coleridge) este considerat a

marca inceputul romantismului englez;. Samuel Taylor Coleridge (1772-1834), autor al Baladei bdtrd-

nului marinar;. George Gordon Byron (1788-1824), autor al unui ciclu de

Poeme orientale, al poemului dramatic Manfred qi al dramei Cain;. Percy Bysshe Shelley (1792-1822), autor al dramei lirice

Prometeu descdtaqat;. Mary Wollstonecraft Shelley (1797-1851), autoarea roma-

nului gotic Frankenstein;. Walter Scott (1771-1832), autor de romane istorice: Ivanhoe,

Quentin Darward, Rob Roy, Mireasa din Lammefinoor.

Franfa

' Frangois-Ren6 Chauteaubriand ( 1 768- 1 848), autorul nuvelelor:Atalu qi Reni;

. Alphonse de Lamartine (1790-1869), poet, autor al vnor Medi-talii poetice;

. Victor Hugo (1802-1885), poet: Ode, Balade, Legenda seco-lelor; prozator: Mizerabilii, Oamenii mdrii; dramaturg: Cromwell,Hernani, Ruy Blas;

. Alfred de Musset (1810-1857), poet, autor a[ unui ciclu deversuri intitulat Nopli

Italia

. Alessandro Manzoni (1785-1873), poet, prozator, dramaturg,cea mai cunoscut[ scriere a sa fiind romanul istoric Logodnicii;

. Giacomo Leopardi (1798-1837), poet qi prozator: Mici operemorale.

Statele Unite

. Edgar Allan Poe (1809-1849), poet (cea mai cunoscut[creafie a sa este poemul Corbul) gi prozator: Povestiri grote;ti ;iertraordinare, romanul Aventurile lui Arthur Gordon Pym;

. Emily Dickinson (1830-1886), poetS;

. James Fenimore Cooper (1789-1851), autor de romane; acliu-nea celor mai cunoscute dintre acestea, grupate in seria numit[Aventurile lui Ochi-de-$oim, se peffece in Vestul Silbatic: Ultimulmohican, Cdutdtorul de urme, Vdndtorul de cerbi;

. Walt Whitman (1819-1892), poet: Fire de iarbd.

Rusia

. Alexsandr Sergheevici Puqkin (1799-1837), roman istoric:Fata cdpitanului; nuveli Dama de picd; draml istoricd: Baru's

Godunov; poeme: Ruslan ;i Ludmila, Cdldrelul de aramd;

prezintd insd un interes relativ re-dus, tocmai pentru cd sq dovedegtea fi, in cele din urmd, un fenomen cescoate la iveald limitele inlelegeriiumane. Dar pentru filozofii gi artigtiiromantici, precum Schopenhauelsublimul reprezintd adesea punctulculminant al reac[iei emolionale gi

estetice, opusul concepliei ralionale,echilibrate a frumuselii clasice. Ace-eagi tranzi[ie a esteticului spre zonaira[ionalului 9i a emo[iei se reflectigi in conceplia romantici asupraimaginaliei. Poetul englez SamuelTaylor Coleridge, de exemplu, con-siderd imaginalia poeticd drept o re-flexie a crea{iei divine, artistul deve-nind astfel un demiurg capabil sdcreeze o noui realitate. $i in acestcaz, frlozofia kantiand igi face simlitdinfluenla: explicAnd frumosul drept ocalitate ce nu poate fi pusd in rela[iecu noliunile de utilitate gi moralitategi considerAnd judecata esteticd a fiposibil6 doar in absenfa judecSlii devaloare utilitard sau morald, Kantdeschide drumul spre ideea indepen-den[ei artei gi a autonomiei obiectuluiestetic, ce va genera ample dez-bateri in intreg secolul al XIX-lea.lmportanla acordatd imaginaliei inromantism are insd gi un revers.Romanticii devin interesali nu doar deformele ei constructive, ce favonzea-zd crealia, ci gi de cele distructive,care conduc la nebunie. Mulli eroi ro-mantici (precum cei ai lui Hoffmannsau Poe, despre care va fi vorba inpaginile urmdtoare) evolueazd la gra-ni[a, greu de trasat, de altfel, care se-pard inspiralia poeticd de halucinalie.

Corbul (18751de Edouard Manet

Cimitir gi capeld inzdpezitdde Caspar David Friedrich

Naufragi ul,,Med uzei ", celebrutablou al luiTh6odore G6ricaultavAnd ca sursi de inspiralie otragedie care a provocat mareemolie in Franla post-napoleo-

niand. In urma naufragiuluifregatei,,Meduza", cipitanul

regalist gi o parte din oamenii sdiloiali ajung la !5rm in siguranli,in timp ce marinarii republicani

sunt abandonafi pe o pluti gi, dincei 140 supraviefuiesc doar 14.

. Mihail Lermontov (1814-1841), poet gi prozator, autor al

poemului Demonul qi al romanului Un erou al timpului nostra.

Polonia

. Adam Mickiewicz (1798-1855), poet, autorul unui volum de

Balade si romanle, considerat manifestul romantismului polonez.

in literatura rom6nS, romantismul se manifestl cu precddere inperioada paqoptistl prin crealiile lui Grigore Alexandrescu, autor al

meditaliilor pe teme istorice llmbra lui Mircea. La Cozia, Rdsdri-tul lunii. La Tismana; Ion Heliade-Ridulescu, autor albaladei Zbu-rdtorul; Costache Negruzzi, creatorul nuvelei istorice (AlexandruLdpu;neanul) gi sentimentale (Zoe, O alergare de caf; B. P. Hasdeu,

autor al dramei istorice Rdzvan ;i Vidra; Vasile Alecsandri, autorul

dramei Despot-vodd qi al volumelor Legende, Doine ;i ldcrdmioare,

Dimitrie Bolintineanu, Gh. Asachi, Alecu Russo. Culmea romantis-

mului romdnesc va fi atinsi insi abia in deceniile opt qi noui ale

secolului, prin crealia lui Mihai Eminescu.

FILOZOFIE

Germania

. Johann Gottlieb Fichte (1762-1814), filozof idealist consi-

derat marele indrumltor al naliunii geflnane, autor, intre alte scrieri,

al unor Cuvfintdri cdtre nafiunea germand (1809) in care iqi chema

concetilenii la luptd pentru eliberarea patriei;. Joseph Schelling (1775-1856), filozof idealist din ,,$coala" lui

Fichte, maestrul lui Hegel, deqi era mai t6nir dec6t,,ucenicul" siu,autor al studiului Sistemul idealismulai transcendental;

. Arthur Schopenhauer ( 1 7 8 8- 1 860). Opera sa principali, Lu m ea

ca voinld ;i reprezentare (1819), debuteazl cu propozi{ia: Lumea

este reprezentarea mea.ldeea debazd poate fi prezentatd pe scurt

astfel: Esen{a realit[lii, pe care omul reuqegte s[ o cunoasci numaiprin experienli internd, este voinla de a trdi, a cdrei unici lintd e

conservarea propriei existenle; lumea inconjuritoare nu este altceva

decit forma perceptibil[ a acestei voinfe. O transpunere poeticd a

teoriei lui Schopenhauer o reprezint[ prima parte a cosmogoniei

eminesciene din Scrisoarea I, care conline sintagma dor nemdr-

ginit: De-atunci negura eternd se desfoce infd;ii,l De atunci rdsare

lumea, lund, soare ;i stihii...l De atunci ;i pdnd astdzi colonii de

lumi pierdutel hn din sure vdi de chaos pe cdrdri necunoscutel $iin roiuri luminoase izvordnd din infinit,/ Sunt atrase tn viald de un

dor nemirginit./

n.4iUZICA

Cehia

. Bediich Smetana (1824-1884), compozitor: poemul simfonicWtava.

Fran{a

. Hector Berlioz ( 1 803 - 1 869), compozitor : Simfonia fantasticd.Germania

. Franz Schubert (1797-1828) compozitor de origine austriacd,autor de lieduri;

' Felix Mendelssohn Bartholdy (1809-1847), autor de simfonii,concerte, oratorii, muzici de camer[. Cea mai cunoscuti crealie a sa

este, probabil, Mar;ul nuplial din opera Wsul unei nop|i de vard;. Richard Wagner (1813-1883), compozitor considerat inteme-

ietorul operei nalionale gefinane pe care Ei-o dorea sd devin[ ceea ce

fusese tragedia pentru greci. Muzica lui se opune traditiei italiene,aqa-numitului belcanto (stil caracterizat prin caden(e specifice qi in-florituri menite s[ puni in valoare calitilile vocale ale interpretului),ai cdrei reprezentanli de seami au fost Verdi, Donizetti gi Bellini.lntre inovaliile sale se numdri motivul conducdtor (Leitmotiv), princare sunt subliniate momentele-cheie ale ac{iunii dramatice. Seinspiri din vechile legende nordice, cu personaje eroice, in careconflictul se duce intre violenfa primitivi a omului qi natura saspirituald. Cea mai cunoscutl crea[ie este tetralogia Nibelungilor:Aurul Rinului, Walkiria, Siegfried qi Amurgal zeilor. Alte opere:olandezul zburdtor, Tannhiiuser, Lohengrin, Tristan ;i Isolda,Mae;trii chnfirefi din Niirnberg;

. Johannes Brahms (1833-1897), autor de simfonii, sonate,lieduri, mtzicd de cameri. Este printre pu(inii muzicieni romanticicare nu a compus poeme simfonice (gen muzical avflnd ca punct deplecare o scend concreti de viali sau un text literar, pe care iEi pro-pune sd le ilustreze melodic).

Italia

. Gaetano Donizetti (1797-1848), compozitor de operi, ceamai cunoscutl crealie a safiind Lucia di Lammertnoor, inspiratd deun roman al lui Walter Scott;

. Giuseppe Verdi (1813-1901), compozitor de oper6: Nabucco,Hernani, Aida, Rigoletto, Don Carlos, Traviata, Othello, mtilteavdnd ca punct de plecare crea{ii ale unor scriitori romantici sauadmirali de romantici, precum Shakespeare, Victor Hugo,Alexandre Dumas (fiul).

Norvegia

. Edvard Grieg (1843 -1907), compozitor qi pianist: cea maicunoscuti crea{ie a'sa este suita muzicald Peer Gynt, inspiratd dedrama lui Ibsen.

Polonia

. Fr6d6ric Chopin (1810-1849), pianist qi compozitor; autoraproape exclusiv de muzici pentru pian: mazurci, poloneze, nocturne,valsuri, concerte.

Rusia

. Modest Mussorgski (1839-1881), compozitor: suita simfo-nicd" Tablouri dintr-o expozilie, opera Boris Godunov, inspiratd dedrama istoricl a lui Puqkin;

Romdnia revolulionardde C. D. Rosenthal (1820-1851)

Moartea lui Sardanapal (1828) deEugr,ne Delacroix este o imensdpicturi (4 x 5 m), in culori intense

gi contrastante, dominate deroqul care ocupi intreg centrul

compoziliei.

Cdldtorul deasupra norilorde Caspar David Friedrich

lnteresat de studiul fenomenelor naturale,John Constable a fost fascinat de imaginea

norilor pe care i-a pictat in numeroasetablouri, precum cel reprodus mai sus,

Weymouth Bay (18161.

. Piotr Ilici Ceaikovski (1840-1893), compozitor, autor de sim-

fonii, opere (Evgheni Oneghin, Dama de picd - avAnd ca punct de

plecare scrierile lui Puqkin), balete (Lacul lebedelor, Frumoasa dinpddurea adormitd, Spdrgdtorul de nuci, ultimul inspirat de

povestirea omonim[ a lui Hoffmann).

Ungaria

. .Frarz Liszt (1811-1886), compozitor gi unul dintre cei mai

mari pianiqti ai lumii, autor a dotrdzeci de rapsodii pentru pian, al unuicelebru Mephisto-vals, al transpunerii pentru pian a CampanelleibtiPaganini, marele violonist italian.

PICTURA

Germania

. Caspar David Friedrich (1774-1840) a pictat cu precddere

peisaje cirora le-a conferit o tenti melancolic[, precum Cdldtoruldeasupra norilor, din imaginea aldtwatd.

Franfa

. Th6odore G6ricault (1791'1,824), pictor;

. Eugdne Delacroix (1798-1863), considerat qeful qcolii roman-

tice franceze, a fost fascinat de Orient gi de virtu(ile culorii in picturS,

respingdnd clarobscurul. Printre cele mai cunoscute lucrlri ale sale se

numdri Moartea lai Sardanapal, Libertatua conducdnd poporul;iFemei din Alger.

Anglia

. John Constable (1776-1837), pictorpeisagist, reprezentant al

aEa-numitei direclii a naturii lini;tite, sugerdnd privitorului armonie

qi calm;. William Turner (1775-1851), cel de-al doilea mare pictor pei-

sagist englez, reprezentant al direcliei opuse lui Constable, al naturiidezldnluite, menit[ sI scoati in eviden!6 fragilitatea omului.

Naufragiul lui Wlliam Turner (1805)scoate in evidenli neputinla omului in

fala naturii dezldnfuite, o temi frecventiin pictura pesiagistd romantici englezi.