Evaluarea ex-ante a măsurilor de intervenție aferente Obiectivului General nr. 3 a Strategiei Naționale de Dezvoltare Agricolă și Rurală 2014-2020

Raport final

Aprilie 2019

CUPRINSLista acronimelor......................................................................................................................4

SUMAR EXECUTIV.....................................................................................................................5

1. Cadru metodologic.............................................................................................................9

1.1. Dimensiunile și întrebările de evaluare...................................................................................9

1.2. Instrumentele de evaluare......................................................................................................9

2. Descrierea Problemei.......................................................................................................12

3. Analiza dimensiunilor de evaluare...................................................................................16

3.1 Structura Propunerii de Politică Public........................................................................................16

3.2 Relevanța măsurilor de intervenție............................................................................................17

3.3 Eficacitatea măsurilor de intervenție..........................................................................................24

3.4 Eficiența măsurilor de intervenție...............................................................................................27

3.5 Impactul măsurilor de intervenție..............................................................................................313.5.1 Impactul Social.......................................................................................................................................313.5.2 Impactul Economic.................................................................................................................................323.5.3 Impactul Administrativ...........................................................................................................................323.5.4 Impactul Fiscal.......................................................................................................................................333.5.5 Impactul de mediu.................................................................................................................................33

3.6 Analiza Cost-Beneficiu a PPP......................................................................................................343.6.1 Scenariile analizate................................................................................................................................343.6.2 Analiza incrementală..............................................................................................................................343.6.3 Identificarea beneficiilor și a costurilor..................................................................................................343.6.4 Instrumentele de evaluare a impactului economic................................................................................36

3.7 Rezultatele Analizei Cost-Beneficiu.......................................................................................373.7.1 Scenariul „politica implementată”.........................................................................................................373.7.2 Scenariul „Status Quo”...........................................................................................................................473.7.3 Compararea scenariilor..........................................................................................................................49

3 Anexe..............................................................................................................................50

Anexa 1. analiza secvențială a propunerii de politică publică............................................................50

Anexa 2. Nivelul coerenței între Măsurile de Intervenție ale PPP.....................................................53

Anexa 3. Logica intervenției Propunerii de Politică Publică evaluată.................................................55

Anexa 4 . analiza comparativă a măsurilor de intervenție................................................................57

Anexa 5 Ghid interviu......................................................................................................................59

Anexa 5 . Chestionar online..............................................................................................................60

Anexa 6. Rezultatele chestionarului.................................................................................................63

Anexa 5. Matricea stakeholderilor...................................................................................................67

Anexa 6. Studiu de caz.....................................................................................................................68

Anexa 7 :Tipurile de Schițe-Model de reabilitare a drumurilor.........................................................71

LISTA ACRONIMELOR

APL – Autoritate Publică Locală

FEE – Fondul pentru Eficiență Energetică

FEN – Fondul Ecologic Național

FISM – Fondul de Investiții Sociale din Moldova

FNDAMR -Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural din Moldova

FNDR – Fondul Național de Dezvoltare Regională

MADRM – Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului

MECC – Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

MEI – Ministerul Economiei și Infrastructurii

MF - Ministerul Finanțelor

ODIMM - Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii

PPP – Propunere de Politică Publică

SNDAR - Strategia Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală

SUMAR EXECUTIVDocumentul dat reprezintă Raporul final în cadrul demersului de evaluare ex-ante a celor 3 măsuri noi de intervenție aferente Obietivului General 3 a Strategiei Naționale de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020: (1)"Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale; (2) "Renovarea și dezvoltarea localității rurale"; (3)"Diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole".

Obiectivul principal al acestui demers de evaluare este explorarea dimensiunilor de relevanță, eficiență, eficacitate și de impact a celor 3 măsuri de intervenție, precum și analiza secvențională a acestora ,în scopul identificării ajustărilor necesare întru maximizarea impactului cât și livrarea recomandărilor în vederea ajustării ulterioare a Legii nr. 276 din 16.12.2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.

Metodologia evaluării are la bază prevederile Termenilor de Referință pentru Evaluarea Ex-ante a celor 3 măsuri noi de intervenție aferente Obietivului General nr.3 a Strategiei Naționale de Dezvoltare Agricolă și Rurală, racordate la normele Ghidului EVALSED 1și armonizate cu recomandările Ghidului metodologic pentru evaluarea intermediară și ex-post a politicilor publice, precum și prevederile Legii Nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative.

Raportul are la bază metodologia validată anterior în acest demers de evaluare prin intermediul Raportului inițial/Conceptului metodologic precum și a Fișei de date.Evaluarea se axează pe 4 dimenisiunie de evaluarea și anume: i)Relevanța - Prin dimensiunea dată este evaluată măsura în care Propunerea de Politică Publică este coerentă în raport cu documentele de politici și proiectele investiționale relevante, precum și măsura în care obiectivele, intervențiile și activitățile prevăzute de PPP-ul sunt coerente între ele. ii)Eficacitatea - Din punctul de vedere al dimensiunii de eficacitate este evaluată măsura în care PPP-ul dispune de capacitatea de-a soluționa problemele identificate. Iii) Eficiența - Dimensiunea de eficiență evaluează nivelul optim de alocare a resurselor pentru generarea impactului scontat. iv) Impact - Analiza multidimensională a impactului evaluează măsura în care PPP-ul contibuie la îmbunătățirea unui șir de aspecte de natură socială, economică, fiscală, administrativă, etc.Structura raportului de evaluare are la bază câteva secțiuni ce includ : (1) Cadrul Metodologic. Secțiunea cuprinde o descriere a metodologiei aplicate, a întrebărilor de evaluare precum și a instrumentelor aplicate; (2) Descrierea Problemei. Secțiunea cuprinde o analiză detaliată a problemelor adresate de politică publică propusă precum și justificarea intervenției statului în soluționarea problemelor date; (3) Analiza dimensiunilor de evaluare. Secțiunea dată este structurată pe fiecare dintre dimensiunile de evaluare, incluzând Structura PPP, Relevanța, Eficacitatea , Eficiența, Impactul. Fiecare dintre secțiuni explorează dimensiunile prin prisma întrebărilor de evaluare. Secțiunea mai cuprinde și Analiza cost beneficiu; (4) Anexe. Secțiunea cuprinde logica de intervențoe reconstruita, instrumentele de evaluare utilizate, analiza secvențială a PPP și matricea factorilor interesați. Fiecare dintre secțiunile Raportului cuprinde Concluzii (C) și Recomandări (R) aferente dimensiunii explorate. Cercetarea s-a axat pe două dimensiuni, una cantitativă și una calitativă – cea dintâi s-a axat pe analiza datelor statistice și administrative disponibile, iar cea de-a doua a inclus un șir de instrumente de cercetare calitativă (interviuri cu experți, studiu de caz și aplicarea unui chestionar) în vederea triangulării ipotezelor de evaluare.

Concluziile și recomandările evaluării ex-ante

1Evalsed este o resursă care oferă îndrumări cu privire la evaluarea dezvoltării socioeconomice. Evalsed promovează schimbul de experiență şi bune practici, precum şi creşterea relevanței evaluării în luarea deciziilor https://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/evaluations-guidance-documents/2013/evalsed-the-resource-for-the-evaluation-of-socio-economic-development-evaluation-guide

C 1: Analiza validează atât actualitatea cât și gravitatea problemei, relevând lipsa unor mecanisme de intervenție în prezent. Cele 3 măsuri de intervenție propuse (măsuri de subvenționare) reprezintă o soluție optimă pentru redresarea problemelor ce întârzie progresul îmbunătățirii nivelului de muncă și de trai în mediul rural.R 1: Cele 3 măsuri de subvenționare totuși adresează dimensiuni diferite de dezvoltare și pe viitor este recomandată direcționarea resurselor financiare în dependență de gravitatea problemelor și investițiilor necesare pentru a obține un impact semnificativ. C 2: Formularea actuală a măsurilor de intervenție asigură o coerență internă adecvată, astfel încât prin implementarea acțiunilor aferente fiecărei măsuri este fezabilă atingerea obiectivelor setate de politica publică propusă. R 2: Menținerea în procesul ajustării Regulamentului de subvenționare a condițiilor transpuse în propunerea de politică publică. Alinierea Criteriilor de eligibiltate la obiectivele măsurilor de intervenție propuse astfel încât să poată fi asigurată atingerea obiectivelor propuse prin implementarea proiectelor ulterior selectate. C 3: Propunerea de Politică Publică este coerentă cu Cadrul de Politici sectorial și anume măsurile de intervenție prevăzute de către PPP asigură, în mare parte, atingerea indicatorilor prevăzuți în SNDAR 2014-2020 și PA pentru implementarea SDNAR 2014-2020. R 3: Ajustarea Măsurii 1 a PPP-ului prin introducerea unei acțiuni de intervenție care să faciliteze atingerea indicatorilor de performanță stabiliți pentru Acțiunea 34, Obiectivul Specific 3.1 din PA al SNDAR 2014-2020 – „Modernizarea și/sau construcția și/sau renovarea infrastructurii fizice privind exploatațiile agricole pentru a dezvolta activitățile antreprenoriale în sectorul agroalimentar și pentru a spori siguranța și calitatea producției alimentare”C 4: Având în vedere caracterul complex al măsurilor de intervenție propuse constatăm că aceastea se intersectează cu un amplu cadru strategic care cuprinde dezvoltarea economică și rurală ( intrastructura drumurilor, apă/canalizare, infrastructură socială, patrimoniu cultural, IMM ș.a.). Analiza cadrului de indicatori denotă o sinergie la nivel de cadrul de politici, unele acțiuni fiind complementare sau reciproc. R 4: În procesul de implementare aintervențiilor pot fi generate sinergii care pot aduce beneficii relevante pentru ambele instituții implementatoare. De exemplu, având un cadru sistemic puternic care gestionează dezvoltarea IMM-urilor (implementat prin Strategia de Dezvolatre a Sectorului IMM), precum și inițiative concrete care abordează grupuri-țintă similare cu cele targetate de PPP (de exemplu programul Gestiunea Eficientă a Afacerii (GEA) al ODIMM, alte proiecte care vizează dezvoltarea IMM-urilor), MADRM poate folosi aceste platforme pentru a ajunge mai eficient la beneficiari și continua eforturile lansate de alte instituții de resort.C 5 : Analiza programelor cu acoperire națională, finanțate din bugetul de stat denotă de fapt o slabă acoperire în prezent cu măsuri care sprijină dimensiunile adresate de către PPP ( Facilitarea investițiilor pentru infrastructura fizică și de servicii din mediul rural; Creșterea oportunităților de ocupare a forței de muncă în domeniul non-agricol și sporirea veniturilor în mediul rural; Stimularea implicării comunității locale în dezvoltarea rurală ).Totuși experienta programelor existente, denotă un grad înalt de absorbție a finanțării cât și atingerea indicatorilor setați ceea ce aparent ar duce la diminuarea problemelor stringente din mediul rural.R 5: Alocarea actuală a finanțării presupune capacitatea deja existentă a beneficiarilor de a implementa proiecte investiționale (începând cu elaborarea propunerilor de proiect până la implementarearaportarea și monitorizarea acestora). Totuși analiza relevă experiența limitată a beneficiarilor în implementarea proiectelor de o anvergură similară ceea ce impune adresarea printr-un set de măsuri suplimentare sau valorificarea programelor existente ce vizează capacitarea grupurilor de beneficiari.

C 6 : Analiza dimensiunii de eficiență a celor 3 măsuri denotă un grad înalt al probabilității atingerii rezultatelor preconizate prin resursele alocate din FNDAMR, astfel, în condițiile unei implementări corespunzătoare a resursele financiare alocate ar putea fi atinși indicatorii setați în planul de acțiuni al SNDAR. În același timp, procesul absorbției finanțării este condiționat de o serie de factori precum capacitatea APL- urilor de a administra proiecte investiționale, paritatea cofinanțării, interesul agenților economici care ar trebui luați în considerare în procesul de selecție și implementare a proiectelor pentru a asigura atingerea obiectivelor propuse.

R 6 : Analiza cadrului de politici și programe relevă un șir de inițiative care sunt în mare măsură complementare celor 3 măsuri de intervenție și care dețin un set de instrumente de suport. Întru depășirea limitărilor ce țin de natura celor 3 măsuri și modul previzionat al finanțării, este cu desăvârșire recomandată sinergizarea unor eforturi direcționate spre capacitarea pe de o parte a beneficiarilor celor 3 măsuri (pentru a asigura buna implementare și raportare) precum și sporirea capacității Agenției implementatoare cu personalul care va administra procesele aferente măsurilor date (pentru a asigura eficiență în procesul de pregătire eventual a dosarelor, primire și evaluare a acestora, precum și în procesul de implementare a investiției).C 7: Analiza generală a dimensiunii de impact a PPP denotă beneficii atât la nivel social - acoperind un număr semnificativ al beneficiarilor cumulate pe cele 3 intervenții ; economic - relevând un număr considerabil de locuri de muncă și afaceri funcționale ce urmează a fi funcționale în zonele rurale; fiscale – potențând activitatea economică și favorizând contribuțiile beneficiarilor ulterior în bugetul de stat; cât și de mediu – incluzând intervenții ce vizează direct fatori de mediu (măsura 1 și 2). R 7 : Ajustarea criteriilor de eligibilitate a proiectelor ce pot fi finanțate în asșa măsură încât să lărgească numărul de beneficiari , eventual replicarea unor inițiative deja funcționale pentru a susține dimensiunea de sustenabilitate a proiectelor investiționale. C 8 : Impactul administrativ este relativ mediu întrucât deja există structura instituțională funcțională, precum și cadru normativ funcțional,totuși natura măsurilor este diferită ceea ce impune separarea față de operațiunile deja existente.R 8 : Capacitarea Agenției de implementarea a măsurilor de intervenție în vederea asigurării unei bune implementări.C 9 : Înainte de a lua în calcul cheltuielile administrative suplimentare generate de adoptarea noului Regulament, raportul mediu beneficiu-cost al potențialelor proiecte finanțate de noile măsuri este de 1,67. Aceasta înseamnă că fiecare 3 milioane de lei cheltuite din bugetul de stat pentru aceste subvenții vor rezulta beneficii în valoare de aproximativ 5 milioane de lei. Toate domeniile de acțiune din cadrul noilor măsuri sunt, în general, benefice pentru societate, având un raport beneficiu-cost mai mare ca 1. Domeniile cu cele mai mari beneficii per unitate de cost sunt cele aferente măsurii 1 –îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale. Astfel, cele mai rentabile din punct de vedere economic sunt proiectele de construcție / reabilitare a drumurilor locale (2,44 milioane lei de beneficii economice totale pentru 1 milion lei acordat subvențiilor în avans), urmate de proiectele de aprovizionare cu apă și canalizare (1,95 milioane lei de beneficii economice totale pentru 1 milion lei acordat pentru subvenționare).R 9: Astfel, în urma efectuării analizei cost-beneficiu, putem concluzionă că adoptarea noului Regulament va aduce beneficii economice suplimentare de circa 50 milioane MDL anual. Prin urmare, propunerea de politică publică este recomandată spre aprobare.Totodată, analiza raporturilor beneficiu-cost pe domeniile de acțiune ne-a permis să identificăm că anumite măsuri creează beneficii economice mai mari pentru fiecare leu cheltuit decât altele. Din această perspectivă, se recomandă să se acorde prioritate deosebită subvențiilor pentru măsura 1 – cofinanțarea proiectelor investiționale în infrastructura economică publică rurală – construcția/reabilitarea drumurilor locale și aprovizionarea populației rurale cu apă și canalizare. Aceste tipuri de investiții aduc un beneficiu economic mai mare decât dublul sumei investite.

1. CADRU METODOLOGICMetodologia evaluării ex-ante a propunerii de politică publică descrie dimensiunile, instrumentele de evaluare și cercetare, întrebările de evaluare. Totodată, metodologia descrie setul de instrumente de evaluare care a fost aplicat. La baza metodologiei de evaluare ex-ante au stat dimensiunile de evaluare prevăzute de Ghidul metodologic pentru evaluarea intermediară și ex-post a politicilor publice, EVLASE2D – ghidul de evaluare a Dezvoltării Socio-economice, Ghidul privind Evaluarea Impactului al Inițiativei UE „O mai bună legiferare”3, dar și alte documente relevante pentru acest tip de evaluare, bazate pe practica internațională.

Instrumentele de evaluare aplicate au fost selectate în așa fel încât să permită identificarea informațiilor relevante pentru fiecare din dimensiunile de evaluare stabilite.

1.1. DIMENSIUNILE ȘI ÎNTREBĂRILE DE EVALUAREEvaluarea ex-ante a Propunerii de Politică Publică a fost realizată din perspectiva a 4 dimensiuni și anume: i) Relevanță, ii) Eficacitate, iii) Eficiență și iv) Impact.

Fiecare dintre dimensiunile de evaluare a urmărit clarificarea anumitor aspecte esențiale pentru realizarea evaluării ex-ante a unei Propuneri de Politică Publică. Astfel, în cazul relevanței, a fost evaluată măsura în care PPP-ul este coerentă atât cu cadrul de politici cât și cu proiectele investiționale relevante. Totodată, relevanța a urmărit evaluarea măsurii în care intervențiile prevăzute de PPP sunt coerente cu obiectivele PPP-ului și măsura în care răspund necesităților identificate de PPP.

Dimensiunea eficacității, a urmărit evaluarea măsurii în care intervențiile și condițiile Propunerii de Politică Publică sunt capabile să soluționeze problemele identificate de către aceasta și pot să atingă obiectivele setate.

Eficiența ca dimensiune de evaluare a urmărit identificarea măsurii în care se pot maximiza rezultatele preconizate în contextul resurselor financiare și instituționale disponibile.

Dimensiunea de impact a evaluat măsura în care PPP-ul va contribui la îmbunătățirea sau cum va influența anumite aspecte de natură economică, administrativă, socială, fiscală și de mediu.

Pentru structurarea corectă a evaluării, pentru fiecare din dimensiunile de evaluare au fost elaborate una sau mai multe întrebări de evaluare, prin care a fost posibilă obținerea informației necesare pentru identificarea concluziilor principale și elaborarea recomandărilor de îmbunătățire a PPP-ului. Evaluarea ex-ante a avut la bază următoarele întrebări de evaluare:

În ce măsură Obiectivele PPP sunt coerente cu SNDAR 2014-2020? În ce măsură acțiunile propuse de PPP sunt coerente cu alte măsuri implementate în domeniile de

intervenție ale PPP-ului? În ce măsură intervențiile sunt formulate adecvat pentru a atinge obiectivele PPP-ului? Sunt măsurile de intervenție cele mai potrivite pentru a soluționa problemele identificate? În ce măsură există capacitate administrativă și financiare pentru asigurarea implementării

intervențiilor propuse de PPP? Care este impactul scontat al PPP-ului?

Fiecare dintre întrebări a fost triangulată prin intermediul instrumentelor de evaluare în conformitate cu metodologia de evaluare.

2 Evalsed este o resursă care oferă îndrumări cu privire la evaluarea dezvoltării socioeconomice. Evalsed promovează schimbul de experiență şi bune practici, precum şi creşterea relevanței evaluării în luarea deciziilor https://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/evaluations-guidance-documents/2013/evalsed-the-resource-for-the-evaluation-of-socio-economic-development-evaluation-guide3 https://ec.europa.eu/info/law/law-making-process/planning-and-proposing-law/better-regulation-why-and-how_en

1.2. INSTRUMENTELE DE EVALUAREReieșind din termenii de referință, natura Propunerii de Politică Publică evaluate și metodologia de evaluare prezentată în Raportul de Inițiere, în procesul de colectare a informațiilor pentru realizarea evaluării ex-ante au fost aplicate un șir de instrumente. Instrumentele utilizate au fost selectate în așa mod încât să ofere informații atât cantitative cât și calitative, capabile să ofere răspunsuri comprehensive la toate întrebările de evaluare formulate.

Analiza de documente

Au fost analizate un șir de acte legislative și normative relevante domeniului evaluării și în special întreg cadrul normativ strategic relevant domeniului agriculturii și dezvoltării rurale.

N/O

DENUMIREA DOCUMENTULUI INSTITUȚIA RESPONSABILĂ

1 Proiectul Legii privind amendarea Legii principiilor de subvenționare a producătorilor agricoli nr. 276/2016

MADRM

2 Strategia Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală 2014-2020 MADRM

3 Strategia Națională de Dezvoltare Regională MADRM

4 Legea bugetului de stat pentru anii 2016-2019 MF

5 Strategia Națională „Cultura 2020” MECC

6 Regulamentul Fondului Național de Dezvoltare Regională MADRM

7 Regulamentul Fondului Ecologic Național MADRM

8 HG 972/2010 cu privire la Programul de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1” pentru anii 2010-2021

MEI

9 HG 973/2018 cu privire la aprobarea Programului „START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine acasă”

MEI

Totodată a fost analizat un șir de programe de finanțare a unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii rurale și de susținere a mediului de afaceri non-agricol. La analiză s-a ținut cont atât de programele finanțate din sursele bugetare, cât și cele finanțate din surse externe.

Chestionar

În cadrul procesului de evaluare a fost elaborat și aplicat un chestionar pe un eșantion format din cca 30 de primari la nivel național. Chestionarul a inclus întrebări privind relevanța măsurilor de intervenție incluse în Propunerea de Politică Publică, capacitatea administrativă și financiară a Autorităților Publice Locale de nivelul I de a beneficia de măsurile incluse în PPP, relevanța problemelor abordate în PPP pentru APL-uri, precum și alte aspecte ce țin de implementarea PPP-ului la nivelul Autorităților Publice de Nivelul I.

Interviuri

Aplicarea instrumentului dat a inclus interviuri și discuții cu reprezentanții părților cointeresate în implementarea PPP-ului, sau cu reprezentanților autorităților relevante pentru evaluarea dată. Astfel au fost realizate interviuri cu reprezentanții Congresul Autorităților Locale din Moldova, Fondului de Investiții Sociale din Moldova, Ministerului Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, ODIMM-ului, ANREC-ului. 4

În cadrul discuțiilor au fost abordate subiecte ce țin de măsurile de intervenție incluse în PPP, relevanța acestora atât în contextul cadrului strategic actual, cât și în contextul soluționării principalelor probleme identificate de către SNDAR 2014-2020, capacitatea administrativă și financiară a APL-urilor de a

4

TABELUL 1: LISTA DOCUMENTELOR ANALIZATE

beneficia de măsurile date, precum și au fost colectate informații privind proiecte și programe similare, pentru a identifica în baza experienței altor programe punctele slabe și cele forteale PPP-ului.

Analiza cost-beneficiu

Analiza Cost-Beneficiu este un instrument analitic folosit pentru estimarea impactului socio-economic (în termeni de costuri și beneficii) aferent implementării PPP. Impactul este evaluat în raport cu obiectivele predeterminate, analiza fiind în general efectuată din punctul de vedere al populației ce urmează să beneficieze de pe urma implementării PPP.

Obiectivul Analizei Cost-Beneficiu este de a identifica și a cuantifica (respectiv de a exprima în termeni monetari) toate tipurile de impact posibile ale proiectului sau acțiunii vizate, pentru a putea determina costurile și beneficiile aferente.

Studiu de caz

Drept studiu de caz a fost selectat proiectul „Sporirea accesului și a gradului de participare a copiilor la educație timpurie în Republica Moldova” susținut financiar de Ministerul Afacerilor Externe al României și implementat în perioada anilor 2017-2018 și implementat de către Fondul de Investiții Sociale din Moldova. Selectarea proiectului dat a fost dictată de faptul că acesta are un șir de similitudini majore cu potențialele proiecte implementate în cazul aprobării măsurilor incluse în PPP-ul evaluate. Astfel, domeniile de intervenție ale proiectului dat au reprezentant construcția și renovarea infrastructurii sociale din mediul rural, mai concret – grădinițe. Totodată, valoarea medie a suportului financiar per beneficiar în cazul proiectului dat a fost de cca. 700 mii de lei, iar valoare contribuții proprii a beneficiarilor a fost stabilită la cota de 15% din valoarea totală a proiectului, ceea ce corespunde într-o măsură foarte mare cu condițiilor măsurilor supuse evaluării.

Drept rezultat, Studiul de Caz a arătat măsura în care acțiuni similare sunt adecvate pentru a fi implementate. 5

Analiza secvențială a Propunerii de Politică Publică

În vederea adresării tuturor etapelor ce țin de implementarea PPP, a fost efectuată o analiză secvențială adresând fiecare dintre etapele pe care le trece PPP-ul începând de la cadrul de reglementare pînâ procesul de Monitorizare și evaluare a proiectelor ce vor fi implementate prin intermediul acesteia. Scopul acestei analize este de a identifica carențe ce pot tergiversa implementarea ulterioară sa a identifica eventuale divergențe cu cadrul legal existent. Analiza detaliată ce include constatările și recomandările aferente acestora este inclusă în Anexa 1.

5 Lista detaliată a intrumentelor aplicate și a părților interesate abordare în cadrul evaluări este inclusă în Anexa 4

2. DESCRIEREA PROBLEMEI

Propunerea de Politică Publică supusă evaluării ex-ante vine ca un răspuns la prioritățile și obiectivele stabilite în cadrul documentelor de planificare strategică a sectorului agricol și de dezvoltare rurală adresate de Strategia Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală (SNDAR)2014-2020.

Obiectivul General nr. 3 al SNDAR 2014-2020 urmărește „Îmbunătățirea nivelului de muncă și de trai în mediul rural”. Acest obiectiv generos și de importanță majoră pentru dezvoltarea echilibrată a fost slab acoperit cu măsuri de intervenție în Planul de acțiuni al Strategiei.6 În acest context, Propunerea de Politică Publică vine cu set de măsuri care să elimine această carență și vizează acțiuni concrete ce vor facilita atingerea indicatorilor stabiliți în Planul de Acțiuni privind implementarea SNDAR 2014-2020 și totodată să contribuie la atingerea Obiectivului General nr. 3.

Progresul lent înregistrat de indicatorii ce denotă dezvoltarea rurală este influențat de un spectru larg de fenomene și procese interconectate, cum ar fi migrația în masă, scăderea ratei fertilității, îmbătrânirea populației, insuficiența serviciilor de bază, subdezvoltarea infrastructurii sociale, dar și lipsa locurilor de muncă. Majoritatea acestor procese își au cauze mult mai adânci de ordin sistemic și societal, iar evoluția acestor fenomene denotă tendințe alarmante. Astfel, sporul natural al populației la nivel de republică a ajuns în 2017 la valoarea de -0.8 promile, fiind cea mai mică valoare din ultimii 7 ani și o dovadă a ineficienței măsurilor de ameliorare a crizei socio-economice de lungă durată.

Un impact la fel de negativ este reflectat de rata înaltă a emogrării, atât internă cât și externă. Principala cauză documentată a emigrării fiind numărul redus sau lipsa totală a oportunităților de angajare în câmpul muncii. În prezent, emigrarea spre spațiul urban, dar și preponderent în afara țării, pare a fi cea mai atractivă opțiune pentru tânăra generație. În rezultat, se atestă nu doar reducerea dimensiunii gospodăriilor casnice mici, dar și îmbătrânirea populației și dependența de remitențe.

Pe de altă parte, Moldova rămâne să fie statul cu una din cele mai mici rate de ocupare la nivel european. În 2017, rata de ocupare în Moldova a fost de aproximativ 39%, media UE fiind de 68%. Agricultura rămâne principala activitate economică în mediul rural și singura activitate desfășurată de persoanele cu vârsta de peste 65 ani. Structura ocupării este relativ statică, cea mai mare pondere în sectorul agricol o au persoanele cu vârsta între 45-54 ani (24%), urmată fiind de activitățile ce țin de administrație publică locală, învățământ, sănătate și asistență socială, urmate de comerț și industrie în care este încadrată o

bună parte din populația mai tânără. Această structură reflectă o slabă diversificare a economiei din zona rurală, precum și o pondere scăzută a segmentelor puternic tehnologizate.

2013 2014 2015 2016 2017

36.6 38 38.9 39.7 39.3

4.1 2.7 3.5 2.6 2.7

Rata ocupare Rata șomaj

6 Acest aspect este desfășurat pe larg în cadrul evaluării la mijloc de termen al SNDAR.

FIGURA 1 RATA DE OCUPARE ÎN NIVEL NAȚIONAL

Sursa: BNS

În același timp se constată că venitul mediu pe o persoană în mediul rural cu greu acoperă venitul minim de existență. Astfel, doar în anul 2015, venitul mediu pe o persoană a atins

aceleași valori ca și minimul de existență (1658 MDL), iar în anul 2017 depășea doar cu 8% minimul de existență.

Analiza surselor veniturilor în mediul rural, relevă că doar 5% din acestea vin dintr-o activitate individuală non-agricolă (comparativ cu 15% din activitatea individuală agricolă), în timp ce un sfert din veniturile populației din mediul rural reprezintă prestații sociale. O pondere la fel de mare în totalul veniturilor o au și remitențele (22.3%), care pe de o parte reprezintă un instrument de amortizare a sărăciei, iar pe de altă parte evidențiază amplitudinea fenomenului emigrării. Din totalul populației apte de muncă care se află peste hotarele țării, cea mai mare pondere o au persoanele din mediul rural (70%), dintre care 37% au vârsta cuprinsă între 25-34 ani, iar 18% au vârsta cuprinsă între 16-24 ani. Aceste statistici vin să confirme faptul că mediul rural rămâne în continuare neatractiv pentru tineri prin prisma lipsei de

oportunități de angajare, condițiilor precare de trai și a salariilor mici.

Pe lângă spectrul îngust al ocupațiilor și meseriilor solicitate în mediul rural, o altă cauză analizată este și infrastructura socială degradată și subdezvoltată care inevitabil determină o calitate a vieții net inferioară celei din mediul urban. Discrepanțe mari se observă și la gradul de dotare al locuințelor pe comodități. Astfel, se constată că în mediul rural accesul la rețeaua publică de apeduct o au doar cca. 50.5% din populație și doar 36.9% au acces la rețeaua de gaze naturale, iar doar 34% din locuințe au apă caldă și 16.6% au grup sanitar în interior.

FIGURA 2: VENITURI DISPONIBILE ÎN MEDIUL RURAL ȘI SURSELE ACESTORA.

Sursa: BNS

Apeduct rețea public

ă

Apă caldă

Încălzi

re centra

lă

Gaze din re

tea

Grup sanita

r în in

teriorul lo

cuinței

Sistem de ca

nalizare

9180.4

41.3

84.9 80.692.2

50.5

34

0.1

36.9

16.6

48.8

Urban Rural

Accesul limitat, ineficiența și calitatea proastă a serviciilor publice, precum educația, sănătatea, transportul și apa au contribuit la excluziunea socială, sărăcia persistentă și vulnerabilitatea la șocuri a populației din mediul rural. În combinație cu factorii economici, accesul limitat la serviciile publice și infrastructura publică subdezvoltată reprezintă principala cauză a stagnării dezvoltării mediului rural.

Dacă e să ne referim la percepția populației, conform BOP 20187, peste 80% din populația rurală se arată nemulțumită de ceea ce face conducerea în ceea ce privește asigurarea locurilor de muncă, creșterea nivelului de trai, a salariilor și pensiilor, combaterea corupției și dezvoltarea industriei și agriculturii, validând de fapt gravitatea problemelor abordare de această PPP. Aproximativ 71% sunt nemulțumiți de măsurile privind asistența medicală și 58% privind învățământul.

Îmbunătăţirea mecanismului de funcţionare a legilor

Mărirea rolului statului în dirijarea economie

Oferirea mai multor înlesniri sectorului privat

Atragerea mai multor investiţii străine

Dezvoltarea întreprinderilor industriale

Sprijinirea micului întreprinzător în sectorul agrar

Asigurarea protecţiei proprietăţii cetăţenilor

19.60%

8.50%

5.00%

18.20%

26.90%

15.20%

15.30%

7.80%

9.60%

5.90%

15.40%

30.20%

19.10%

11.40%

Rural Urban

Deși agricultura este principala activitate în mediul rural în care sunt încadrați peste 55% din populație, doar 20% consideră că sprijinirea micilor întreprinzători în sectorul agricol este o măsură ce ar trebui să fie întreprinsă pentru a îmbunătăți situația social-economică din țară. Aproape o treime din populație simte nevoia dezvoltării întreprinderilor industriale. Totodată, principalele îngrijorări ale populației rurale țin de asprirea sărăciei (41%), creșterea prețurilor (53%) și viitorul copiilor (54%).

7 http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/12/BOP_11.2018_prima_parte_finale2.pdf

FIGURA 3: ACCESUL LA SERVICIILE PUBLICE ȘI INFRASTRUCTURA PUBLICĂ DE BAZĂSursa: BNS

FIGURA 4: DISTRIBUȚIA RĂSPUNSURILOR LA ÎNTREBAREA: CE CREDEȚI CĂ AR TREBUI ÎNTREPRINS PENTRU A ÎMBUNĂTĂȚI SITUAȚIA SOCIAL-ECONOMICĂ DIN ȚARA NOASTRĂ?

Sursa: BOP 2018

În ceea ce privește calitate serviciilor publice, 63% din populația rurală se arată nemulțumită de asistența medicală, 43% sunt nemulțumiți de calitatea transporturilor, iar 39% sunt nemulțumiți de calitatea educației. Fiind rugați să aprecieze veniturile actuale ale gospodăriilor, 37% din respondenții din mediul rural au afirmat că veniturile câștigate nu le ajung nici pentru strictul necesar, iar 40% au menționat că le ajung doar pentru strictul necesar. În acest context, Strategia Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală pentru anii 2014-2020, continuă să adreseze și probleme identificate în situația curentă și vine cu o acoperire mai amplă în planul său de acțiuni a domeniului de intervenție ce ține de dezvoltarea rurală. Structurarea intervențiilor include măsuri precum i) Oferirea sprijinului pentru dezvoltarea infrastructurii publice rurale cu caracter economic, ii) Oferea sprijinului pentru investiții în infrastructura socială; iii) Modernizarea și construcția rețelelor de apă potabilă și canalizare în vederea soluționării problemei legate de Infrastructura fizică și de servicii precare în mediul rural; dar și măsuri precum i) Oferirea sprijinului pentru crearea și dezvoltarea serviciilor de agroturism în regiunile rurale, ii) Stimularea producțiilor tradiționale, meșteșugărești și de formare profesională, și iii) Facilitarea dezvoltării întreprinderilor din sectorul rural ce vizează declinului ratei ocupării forței de muncă în agricultură.

În contextul evaluării documentelor strategice dar și din analiza indicatorilor statistici putem constata la etapa actuală ( pentru a putea valida ulterior prin intermediul altor instrumente de evaluare) valabilitatea și actualitatea acelorași probleme majore pe dimensiunea de dezvoltare rurală:

i) Starea precară a infrastructurii fizice și de servicii publice în mediul rural și ii) Lipsa oportunităților de ocupare a forței de munca in mediul rural.

Complexitatea acestor probleme de fapt influențează un ritm relativ slab în ameliorarea acestora, mai ales având în vedere existența unui set relativ restrâns de intervenții.Legătura de cauzalitate a acestor probleme și validarea instrumentelor de intervenții ( inclusiv a structurii logice ) urmează să fie adresate prin intermediul instrumentelor de evaluare.

Amploarea problemelor adresate în cadrul capitolului anterior este validată printr-un șir de instrumente de evaluare de natură cantitativă ( analiza de date statistice și rapoarte relevante) precum și calitative (în baza interviurilor și chestionarului aplicat ce denotă percepția părților interesate). Mai mult decât atât carențele identificate au o acoperire teritorială vastă și vizează nu doar anumite sectoare ale economiei, respectiv doar o abordare integrată ar putea adresa necesitățile de dezvoltare.

În prezent intervențiile orientate în acest sens nu adresează decât parțial sau secvențial proiecte ce vizează îmbunătățirea nivelului de muncă și de trai în mediul rural respectiv progresul în această direcție este lent și izolat. Menținerea aceluiași ritm și neintervenția din partea statului marchează atât evoluția celorlalte sectoare ale economiei, precum și bunăstarea per ansamblu a populației, care în contextul condițiilor precare din mediu rural și a unor servicii publice slab dezvoltate se orientează spre emigrare.

În acest context, elaborarea și implementarea celor 3 măsuri de sprijin : îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale, renovarea și dezvoltarea localității locale și diversificarea economiei rurale prin activități nonagricole. vizează printr-un set complex de acțiuni ameliorarea condițiilor de trai și de muncă din zonele rurale

Evaluarea ex-ante va adresa analiza multidimensională și secvențială a celor trei măsuri de subvenționare propuse în vederea ajustării cadrului de funcționare pentru maximizarea atingerii obiectivelor propuse.

3. ANALIZA DIMENSIUNILOR DE EVALUARE

3.1 STRUCTURA PROPUNERII DE POLITICĂ PUBLICPropunea de Politică Publică sub aspect legal reprezintă un proiect de Hotărîre de Guvern prin care se urmărește aprobarea Regulamentului privind acordarea subvențiilor pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

Principalul element inovativ introdus de PPP-ul în cauză reprezintă posibilitatea oferii subvențiilor în în avans (până la realizarea investiției propriu-zise) pentru Autoritățile Publice Locale și agenții economici mici și mijlocii din zonele rurale, care activează în sectoarele non-agricole.

La nivel de structură, PPP-ul are la bază 3 Măsuri de intervenție, fiecare în domenii diferite, iar în cazul Măsurii 3: Diversificarea economiei rurale prin activități nonagricole –orientată către alți beneficiari, comparative cu primele 2 Măsuri.

DOMENIILE DE INTERVENȚIE

Măsura 1 - Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale, are drept domeniu al intervenției, proiectele investiționale în infrastructura economică publică rurală, care contribuie la îmbunătățirea viabilității activităților economice efectuate de către agenții economici care activează în localitățile rurale. Sub incidența acestei Măsuri cad proiectele implementate în domeniul construcției, reconstrucției și reabilitării drumurilor publice locale, comunale și străzilor în zonele rurale, construcția și reabilitarea rețelelor de apă și canalizare, a infrastructurii aferente, precum stațiile de pompare, stațiile de tratare a apei, stațiile de epurare.

Măsura 2 – Renovarea și dezvoltarea localității rurale, are drept domeniu de intervenție investițiile destinate să faciliteze și să sporească condițiile de trai ale populației din mediul rural. Proiectele eligibile spre finanțare în cadrul acestei măsuri sunt țin de i) crearea, îmbunătățirea și extinderea serviciilor locale de bază pentru populația rurală, inclusiv agrement și cultură, precum și structura aferentă și ii) conservarea și restaurarea patrimoniului imobil istoric-cultural și de peisaj natural rural.

Măsura 3 – Diversificarea economiei rurale prin activități nonagricole are drept obiectiv diversificarea activităților economice și dezvoltării durabile a mediul rural. În cadrul acestei Măsuri, vor beneficia de suport proiectele privind diversificarea economiei rurale prin creșterea numărului de întreprinderi micro, mici și mijlocii în sectorul nonagricol, proiectele privind păstrarea, dezvoltarea și diversificarea activităților de artizanat și meșteșuguri tradiționale, dar și proiectele ce țin de dezvoltarea și promovarea serviciilor și activităților de turism rural, precum și activităților în aer liber.

BENEFICIARII MĂSURILOR DE INTERVENȚIE

Primele 2 Măsuri incluse în PPP sunt destinate Autorităților Publice Locale de nivelul I, în timp ce Măsura 3 este destinată agenților economici mici și mijlocii din zonele rurale, care activează în sectoarele non-agricole.

În cazul Măsurilor 1 și 2, sunt eligibile pentru subnționare Autoritățile Publice Locale de Nivelul I (sate și comune, inclusiv orașe cu o populație de pînă la 10 000 de locuitori cu statut de rezident, conform recensămîntului populației și a locuințelor din 2014). În cazul primelor 2 Măsuri de intervenție, valoarea proiectului eligibil nu va depăși 3 000 000 lei din valoarea totală a proiectului. Totodată, beneficiarul urmează să vină cu o contribuție totală de cel puțin 20% din valoarea totală a proiectului, iar perioada de implementare a proiectului nu poate depăși 24 de luni.

Suplimentar la condițiile menționate, potențialii beneficiari ai măsurile date au obligația să elaboreze din cont propriu și să prezinte evaluatorului proiectul tehnic și studiul de fezabilitate al proiectului. O altă condiție de eligibilitate reprezintă obligativitatea trecerii în proprietatea APL sau în concesie gratuită pentru cel puțin 7 ani a terenului pe care va fi implementat proiectul.

În cazul Măsurii 3 sunt eligibile pentru subvenționare microîntreprinderile și întreprinderile mici (în sensul Legii nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijloci) înregistrate în mediul rural, care își creează sau dezvoltă activități non-agricole în zonele rurale. Valoarea investiției eligibile conform proiectului nu va depăși 1 000 000 lei din valoarea totală a investiției, iar contribuția beneficiarului urmează să reprezinte cel puțin 50% din valoarea investiției. La fel ca și în cazul Măsurilor 1 și 2, durata proiectului nu poate depăși 24 de luni.

Suplimentar, potențialii beneficiari ai măsurii date au obligația să elaboreze un plan de afaceri pe o durată de implementare de 5 ani, în care să justifice necesitatea investiției și să prezinte argumente privind fezabilitatea proiectului și a impactului economic și social al acestuia.

3.2 RELEVANȚA MĂSURILOR DE INTERVENȚIE

Una dintre dimensiunile prioritare în cadrul unui demers de evaluare ex-ante ține de relevanța intervențiilor propuse. Raportul dat a explorat dimensiunea de relevanță prin prisma validării problemelor adresate cât și a coerenței interne și externe a intervenției.

În ce măsură intervențiile sunt formulate adecvat pentru a atinge obiectivele PPP-ului?

La nivel de intervenții menite să sprijine atingerea obiectivelor propuse, PPP prezintă o serie de măsuri detaliate la un nivel mai înalt decât intervențiile corespunzătoare acelorași obiective specifice din SNDAR 2014-2020.

Analizând Obiectivul specific 3.1. Facilitarea investițiilor pentru infrastructura fizică și de servicii din mediul rural din SNDAR, constatăm că cele trei măsuri propun: (1) îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale, (2)Renovarea și dezvoltarea localității rurale, precum și (3) activități de renovare și dezvoltare a localităților rurale, inclusiv prin promovarea conservării și punerii în valoare a patrimoniului rural. În același timp, PPP își propune acțiuni concrete care urmăresc construcția/reabilitarea drumurilor și podurilor locale, ale resurselor de apă, precum și crearea, îmbunătățirea și extinderea serviciilor locale de bază pentru populația rurală, inclusiv agrement și cultură, precum și structura aferentă.

În sfera culturală (corelându-se cu același Obiectiv specific din SNDAR), PPP indică activități de conservarea/restaurarea patrimoniului imobil istoric-cultural și de peisaj natural rural, inclusiv aspecte socio-economice aferente, precum și acțiuni de conștientizare a protecției mediului.

În ceea ce ține de corelarea măsurilor ce urmăresc ocuparea forței de muncă în mediul rural, putem constata că în PPP se păstrează activitățile ce țin de diversificarea economiei rurale prin sporirea inițiativelor antreprenoriale în sectorul nonagricol (prezente și în Obiectivul specific 3.2. Creșterea oportunităților de ocupare a forței de muncă în domeniul nonagricol și sporirea veniturilor în mediul rural), precum și cele ce țin de acțiuni de promovare, însă PPP dezvoltă această măsură prin indicarea importanței activităților de turism rural și promovarea acestora. În același timp, nu se mai regăsește în lista acțiunilor cea de facilitare a accesului informației cu privire la oportunitățile de dezvoltare a afacerii (activitatea 3., Obiectivul specific 3.2. din SNDAR 2014-2020). Totodată, acest tip de activitate ține de competența ODIMM-ului precum și a unor proiecte de asistență tehnică direcționate în mod special în acest sens, care la momentul de față implementează un șir de programe de creștere a capacității antreprenoriale, inclusiv în mediul rural. Printre inițiativele relevante pot fi enumerate: i) TAM/BAS: Business Advisory Service și ii) Programul „Gestiunea Eficientă a Afacerii”, dar și alte proiecte sau programe aflate în prezent în faza de implementare.

Respectiv, constatăm că obiectivele și măsurile de intervenție propuse în PPP sunt corelate cu Obiectivele specifice 3.1. și 3.2. din SNDAR 2014-2020 într-o măsură suficient de mare, pentru majoritatea obiectivelor venind cu completări și o abordare mai detaliată care își propune urmărirea diverselor aspecte ale problemelor identificate prin obiective și acțiuni concrete, spre deosebire de SNDAR unde unele din acestea au fost compilate sau privite la general.

Pe de altă a fost analizată și coerența internă dintre obiectivele PPP și măsura în care acestea pot conduce la soluționarea problemelor identificate, precum și alinierea măsurilor de intervenție și activitățile respective din punctul de vedere a contribuției acestora la atingerea obiectivelor setate.

În vederea analizei coerenței interne a fost reconstruită logica intervenției (Anexa 3), care reprezintă un instrument de management al evaluării proiectului, precum și o modalitate de prezentare analitică a acestuia. Utilizarea matricei logice a proiectului permite certificarea relevanței și coerenței sale.

Logica intervenției pentru măsurile de intervenție date includ o serie de elemente care se adresează diferitelor nivele ale intervenției, și anume:

Problemele identificate de către PPP; Obiectivele PPP-ului; Măsurile de intervenție ale PPP-ului; Acțiunile prevăzute de PPP, menite să asigure atingerea obiectivelor propuse.

Pe lângă aceste elemente, logica intervenției mai include indicatorii pe baza cărora poate fi stabilit gradul de atingere a rezultatelor, sursele și mijloacele de verificare a acestora, precum și o serie de ipoteze de lucru (prezumții sau condiționalități necesare pentru ca abordarea propusă să conducă la obținerea rezultatelor așteptate).Analizând primele trei obiective, deși adresează o problemă multidimensională (Infrastructura fizică și de servicii precară in mediul rural), acestea pot fi evaluate ca fiind coerente și abordează problema din trei perspective distincte, împreună contribuind într-un mod comprehensiv la îmbunătățirea situației identificate. Totodată, obiectivul 2 își propune prin efectuarea investițiilor în servicii comunitare nu doar să crească atractivitatea acestora dar și să creeze noi locuri de muncă - ceea ce se corelează atât cu prima problemă cât și a doua, care se adresează asupra creării oportunităților de angajare. Totodată, Obiectivul 3 ”Modernizarea patrimoniului cultural și natural prin efectuarea investițiilorîndezvoltarea și îmbunătățirea patrimoniului natural” îl considerăm mai puțin relevant în contextul ariei de activitate al autorității, și mai curând s-ar preta la inițiativele altor instituții care au în implementare programe relevante pentru conservarea mediului și a culturii. În acest context, este important de specificat că dimensiunea dată reprezintă un element secundar în lista priorităților cheie pentru dezvoltarea rurală. Totodată, este important de menționat că Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului nu dispune de toate pârghiile necesare pentru a implementa cu succes în mod solitar proiecte de modernizare și restaurare a patrimoniului cultural. Astfel, acest tip de proiecte urmează să a fi implementate în strânsă legătură cu instituțiile relevante din domeniul Culturii (Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor).

Privind corespondența între măsurile de intervenție și obiectivele setate, constatăm că cele aferente dezvoltării infrastructurii fizice sunt suficient de detaliate și corelate cu atingerea obiectivului setat în vederea adresării problemei/nevoii identificate. În același timp, intervențiile și acțiunile planificate în raport cu obiectivul ”Dezvoltarea durabilă a satelor prin efectuarea investițiilor în serviciile comunitarepentru populația rurală în scopul creșterii atractivității zonelor rurale și creării noilor locuri de muncă” pot contribui doar parțial la atingerea acestuia. Intervenția ”Investiții destinate să faciliteze șisă sporească condițiile de trai ale populației din mediul rural” este formulată destul de ambiguu și ar putea răspunde atât primului obiectiv cât și celui de-al doilea (atât infrastructura fizică cât și cea de servicii influențează condițiile de trai ale populației), respectiv gradul de coerență a acesteia cu obiectivul stabilit este doar unul parțial, sau indirect. În ceea ce ține de problema lipsei locurilor de muncă, observăm că activitățile propuse în acest sens (Măsura 3) au un spectru de impact relativ larg, ceea ce ar permite abordare problemei din diverse perspective și într-o formă combinată ce ar contribui la redresarea problemei.

În același timp, putem nota că este acordată o atenție sporită activităților non-agricole față de cele agricole. În același timp, unul din tipurile proiectelor susținute în raport cu această măsură sunt cele ce

țin de ”prelucrarea și comercializarea directă a produselor agroalimentare tradiționale în special în cazul fermelor de familie mici”. Deși nu am putea spune că e o formă de activitate din domeniul non-agricol, această acțiune oferă un grad de diversitate în ceea ce ține de domeniile de ocupare care urmează să fie sprijinite.

Obiectivul ”Diversificarea activităților economice prin stimularea creării și dezvoltării microîntreprinderilor, activităților de turism rural, care va crea oportunități de angajare, promovare a spiritului antreprenorial și dezvoltare a structurii economice în zonele rurale” este unul complex și considerăm că este corelat parțial cu problema lipsei oportunităților de ocupare a forței de muncă în mediul rural. Activitățile propuse în acest scop au un caracter aplicabil și specific mediului rural și considerăm că ar fi favorabile atingerii obiectivului propus. De asemenea, constatăm că deși măsura de intervenție aferentă problemei lipsei locurilor de muncă în mediul rural ia o abordare practică și presupune dezvoltarea proiectelor concrete care ar conduce la crearea de noi oportunități în domenii de o natură diversă, observăm că lipsesc inițiativele de comunicare și instruire pentru a sprijini aceste noi proiecte. Dacă în SNDAR 2014-2020 se regăsesc activități ce țin de facilitarea accesului la informații privind dezvoltarea afacerilor, în PPP observăm că focusul de bază este în lansarea afacerilor și mai puțin în acțiuni de informare, care ar oferi șansa beneficiarilor de a spori valoarea adăugată a serviciilor sau produselor oferite, și managementul afacerilor create într-un mod eficient pentru a asigura sustenabilitatea măsurii respective. În același timp, există proiecte ce vizează acest scop, gestionate de alte organizații (e.g. GEA al ODIMM), respectiv beneficiarii măsurii de suport ar putea fi ghidați spre aceste programe, pentru a crea sinergii și o durabilitate a subvențiilor acordate.

Pe lângă relevanța internă și externă a PPP-ului cu Cadrul de politici, a fost evaluată relevanța măsurilor propuse cu necesitățile potențialilor beneficiari. În scopul identificării părerii reprezentanților beneficiarilor a fost aplicat un chestionar în rândul APL-urilor de nivelul I8.

În baza chestionarului aplicat s-a constat că intervențiile prevăzute de Măsura 1 corespund într-o măsură foarte mare cu necesitățile și prioritățile potențialelor beneficiari. Astfel, proiectele prevăzute de Măsura 1 – reparația drumurilor și a rețelelor de apă și canalizare, reprezintă o necesitate eminentă pentru localitățile rurale.

În același timp, doar o parte din domeniile de intervenție prevăzute de Măsura 2, corespund cu necesitățile prioritare ale autorităților publice locale. În cadrul interviurilor dar și prin aplicarea chestionarului au fost evidențiate un șir de măsuri care sunt percepute de către reprezentanții APL-urilor ca fiind prioritare, printre acestea se numără reabilitarea/reconstrucția rețelelor de apă și canalizare, reabilitarea drumurilor locale, amenajarea spațiilor publice. În același timp achiziția mijloacelor de transport pentru elevi și reabilitarea monumentelor culturale și naturale nu sunt clasificate drept una dintre prioritățile emergente de către autoritățile publice locale. Acest clasament, este o tentativă de a estima tipul și volumul de proiecte care ar putea fi depuse de către potențialii beneficiari ai măsurilor 1 și 2 din această PPP și va fi desfășurată ulterior în analiza.

În ce măsură Obiectivele PPP sunt coerente cu SNDAR 2014-2020?

Prima întrebare de evaluare a urmărit analiza coerenței externe a Obiectivelor PPP, raportându-ne la SNDAR 2014-2020, atât la nivel strategic (măsura în care acestea contribuie la soluționarea problemelor identificate) cât și tactic (la nivel de intervenții planificate).

Așadar, Obiectivele strategice urmărite de SNDAR 2014-2020 sunt:

8 Rezultatele detaliate ale instrumentelor de evaluare aplicate este inclus în Anexa nr. 3

OBIECTIVE GENERALE

OBIECTIVE SPECIFICE

OG 1. Creșterea competitivității sectorului agroalimentar prin restructurarea și modernizarea pieței

OS 1.1. Modernizarea lanțului agroalimentar în vederea conformării cu cerințele UE privind siguranța și calitatea produselor alimentare

OS 1.2. Facilitarea accesului la piețele de capital, de inputuri și outputuri pentru fermieri

OS 1.3. Reformarea sistemului de învățămînt, cercetări științifice și servicii de extensiune rurală în sectorul agroalimentar și crearea sistemului de informare integrat în agricultură

OG 2. Asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale în agricultură

OS 2.1. Sprijinirea practicilor de gestionare a terenurilor agricole și a apei

OS 2.2. Sprijinirea tehnologiilor de producție prietenoase mediului, a produselor ecologice, inclusiv a biodiversității

OS 2.3. Sprijinirea adaptării și atenuării efectelor schimbărilor climatice asupra producției agricole

OG 3. Îmbunătățirea nivelului de muncă și de trai în mediul rural

OS 3.1. Facilitarea investițiilor pentru infrastructura fizică și de servicii din mediul rural

OS 3.2. Creșterea oportunităților de ocupare a forței de muncă în domeniul non-agricol și sporirea veniturilor în mediul rural

OS 3.3. Stimularea implicării comunității locale în dezvoltarea rurală

Propunerea de Politică Publică evaluată este axată pe Obiectivul General nr. 3: Îmbunătățirea nivelului de muncă și de trai în mediul rural, precum și pe obiectivele specifice respective din SNDAR 2014-2020. Obiectivele urmărite de PPP sunt:

1.Dezvoltarea durabilă a infrastructurii aferente activităților economice prin efectuarea investițiilor în infrastructura economică publică din mediul rural;

2.Dezvoltarea durabilă a satelor prin efectuarea investițiilor în serviciile comunitarepentru populația rurală în scopul creșterii atractivității zonelor rurale și creării noilor locuri de muncă;

3.Modernizarea patrimoniului cultural și natural prin efectuarea investițiilor îndezvoltarea și îmbunătățirea patrimoniului natural (dezvoltarea unor zone cu valoarenaturală înaltă și ameliorarea parcurilor naturale) și cultural (păstrarea tradițiilor locale);

4. Diversificarea activităților economice prin stimularea creării și dezvoltării microîntreprinderilor, activităților de turism rural, care va crea oportunități de angajare, promovare a spiritului antreprenorial și dezvoltare a structurii economice în zonele rurale.

Obiectivele 1. și 2. ale PPP sunt coerente cu Obiectivul specific 3.1. din SNDAR, astfel – acesta este abordat într-o formă dezagregată în care aspectele infrastructurii fizice și cea de servicii sunt tratate individual. Obiectivul 4. al PPP are o legătură logică directă cu Obiectivul specific 3.2. Ambele țin de sprijinirea creșterii bunăstării populației din zonele rurale, prin stimularea și diversificarea activităților economice durabile, precum și adresarea problemei șomajului prin crearea de oportunități de angajare noi în domeniile non-agricole și stimularea spiritului antreprenorial.

Totodată, obiectivul 3. din PPP abordează mai curând aspecte ce țin de cultură ca parte din calitatea vieții în mediul rural. Acesta se corelează cu măsura ”Sprijinirea activităților de renovare și dezvoltare a localităților rurale, inclusiv promovarea conservării și punerii în valoare a patrimoniului rural”, atribuită realizării Obiectivului specific 3.1. din SNDAR.

TABELUL 2. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE SNDAR 2014-2020

În ce măsură acțiunile propuse de PPP sunt coerente cu alte măsuri implementate în domeniile de intervenție ale PPP-ului?

În ceea ce privește măsura în care acțiunile propuse de PPP sunt coerente cu măsurile implementate în domeniile sale de intervenție, se constată că aceasta urmează să fie implementată în cadrul unui context mai larg, care este determinat și de alte programe și politici publice. Acestea fie își propun obiective similare, sau se intersectează cu PPP la nivel de acțiuni specifice. În continuare am analizat gradul de coerență externă a PPP în paralel cu alte măsuri implementate în același domeniu de intervenție.

Analizând gradul de coerență cu SNDAR 2014-2020, constatăm că toate cele trei măsuri sunt coerente cu Obiectivele specifice 3.1. și 3.2. din SNDAR, venind să extindă ariile de intervenție respective, planificate la nivel strategic. La nivel de acțiuni, constatăm că 5 din 7 sunt coerente cu cele planificate în SNDAR sau cu rezultatele scontate ale acestora. Cele două acțiuni din PPP care nu se regăsesc în SNDAR sunt ”Construcția/reabilitarea drumurilor și podurilor locale neclasificate existente” și ”Crearea, îmbunătățirea și extinderea serviciilor locale de bază pentru populația rurală, inclusiv agrement și cultură, precum și structura aferentă”.

Comparând obiectivele setate în Strategia Națională de Dezvoltare Regională SNDR 2016-2020 cu cele ale PPP, observăm că trei din cele patru obiective PPP sunt coerente cu SNDR, și anume obiectivul 2 și 3 (PPP) cu Obiectivul specific 1 ”Asigurarea accesului la servicii și utilități publice calitative” (SNDR), precum și obiectivul 4 (PPP) cu Obiectivul specific 2 ”Asigurarea creșterii economice sustenabile în regiuni” (SNDR). O serie de acțiuni propuse în PPP sunt, de asemenea, coerente cu cele din SNDR, și anume cele ce țin de construcția și reabilitarea drumurilor, a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, precum și dezvoltarea turismului.

În raport cu Strategia Națională de Mediu 2014-2023, PPP este coerentă prin Obiectivul 1 și anume măsura 1, acțiunea 2, care are tangență directă cu Obiectivul specific 6.2. din SNM ” Asigurarea accesului până în anul 2023 a circa 80% din populație la sisteme și servicii sigure de alimentare cu apă și a circa 65 % la sisteme și servicii de canalizare” .

Mai mult, PPP are tangență și cu Strategia de Dezvoltare a Culturii ”Cultura 2020” , și anume prin Obiectivul 3 care se corelează cu Obiectivul specific 1.2 din Cultura 2020: ”Crearea unui sistem de conservare și protejare a patrimoniului cultural, astfel încât, până în anul 2020, obiectele acestuia să fie protejate integral și restaurate/revitalizate în proporție de 50 %”. Acțiunea atribuită acestui obiectiv însă nu are o corelație directă cu măsurile propuse de Strategia de dezvoltare a culturii, care vizează mai curând dezvoltarea unor sisteme instituționale de evaluare, protejare și conservare a patrimoniului cultural, pe când PPP abordează problema dintr-o perspectivă punctuală, de sprijin printr-un număr de proiecte concrete. Fiind oarecum în afara spectrului activității de bază a MDARM și în special a rezultatelor-cheie urmărite de PPP, recomandarea este ca măsura de modernizare a patrimoniului cultural să fie pusă în sarcina altor instituții de resort (cum ar fi Ministerul Culturii) care dispun de un cadru mai complex de abordare a acestei probleme.

Analizând coerența dintre PPP și Strategia de Transport și Logistică 2013-2020, constatăm că cele două documente politici sunt aliniate la nivelul obiectivului și acțiunii ce ține de construcția și reabilitarea drumurilor. Aici, diferențele constau în indicatorii de rezultat evaluați: dacă PPP își propune să implementeze cel puțin 20 de proiecte anual, cu o valoare a investiției totale de cel puțin 18 milioane lei , în Planul de acțiuni al Strategiei de Transport și Logistică rezultatul acestei măsuri va fi evaluat conform indicatorului de performanță ”6.008 km de drumuri locale sânt clasificați în stare bună”. Astfel, considerăm că indicatorul propus în PPP ar trebui să fie ajustat pentru a demonstra impactul real asupra infrastructurii de drumuri și poduri (măsurate în km), decât prin numărul de proiecte care nu este la fel de reprezentativ.

În raport cu Strategia de Dezvoltare a Sectorului IMM 2012-2020, PPP se intersectează la nivelul obiectivului 4 și a Măsurii 3, cu Prioritatea 5 din SDS IMM: ”Facilitarea dezvoltării IMM-urilor în regiuni” și anume Obiectivul 5.1.” Stimularea dezvoltării echilibrate și durabile a IMM-urilor pe întreg teritoriu RM”.

În același timp, documentele de politici propun o abordare diferită asupra acestor obiective în ceea ce ține de măsuri și acțiuni concrete. Planul de acțiuni al SDS IMM 2012-2020 formulează acțiuni cu caracter formativ pentru instituțiile de suport în domeniu (consolidarea capacităților instituționale ale secțiilor economie din cadrul consiliilor raionale, traininguri pentru autoritățile administrației publice locale în vederea elaborării proiectelor transfrontaliere, consolidarea capacităților administrative ale reprezentanților autorităților publice locale responsabili de dezvoltarea sectorului IMM-urilor, etc.), iar pentru Obiectivul 5.2. Asigurarea dezvoltării infrastructurii de suport a IMM-urilor în regiuni este propusă acțiunea de Îmbunătățire și sporire a capacităților postrecoltare, de procesare a producției agricole a IMM-urilor din localitățile rurale. Respectiv, la nivel de intervenții concrete, PPP și PA al SDS IMM practic nu se intersectează și vizează abordări paralele, iar în acele acțiuni care ar părea similare – SDS IMM pune focusul pe afacerile din domeniul agricole (Obiectivul 5.2), spre deosebire de PPP care se orientează spre sprijinirea lansării afacerilor noi din domenii nonagricole în regiunile rurale.

AUTORITATEA IMPLEMENTATOARE

DOCUMENT DE POLITICI OBIECTIVE PPP COERENTE CU DOCUMENTUL DE POLITICI

ACȚIUNI PPP COERENTE CU DOCUMENTUL DE POLITICI

MADRM SNDAR 2014-2020 4/4 5/7

MADRM SNDR 2016-2020 3/4 3/7

MADRM Strategia Națională de Mediu 1/4 1/7

MECC Cultura 2020 1/4 1/7

MEI Strategia de transport și logistică 2013-2020

1/4 1/7

MEI SDS IMM 2012-2020 1/4 0/7

C 1: Analiza validează atât actualitatea cât și gravitatea problemei, relevând lipsa unor mecanisme de intervenție în prezent. Cele 3 măsuri de intervenție propuse (măsuri de subvenționare) reprezintă o soluție optimă pentru redresarea problemelor ce întârzie progresul îmbunătățirea nivelului de muncă și de trai în mediul rural.R 1: Cele 3 măsuri de subveționare totuși adresează dimensiuni diferite de dezvoltare și pe viitoar este recomandată ponderarea direcționării resurselor financiare în dependență de gravitatea problemelor cât și de valoare investițiilor necesare pentru a obține un impact semnificativ.

C 2: Formularea actuală a măsurilor de intervenție asigură o coerență internă adecvată, astfel încât prin implementarea acțiunilor aferente fiecărei măsuri este fezabilă atingerea obiectivelor setate de politica publică propusă. R 2: Menținerea în procesul ajustării Regulamentului de subvenționare a condițiilor transpuse în propunerea de politică publică. Alinierea Criteriilor de eligibiltate la obiectivele măsurilor de intervenție propuse astfel încât să poată fi asigurată atingerea obiectivelor propuse prin implementarea proiectelor ulterior selectate. C 3: Propunerea de Politică Publică este coerentă cu Cadrul de Politici sectorial și anume măsurile de intervenție prevăzute de către PPP asigură, în mare parte, atingerea indicatorilor prevăzuți în SNDAR 2014-2020 și PA pentru implementarea SDNAR 2014-2020. R 3: Ajustarea Măsurii 1 a PPP-ului prin introducerea unei acțiuni de intervenție care să faciliteze atingerea indicatorilor de performanță stabiliți pentru Acțiunea 34, Obiectivul Specific 3.1 din PA al SNDAR 2014-2020 – „Modernizarea și/sau construcția și/sau renovarea infrastructurii fizice privind exploatațiile agricole pentru a dezvolta activitățile antreprenoriale

TABEL 3. SUMARIZAREA COERENȚEI DINTRE OBIECTIVELE ȘI ACȚIUNILE PPP ȘI ALTE DOCUMENTE DE POLITICI RELEVANTE

în sectorul agroalimentar și pentru a spori siguranța și calitatea producției alimentare”C 4: Având în vedere caracterul complex al măsurilor de intervenție propuse constatăm că acestea se intersectează cu un amplu cadrul strategic care cuprinde dezvoltarea economică și rurală ( intrastructura drumurilor, apă/canalizare, infrastructură socială, patrimoniu cultural, IMM ș.a.). Analiza cadrului de indicatori denotă o sinergie la nivel de cadrul de politici, unele acțiuni fiind complementare sau potențându-se reciproc. R 4: În procesul de implementare a măsurilor de intervenții pot fi generate sinergii care pot aduce beneficii relevante pentru ambele instituții implementatoare. De exemplu, având un cadrul sistemic puternic care gestionează dezvoltarea IMM-urilor (implementat prin Strategia de Dezvoltare a Sectorului IMM), precum și inițiative concrete care abordează grupuri-țintă similare cu cele targetate de PPP (de exemplu programul GEA al ODIMM, alte proiecte care vizează dezvoltarea IMM-urilor), MADRM poate folosi aceste platforme pentru ajunge mai eficient la beneficiari și continua eforturile lansate de alte instituții de resort.

3.3 EFICACITATEA MĂSURILOR DE INTERVENȚIE

Dimensiunea de eficacitate în contextul acestei evaluări este adaptată scopului urmărit cât și a demersului ex-ante de analiză și adresează modul în care implementarea intervențiilor propuse poate duce la realizarea obiectivelor respectând raportul de cost eficacitate. Secțiunea explorează constatările inițial formulate în baza analizei logicii intervenției triangulând informația prin întrebări de evaluare aferente eficacității, ulterior analizate și la secțiunea cost-beneficiu.

Sunt măsurile de intervenție cele mai potrivite pentru a soluționa problemele identificate?

Eficacitatea Propunerii Politicii Publice este evaluată reieșind din măsura în care intervențiile propuse de acestea sunt potrivite și capabile să soluționeze problemele identificate. În vederea realizării unei analize comparative și stabilirea măsurii în care acestea au contribuit la soluționarea problemelor identificate au fost analizate un set de intervenții similare ca și parametri ( în termeni ai grupului țintă, cadru de reglementare, domenii de intervenție cât și proceduri aferente) prin prisma impactului atins și a rezultatelor obținute prin alocarea resurselor similare.

Cele mai relevante dintre instrumentele de finanțare identificate sunt proiectele implementate cu finanțare din: i) Fondul Ecologic Național (FEN); ii) Fondul de Investiții Sociale din Moldova (FISM); iii) Programul Național „Drumuri Bune”, iv) Fondul pentru Eficiență Energetică (FEE).

Un alt instrument analizat a fost cel prin intermediul Fondul Național de Dezvoltare Regională, însă având în vedere parametri analizați, mai exact tipul proiectelor finanțate din acest fond și anvergura acestora, în cadrul analizei nu au fost adresate decât unele aspecte relevante intervenției propuse.

Fondul Ecologic Național | Regulamentul de activitate al FEN prevede finanțarea proiectelor în 6 dimensiuni diferite. Una dintre aceste dimensiuni - Aprovizionarea cu apă, canalizare și epurare – este relevantă pentru analiza în cauză, întrucât prevede finanțarea unor proiecte de același tip ca și proiectele prevăzute spre finanțare prin intermediul Măsurii 1 din Propunerea de Politică Publică evaluată.

Proiectele finanțate din Fondul Ecologic Național au cea mai mare relevanță în evaluarea eficacității PPP-ului propus, întrucât beneficiarii acestora sunt în mare parte Autoritățile Publice Locale de nivelul I, iar condițiile de finanțare includ o cofinanțare obligatorie din partea beneficiarului.

Analiza proiectelor finanțate din FEN arată că valoarea medie a proiectelor de dezvoltare a rețelelor de sanitație a crescut constant în perioada 2014-2018. Astfel, în anul 2014 valoarea medie a unui proiect de dezvoltare a rețelelor apeduct și/sau canalizare a fost de cca. 3.5 milioane MDL și a crescut constant până în anul 2018, când a atins valoarea medie de 7.3 milioane MDL. Totodată trebuie de menționat că în cazul care, din analiză sunt excluse proiectele majore cu o complexitate ridicată și o valoare ce depășește 10 milioane MDL, valoarea medie a proiectelor implementate scade la 1.8 milioane MDL în 2014 și la 3.8 milioane MDL în 2018.

Un alt element important care se referă la proiectele finanțate din Fondul Ecologic Național, ține de faptul că potențialii beneficiari ai grantului c urmau să vină cu o cofinanțare în sumă de 15% din valoarea viitorului proiect, precum și cu documentația tehnică a acestuia. Acest fapt, face proiectele finanțate din sursele FEN similare sau extrem de apropiate în ceea ce privește criteriile de eligibilitate cu cele ce vor putea fi finanțate din sursele FNDAMR în baza măsurilor propuse de PPP-ul evaluat.

O diferență majoră a proiectelor finanțate de FEN, în comparație cu potențialele proiecte finanțate în baza PPP-ului evaluat reprezintă valoarea maximă a proiectului. În cazul proiectelor finanțate de FEN, acestea nu au plafon anumit, ca în cazul PPP-ului evaluat. Totuși, se constată că o bună parte din proiecte au o valoare de până la 3 milioane de lei, astfel în anul 2018 numărul acestora a fost de 48 din totalul de 125 de proiecte finanțate. Mai mult decât atât, valoarea medie a sumei aprobate spre finanțare din sursele FEN în întreaga perioadă 2015-2018 a fost de cca. 2.5 milioane MDL, ceea ce se încadrează în limita maximă de finanțare a proiectelor stabilită în PPP-ul evaluate.

Drumuri Bune Pentru Moldova |Programul „Drumuri Bune pentru Moldova”, a cărui implementare a fost posibilă în urma aprobării Hotărîrii Guvernului 225/2018 pentru aprobarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2018 și a Programului de reparație periodică a drumurilor publice naționale (în limitele localităților), locale, comunale și a străzilor, a prevăzut alocare a aproape 2.7 mlrd MDL pentru reparația și reconstrucția drumurilor locale și naționale în limitele localităților, în special rurale.

În urma implementării programului au fost reabilitate 1.18 mii km de drumuri locale, comunale și străzi în interiorul localităților, iar valoarea totală a investițiilor s-a ridicat la cca. 1.51 mlrd MDL. Valoarea investițiilor și lungimea drumurilor reabilitate a variat de la localitate la localitate, de la 124 km reabilitate și 67 milioane de MDL investiți în raionul Florești la 7.65 km de drumuri reabilitate și 9.5 milioane MDL investiți în raionul Basarabeasca9.

Lungimea medie a unui drum reparat în localitățile din Moldova a fost de cca. 1 km, iar valoarea medie a investiției s-a ridicat la cca. 1.28 milioane MDL.

La elaborarea programului „Drumuri bune”, reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii, reieșind din tipurile de drumuri existente în Republica Moldova și tehnologiile existente de reabilitare a drumurilor, precum și pornind de la premisa necesității obținerii unui impact cât mai mare în termeni ai numărului de beneficiari, au elaborat 4 schițe-standard de reabilitare a drumurilor (Anexa 10). În dependență de tipul drumului ce urma să fie reabilitat, schițele prevedeau lucrări și costuri specifice.

Totodată trebuie menționat faptul că toate valorile indicate au fost calculate fără TVA, acesta reprezentând cca. 20% din costul lucrărilor.

Un alt element important, reprezintă faptul că la elaborarea Schițelor Tipurilor de Drumuri reabilitate și respectiv la evaluarea costurilor, s-a luat în calcul exclusiv costul reabilitării carosabilului, fără includerea costurilor de construcție a sistemelor de evacuare a apelor pluviale, de construcție a trotuarelor, instalarea a bordurilor și/sau a semnelor de circulație. Mai mult de atât, responsabilii din selectarea segmentelor de drumuri ce urmau să fie reabilitați, chiar și în interiorul localității au evitat în mod deliberat reabilitarea drumurilor care dispuneau de borduri și trotuare, întrucât acestea ar fi ridica costurile de reabilitare a porțiunilor respective de drum.

Fondul de Investiții Sociale din Moldova | Fondul de Investiții Sociale din Moldova (FISM) este un Proiect creat cu suportul Băncii Mondiale și al țărilor donatoare cu scopul de a contribui la implementarea Strategiilor Naționale de Dezvoltare în Moldova prin împuternicirea comunităților sărace și a instituțiilor lor în gestionarea necesităților prioritare de dezvoltare.

Pentru analiza comparativă și evaluarea eficacității Politicii Publice Propuse a fost analizat Proiectul „Infrastructura Socială și Eficiența Energetică”, implementat în baza unui grant în valoare de 5 milioane EURO din partea Băncii Germane de stat Kreditanstalt fur Wiederaufbau. Proiectul dat a fost implementat în perioada 2013-2015.

Prin programul KFW au fost finanțate proiecte în 91 de localități rurale din țară, dintre acestea 57 au reprezentant proiecte de reconstrucție și reparație a instituțiilor de învățământ (școli și grădinițe), 13 au reprezentat proiecte de construcție/reconstrucție a rețelelor de apă/canalizare, 11 proiecte de reparație a drumurilor locale, 5 – proiecte de dezvoltare a unor obiecte de menire socială la nivel local (puncte medicale, centre pentru bătrâni și/sau tineri), iar 3 proiecte au fost în domeniul iluminatului stradal.

Analiza proiectelor implementate de către FISM în cadrul programului dat arată că valoarea medie a unui proiect a fost de cca. 976 mii MDL. Totodată analiza denotă faptul că există diferențe majore între valorile proiectelor în dependență de tipul acestora. Astfel proiectele cu cel mai ridica cost de implementare au fost cele de reconstrucție sau reparație a drumurilor și trotuarelor – în medie 1.4 milioane MDL per proiect. Aceasta sunt urmate de proiectele de construcție/reconstrucție a Centrelor cu menire sociale pentru tineri ș bătrâni – 1.2 milioane MDL, cele de reparație a instituțiilor de învățământ – cca. 949 mii MDL, construcția și reabilitarea rețelelor de apă și canalizare și iluminat stradal – cate 787 9 https://www.asd.md/page/drumuri-bune-pentru-moldov

mii MDL fiecare. Lista este completată de proiectele de

dezvoltare e infrastructurii medicale și de reabilitare a punctelor medicale locale – cca. 505 mii MDL de proiect.

950783

1432

506787

Analiza proiectelor implementate de FISM au o utilitate deosebită în procesul evaluării ex-ante a Măsurilor de subvenționare incluse în PPP. Proiectele implementate de către FISM sunt finanțate din surse externe și respectiv mecanismele și criteriile de selecție ale potențialilor beneficiari sunt elaborate în conformitate cu standardele internaționale. Astfel, în vederea înțelegerii mai bune a modului în care a funcționat mecanismul de subvenționare pentru Autoritățile Publice Locale din sursele FISM a fost realizat un Studiu de Caz privind implementarea unui proiect al FISM.10

Analiza Proiectului „Sporirea accesului și a gradului de participare a copiilor la educație timpurie în Republica Moldova”, implementat de către FISM, a arătat existența unui interes major al APL-urilor pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii sociale, fapt demonstrat și de depășirea în sens pozitiv a tuturor indicatorilor stabiliți, chiar și în condițiile obligativității cofinanțării în valoare de 15% din partea APL-urilor.

Totodată, este important de menționat diversitatea surselor de cofinanțare a proiectelor. În condițiile austerității bugetare, diversificarea surselor de cofinanțare poate reprezinta o soluție eficientă de creștere a numărului de potențiali beneficiari a unor intervenții similare cu proiectul în cauză.

O altă constatare importantă reprezintă mecanismul complex de identificarea a problemelor cheie ale societății. Existența unui cadru de proceduri clar și relevant pentru desfășurarea procedurilor de aplicare la proiectul implementat, dar și existența unui organ local de auto-guvernare (Agenția de implementare locală a proiectului), formată din membrii comunității beneficiare, reduce riscurile legate de implementarea proiectelor.

C 5 : Analiza programelor cu acoperire națională, finanțate din bugetul de stat denotă de fapt o slabă acoperire în prezent cu măsuri care sprijine dimensiunile adresate de către PPP ( Facilitarea investițiilor pentru infrastructura fizică și de servicii din mediul rural; Creșterea oportunităților de ocupare a forței de muncă în domeniul non-agricol și sporirea veniturilor în mediul rural; Stimularea implicării comunității locale în dezvoltarea rurală ).Totuși experiența programelor existente, denotă un grad înalt de absorbție a finanțării cât și atingerea indicatorilor setați ceea ce aparent ar duce la diminuarea problemelor stringente din mediul rural.

10 Descrierea detaliată a studiului de caz este inclusă în Anexa 5

FIGURA 5 VALOAREA MEDIE A PROIECTELOR ÎN CADRUL PROGRAMULUI KFW, K MDL, 2013-2015

Sursa: FISM, Programul KFW 2013-2015

R 5: Alocarea actuală a finanțării presupune capacitatea deja existentă a beneficiarilor de a implementa proiecte investiționale (începând cu elaborarea propunerilor de proiect până la implementarea raportarea și monitorizarea acestora). Totuși analiza relevă experiența limitată a beneficiarilor în implementarea proiectelor de o anvergură similară ceea ce impune adresarea printr-un set de măsuri suplimentare sau valorificarea programelor existente ce vizează capacitarea grupurilor de beneficiari.

3.4 EFICIENȚA MĂSURILOR DE INTERVENȚIE

Dimensiunea de eficiență în acest demers de evaluare a fost inclusă în vederea estimării măsurii în care rezultatele scontate pot fi atinse prin alocarea resurselor preconizate dar și pentru a estima disponibilitatea resurselor necesare implementării măsurilor propuse.

Astfel întrebările de evaluare din această secțiune urmăresc conformitatea anvergurii intervenției cu amploarea problemelor adresate și explorează alocarea necesară de resurse pentru scalarea impactului propus.

În vederea estimării eficienței alocării resurselor pentru cele 3 măsuri de subvenționare analizate au fost luate în calcul alocările per proiect investițional și indicatorii setați spre a fi atinși de PPP. Prin analiza comparativă cu măsurile de intervenții similare (defășurate în capitolul anterior) s-au estimat valorile potențiale ce urmează a fi atinse prin implementarea acestor măsuri (defăsurate ulterior la dimensiunea de impact). Analiza detaliată a indicatorilor este inclusă în Anexa 4.

În ceea ce ține de Măsura 1, analiza proiectelor implementate de către FISM în cadrul programului dat arată că valoarea medie a unui proiect a fost de cca. 976 mii MDL. Totodată, analiza denotă faptul că există diferențe majore între valorile proiectelor în dependență de tipul acestora. Astfel proiectele cu cel mai ridicat cost de implementare au fost cele de reconstrucție sau reparație a drumurilor și trotuarelor – în medie 1.4 milioane MDL per proiect. Aceasta sunt urmate de proiectele de construcție/reconstrucție a Centrelor cu menire sociale pentru tineri ș bătrâni – 1.2 milioane MDL, cele de reparație a instituțiilor de învățământ – cca. 949 mii MDL, construcția și reabilitarea rețelelor de apă și canalizare și iluminat stradal – cate 787 mii MDL fiecare.Cu privire la Măsura 2, valoarea medie a unui proiect implementat de FISM (KFW) a fost de aproximativ 976 mii MDL. Conform estimărilor din analiza de impact efectuată, în cadrul acestei măsuri ar putea fi implementate până la 30 de proiecte, cu un număr maxim de beneficiari de până la 180,000 – considerând comunitățile dintr-o perspectivă mai largă decât nemijlocit beneficiarii de servicii care urmează să fie prestate prin infrastructura realizată în cadrul măsurii. Primele două Măsuri ale PPP prevăd bugete maxime de 3 milioane MDL per proiect, ceea ce prezintă resurse suficiente pentru a realizarea indicatorilor prevăzuți în vederea atingerii obiectivelor setate. Este creat un cadru favorabil implementării proiectelor cu un spectru larg al complexității, și, respectiv, al valorii financiare. Mai mult, măsurile vor democratiza procesul de depunere și realizare a proiectelor de infrastructură și de servicii din mediul rural prin sprijinul aplicanților cu proiecte mici însă de impact, care nu acces la programele alternative (cum ar fi proiectele de construcție a apeductelor prin FEN). Măsura 3 de asemenea urmează să conducă la un număr estimat de locuri de muncă mai ambițios comparativ cu ținta propusă. Comparând măsura de intervenție cu programul START pentru tineri, observăm că numărul de afaceri noi create, stabilite ca și indicator, este mai redus – însă se dorește acordarea unui suport financiar considerabil mai mare (cu o rată de co-finanțare sporită). Astfel, urmează să fie susținute afacerile mai ample, care vor genera mai multe locuri de muncă noi – astfel conducând la atingerea obiectivului setat. Respectiv, eficiența măsurilor propuse precum și a bugetelor alocate sunt evaluate ca fiind adecvate și favorabile atingerii obiectivelor stabilite.Analiza dezvoltă constatările formulate în secțiunea ce vizează dimensiunea de eficacitate și are la bază estimările resurselor disponibile, inclusiv în termeni ai cofinanțărilor. De asemenea, a fost analizată

capacitatea (administrativă și instituțională) necesară implementării acestor măsuri, ceea ce reprezintă un aspect esențial în realizarea adecvată a acestora precum și monitorizarea corespunzătoare a progresului și rezultatelor:

În ce măsură există capacitate administrativă și financiară pentru asigurarea implementării intervențiilor propuse de PPP?

Măsurile de intervenție prevăzute în Propunerea de Politică Publică sunt destinate Autorităților Publice Locale de nivelul I și Agenților Economici din domeniul nonagricol. Astfel, pentru evaluarea eficienței acestor măsuri, urmează să fie stabilită capacitatea potențialilor solicitanți de finanțate de a beneficia de măsurile date.

Unul dintre elementele primare analizate în vederea estimării disponibilității resurselor reprezintă cofinanțarea obligatorie în sumă de cel puțin 20% din valoarea totală a proiectului pentru Autoritățile Publice Locale și 50% pentru Agenții Economici. Dacă în cazul Agenților Economici, obținerea cofinanțării reprezintă o piedică relativ minoră, având în vedere existența unui șir larg de canale de finanțare precum veniturile din afacere, economisirile personale, instrumentele de finanțare bancară și non-bancară, sau chiar împrumuturile de la persoane fizice sau juridice, atunci în cazul Autorităților Publice Locale, există constrângeri substanțiale în ceea ce privește obținerea fondurilor pentru cofinanțare.

În cazul Autorităților Publice Locale singurele surse de fonduri care ar putea fi utilizate în scopul cofinanțării proiectelor finanțate în baza măsurilor de intervenție prevăzute în PPP-ul evaluat, reprezintă sursele cu destinație generală din bugetele APL-urilor de nivelul I.

Ținând cont de condițiile prevăzute de Măsurile de Intervenție incluse în PPP valoarea maximă a contribuției Autorității Publice Locale pentru un proiect finanțat în condițiile prezentei PPP este de 600 de mii lei. Totodată, reieșind din structura bugetelor locale ale Autorităților Publice Locale eligibile pentru finanțarea unor astfel de proiecte sunt doar fondurile cu destinație generală.

Din totalul de 876 de Autorități Publice Locale de nivelul I incluse în Anexa nr.7 a Legii Bugetului de Stat 11, 31 de APL-uri nu sunt eligibile, fiindcă au o populație ce depășește 10 000 de locuitori. Lista dată nu include localitățile din UTA Găgăuzia.

Având în vedere spectrul destul de larg de tipuri de sarcini și necesități ale Autorității Publice Locale de nivelul I, în sensul prezentei evaluări, s-a estimat că valoarea maximă disponibilă a fondurilor cu destinație generală ale APL-ului pentru utilizarea în scopul cofinanțării a unui proiect investițional este de cca. 40% din valoarea totală a acestora. Astfel, din totalul de 845 de localități eligibile pentru care există informație privind volumul fondurilor cu destinație generală din bugetul local, doar 21 de localități ar dispune de fonduri proprii pentru a implementa un proiect cu valoarea maximă admisă de PPP – 3 milioane de MDL.

VALOAREA COFINANȚĂRII, MDL

Valo

area

pro

iect

ului

, MDL

100 000 200 000 300 000 400 000 500 000 600 000

500 000 842 23 23 23 23 23

1 000 000 819 156 156 156 156

1 500 000 663 448 448 448

2 000 000 215 156 156

2 500 000 59 38

3 000 000 21

11 Legea Bugetului de Stat nu prevede distribuția fondurilor bugetare per APL de nivelul I în cazul UTA Găgăguzia.

TABELUL 4. NUMĂRUL APL-UIR BENEFICAIRE AI PPP-ULUI REIEȘIND DIN VOLUM BUGETULUI LOCAL

Totodată, conform prevederilor art. 23 (11) a Legii 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural valoarea maximă de care pot beneficia APL-urile de nivelul I este stabilită la 5% pentru fiecare din măsuri din valoarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural Moldova pentru anul respectiv, iar reieșind din valoarea Fondului pentru anul 2019, stabilită în Legea bugetului de stat pentru anul 2019, valoarea fiecărei măsuri este de cca. 45 milioane de MDL. Pornind de la aceste premise, putem constata că pentru fiecare din măsuri vor putea beneficia de proiecte cu valoare maximă cca. 19 APL-uri. Totuși, reieșind din valoarea medie a proiectelor investiționale în domeniile similare celor din măsurile de intervenție prevăzute de PPP, implementate de către FISM, precum și în baza informației colectate de la reprezentanțiii APL, putem estima că valoarea medie a unui proiect investițional va fi de cca. 1.5 milioane MDL, cu o contribuție medie din FNDAMR de 1.2 milioane MDL per proiect. Astfel, numărul anual al proiectelor finanțate în baza măsurilor de intervenție prevăzute de PPP se poate ridica la cca. 38 de proiecte per măsură.

VALOAREA PROIECTULUI

NUMĂRUL DE APL-URI POTENȚIAL BENEFICIARE

NUMĂRUL DE PROIECTE RATA BENEFICIARI/PROIECT

500 000 842 225 3.7

1 000 000 819 112 7.3

1 500 000 663 75 8.8

2 000 000 215 56 3.8

2 500 000 59 45 1.3

3 000 000 21 38 0.6

Reieșind din tabelul 8 putem constata că cea mai mare rată dintre numărul de potențiale proiecte finanțate din sursele FNDAMRși numărul de APL-uri care ar putea dispune de capacitatea financiară pentru cofinanțarea acestora, se înregistrează în cazul proiectelor cu o valoarea de 1 și 1.5 milioane MDL, respectiv cu o contribuție de 0.8 și 1.2 milioane MDL din partea FNDAMR. În cazul acestui tip de proiecte se constată o concurență de 7.3 și 8.8 APL-uri per proiect.

În același timp, rezultatele chestionarului în rândul reprezentanților APL-urilor arată că cca.60% din Primării ar dispune într-o măsură mare sau foarte mare de capacitate financiară pentru acoperi din surse proprii cofinanțarea proiectelor investiționale și doar pentru 8% din APL-uri asigurarea cofinanțării reprezintă o problemă. 12

În ceea ce privește capacitatea administrativă, majoritatea a APL-urilor chestionate (cca. 70%) afirmă că dispun de personalul necesar pentru asigurarea bunei implementări a unor astfel de proiecte, iar alte 24% susțin că în caz de necesitate nu ar reprezenta o problemă să identifice în caz de necesitate personal calificat pentru asigurarea bunei implementări a proiectului.

Totuși, este important de menționat că majoritatea APL-urilor nu au mai aplicat la finanțări de acest gen, ceea ce ar putea reprezenta un obstacol de natură administrativă în implementarea proiectelor, ajunsă în faza practică.

C 6 : Analiza dimensiunii de eficiență a celor 3 măsuri denotă un grad înalt al probabilității

12 Numărul respondenților din rândul APL este de 41.

TABELUL 5. ANALIZA RATEI DINTRE NUMĂRUL DE PROIECTE ȘI APL-URI POTENȚIAL BENEFICIARE DUPĂ VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI

atingerii rezultatelor preconizate prin resursele alocate din FNDAMR, astfel, în condițiile unei implementări corespunzătoare a resursele financiare alocate ar putea fi atinși indicatorii setați în planul de acțiuni al SNDAR. În același timp, procesul absorbției finanțării este condiționat de o serie de factori precum capacitatea APL urilor de a administra proiecte investiționale, paritatea cofinanțării, interesul agenților economici care ar trebui luați în considerare în procesul de selecție și implementare a proiectelor pentru a asigura atingerea obiectivelor propuse.R 6 : Analiza cadrului de politici și programe relevă un șir de inițiative care sunt în mare măsură complementare celor 3 măsuri de intervenție și care dețin un set de instrumente de suport. Întru depășirea limitărilor ce țin de natura celor 3 măsuri și modul previzionat al finanțării, este cu desăvârșire recomandată sinergizarea unor eforturi direcționate spre capacitarea pe de o parte a beneficiarilor celor 3 măsuri ( pentru a asigura buna implementare și raportarea ) precum și sporirea capacității Agenției implementatoare cu personal care ar administra procesele aferente măsurilor date (pentru a asigura eficiență în procesul de pregătire eventuală a dosarelor, primire și evaluare a acestora, precum și în procesul de implementare a investiției).

3.5 IMPACTUL MĂSURILOR DE INTERVENȚIE

Pentru a evalua dimensiunea de impact a PPP analiza a ținut cont de complexitatea PPP care vizează multiple domenii vizate de intervențiile propuse și a structurat dimensiunea de impact pe domeniul social, economic, administrativ, fiscal și de mediu.

3.5.1 IMPACTUL SOCIAL

La evaluarea impactului social al PPP-ului s-a estimat populația medie a unui potențial APL beneficiar la 4000 de locuitori. Estimarea s-a făcut pornind de la faptul că PPP-ul stabilește că pornind de la faptul că beneficiarii măsurilor de intervenției pot fi doar APL-urile cu o populație sub 10 000 de locuitori pentru localitățile urbane iar numărul localităților rurale ce depășesc aceste valori este limitat. Totodată, majoritatea APL-urilor eligibile pentru finanțare în termenii PPP-ului evaluat au sub 5000 de locuitori.

Ținând cont de specificul fiecărei măsuri în parte, se constată că impactul social va fi diferit pentru fiecare dintre măsuri. Astfel, în cazul Măsurii 1 - Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale, numărul beneficiarilor la nivel de localitate depinde în mare măsură de zona în care va fi implementat proiectul.

În cazul construcției/reabilitării drumurilor locale, având în vedere condițiile prevăzute de PPP ca acestea să asigure accesul către obiectivele de interes local se poate estima că rata de beneficiari reali ai proiectului va fi de minim 80% din numărul total al populației APL-ului.

În cazul reabilitării/construcției rețelelor de apă și/sau canalizarea sau a infrastructurii aferente precum stațiile de tratare și/sau epurare a apei, numărul populației beneficiare depinde în mare măsură de zona amplasării. Totodată, în cazul implementării unui proiect de asigurare cu apă și/sau canalizare a unei instituții de interes local precum grădinița, școala, casa de cultură, rata de beneficiari reali ai proiectului s-ar ridica la cel puțin 60% din numărul total al populației APL-ului.

O altă latură a impactului social al proiectelor implementate în cazul Măsurii 1, sunt locurile de muncă noi create. În cazul reconstrucției drumului și/sau a rețelelor de apă și/sau canalizare, reieșind din practica proiectelor similare implementate la nivel național, se pot estima cca. 2-4 locuri noi de muncă noi create per proiect, pe durata implementării acestuia, precum și 1-2 locuri noi de muncă create pentru asigurarea mentenanței acestora după finalizare.

Situația este puțin diferită în cazul Măsurii 2 - Renovarea și dezvoltarea localității rurale. Specificul acțiunilor prevăzute de Măsura 2, prevede ca proiectele implementate în cazul acestei măsuri vor avea impact asupra întregii comunități și nu doar a unei părți a acesteia. Proiectele ce urmează să fie implementate în cadrul acestei Măsuri, au din start scopul de a contribui la dezvoltarea întregii localități și la creșterea calității vieții întregii comunități. Astfel, putem consta că toată populația comunităților în care vor fi implementate proiecte în cadrul acestei Măsuri vor putea fi considerați beneficiari ai proiectului.

În același timp, în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă și combaterea sărăciei, putem constata că implementarea unor proiecte în domeniul reabilitării patrimoniului cultural și a celui natural, precum și construcția de piețe agricole, poate să conducă la intensificarea activităților economice în zonă, prin creșterea numărului de turiști și la crearea de noi locuri de muncă. Totodată, în cazul proiectelor de reabilitare a spațiilor publice, este de așteptat crearea a cel puțin unui loc de muncă per proiect pentru asigurarea curățeniei spațiului amenajat în cadrul proiectului.

În cazul Măsurii 3 - Diversificarea economiei rurale prin activități nonagricole, se estimează crearea a cel puțin 2 locuri nou de muncă per proiect, datorită dezvoltării activității economice ale agentului economic beneficiar. Totodată, intensificarea activității economice în domeniul non-agricol va conduce la dezvoltarea întregului lanț valoric, care la rândul posibil să conducă la apariția de noi activități economice și crearea de noi locuri de muncă.

MĂSURA

VALOARE MEDIE A PROIECTULUI

NUMĂRUL DE BENEFICIARI

POPULAȚIA BENEFICIARĂ

LOCURI DE MUNCĂ CREATE (TEMPORARE/ PERMANENTE)

Măsura 1 1.5 milioane MDL 30 84 000 90/30

Măsura 2 1 milion MDL 45 180 000 120/30

Măsura 3 700 mii MDL 65 N/A 130 permanente)

3.5.2 IMPACTUL ECONOMICImpactul economic a fost prezentat în detalii, mai jos, în capitolul „Analiza Cost Beneficiu”. Fiecare măsură de intervenție inclusă în PPP va avea impact economic pozitiv. Măsură 1 prevede posibilitatea dezvoltării unor proiecte în domeniul reabilitării drumurilor și rețelelor de apă și canalizare. Or, construcția și/sau reabilitarea drumurilor are impact direct asupra dezvoltării proceselor economice în zonă, prin intensificarea circulației, ceea ce la rândul său facilitează comerțul, turismul, dar și va conduce la diminuarea costurilor în cazul agenților economici din zonă. În același timp construcția și/sau reconstrucția rețelelor de apă și canalizare ca investiție în infrastructură va face zona respectivă atractivă pentru potențialii investitori. Pe de altă partea, Măsura 2 include atât acțiuni de natură pur socială, cu impact economic indirect cât și cu impact economic direct. Astfel, construcția trotuarelor, parcurilor, zonelor de agrement, reconstrucția grădinițelor fac parte din categoria proiectelor cu menire socială, însă creșterea gradului de satisfacere cu mediul de trai va conduce la diminuarea ratei de migrațiune, ceea ce la rândul său va crește atractivitatea zonei pentru mediul de afacere. Pe de altă parte, implementarea unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii sociale, va conduce în mod necondiționat la necesitatea angajării personalului de mentenanță, ceea ce va reprezenta impact economic direct.

Măsura 3, fiind destinată agenților economici, probabil, va avea cel mai mare impact economic direct. Măsura dată prevede implementarea unor proiect menite să conducă la dezvoltare mediului de afaceri în zonele rurale și creșterea ratei de ocupare în domeniul non-agricol. Se estimează că fiecare agent economic beneficiar al subvenției în baza măsurii date va crea cel puțin 2 locuri de muncă, ceea ce ridică numărul de locuri noi de muncă create la 130 anual.

3.5.3 IMPACTUL ADMINISTRATIVAprobarea PPP-ului în cauză va avea impact administrativ atât asupra instituției responsabile de aplicarea în practică a prevederii PPP-ului, - Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, cât și asupra potențialilor beneficiari, în special asupra Autorităților Publice Locale de nivelul I. Astfel, în cazul AIPA, agenția implementatoare, PPP-ulu va conduce la apariția necesității măririi personalului cu 4 funcționari – 1 de conducere și 3 de execuție, care să fie responsabili de desfășurarea procedurii de selectare, monitorizarea implementării și evaluării rezultatelor proiectelor aprobate spre finanțare din sursele FNDAMR. Pe de altă parte, rezultatelor sondajului realizat în rândul reprezentanților APL-urilor de nivelul I arată că majoritatea APL-urilor dispun de personalul necesare pentru implementarea unor proiecte de tipul celor prevăzute de PPP-ul evaluat. Totodată, interviurile au evidențiat faptul că o bună parte din APL-uri de nivelul I la implementare proiectelor de dezvoltare a infrastructurii locale apelează la suportul administrativ al Autorităților Publice Locale de nivelul II. Respectiv, în cazul aprobării PPP-ului, potențialii beneficiari – APL-urile de nivelul I nu vor avea necesitate să-și mărească număr de personal pentru a fi capabil să implementeze cu succes un proiect în baza prevederilor PPP-ului evaluat.

3.5.4 IMPACTUL FISCALÎn ceea ce privește impactul fiscal al Propunerii de Politică Publică se constată, că aceasta nu va genera cheltuieli suplimentare majore pentru bugetul de stat. Astfel, conform Legii 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural, finanțarea măsurilor de intervenție incluse în Propunerea de Politică Publică evaluată va fi asigurată din sursele Fondului Național

TABELUL 6. IMPACTUL SOCIAL AL PPP-ULUI

de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural din Moldova, în mărime de maximum 15% din valoarea acestuia (câte 5% pentru fiecare din cele 3 măsuri). Totodată, s-a estimat că pentru implementarea măsurilor în cauză, instituția responsabilă din partea statului – Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură urmează să-și mărească echipa cu 4 angajați, pentru a putea face față volumului crescut de muncă. Ținând cont prevederile legii 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, cheltuielile suplimentare ale bugetului se vor ridica la 515 824 lei anual, dintre care 166 342 lei anual pentru un funcționar public cu funcție de conducere și 349 483 lei anual pentru 3 funcționari publici cu funcție de execuție. Pe de altă parte, beneficiul agenților economici beneficiari ai PPP-ului evaluate, manifestat prin creșterea vânzărilor este estimat la cca. 60 milioane MDL în anul 2019, în creșterea până la 63.2 milioane MDL în 2021. Având în vederea valoarea TVA-ului de 20%, putem constat că Bugetul de stat va încasa anual suplimentar cca. 12 milioane MDL.

3.5.5 IMPACTUL DE MEDIUConstrucția rețelelor de apă și/sau canalizarea vor avea impact direct asupra mediului. Astfel, construcția apeductelor va conduce în mod direct la creșterea volumului captat de apă, precum și va crește volumele de apă menajeră în bazinele acvatice naturale. Totuși, având în vedere faptul că rețelele de canalizare și apeduct vor fi construite în scopul utilizării casnice, este exclusă deversarea prin acestea în bazinele acvatice naturale a apelor reziduale industriale, ceea ce diminuează major impactul negativ asupra mediului. Pe de altă parte Măsura 1 prevede posibilitatea construcției stațiilor de epurare a apelor reziduale. Construcția acestora va avea un impact pozitiv net asupra mediului, reducând substanțial deversarea apelor reziduale bogate în sulfuri în bazinele acvatice naturale și totodată diminuând riscurile unui impact negativ al acestora asupra florei și în special faunei bazinelor acvatice. Măsurile 2 și 3 de asemene vor avea impact asupra mediului, însă evaluarea ponderii acestora este greu de estimat pe motivul diversificării majore a tipurilor de acțiuni prevăzute de către aceste 2 măsuri. Totuși, se poate constata că investițiile în proiectele de reabilitare a patrimoniului cultural și natural pot avea impact asupra zonelor respectiv, pe motiv că în cazul implementării proiectelor date va avea loc o creștere a fluxului de turiști, ceea ce va conduce la creșterea cantității de deșeuri menajere generate de către localitate, precum și de creșterea gradului de poluare a aerului în zonele respective din cauza creșterii numărului de mijloace de transport.Pe general, implementarea măsurilor incluse în PPP, nu vor avea impact negativ asupra mediului, iar aspectele mai puțin pozitive vor fi compensate de beneficiile economice și sociale aduse de către acestea.

C 7: Analiza generală a dimensiunii de impact a PPP denotă beneficii atât la nivel social - acoperind un număr semnificat al beneficiarilor cumulate pe cele 3 intervenții ; economic - relevând un număr considerabil de locuri de muncă și afaceri funcționale ce urmează a fi funcționale în zonele rurale; fiscale – potențând activitatea economică și favorizând contribuțiile beneficiarilor ulterior în bugetul de stat; cât și de mediu – incluzând intervenții ce vizează direct fatorii de mediu (măsura 1 și 2). R 7 : Ajustarea criteriilor de eligibilitate a proiectelor ce pot fi finațate în asa măsură încât să lărgească numărul de beneficiari , eventual replicarea unor inițiative deja funcționale pentru a susține dimensiunea de sustenabilitate a proiectelor investiționale. C 8 : Impact administrativ este relativ mediu întrucât deja există structura instituțională funcțională, precum și cadru normativ funcțional totuți natura măsurilor este diferită ceea ce impune separarea față de operațiunile deja existente.R 8 : Capacitarea Agenției de implementarea a măsurilor de intervenție în vederea asigurării unei bune implementări.

3.6 ANALIZA COST-BENEFICIU A PPP

Scopul acestei analize este de a explora dimensiunile de evaluare și a triangula intrumentele de evaluare calitative și a determina dacă implementarea propunerii de politici publice va crea un impact pozitiv pentru societate, altfel spus - dacă beneficiile generate de propunerea de politici publice depășesc costurile atrase de aceasta.

3.6.1 SCENARIILE ANALIZATE

Deoarece propunerea de politici publice a luat deja o formă concretă care trebuie supusă evaluării, nu se impune efectuarea etapei de identificare a opțiunilor. Prin urmare, în cadrul acestei evaluări ex-ante vom studia doar două scenarii posibile – scenariul cu implementarea propunerii de politici publice și scenariul Status Quo / Business as Usual, în care nu au loc schimbările reglementate de propunerea de politici publice. În continuare vom descrie mai detaliat natura diferențelor dintre cele două scenarii.

SCENARIUL „POLITICA IMPLEMENTATĂ”

Acest scenariu presupune că 15% din valoarea Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) vor fi redirecționate pentru finanțarea celor trei noi măsuri menționate în proiectul Regulamentului privind acordarea subvențiilor pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (în continuare – Regulament).

SCENARIUL „STATUS QUO”

Acest scenariu presupune că cele 15% din valoarea FNDAMR nu vor fi redirecționate pentru finanțarea celor trei noi măsuri prevăzute de Regulament, ci vor fi în continuare destinate finanțării diverselor categorii de proiecte de investiții în agricultură conform Legii nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural și Regulamentului privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.455 din 21 iunie 2017.

3.6.2 ANALIZA INCREMENTALĂ

Principul analizei incrementale, încuviințat de Regulamentul de Punere în Aplicare (UE) 2015/207 al Comisiei Europene, precum și de Ghidul metodologic pentru analiza ex-ante a impactului politicilor publice elaborat de Cancelaria de Stat a RM, ne spune că, la estimarea impactului în cadrul unui scenariu, se ține cont doar de diferențele dintre beneficiile și costurile în acest scenariu și în celelalte scenarii. Beneficiile sau costurile care rămân la fel în toate opțiunile analizate nu afectează în niciun fel concluziile analizei cost-beneficiu și, prin urmare, nu prezintă interes.De aceea, în cazul nostru particular, putem face abstracție, de exemplu, de la întrebuințarea celorlalte 85% din FNDAMR, a căror destinație nu se va schimba. Totodată, pentru cele 15% redirecționate, beneficiul net aferent proiectelor subvenționate de noile măsuri va trebui comparat cu beneficiul net al proiectelor subvenționate conform regulamentului existent.

3.6.3 IDENTIFICAREA BENEFICIILOR ȘI A COSTURILORAnaliza economică este efectuată din perspectiva societății în ansamblu. Astfel, sunt incluse beneficiile și costurile pentru următoarele părți interesate:

Autoritățile publice centrale (în special cele responsabile de gestionarea subvențiilor) Autoritățile publice locale (în calitate de beneficiari) Agenții economici Consumatorii Cetățenii simpli

COSTURILE Costurile pentru acordarea subvențiilor se împart în trei categorii principale:

Costurile legate de implementarea proiectelor subvenționate Costurile pentru finanțarea subvențiilor Costurile administrative

Dintre aceste categorii, costurile pentru finanțarea subvențiilor nu diferă în cele două scenarii analizate (dat fiind faptul că volumul total al subvențiilor este același). O detaliere a variației dintre costurile administrative (cheltuielile legate de depunerea și evaluarea dosarelor pentru subvenții) se regăsește la secțiunea respectivă a rezultatelor analizei cost-beneficiu.Costurile legate de implementarea proiectelor subvenționate variază considerabil în funcție de natura proiectelor candidate pentru subvenționare. Mai multe detalii puteți vedea în secțiunea transferului de beneficiu.BENEFICIILEBeneficiile acordării subvențiilor țin nemijlocit de beneficiile generate de proiectele subvenționate și pot fi de natură foarte diversă. Iată câteva exemple:

Reducerea costurilor de transport al mărfurilor pentru agenții economici operatori ai instalațiilor agricole ca urmare a construcției drumului de acces, precum și pentru angajații acestor agenți economici când se deplasează la locul de muncă

Îmbunătățirile de sănătate a cetățenilor ca urmare a accesului la apă potabilă și canalizare Îmbunătățirile bunăstării subiective a cetățenilor (fericirii, satisfacției) ca urmare a accesului la

instituțiile culturale și la patrimoniul natural amenajat Mărirea ofertei de forță de muncă pentru agenții economici în regiune ca urmare a îmbunătățirii

calității drumurilor, ce va permite accesul la locul de muncă de la o distanță mai mare Crearea de noi locuri de muncă ca urmare a serviciilor publice lansate sau a proiectelor demarate

de antreprenoriCOSTURILE ȘI BENEFICIILE AFERENTE PROIECTELOR SUBVENȚIONATEO evaluare precisă a costurilor și beneficiilor acestei politici publice este îngreunată de faptul că marea lor majoritate este o consecință directă a proiectelor implementate cu sprijinul acestor subvenții. Natura exactă a acestor proiecte și, prin urmare, a beneficiilor și costurilor aferente nu poate fi cunoscută ex-ante.O soluție mai fezabilă și care păstrează în același timp un nivel suficient al rigorii analitice este împărțirea tipurilor de proiecte în categorii, conform măsurilor și subdomeniilor menționate în Regulament (a se vedea Tabelul 7 mai jos), iar ulterior – evaluarea unui sau mai multor proiecte-model pentru fiecare categorie și aprecierea beneficiilor și a costurilor acestora. Valorile finale sunt obținute prin aplicarea unei medii ponderate a tuturor categoriilor de proiecte.

TIPUL DE PROIECTConstrucția/reabilitarea drumurilor locale

Construcția/modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare

Crearea, îmbunătățirea și extinderea serviciilor locale de bază pentru populația rurală (agrement și cultură)

Conservarea/restaurarea patrimoniului imobil istoric-cultural și de peisaj natural rural

Dezvoltarea de micro-întreprinderi rurale în sectorul non-agricol

Păstrarea, dezvoltarea și diversificarea activităților de artizanat și meșteșuguri tradiționale

Dezvoltarea și promovarea serviciilor și activităților de turism rural și a activităților în aer liber

Totuși, ținând cont de scopul acestui raport și termenii de referință aferentă nu vom viza elaborarea unui studiu detaliat de fezabilitate pentru o multitudine de proiecte din diverse domenii. De aceea, se face uz de metoda transferului de beneficiu pentru a aproxima beneficiile generate de fiecare dintre tipurile de

TABELUL 7. TIPURILE DE MĂSURI PREVĂZUTE DE PROIECTUL DE LEGE

proiect de mai sus în baza informațiilor despre unele proiecte asemănătoare deja implementate (mai multe detalii mai jos).

3.6.4 INSTRUMENTELE DE EVALUARE A IMPACTULUI ECONOMIC

SCENARIUL „POLITICA IMPLEMENTATĂ”METODA TRANSFERULUI DE BENEFICIU. RAPORTUL BENEFICIU-COSTUrmând metoda transferului de beneficiu, pentru scenariul „politică implementată”, pentru mai multe din cele 7 domenii de acțiune ale noilor măsuri prevăzute de regulament, a fost identificat un proiect deja implementat, cu domeniul de acțiune apropiat de cel căutat, care are elaborat un studiu de fezabilitate cu cuantificarea beneficiilor și costurilor acestuia. Dat fiind faptul că proiectele pentru care se solicită finanțare conform noului Regulament pot fi de mărimi diferite, valoarea pentru care vom efectua transferul este raportul beneficiu-cost. Acest raport indică echivalentul monetar al tuturor beneficiilor proiectului pentru fiecare leu cheltuit ca parte a costurilor proiectului. Un raport beneficiu-cost economic mai mare decât 1 indică faptul că proiectul este, per ansamblu, benefic pentru societate.Pentru domeniile de acțiune destinate întreprinderilor (parte a măsurii 3 – diversificarea activităților economice în mediul rural), în absența documentației tehnice relevante în domeniul public (planuri de afaceri sau studii de fezabilitate), se va raportul beneficiu-cost se va aproxima printr-o estimare a ratei medii de profitabilitate a întreprinderilor non-agricole din domeniul rural, conform datelor Biroului Național de Statistic.Raportul final beneficiu-cost al scenariului „politică implementată” este calculat ca o medie ponderată a raporturilor pentru fiecare domeniu de acțiune. Ponderea proiectelor pe fiecare domeniu de acțiune din totalul proiectelor aprobate pentru subvenționare a fost estimată ținând cont de rezultatele consultărilor cu părțile interesate (reprezentați ai MADRM).ESTIMAREA COSTURILOR ȘI A CHELTUIELILOR ADMINISTRATIVESecțiunea 3.6.3 a divizat costurile în costurile legate de implementarea proiectelor, costurile pentru finanțarea subvențiilor și cheltuielile administrative.Raportul beneficiu-cost identificat anterior ia în considerație atât beneficiile, cât și costurile legate de implementarea proiectelor. Prin urmare, o estimare separată a acestora nu este necesară.Costurile pentru finanțarea subvențiilor sunt ușor de determinat, fiind egale cu cantitatea mijloacelor financiare care își schimbă destinația de subvenționare – 15% din valoarea FNDAMR.Costurile administrative au fost estimate prin intermediul analizei de documente și al consultărilor cu autoritățile responsabile pentru gestiunea FNDAMR și potențialii solicitanți (primari, mici întreprinzători).BENEFICIUL NETDupă estimarea raportului final beneficiu-cost al scenariului „politică implementată”, precum și a costurilor aferente acestui scenariu, poate fi calculat și beneficiul net al scenariului prin formula:

BN=(Fond )∗(RBC−1 )−CAUnde BN este Beneficiul Net al scenariului, Fond este mărimea fondului de subvenționare, redirecționat pentru noile măsuri în scenariul „politică implementată”, CA sunt cheltuielile administrative suplimentare suportate (dacă se va determina că astea există), iar RBC este raportul final beneficiu-cost al scenariului, estimat conform procedurii de mai sus.SCENARIUL „STATUS QUO”Deosebirea principală față de celălalt scenariu constă în faptul că măsurile pentru care se direcționază 15% din FNDAMR nu vor fi cele prevăzute de noul Regulament, ci cele prevăzute de Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (HG nr. 455 din 21 iunie 2017), după cum urmează:

Investiții în exploatațiile agricole pentru restructurare și adaptare la standardele Uniunii Europene

Investiții în prelucrarea și comercializarea produselor agricole Pregătirea pentru implementarea acțiunilor referitoare la mediul și spațiul rural Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii rurale (prin intermediul producătorilor agricoli, nu al

APL-urilor ca în cazul noilor măsuri)

Servicii de consultanță și formarePentru a estima beneficiile și costurile legate de implementarea proiectelor în scenariul „Status Quo”, se va folosi o metodă similară celei aplicate pentru măsura 3 în scenariul „politică implementată”, care de asemenea este destinată întreprinderilor – estimarea raportului beneficiu-cost prin rata media a profitabilității întreprinderilor-țintă. Însă grupul-țintă de această dată este o altă categorie de întreprinderi – cele din domeniul agricol în mediul rural, deoarece în cazul măsurilor existente, beneficiarii subvențiilor sunt producătorii agricoli.Costurile în acest scenariu vor fi ușor de estimat – cantitatea finanțării totale acordate nu se modifică, costurile legate de proiectele investiționale vor fi incluse în raporturl cost-beneficiu transferat, iar cheltuielile administrative vor fi cele existente în momentul de față și, prin urmare, pot fi stabilite prin convenție la nivelul 0 (reprezentând situația actuală).Beneficiul net se calculează conform aceleiași formule de mai sus.

3.7 REZULTATELE ANALIZEI COST-BENEFICIUSecțiunea dată include o detaliere a tuturor componentelor monetare și non-monentare ale tuturor beneficiilor și costurilor relevante în cadrul celor două scenarii, urmate de o concluzii care identifică scenariul mai favorabil, inclusiv cele mai benefice sub-opțiuni.

3.7.1 SCENARIUL „POLITICA IMPLEMENTATĂ”

RAPORTURILE BENEFICIU-COST

După cum s-a menționat în secțiunea „Metodologia Analizei Cost-Beneficiu”, raporturile sunt estimate pentru fiecare domeniu de acțiune prevăzut de nou Regulament, iar apoi sumate prin aplicarea unei medii ponderate. Valorile estimate și sursele de date pentru fiecare domeniu de acțiune sunt descrise în punctele care urmează.

CONSTRUCȚIA/REABILITAREA DRUMURILOR LOCALE

SURSE DE INFORMAȚII | Pentru a estima raportul beneficiu-cost al proiectelor de construcție și reabilitare a drumurilor locale, am consultat studiile de fezabilitate ale proiectelor de modernizare a drumurilor comunale din România. Din păcate, în Republica Moldova asemenea studii de fezabilitate nu au fost identificate pentru drumurile de importanță locală. Aici remarcăm că prezența acestor informații în România se datorează exigențelor Uniunii Europene, care impun efectuarea unui studiu de fezabilitate ce include o analiză cost-beneficiu pentru orice proiect care solicită finanțare din fondurile UE. Și Republica Moldova ar putea beneficia în urma unor astfel de exigențe, care ar spori cantitatea de informații disponibilă publicului larg despre beneficiile și costurile economice ale proiectelor de investiții.

VALOAREA ESTIMATĂ | Studiul de Fezabilitate a proiectului de Modernizare a Drumurilor Comunale din comuna Grădinile13, județul Olt, relevă în cadrul analizei economice că beneficiile economice totale ale proiectului de modernizare a drumurilor comunale au o valoare actualizată netă economică (VAN) de 28,0 milioane RON, iar costurile totale au o VAN de 11,5 milioane RON. În consecință, proiectul are un raport beneficiu-cost de 2,44. Previziunile s-au realizat pornind de la un orizont de exploatare a proiectului investițional de 25 de ani și o rată de actualizare economică de 5.5%. Dat fiind faptul că raportul este cu mult mai mare decât 1, putem concluziona că acest tip de proiecte este, în general, benefic pentru societate.

Amploarea proiectului este de un ordin mai mare decât limita de subvenționare prevăzută de Regulamentul pe care îl evaluăm (echivalentul costurilor investiționale în MDL este de circa 45 milioane). Totuși, nu există studii de fezabilitate detaliate asupra unor proiecte de amploare mai mică. Prin urmare, această valoare va fi aplicată pentru a estima beneficiile economice generate de fiecare leu cheltuit pentru implementarea proiectelor de construcție și reabilitare a drumurilor locale.

13 http://www.creeaza.com/tehnologie/constructii/MODERNIZARE-DRUMURI-COMUNALE-S398.php

NATURA BENEFICIILOR ȘI A COSTURILOR | Deoarece drumul comunal este un bun public gratuit, beneficiile non-financiare ale proiectului de Modernizare a Drumurilor Comunale constituie o majoritate absolută a beneficiilor economice (93.6%). Acestea se datorează unei serii de factori, care sunt urmări ale îmbunătățirii calității drumurilor comunale:

Reducerea consumului de combustibil și a costului de exploatare a mașinilor (circa 13.6% din beneficiile non-financiare totale anuale)

Crearea de noi locuri de muncă temporare și reducerea șomajului (pe parcursul implementării proiectului – circa 1.6% din beneficiile non-financiare totale doar în anul 1)

Reducerea poluării mediului (cu o pondere nesemnificativă de circa 0.5% din beneficiile non-financiare totale anuale)

Scăderea costului de exploatare și întreținere a drumurilor (circa 10.7% din beneficiile non-financiare totale anuale)

Scăderea timpului de parcurs pentru utilizatorii ce se deplasează pe drumurile respective (circa 6.8% din beneficiile non-financiare totale anuale)

Îmbunătățirea condițiilor de viață pentru locuitorii satelor (circa 68.3% din beneficiile non-financiare totale anuale)

Costurile acestui tip de proiect au o natură mult mai evidentă: e vorba de costurile de investiție pentru construcția/modernizarea drumului (85.7% din costurile totale actualizate), costurile anuale de operare și întreținere, precum și costurile periodice de reparație (ultimele două constituind împreună 14.3% din costurile totale actualizate).CONSTRUCȚIA/MODERNIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE

SURSE DE INFORMAȚII | Pentru a estima raportul beneficiu-cost al proiectelor de construcție și modernizare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, am consultat studiile de fezabilitate elaborate în cadrul Proiectului "Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova", implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Aprovizionarea cu Apă și Canalizare este unul din sectoarele-țintă ale acestui proiect.

VALOAREA ESTIMATĂ | Studiul de Fezabilitate pentru proiectul „Îmbunătățirea servicilor de alimentare cu apă în raionul Ialoveni”14 relevă în cadrul analizei economice că beneficiile economice totale ale proiectului de extindere a serviciilor de aprovizionare cu apă și canalizare în orașul Ialoveni și satul Mileștii Mici au o valoare actualizată netă economică (VAN) de 135 milioane MDL, iar costurile totale au o VAN de 69,4 milioane MDL. În consecință, proiectul are un raport beneficiu-cost de 1,95. Previziunile s-au realizat pornind de la un orizont de exploatare a proiectului investițional de 30 de ani, dintre care primii 3 sunt dedicați implementării proiectului, și o rată de actualizare economică de 5%.

Această valoare va fi aplicată pentru a estima beneficiile economice generate de fiecare leu cheltuit pentru implementarea proiectelor de construcție și modernizare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare. Dat fiind faptul că raportul este mai mare decât 1, putem concluziona că acest tip de proiecte este, în general, benefic pentru societate.

NATURA BENEFICIILOR ȘI A COSTURILOR | 21.5% din beneficiile totale actualizate ale proiectului îl constituie beneficiile financiare – veniturile realizate din vânzarea serviciilor de aprovizionare cu apă și canalizare către utilizatorii finali. Celelalte 78.5% îl constituie beneficiile non-financiare și anume:

Beneficiile privind evitarea bolilor aferente utilizării apei, datorită faptului că modernizarea serviciilor de aprovizionare cu apă va duce la îmbunătățirea calității apei și corespunderea ei cu standardele de sănătate. Aceste beneficii se percep după finalizarea fazei de implementare a proiectului (începând cu anul 4).

Crearea de noi locuri de muncă temporare și reducerea șomajului. Aceste beneficii se percep în cadrul implementării proiectului (anii 1-3).

14 http://www.serviciilocale.md/public/files/studii_fezabilitate/wss/ro/2016_AAC_Ialoveni_SF_RO.rar (august 2016)

La fel în cadrul implementării proiectului există o serie de beneficii care, de fapt, reprezintă corecții fiscale pentru a readuce costurile investiționale la nivelul prețurilor într-o economie competitivă (eliminarea TVA și a altor taxe/accize/impozite care constituie venit la bugetul de stat și pot fi cheltuite apoi pentru a genera beneficii pentru populație).

Pe lângă acestea, studiul de fezabilitate identifică o serie de beneficii care nu sunt incluse în estimările în valoare monetară, dar menționate în mod calitativ ca beneficii suplimentare:

Crearea de întreprinderi noi datorită creșterii posibilităților de dezvoltare a afacerilor în anumite domenii de activitate, ca urmare a acoperirii necesităților lor de aprovizionare cu apă.

Reducerea decalajului între regiuni și a inegalității în ansamblu, ca urmare a creșterii ratei de acces la sisteme centralizate de aprovizionare cu apă și canalizare în rândul populației și al întreprinderilor.

Costurile acestui tip de proiect sunt alcătuite din costurile de investiții și costurile de întreținere și exploatare. Studiul de fezabilitate menționează că investițiile în sectorul de apă și canalizare atrag și costuri externe ca urmare a excluderii temporare a terenurilor și străzilor din uz. Totuși, aceste costuri sunt luate în considerare în cheltuielile de investiții (daune/ despăgubiri posibile, reparații de drum).CREAREA, ÎMBUNĂTĂȚIREA ȘI EXTINDEREA SERVICIILOR LOCALE DE BAZĂ PENTRU POPULAȚIA RURALĂ

SURSE DE INFORMAȚII | Conform proiectului de Hotărâre de Guvern supus evaluării, prima și una dintre cele mai importante subcategorii din acest tip de investiții este renovarea/reabilitarea clădirilor publice. Pentru a estima raportul beneficiu-cost al proiectelor de acest tip, am consultat studiile de fezabilitate elaborate în cadrul Proiectului "Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova", implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Unul din sectoarele-țintă ale acestui proiect este renovarea și sporirea eficienței energetice a clădirilor publice.

VALOAREA ESTIMATĂ | Studiul de Fezabilitate pentru proiectul „Sporirea eficienței energetice a Gimnaziului "Iurie Boghiu" din satul Flămînzeni, raionul Sîngerei”15 relevă în cadrul analizei cost-beneficiu că beneficiile economice totale ale proiectului de renovare și sporire a eficienței energetice a gimnaziului din satul Flămînzeni au o valoare actualizată netă economică (VAN) de 19,3 milioane MDL, iar costurile totale au o VAN de 11,9 milioane MDL. În consecință, proiectul are un raport beneficiu-cost de 1,62. Previziunile s-au realizat pornind de la o perioadă de implementare de 1 an, urmată de un orizont de exploatare a proiectului investițional de 20 de ani. Rata de actualizare economică utilizată pentru analiză este de 3%.

Această valoare va fi aplicată pentru a estima beneficiile economice generate de fiecare leu cheltuit pentru implementarea proiectelor de renovare / reabilitare a clădirilor publice și, mai general, a proiectelor de îmbunătățire și extindere a serviciilor locale de bază pentru populația rurală. Dat fiind faptul că raportul este mai mare decât 1, putem concluziona că acest tip de proiecte este, în general, benefic pentru societate.

NATURA BENEFICIILOR ȘI A COSTURILOR | Studiul de fezabilitate în cauză ia în calcul doar beneficiile financiare ale proiectului investițional respectiv. Asta pentru că, în cazul proiectelor de sporire a eficienței energetice, beneficiile investiției sunt ușor cuantificabile:

Economiile la consumul de gaze naturale și energie termică, datorită faptului că se micșorează pierderile de căldură ale edificiului.

Aceste economii sunt parțial contrabalasate de o ușoară creștere a consumului de energie electrică (pentru operarea noului sistem de ventilare). Totuși, aceasta este nesemnificativă în comparație cu economiile de energie termică.

Costurile acestui tip de proiect sunt alcătuite din costurile de investiții și costurile suplimentare de operare și mentenanță a sistemului de vențilație construit.

15http://www.serviciilocale.md/public/files/studii_fezabilitate/ee/ro/2015_11_04_EE_Singerei_SF_RO.rar (noiembrie 2015)

CONSERVAREA/RESTAURAREA PATRIMONIULUI IMOBIL ISTORIC-CULTURAL ȘI DE PEISAJ NATURAL RURAL

SURSE DE INFORMAȚII | Din păcate, nu au fost identificate proiecte care se încadrează perfect în domeniul de conservare / restaurare a patrimoniului imobil istoric-cultural și de peisaj natural rural și au studii de fezabilitate realizate, disponibile în domeniul public, care să conțină și compartimentul analizei economice. Un studiu de fezabilitate al renovării Mânăstiri Văratic16 are din păcate, secțiunea analizei financiare eliminată din document, iar un studiu de fezabilitate al înființării Centrului de Informare și Promovare a Turismului Rural „Țara Codrului” în județul Maramureș17 nu conține decât informații despre costuri și alocații bugetare, nu și despre beneficii economice.

Prin urmare, cel mai acceptabil exemplu al unui proiect care se pliază pe domeniul respectiv, cu studiu de fezabilitate realizat ce conține informații despre beneficii și costuri economice, este cel de Construire, amenajare și exploatare a complexului sportiv-turistic-distractiv “Gravity-Park” în parcul central din or. Orhei. De altfel, unul dintre subpunctele ce enumeră tipurile de investiții pentru măsura 2 este „i) înființarea, amenajarea facilităților publice de agrement pentru populația rurală în conformitate cu Legea nr. 591/1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale (parcuri, locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport, piste pentru bicicliști)”, în care se încadrează proiectul analizat.

Substituirea proiectelor de conservare / restaurare a patrimoniului imobil istoric-cultural și de peisaj natural rural cu un model de proiect de amenajare a facilităților publice de agrement în spațiile verzi este justificat prin faptul că spațiile verzi deseori fac parte din peisajul natural rural. Iar orașul Orhei, deși nu se află în mediul rural, este o localitate cu populație mică (21 000 locuitori în 2014) și aproximează mai bine zonele rurale decât orașele mai mari precum Chișinăul.

VALOAREA ESTIMATĂ | Studiul de Fezabilitate al proiectului de construire, amenajare și exploatare a complexului sportiv-turistic-distractiv “Gravity-Park” relevă în cadrul analizei cost-beneficiu că beneficiile economice totale ale proiectului de XX au o valoare actualizată netă economică (VAN) de 350 milioane MDL, iar costurile totale au o VAN de 267 milioane MDL (la o valoare totală a investiției de 30 milioane MDL, am putea spune că ambele cifre sunt un pic exagerate din cauza unor previziuni de accelerare economică prea rapidă). În consecință, proiectul are un raport beneficiu-cost de 1,31. Previziunile s-au realizat pornind de la o rată de actualizare de 5% și o perioadă de implementare de 1 an urmată de o perioadă de exploatare de 20 de ani.

Această valoare va fi aplicată pentru a estima beneficiile economice generate de fiecare leu cheltuit pentru implementarea subgrupului de proiecte din măsura 2 – investiții destinate să faciliteze și să sporească condițiile de trai ale populației din mediul rural – ce țin de înființarea, amenajarea facilităților publice de agrement pentru populația rurală, dar și de conservarea / restaurarea patrimoniului imobil istoric-cultural și de peisaj natural rural. Dat fiind faptul că raportul este mai mare decât 1, putem concluziona că acest tip de proiecte este, în general, benefic pentru societate.

NATURA BENEFICIILOR ȘI A COSTURILOR | Studiul de fezabilitate a luat în considerație directă doar beneficiile financiare. Acestea sunt:

Venituri din vânzări de bilete de intrare pe teritoriul parcului de distracții Venituri din oferirea în chirie a echipamentului Venituri din prestarea serviciilor de publicitate Venituri din activități de instruire în varii tipuri de sport

Totodată, studiul menționează că atât pentru construcția, cât și pentru exploatarea obiectivului vor fi create locuri de muncă suplimentare (63 la număr), deși beneficiile sociale ce rezultă din reducerea șomajului nu sunt monetizate. De aceea putem presupune, cu argumente rezonabile, că raportul beneficiu-cost real al acestui tip de proiecte este superior celui prezentat mai sus.Costurile acestui tip de proiect, luate în considerare în studiul de fezabilitate, sunt costuri investiționale și de operare, și anume:

16 http://www.manastireavaratic.ro/wp-content/uploads/2017/08/1.-documentatie.pdf17 http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/STUDIU-DE-FEZABILITATE-PROIECT18.php

Cheltuieli cu personalul (care ar trebui diminuate în analiza economică pentru a ține cont de reducerea șomajului)

Cheltuieli cu energia electrică Cheltuieli cu poșta, telecomunicații, radio, TV, internet Cheltuieli de mentenanță Cheltuieli cu consumabile Cheltuieli de salubrizare Cheltuieli de transport Cheltuieli cu apa tehnică Cheltuieli cu agentul termic

DEZVOLTAREA DE MICRO-ÎNTREPRINDERI RURALE ÎN DOMENIUL NON-AGRICOL SURSE DE INFORMAȚII | Abordarea acestui domeniu de acțiune este un pic mai diferită, deoarece beneficiarii subvențiilor sunt întreprinderile și nu autoritățile locale. În acest caz, documentul care detaliază natura beneficiilor și a costurilor, în locul proiectului investițional elaborat și al studiului de fezabilitate, este planul de afaceri.

Astfel a fost decis asupra unei abordări alternative pentru a estima raportul-cost beneficiu al subvențiilor acordate pentru dezvoltarea de micro-întreprinderi rurale în sectorul non-agricol. Aceasta se bazează pe datele despre activitatea întreprinderilor, oferite de Biroul Național de Statistică18.

VALOAREA ESTIMATĂ | Un indicator care aproximează beneficiile din înființarea întreprinderii este venitul din vânzări pe parcursul unui an fiscal de referință. Un indicator care aproximează costurile este suma diferitelor costuri operaționale: costul vânzărilor, cheltuielile de distribuire, cheltuielile administrative și alte cheltuieli din activitatea operațională. Aici pornim de la premisa că, într-o economie de piață competitivă, prețul unui bun reflectă disponibilitatea de plată a consumatorilor pentru acesta.

Veniturile și cheltuielile din alte activități decât cea operațională nu sunt considerate relevante, deoarece acestea nu sunt eligibile pentru finanțare conform Regulamentului evaluat. Anul de referință pentru datele respective a fost anul 2017 – ultimul an pentru care existau date despre activitatea întreprinderilor din surse administrative la momentul efectuării acestei analize.

Pentru a corespunde cât mai bine cu grupul-țintă definit de Regulament, am limitat analiza la următoarele tipuri de întreprinderi:

Micro-întreprinderi și întreprinderi mici (cu un număr de angajați mai mic ca 50 și venituri totale din vânzări de până la 25 milioane lei sau active totale de până la 25 milioane lei)

În mediul rural A căror activitate nu face parte din secțiunea A din CAEM - agricultură, silvicultură și pescuit Care au realizat venituri din vânzări în anul 2017 (adică au desfășurat activitate economică) În proprietate privată (individuală sau colectivă, excluzând întreprinderile de stat, mixte și cu

capital străin)Astfel, pentru fiecare întreprindere am calculat raportul dintre veniturile și costurile operaționale. Iar raportul beneficiu-cost total al finanțării acestui domeniu de acțiune a fost estimat ca media aritmetică a valorilor pentru toate întreprinderile ce satisfac criteriile de mai sus19. Această valoare este de 1,12.

Ea va fi aplicată pentru a estima beneficiile economice generate de fiecare leu cheltuit pentru implementarea proiectelor de dezvoltare de micro-întreprinderi rurale în sectorul non-agricol. Dat fiind faptul că raportul este mai mare decât 1, putem concluziona că acest tip de proiecte este, în general, benefic pentru societate.

18 http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/40%20Statistica%20economica/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a77419 Excluzând valorile implauzibil de mari sau negative, care sunt o imposibilitate din punct de vedere teoretic și, probabil, denotă o eroare în date.

NATURA BENEFICIILOR ȘI A COSTURILOR | Dat fiind faptul că estimările beneficiilor și ale costurilor pentru subpunctul respectiv provin din rapoartele financiare ale întreprinderilor, ele includ doar beneficiile și costurile financiare. Pentru o redare mai integrală a impactului economic al acestui domeniu de acțiune al noii măsuri de subvenționare, ținem să mai menționăm și alte beneficii sociale suplimentare.

De exemplu, una dintre condițiile acordării subvențiilor, conform noului Regulament, este crearea și menținerea a cel puțin două locuri de muncă (sau a unui singur loc de muncă în unele cazuri) pentru o perioadă de cel puțin doi ani. Probabilitatea e mare ca unii dintre potențialii noi angajați să fi fost șomeri în cazul absenței proiectelor subvenționate (deși o proporție exactă este greu de estimat).Prin urmare, ținem să menționăm că, datorit prezenței acestor beneficii sociale nemonetizate, raportul real beneficiu-cost al acestei măsuri de subvenționare ar putea fi mai mare decât cel expus mai sus.PĂSTRAREA, DEZVOLTAREA ȘI DIVERSIFICAREA ACTIVITĂȚILOR DE ARTIZANAT ȘI MEȘTEȘUGURI TRADIȚIONALE

SURSE DE INFORMAȚII | Beneficiile și costurile acestui domeniu de acțiune au fost cel mai dificil de estimat. Nu există analize cost-beneficiu ale proiectelor ce promovează acest tip de activitate. Totodată, acest gen de activitate nu are o clasificare concretă în CAEM – activitățile de artizanat sunt menționate sporadic în cadrul mai multor diviziuni. Prin urmare, este imposibil de izolat în bazele de date statistice întreprinderile care activează în domeniul artizanatului și meșteșugurilor tradiționale.

Dat fiind faptul că domeniul de acțiune face parte din măsura 3 și este destinat întreprinderilor, vom extinde estimarea raportului beneficiu-cost pentru activitatea micro-întreprinderilor non-agricole în mediul rural, calculat la subpunctul precedent, și asupra acestei categorii de activitate.

VALOAREA ESTIMATĂ | Raportul beneficiu-cost aplicat pentru a estima beneficiile economice generate de fiecare leu cheltuit pentru finanțarea proiectelor privind păstrarea, dezvoltarea și diversificarea activităților de artizanat și meșteșuguri tradiționale va fi de 1,12.

NATURA BENEFICIILOR ȘI A COSTURILOR | Beneficiul net al acestui tip de activitate va consta în valoarea adăugată a produselor și serviciilor oferite (venituri – cheltuieli operaționale), suplinit de beneficii sociale precum reducerea șomajului, creșterea diversității culturale și a accesului la patrimoniul cultural ș.a.

DEZVOLTAREA ȘI PROMOVAREA SERVICIILOR ȘI ACTIVITĂȚILOR DE TURISM RURAL ȘI A ACTIVITĂȚILOR ÎN AER LIBER

SURSE DE INFORMAȚII | Pentru a estima raportul beneficiu-cost al proiectelor de dezvoltare și promovare a serviciilor și activităților de turism rural și a activităților în aer liber, am consultat studiile de fezabilitate ale proiectelor de construcție a stațiunilor turistice rurale din România . Din păcate, în Republica Moldova asemenea studii de fezabilitate nu au fost identificate.

VALOAREA ESTIMATĂ | Studiul de Fezabilitate pentru proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de agrement în stațiunea turistică Voineasa – județul Vâlcea”20 relevă în cadrul analizei cost-beneficiu că beneficiile economice totale ale proiectului au o valoare actualizată netă (VAN) economică de 42 milioane RON, iar costurile totale au o VAN economică de 23,2 milioane RON. În consecință, proiectul are un raport beneficiu-cost de 1,81. Previziunile s-au realizat pornind de la o perioadă de implementare de 1 an, urmată de un orizont de exploatare de 10 ani. Rata de actualizare economică utilizată pentru analiză este de 5%.

Această valoare va fi aplicată pentru a estima beneficiile economice generate de fiecare leu cheltuit pentru implementarea proiectelor de dezvoltare și promovare a serviciilor și activităților de turism rural și a activităților în aer liber. Dat fiind faptul că raportul este mai mare decât 1, putem concluziona că acest tip de proiecte este, în general, benefic pentru societate.

NATURA BENEFICIILOR ȘI A COSTURILOR | Beneficiile acestui tip de proiect, relevate în cadrul studului de fezabilitate, sunt atât de natură financiară directă, cât și de natură economică indirectă:

20 http://www.cjvalcea.ro/images/sedinte/2012/11-16/ordinea/pct%206.pdf

Beneficiile financiare – adică veniturile din exploatarea obiectivului construit sub forma de taxa plătită de vizitatori pentru serviciile prestate – alcătuiesc cea mare parte din beneficiile totale (65.5%).

O categorii de beneficii economice suplimentare rezultă din creșterea generală a turismului în regiune ca urmare a construcției stației turistice. Aceste beneficii au fost cuantificate sub formă de venituri suplimentare din servicii de cazare și alimentație publică prestate în comunele din vecinătate și constituie 34.2% din VAN economică totală a beneficiilor.

Alte beneficii mai puțin semnificative rezultă din corecții fiscale – ajustările efectuate asupra fluxului financiar pentru a transforma prețurile din piețele distorsionate în echivalentele ipotetice dintr-o piață competitivă, precum și excluderea transferurilor de la o categorie socială la alta (taxe, impozite). Acestea reprezintă 0.2% din beneficiile totale.

Costurile acestui tip de proiect sunt următoarele: Costurile pentru realizarea investiției, suportate în anul 1 al orizontului de referință, alcătuiesc

73.7% din VAN economică totală a costurilor (dacă se ia în calcul și valoarea reziduală a investiției la sfârșitul orizontului de referință).

Costurile operaționale pentru exploatarea obiectivului reprezintă 20.6% din costurile economice totale.

Un cost economice indirecte al acestui tip de proiect, identificat în cadrul studiului de fezabilitate, este de asemenea legat de creșterea turismului în zonă și reprezintă costuri suplimentare pentru colectarea deșeurilor, a căror cantitate va crește a urmare a majorării fluxului de turiști. Pentru proiectul de referință, acestea constituie 6.0% din costurile totale.

PONDEREA DOMENIILOR DE ACȚIUNE

Cele 15% din FNDAMR vor fi acordate pentru finanțarea diferitor tipuri de proiecte, conform domeniilor de acțiune expuse și cu raporturile beneficiu-cost estimate mai sus. Ponderea fiecărui domeniu de acțiune în raportul beneficiu-cost total este proporțională cu suma fondurilor respective alocate.Conform prevederilor Legii 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural, mijloacele alocate pentru cele trei noi măsuri vor fi distribuite în trei cantități egale pentru fiecare măsură. Totodată, ponderea domeniilor de acțiune și a subcategoriilor acestora (tipuri de investiții) în cadrul unei măsuri va depinde de natura dosarelor depuse de solicitanți, după principiul „primul venit – primul servit”. în absența unor date despre intenția solicitanților de a depune mai multe sau mai puține proiecte pentru un tip de investiții sau altul, am făcut presupunerea unei distribuții egale între domeniile de acțiune în cadrul fiecărei măsuri noi.O totalizare poate fi văzută în tabelul de mai jos:

TIPUL DE PROIECT

RAPORTUL BENEFICIU-COST

% DIN TOTALUL FNDAMR

Construcția/reabilitarea drumurilor locale 2,44 2.5%

Construcția/modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare 1,95 2.5%

Total măsura 1 (infrastructura economică publică rurală) 2,20 5%

Crearea, îmbunătățirea și extinderea serviciilor locale de bază pentru populația rurală (agrement și cultură)

1,62 2.5%

Conservarea/restaurarea patrimoniului imobil istoric-cultural și de peisaj natural rural

1,31 2.5%

Total măsura 2 (sporirea condițiilor de trai ale populației din mediul rural)

1,47 5%

Dezvoltarea de micro-întreprinderi rurale în sectorul non-agricol 1,12 1.67%

Păstrarea, dezvoltarea și diversificarea activităților de artizanat și 1,12 1.67%

TABELUL 8. TOTALIZAREA RAPORTURILOR BENEFICIU-COST

TIPUL DE PROIECT

RAPORTUL BENEFICIU-COST

% DIN TOTALUL FNDAMR

meșteșuguri tradiționale

Dezvoltarea și promovarea serviciilor și activităților de turism rural și a activităților în aer liber

1,81 1.67%

Total măsura 3 (diversificarea activităților economice în mediul rural) 1,35 5%

Total general pentru scenariul „politică implementată” 1,67 15%

Cele mai importante concluzii ce rezultă din această totalizare sunt următoarele:C 9 : Înainte de a lua în calcul cheltuielile administrative suplimentare generate de adoptarea noului Regulament, raportul mediu beneficiu-cost al potențialelor proiecte finanțate de noile măsuri este de 1,67. Aceasta înseamnă că fiecare 3 milioane de lei cheltuite din bugetul de stat pentru aceste subvenții vor rezulta în beneficii în valoare de aproximativ 5 milioane de lei.Toate domeniile de acțiune din cadrul noilor măsuri sunt, în general, benefice pentru societate, având un raport beneficiu-cost mai mare ca 1.Domeniile cu cele mai mari beneficii per unitate e cost sunt cele din măsura 1 – dezvoltarea infrastructurii economice locale în mediul rural. Astfel, cele mai rentabile din punct de vedere economic sunt proiectele de construcție / reabilitare a drumurilor locale (2,44 milioane lei de beneficii economice totale pentru 1 milion de subvenții), urmate de proiectele de aprovizionare cu apă și canalizare (1,95 milioane lei de beneficii economice totale pentru 1 milion de subvenții).

CHELTUIELILE ADMINISTRATIVE

Noul Regulament prevede extinderea tipurilor de activitate pentru care se acordă subvenții, conform noilor măsuri. Totodată, documentația necesară pentru obținerea subvențiilor conform noilor măsuri este de natură mai complexă. Printre documentele obligatorii se numără:

Proiectul elaborat pentru o perioadă de cinci ani cu descrierea detaliată a investițiilor planificate, numărul beneficiarilor, impactul asupra populației satului/comunei și sursele de menținere a proiectului (pentru măsurile 1 și 2, destinate APL-urilor de nivelul I)

Planul de afaceri pentru o perioadă de 5 ani, care să demonstreze fezabilitatea proiectului investițional (pentru măsura 3, destinată întreprinderilor)

Pregătirea acestor documente necesită timp și efort din partea solicitanților – resurse care sunt pierdute în cazul în care solicitarea de subvenționare nu este aprobată. Totodată, evaluarea unor astfel de documente va crește povara administrativă asupra autorității ce gestionează acordarea subvențiilor (AIPA). Autoritatea va avea nevoie să suplinească numărul membrilor comisiei de evaluări cu angajați cu experiență în domeniul proiectării și al tipurilor de investiții ce se încadrează în noile măsuri de subvenționare.

Cheltuielile respective sunt estimate în secțiunile ce urmează.

CHELTUIELI DIN PARTEA SOLICITANȚILORAgenții economici care vor depune dosarele pentru solicitarea subvențiilor conform măsurii 3 vor trebui să întocmească un plan de afaceri. Experiența noastră în domeniul de consultanță ne sugerează că un preț mediu pe piață pentru elaborarea unui plan de afaceri pentru o micro-întreprindere este de circa 10 000 MDL. Limita de subvenționare conform măsurii 3 este de 1 milion MDL, ceea ce ne face să presupunem o valoare medie a proiectelor de 500 mii MDL. Prin urmare, cheltuielile pentru pregătirea planului de afaceri vor reprezenta cira 2% din valoarea proiectului.

TABELUL 8. TOTALIZAREA RAPORTURILOR BENEFICIU-COSTTABELUL 8. TOTALIZAREA RAPORTURILOR BENEFICIU-COST

Consultările cu reprezentații

APL-urilor (primari) au relevat că un cost mediu pentru un proiect investițional de construcție a infrastructurii este de până la 2.5% din valoarea proiectului21. Totodată, în urma discuțiilor cu reprezentanții MADRM, se presupune că unele proiecte de anvergură mai mică (în valoare de 33% din mărimea alocațiilor pentru măsurile respective) vor fi acceptate pentru subvenționare fără a fi necesar un studiu detaliat de fezabilitate. De aceea, rata alocată cheltuielilor pentru depunerea dosarului a fost coborâtă până la 1.67%.

CHELTUIELI DIN PARTEA AUTORITĂȚILOR GESTIONARE ALE FONDULUIÎn urma discuțiilor cu reprezentanții MADRM s-a estimat că autoritatea de gestiune (AIPA) va avea nevoie de următorii angajați suplimentari:

TIP DE FUNCȚIE22 INSPECTOR SUPERIOR ȘEF SECȚIE TOTAL

Număr suplimentar de angajați 3 1 4

Coeficientul de salarizare 4.23 6.04

Valoare de referință, MDL 1500 1500

Salariu lunar de bază brut, MDL 19035 9060 28095

Sporuri 20% 20%

Impozite din partea angajatorului 27.50% 27.50%

Cost total lunar de salarizare, MDL 29124 13862 42985

Cost total anual de salarizare, MDL 349483 166342 515824SINTEZĂ. BENEFICIUL NETDeoarece majoritatea estimărilor efectuate până acum au fost în valori relative (pentru fiecare X lei de finanțare), pentru aprecierea beneficiului net final al PPP-ului evaluat, este necesară o convertire a acestora în valori monetare absolute. Mărimea de legătură care ne va permite să facem această transformare este mărimea totală a fondului de subvenționare redirecționat către noile măsuri, care la rândul său, este o cotă fixă din mărimea FNDAMR, aprobată prin Legea Bugetului de Stat în fiecare an.

În tabelul de mai jos este redată evoluția mărimii FNDAMR în ultimii ani. Tendința este un pic neregulată, însă ar fi rațional să ne așteptăm la o creștere treptată a fondului în anii următori, de aceea am aplicat rata de creștere dintre 2018 și 2019 pentru efectuarea previziunilor pentru anii următori.

ANUL2016 2017 2018 2019 2020 2021

actual actual actual actual previziune previziune

mii MDL 705 440 893 910 871 210 892 584 914 482 936 918În continuare, vom pune laolaltă toate beneficiile și costurile incrementale identificate anterior pentru scenariul implementării PPP-ului prin adoptarea noului Regulament și acordarea de subvenții pentru noile măsuri în conformitate cu acesta:

2019 2020 2021

Mărimea FNDAMR 892 584 914 482 936 918

Alocări pentru noile măsuri (15%) 133 888 137 172 140 538

21 De exemplu, s-au menționat cheltuieli de 95 000 MDL pentru un proiect investițional cu valoarea investiției de 4 milioane MDL.22 Numărul și tipul angajaților a fost estimat în baza analizei comparative a volumului de lucru deja existent.

TABELUL 9. CHELTUIELI SUPLIMENTARE CU PERSONALUL PENTRU EVALUAREA DOSARELOR DE SUBVENȚIONARE

Sursa: Legea Nr. 270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar

TABELUL 10. VALOAREA FNDAMR: EVOLUȚIE RECENTĂ ȘI PREVIZIUNI PENTRU VIITOR, MII MDL

Sursa: Legile Bugetului de Stat pentru anii 2016-2019

TABELUL 11. CALCULUI BENEFICIULUI NET AL SCENARIULUI „POLITICA IMPLEMENTATĂ”, MII MDL

2019 2020 2021

Măsura 1 (infrastructura economică publică rurală)

Alocări 44 629 45 724 46 846

Raport beneficiu-cost 2.2 2.2 2.2

Beneficii proiecte 98 184 100 593 103 061

Costuri administrative solicitanți 744 762 781

Beneficiu net 52 811 54 107 55 434

Măsura 2 (sporirea condițiilor de trai ale populației din mediul rural)

Alocări 44 629 45 724 46 846

Raport beneficiu-cost 1.47 1.47 1.47

Beneficii proiecte 65 605 67 214 68 863

Costuri administrative solicitanți 744 762 781

Beneficiu net 20 232 207 28 21 237

Măsura 3 (diversificarea activităților economice în mediul rural)

Alocări 44 629 45 724 46 846

Raport beneficiu-cost 1.35 1.35 1.35

Beneficii proiecte 60 249 61 728 63 242

Costuri administrative solicitanți 893 914 937

Beneficiu net 14 728 15 089 15 459

Cheltuieli administrative AIPA 516 57423 639

Total beneficiu net 87 255 89 350 91 491

Astfel, ne putem aștepta ca aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea subvențiilor pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, cu prevederile existente supuse evaluării ex-ante, să genereze beneficii nete de 87.2 milioane MDL în anul 2019, 89.3 milioane în 2020 și 91.5 milioane în 2021.

Pentru a putea veni însă cu o recomandare finală cu privire la rentabilitatea economică a propunerii de politică publică evaluate, aceasta trebuie comparată cu scenariul neadoptării modificărilor și menținerii situației la zi.

3.7.2 SCENARIUL „STATUS QUO”Cel de-al doilea scenariu analizat în cadrul acestei analize este cel în care noul Regulament nu este adoptat. Astfel, FNDAMR în integralitate continuă să fie destinat măsurilor curente prevăzute de Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural adoptat prin Hotărîrea Guvernului nr.455 din 21 iunie 2017, cu domeniile de acțiune descrise în secțiunea 3.1.

Dacă facem o analiză a măsurilor prevăzute în regulamentul actual (HG nr.455 din 21 iunie 2017), atunci putem observă că beneficiarii acestor măsuri sunt producătorii agricoli. Din Raportul AIPA privind rezultatele subvenționării pentru anul 2018 observăm că circa 25% din fonduri au constituit achitarea

23 Pentru a estima salariile pentru anii viitori, s-a utilizat valoarea medie a creșterii salariului mediu lunar în sectorul bugetar. Conform datelor BNS. Acesta constituie 11,3%.

TABELUL 11. CALCULUI BENEFICIULUI NET AL SCENARIULUI „POLITICA IMPLEMENTATĂ”, MII MDLTABELUL 11. CALCULUI BENEFICIULUI NET AL SCENARIULUI „POLITICA IMPLEMENTATĂ”, MII MDL

Toate valorile cu excepția raporturilor beneficiu-cost sunt exprimate în mii MDL

restanțelor către fermieri pentru anul 2017 (221,4 milioane MDL), iar din cele 631,8 milioane MDL cheltuite pentru finanțarea producătorilor agricoli în anul 2018, 60% (372,7 milioane MDL) au fost alocate pentru măsura 1 – Investiții în exploatațiile agricole pentru restructurare și adaptare la standardele Uniunii Europene.

RAPORTUL BENEFICIU-COSTNatura investițiilor subvenționate este foarte diversă – producerea legumelor și a fructelor, înființarea, modernizarea și defrișarea plantațiilor multianuale, procurarea tehnicii și utilajului agricol, utilarea și renovarea tehnologică a fermelor zootehnice etc. O analiză a beneficiilor fiecărui tip de investiții în parte ar fi o însărcinare prea laborioasă, date fiind constrângerile de timp și resurse pentru desfășurarea acestei analize. De asemenea, existența datelor cu un nivel suficient de detalii nu este garantată.

Prin urmare, pentru a estima raportul-cost beneficiu al subvențiilor pentru producătorii agricoli, vom utiliza o metodă similară celei din secțiunea (Dezvoltarea de micro-întreprinderi rurale în domeniul non-agricol). Ea se bazează pe datele despre activitatea întreprinderilor, oferite de Biroul Național de Statistică24, însă de data aceasta vom analiza companiile din sectorul agricol.

VALOAREA ESTIMATĂ | Un indicator care aproximează beneficiile din înființarea întreprinderii este venitul din vânzări pe parcursul unui an fiscal de referință. Un indicator care aproximează costurile este suma diferitelor costuri operaționale: costul vânzărilor, cheltuielile de distribuire, cheltuielile administrative și alte cheltuieli din activitatea operațională. Pornim de la premisa că, într-o economie de piață competitivă, prețul unui bun reflectă disponibilitatea de plată a consumatorilor pentru acesta.

Veniturile și cheltuielile din alte activități decât cea operațională nu sunt considerate relevante, deoarece acestea nu sunt eligibile pentru finanțare conform Regulamentului evaluat. Anul de referință pentru datele respective a fost anul 2017 – ultimul an pentru care existau date despre activitatea întreprinderilor din surse administrative la momentul efectuării acestei analize.Pentru a corespunde cât mai bine cu grupul-țintă definit de Regulament, am limitat analiza la următoarele tipuri de întreprinderi:

Micro-întreprinderi și întreprinderi mici (cu un număr de angajați mai mic ca 50 și venituri totale din vânzări de până la 25 milioane lei sau active totale de până la 25 milioane lei)

În mediul rural A căror activitate face parte din secțiunea A din CAEM - agricultură, silvicultură și pescuit Care au realizat venituri din vânzări în anul 2017 (adică au desfășurat activitate economică) În proprietate privată (individuală sau colectivă, excluzând întreprinderile de stat, mixte și cu

capital străin)Astfel, pentru fiecare întreprindere am calculat raportul dintre veniturile și costurile operaționale. Iar raportul beneficiu-cost total al finanțării acestui domeniu de acțiune a fost estimat ca media aritmetică a valorilor pentru toate întreprinderile ce satisfac criteriile de mai sus25. Această valoare este de 1,28.Ea va fi aplicată pentru a estima beneficiile economice generate de fiecare leu cheltuit pentru subvenționarea producătorilor agricoli în scenariul „Status Quo”. Dat fiind faptul că raportul este mai mare decât 1, putem concluziona că acest tip de proiecte, analizat de sine stătător, este benefic pentru societate. Totuși, la finalul prezentului studiu vom efectua compararea scenariilor, pentru a identifica dacă dintre cele două scenarii, ambele benefice de sine stătător, unul este mai benefic decât celălalt.

NATURA BENEFICIILOR ȘI A COSTURILOR | Dat fiind faptul că estimările beneficiilor și ale costurilor pentru subpunctul respectiv provin din rapoartele financiare ale întreprinderilor, ele includ doar beneficiile și costurile financiare.

CHELTUIELILE ADMINISTRATIVEUrmând principiul de analiză incrementală, scenariul „Status Quo” a fost luat drept scenariu de referință, în raport cu care au fost calculate cheltuielile administrative suplimentare în cadrul scenariului „politică 24 http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/40%20Statistica%20economica/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a77425 Excluzând valorile implauzibil de mari sau negative, care sunt o imposibilitate din punct de vedere teoretic și, probabil, denotă o eroare în date.

implementată”. Respectiv, cheltuielile administrative relevante în scenariul „Status Quo” sunt egale cu zero. Personalul suplimentar nu va fi angajat de către AIPA, iar solicitanții nu vor trebui să suporte costuri suplimentare pentru elaborarea studiilor de fezabilitate și a planurilor de afaceri.

BENEFICIUL NETTot conform principului analizei incrementale, după cum am menționat anterior, sunt relevante doar cheltuielile care au o altă destinație decât în cadrul celuilalt scenariu – adică cele 15% din FNDAMR care sunt redirecționate către noile măsuri în scenariul „politică implementată”. Prin aplicarea raportului cost-beneficiu la mărimea fondurilor care își schimbă destinația, obținem beneficiul net incremental al scenariului „Status Quo”:

2019 2020 2021

Mărimea FNDAMR 892 584 914 482 936 918

Alocări destinate subvențiilor în agricultură care își schimbă destinația în comparație cu celălalt scenariu (15%) 133 888 137 172 140 538

Raportul beneficiu-cost 1.28 1.28 1.28

Beneficiile implementării proiectelor investiționale finanțate din subvenții 171 376 175 581 179 888

Beneficiul net 37 489 38 408 39 351

Astfel, scenariul „Status Quo” este capabil să genereze beneficii nete de 37.5 milioane MDL în anul 2019, 38.4 milioane în 2020 și 39.4 milioane în 2021.

3.7.3 COMPARAREA SCENARIILORAmbele scenarii – cel de redirecționare a 15% din FNDAMR către noile măsuri prin aprobarea noului regulament, pe de o parte; și cel de continuare a acordării celor 15% pentru măsurile existente de subvenționare a producătorilor agricole – generează un beneficiu net pozitiv în comparație cu situația în care acești bani nu ar fi alocați deloc. Totuși, scenariul „politică implementată” generează beneficii considerabil mai mari. O detaliere poate fi găsită în tabelul de mai jos:

ANUL2019 2020 2021

Beneficiul net total al scenariului „politică implementată” 87 255 89 350 91 491

Beneficiul net al scenariului „Status Quo” 37 489 38 408 39 351

Beneficiul net suplimentar în cazul adoptării politicii publice supuse evaluării ex-ante (scenariul „politică implementată”) 49 766 50 942 52 141

R 9: Astfel, în urma efectuării analizei cost-beneficiu, putem concluzionă că adoptarea noului Regulament va aduce beneficii economice suplimentare de circa 50 milioane MDL anual. Prin urmare, propunerea de politică publică este recomandată spre aprobare.Totodată, analiza raporturilor beneficiu-cost pe domeniile de acțiune ne-a permis să identificăm că anumite măsuri creează beneficii economice mai mari pentru fiecare leu cheltuit decât altele. Din această perspectivă, se recomandă să se acorde prioritate deosebită subvențiilor pentru măsura 1 – cofinanțarea proiectelor investiționale în infrastructura economică publică rurală – construcția/reabilitarea drumurilor locale și aprovizionarea populației rurale cu apă și canalizare. Aceste tipuri de investiții aduc un beneficiu economic mai mare decât dublul sumei investite.

TABELUL 12. CALCULUI BENEFICIULUI NET AL SCENARIULUI „STATUS QUO”, MII MDL

TABELUL 13. COMPARAREA SCENARIILOR

4. ANEXE

ANEXA 1. ANALIZA SECVENȚIALĂ A PROPUNERII DE POLITICĂ PUBLICĂ

Analiza secvențială cuprinde o analiză detaliată a propunerii de politică publică în ordinea consecutivă a implementării acesteia, identificând aspectele care ar putea contraveni anumitor reglementări existente care pot tergiversa anumite aspecte ale implementării sau pot influența atingerea obiectivelor propuse.

ETAPE/ CONSTATĂRI RECOMANDĂRI

CADRUL DE POLITICI

Propunerea de Politică Publică este coerentă cu Cadrul de Politici din domeniu și anume măsurile de intervenție prevăzute de către PPP asigură, în mare parte, atingerea indicatorilor prevăzuți în SNDAR 2014-2020 și PA pentru implementarea SDNAR 2014-2020

Eliminarea din lista acțiunilor eligibile de la Măsura 2 și 3, implementarea cărora nu facilitează direct atingerea indicatorilor de performanta stabiliți în PA SNDAR 2014-2020. Eliminarea din lista acțiunilor eligibile de la Măsura 3, care cad sub incidența altor măsuri de subvenționare, inclusiv în avans, ale FNDARM.

DOMENII DE INTERVENȚIE

Intervențiile prevăzute sunt adecvat formulate și sunt în măsură să conducă la atingerea obiectivelor PPP-ului În cazul Măsurii 1 domeniile de intervenție sunt specificate clar și ușor de înțeles pentru potențialii beneficiari. Măsura 2 include un șir larg de acțiuni de intervenție eligibile, ceea ce complică înțelegerea acestora de către potențialii beneficiari. O parte din acțiunile de intervenție prevăzute la Măsura 3, cad sub incidența altor Măsuri de Intervenție ale Regulamentului de Subvenționare în Agricultură

Eliminarea din lista acțiunilor eligibile de la Măsura 2 și 3, implementarea cărora nu facilitează direct atingerea indicatorilor de performanta stabiliți în PA SNDAR 2014-2020. Eliminarea din lista acțiunilor eligibile de la Măsura 3, care cad sub incidența altor măsuri de subvenționare, inclusiv în avans, ale FNDARM

BENEFICIARI Condițiile de eligibilitate, în linii generale, sunt clare, coerente cu Cadrul legal (în formatul disponibil la 10.04.19), și adecvate. Neconcordanță în ceea ce privește criteriul teritorial/distribuția geografică. Contribuția de 20%

Ajustarea prevederilor privind lista APL-urilor eligibile, prin eliminarea sintagmei „inclusiv orașe”. Obligativității prezentării a 3 oferte de servicii/bunuri ce urmează a fi achiziționate nu oferă o valoare adăugată a proiectului (poate doar pentru măsura 3). Existența unui deviz de cheltuieli sau a documentației tehnice ar putea oferi mai multa claritate

privind fezabilitatea investiției. Ajustarea prevederilor privind sursa cofinanțării, prin acceptarea drept cofinanțare a surselor provenite din alte surse decât bugetul local. Ajustarea prevederilor privind condițiile de cofinanțare, în cazul unui proiect ce se implementează mai mult de 12 luni, prin acceptarea debursării treptate a cofinanțării

PROCEDURA DE APLICARE

Regulamentul prevede o singură sursă de informare privind lansarea apelului și specifică o singură modalitate de depunere a dosarului. Documentația tehnică solicitată prevede :

Publicarea în Ordinului MADRM privind lansarea apelurilor în Monitorul Oficial al RM. Modificarea PPP-ului, astfel încât recepționarea cererilor de finanțare să poate fi făcută on-line, cu obligativitatea prezentării originalului documentelor într-un termen rezonabil. Dezvoltarea, în colaborare Confederația Autorităților Locale din Moldova și alte organizații relevante, a unui program de creștere a capacității APL-urilor, în vederea informării și instruirii acestora în domeniul dezvoltării și implementării unor proiecte investiționale

EVALUAREA CERERIILOR DE FINANȚARE

Capacitate administrativă în mare măsură suficientă pentru implementarea PPP-ului. Absența mecanism clar de evaluare tehnică Discriminarea APL-urilor mici Punctaj diferit în dependență de sursa de cofinanțare Punctaj diferit în dependență de durata proiectului Obligarea beneficiarului de prezentare a dovezii deținerii cofinanțării pentru debursarea primei tranșe, în cazul Autorităților Publice Locale, poate limita capacitatea financiară a APL-urilor de beneficia de prevederile PPP-ului.

Examinarea probabilității de creștere a capacității administrative a AIPA (asigurarea cu personal ce ar asigura operarea celor 3 măsuri noi) . Eliminarea art.44, pct.5 Ajustarea criteriilor de evaluare fiecărei măsură în parte. Ponderarea punctajului oferit în dependență de populație (pentru a încuraja participarea localităților mici) Ajustarea punctajului aferent cofinanțării pentru a motiva APL urile să atragă finantări din alte surse decât bugetul local. În eventualitatea includerii obligativității prezentării documentației tehnice pentru proiectele mari de infrastructură se recomandă recunoașterea costurilor aferente drept parte a cofinanțării. Eliminarea criteriului privind

finanțarea din altă sursă de grant. Includerea criteriului ce ar exclude dubla finanțare al aceluiași obiect investițional. Având în vedere natura celor 2 măsuri de intervenție ce prevăd lucrări de infrastructură, prioritizare celor de scurtă durată nu ar asigura îndeplinirea indicatorilor din SNDAR. Criteriul ar putea substituit prin alocarea optimă a timpului pentru lucrările preconizate (existența unui grafic clar al lucărilor/a specificațiilor tehnice). Includerea obligativității avizării de către MECC a proiectelor ce vizează conservarea/restaurarea patrimoniului. Un alt criteriu ar trebui să reflecte capacitatea de administrare a proiectelor (experiența anterioare, instruiri, personal existent ce ar asigura atât implementarea adecvată cât și sustenabilitatea proiectului). Introducerea criteriilor de evaluare pentru măsura 3 în vederea prioritozării proiectelor cu acuratețe în prognorarea financiară, estimarea investiției, demonstrarea capacității operaționale și administrative (capacitatea de a administra grant ul) și aplicarea tehnicilor și practicilor inovative. Inserarea criteriilor transversale ( egalitatea de gen/șanse ș.a.) Constituirea unui consiliu de experți independenți sau selectarea unui expert tehnic independent ce ar evalua fezabilitatea proiectelor investiționale sau pentru evaluare elementelor de inovativitate.

IMPLEMENTARE ȘI MONITORIZARE

Perioada de implementare a proiectului este adecvată și suficientă pentru absorbția finanțării prevăzute de PPP. Mecanismul de monitorizare este adecvat și capabil să asigure o monitorizare eficientă și obiectivă.

Ajustarea procedurii de implementare aferente măsurii 3 în concordanță cu LEGE Nr. 1103 din 30.06.2000 cu privire la protecţia concurenţei Mecanismul de monitorizare și evaluare trebuie detaliat încât să poată asigura monitorizarea indicatorilor precum și procedurile de raportare (care sunt indicatorii raportați de befeciari, cui vor fi

prezentate rapoartele și frecvența acestora). Structura debursărilor ar trebui uniformizată ( denumirea plăților). Substiturea sintagmei de reziliere prin rezoluțiune (în conformitate cu noile prevederi ale Codului Civil).

ANEXA 2. NIVELUL COERENȚEI ÎNTRE MĂSURILE DE INTERVENȚIE ALE PPP-ULUI CU PROGRAMELE ȘI PROIECTELE FINANȚATE DIN SURSE BUGETARE

MĂSURA DE INTERVENȚIE PPP

LINIA DE FINANȚARE/SUPORT SURSA DE FINANȚARE

CONDIȚII DE FINANȚARE

M1. Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale

Infrastructura drumurilor regionale și locale FNDR

Între 10 și 70 de milioane Proiect de interes Regional. Contribuție proprie: opționalAplicanți: APL-uri de Nivelul I și II, Întreprinderi Comerciale și Organizații Non-Guvernamentale

Aprovizionare cu apă și sanitație FNDR

Între 8 și 40 de milioane Proiect de interes Regional. Contribuție proprie: opționalAplicanți: APL-uri de Nivelul I și II, Întreprinderi Comerciale și Organizații Non-Guvernamentale

Construcția, reconstrucția și reutilarea obiectivelor de protecție a mediului (instalații de epurare a apei, aerului etc.);

FEN

Contribuție proprie: minim 15%, Aplicanți: De-jure: Aplicanți: APL-uri de Nivelul I și II, Întreprinderi Comerciale și Organizații Non-GuvernamentaleDe-facto: APL-uri de Nivelul I (rareori și nivelul II) și nNGO-uri

Dezvoltarea rețelei de drumuri locale

Programul „Dezvoltarea drumurilor locale”

Finanțare de la buget conform planului aprobat de GuvernBeneficiari: APL-uri de nivelul I și IIAplicanți: N/A

M2. Renovarea și dezvoltarea localității rurale Eficiența energetică a clădirilor

publice FNDR

Între 5 și 25 de milioane Proiect de interes Regional. Contribuție proprie: opționalAplicanți: APL-uri de Nivelul I și II, Întreprinderi Comerciale și Organizații Non-Guvernamentale

Eficiența energetică a clădirilor publice FEE

Valoarea maximă a proiectului nu este prevăzute. Din practica FEE, valoarea medie a unui proiect este de cca. 2.5 m MDLContribuția proprie: minim 25% (APL), 70% (agenți economici)Aplicanți: APL-uri de Nivelul I, Agenți Economici

Iluminatul Stradal FEE Valoarea maximă a proiectului nu este prevăzute. Din practica FEE, valoarea medie a unui proiect este de cca. 1.3 m MDLContribuția proprie: minim 25% (APL),

MĂSURA DE INTERVENȚIE PPP

LINIA DE FINANȚARE/SUPORT SURSA DE FINANȚARE

CONDIȚII DE FINANȚARE

Aplicanți: APL-uri de Nivelul I,

Măsurile sanitare (lichidarea gunoiștilor neautorizate, curățirea fîntînilor, izvoarelor, lacurilor etc.);

FEN

Contribuție proprie: minim 15%, Aplicanți: De-jure: Aplicanți: APL-uri de Nivelul I și II, Întreprinderi Comerciale și Organizații Non-GuvernamentaleDe-facto: APL-uri de Nivelul I (rareori și nivelul II) și nNGO-uri

M3. Diversificarea economiei rurale prin activități nonagricole

Dezvoltarea infrastructurii de afaceri FNDR

Între 5 și 20 de milioane Proiect de interes Regional. Contribuție proprie: opționalAplicanți: APL-uri de Nivelul I și II, Întreprinderi Comerciale și Organizații Non-Guvernamentale

Sporirea atractivității turistice FNDR

Între 5 și 45 de milioane Proiect de interes Regional. Contribuție proprie: opționalAplicanți: APL-uri de Nivelul I și II, Întreprinderi Comerciale și Organizații Non-Guvernamentale

Suport în lansarea afacerilorProgramul START Pentru Tineri

Contribuție proprie: 20%Valoarea maximă 180 mii MDLAplicanți: Start-up-uri.

ANEXA 3. LOGICA INTERVENȚIEI PROPUNERII DE POLITICĂ PUBLICĂ EVALUATĂPROBLEMA OBIECTIVE INTERVENȚIA ACȚIUNI INDICATOR PA SNDAR 2014-2020

1. Infrastructura fizică și de servicii precară in mediul rural

1.1 Dezvoltarea durabilă a infrastructurii aferente activităților economice prin efectuarea investițiilor în infrastructura economică publică din mediul rural

1.1.1 Cofinanțarea proiectelor investiționale în infrastructura economică publică rurală, care contribuie laîmbunătățirea viabilității activităților economice efectuate de către agenții economici careactivează în localitățile rurale.

1.1.1.1 Construcția/reabilitarea drumurilor și podurilor locale neclasificate existente (drumuricare asigură legătura exploatațiilor agricole și unităților de procesare a produselor agroalimentare cu drumurile principale, drumuri publice de acces la exploatațiile agricole, obiective turistice, clădirile operaționale);

Cel puțin 20 de proiecte anual (cel puțin 30% femei);

Valoarea totală a investiției: cel puțin 18 mil. lei anual

1.1.1.2 Gestionarea resurselor de apă, inclusiv:a) construcția/reconstrucția/ modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și a bunuriloraferente (de ex. de tratare, filtrare, etc.);b) Construcția/reconstrucția/ reabilitarea sistemelor de canalizare și a bunurilor aferente(de ex. epurarea apelor uzate deversate, etc.).

Cel puțin 10 proiecte în total;

Cel puțin 20 000 de beneficiari din zonele rurale

1.2. Dezvoltarea durabilă a satelor prin efectuarea investițiilor în serviciile comunitarepentru populația rurală în scopul creșterii atractivității zonelor rurale și creării noilor locuri de muncă;

1.2.1 Investiții destinate să faciliteze șisă sporească condițiile de trai ale populației din mediul rural.

1.2.1.1 Crearea, îmbunătățirea și extinderea serviciilor locale de bază pentru populația rurală,inclusiv agrement și cultură, precum și structura aferentă.

Cel puțin 10 proiecte pentru dezvoltarea localităților, inclusiv în furnizarea serviciilor;

cel puțin 8 proiecte, orientate spre promovarea conservării și punerii în valoare a patrimoniului natural (3) și cultural (5);

cel puțin 27 000 de beneficiari1.3. Modernizarea patrimoniului cultural și natural prin efectuarea investițiilor îndezvoltarea și îmbunătățirea patrimoniului natural (dezvoltarea unor zone cu valoarenaturală înaltă și ameliorarea parcurilor naturale) și cultural

1.3.1.1 Conservarea/restaurarea patrimoniului imobil istoric-cultural și de peisaj natural rural, inclusiv aspecte socio-economice aferente, precum și acțiuni de conștientizare a protecției mediului.

Cel puțin 8 proiecte, orientate spre promovarea conservării și punerii în valoare a patrimoniului natural (3) și cultural (5);

Cel puțin 27 000 de beneficiari

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENȚIA ACȚIUNI INDICATOR PA SNDAR 2014-2020

(păstrarea tradițiilor locale);2. Lipsa oportunităților de ocupare a forței de munca in mediul rural

2.1 Diversificarea activităților economice prin stimularea creării și dezvoltării microîntreprinderilor, activităților de turism rural, care va crea oportunități de angajare,promovare a spiritului antreprenorial și dezvoltare a structurii economice în zonele rurale.

2.1.1 Diversificarea activităților economice, în vederea sporirea posibilităților de susținere a diversificării,necesară pentru asigurarea locurilor de muncă și dezvoltării durabile a mediul rural, care vor contribui la crearea unui echilibru teritorial mai bun, în termeni economici și sociali.

2.1.1.1 Proiecte privind diversificarea economiei rurale prin creșterea numărului de micro-întreprinderi și întreprinderi mici în sectorul nonagricol, care vor contribui la dezvoltarea serviciilor și crearea de noi locuri de munca în spațiul rural:

Cel puțin 15 afaceri noi create/extinse;

Cel puțin 30 de locuri de muncă, cu ziua de muncă deplină, inclusiv femei cel puțin 30%

2.1.1.2 Proiecte privind păstrarea, dezvoltarea și diversificarea activităților de artizanat și meșteșuguri tradiționale:

Cel puțin 10 proiecte implementate în meșteșugăritCel puțin 30 de locuri de muncă, cu ziua de muncă deplină, inclusiv femei cel puțin 30%

2.1.1.3 Proiecte privind dezvoltarea și promovarea serviciilor și activităților de turism rural, precum și activităților în aer liber:

Cel puțin 5 proiecte implementate în agroturismCel puțin 30 de locuri de muncă, cu ziua de muncă deplină, inclusiv femei cel puțin 30%

ppp Alocarea în cadrul altor măsuri de intervenție

similareAlocarea estimată în cadrul PPP

Tintele stabilite în planul de acțiuni al SNDAR afernte intervenției

propuse

Indicatori estimați

Măsura 1

Valoarea investiției eligibile nu poate depăși 3 milioane de lei. (contribuție totală de cel puțin 20% din valoarea totală a proiectului) ;

durata maximă a proiectului nu poate depăși 24 de luni

Cel puțin 20 de proiecte anual (cel puțin 30% femei);

Valoarea totală a investiției: cel puțin 18 mil. lei anual

Cel puțin 10 proiecte în total;

Cel puțin 20 000 de beneficiari din zonele rurale

19-30 proiecte de infrastructură

cca 84 000 beneficiari

FEN : în 2014 valoarea medie a unui proiect de dezvoltare a rețelelor apeduct și/sau canalizare a fost de cca. 3.5 milioane MDL și a crescut constant până în anul 2018, când a atins valoarea medie de 7.3 milioane MDL

Drumuri Bune : Lungimea medie a unui drum reparat în localitățile din Moldova a fost de cca. 1 km, iar valoarea medie a investiției s-a ridicat la cca. 1.28 milioane MDL.

Măsura 2

Valoarea investiției eligibile nu poate depăși 3 milioane de lei. (contribuție totală de cel puțin 20% din valoarea totală a proiectului)

durata maximă a proiectului nu poate depăși 24 de luni

Cel puțin 10 proiecte pentru dezvoltarea localităților, inclusiv în furnizarea serviciilor;

cel puțin 8 proiecte, orientate spre promovarea conservării și punerii în valoare a patrimoniului natural (3) și cultural (5);

cel puțin 27 000 de beneficiari

19-30 proiecte de infrastructură

cca 180 00 beneficiari

FISM :valoarea medie a unui proiect (KFW) a fost de cca. 976 mii MDL.

Măsura 3

întreprinderilor micro, mici și mijlocii.

Valoarea investiției eligibile nu poate depăși 1 milion de lei, (contribuția beneficiarului cel puțin 50%

Cel puțin 15 afaceri noi create/extinse;

Cel puțin 30 de locuri de muncă, cu ziua de muncă deplină, inclusiv femei cel puțin 30%

Cel puțin 10 proiecte implementate în meșteșugărit

Cel puțin 30 de locuri de

cca 130 locuri de muncă create

Start pentru Tineri :

(grup țintă restrâns)

Valoarea proiectelor investiționale până la 180 mii MDL, 20% cofinanțare

250 de afaceri inițiate și dezvoltate de tineri întreprinzători –70% din mediul rural și 30% din mediul urban – inclusiv minimum 10% de tineri

ANEXA 4 . ANALIZA COMPARATIVĂ A MĂSURILOR DE INTERVENȚIE

din valoarea totală a investiției)

Durata proiectului nu poate depăși 24 de luni.

muncă, cu ziua de muncă deplină, inclusiv femei cel puțin 30%

Cel puțin 5 proiecte implementate în agroturism

Cel puțin 30 de locuri de muncă, cu ziua de muncă deplină, inclusiv femei cel puțin 30%

defavorizați.

ANEXA 5. GHID INTERVIU1. Ați fost implicat anterior în elaborarea PPP ? (Răspuns închis DA/NU), în cazul unui

răspuns afirmativ : 1.a Care au fost recomandările Dvs?2. În opinia Dvs care sunt problemele stringente din mediul rural care afectează

calitatea vieții și dezvoltarea economică? (Răspuns deschis ) ____________________________________________________________2.a Care considerați că sunt factorii care au influențat apariția acestor probleme ? ( indicați în ordinea priorității)

1._____________________________________2._____________________________________3._____________________________________

3. Considerați că măsurile propuse de actuala PPP corespund problemelor existente ce influențează dezvoltarea zonelor rurale? (Răspuns închis DA/NU), în cazul unui răspuns negativ :

3.aCare ar fi problemele prioritare care ar trebui adresate?

4. Considerață că măsurile propuse implică cele mai eficiente forme pentru adresarea acestor probleme? (Răspuns închis DA/NU), în cazul unui răspuns negativ:4.a Ce alte tipuri de intervenții ar putea fi mai eficiente?

5. Vă sunt cunoscute măsurile de suport existente ce adresează dezvoltarea rurală ? (Răspuns închis DA/NU) 5.a Cunoașteți alte măsuri de suport din partea statului sau al unor proiecte de asistență tehnică ce implică intervenții similare ? (Răspuns închis DA/NU), în cazul unui răspuns afirmativ: 5.b Specificați _______________________

6. Considerați oportună susținerea activităților economice non-agricole din mediul rural ? (Răspuns închis DA/NU), în cazul unui răspuns negativ: 6.a Ce alte tipuri de intervenții ar fi mai potrivite?

7. Considerați oportună includerea unor măsuri de subvenționare pentru dezvoltarea infrastructurii fizice și sociale din mediul rural destinate APL? (Răspuns închis DA/NU), în cazul unui răspuns negativ:

7.a Din ce motiv ?8. Considerață că există careva impedimente ce pot afecta implementarea

măsurilor respective? (Răspuns închis DA/NU), în cazul unui răspuns afirmativ :8.a Ați putea desfășura?

9. Considerați că în prezent există resursele necesare ( administrative, umane dar și monetare ) din partea beneficiarilor potențiali ( APL și agenți economici din mediul rural ) pentru a asigura buna implementare a unor astfel de proiecte? (Răspuns închis DA/NU) în caz de răspuns negativ: 9.a Ce resurse lipsesc și cum ar putea fi acestea suplinite ?

10. Considerați că există unele impedimente de altă natură ( ex: administrativă) care poate impiedica implementarea măsurilor respective ? (Răspuns închis DA/NU) , în cazul unui răspuns afirmativ: 10.a Ați putea desfășura?

11. Credeți că specificațiile și cerințele de eligibilitate sunt adecvate, echilibrate și echitabile ( accesibile pentru beneficiari) ? (Răspuns închis DA/NU), în cazul unui răspuns negativ:11.a Care dintre cerințe considerați ca ar trebui ajustate /eliminate?

12. Considerați că există premisele necesare pentru a asigura continuitatea măsurilor respective din momentul epuizării finanțării/subvenționării? (capacitate/resurse pentru a întreține infrastructura fizică și socială sau a asigura continuitatea activității economice în mediul rural)(Răspuns închis DA/NU), în cazul unui răspuns negativ:12.a Din ce motiv?

13. În ce măsură credeți că măsurile din PPP au un impact direct asupea Îmbunătățirea nivelului de muncă și de trai în mediul rural ?

Impact Impact Impact Impact Impact

Major Semnificativ Neutru Scăzut Nesemnificativ☐ ☐ ☐ ☐ ☐

ANEXA 6 . CHESTIONAR ONLINE

4.1.

ANEXA 7. REZULTATELE CHESTIONARULUI

ANEXA 8. MATRICEA STAKEHOLDERILOR

STAKEHOLDER IMPACTUL PPP-ULUI ASUPRA DOMENIULUI DE INTERVENȚIE

INFLUENȚĂ ASUPRA IMPLEMENTĂRII PPP

IMPORTANȚA PENTRU STAKEHOLDER CONSULTAREA ÎN CADRUL EVALUĂRII EX-ANTE

MADRM Mediu Înalt Atingerea obiectivelor stabilite în documentele strategice aferente , în special SNDAR 2014-2020 și SM 2014-2023

Interviuri cu reprezentanți ai direcților relevante (2)

MEI Scăzut Scăzut Atingerea obiectivelor stabilite în documentele aferente, în special SDS IMM 2012-2020 și STL 2012-2023

Interviu cu reprezentant al direcției relevante (2)

MECC Scăzut Scăzut Atingerea obiectivelor stabilite în documentele aferente. Lansarea unei măsuri destinate conservării patrimoniului și a monumentelor istorice.

Interviu cu reprezentant al direcției relevante (1)

ODIMM Mediu Mediu Impactul asupra aceluiași grup țintă, sinergia alocării finanțării bugetare.

Interviu cu reprezentantul instituției (1)

AIPA Înalt Înalt Implementarea eficientă a măsurilor. Alocarea resurselor administrative și umane relente implementării

Interviu cu reprezentantul instituției (1)

CALM Mediu Înalt Diseminarea măsurilor de intervenție, suport în implementarea măsurilor de intervențăe

Interviu cu reprezentantul entității (1)

FISM Scăzut Scăzut Potențială sinergie a intervențiilor. Impact asupra aceluiași grup țintă

Interviu cu reprezentantul instituției (1)

APL Nivel I Înalt Înalt Lansarea a două măsuri de intervenție de interes APL urilor. Ajustarea cadrului strategic și de reglementare corespunzător ce ar asigura implementarea .

Chestionar distribuit online prin intermediul platformei CALM

(40+ respondenți )Agenți Economici/Asociații din domeniul turism din Mediul Rural

Înalt Scăzut Obținerea unei noi surse de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor în domeniul

Interviu cu reprezentantul entității (1)

ANEXA 9. STUDIU DE CAZ

Introducere

Pentru a obține o înțelegere mai clară dacă măsurile de intervenție propuse sunt cele mai potrivite pentru a soluționa problemele identificate, vom analiza, în cele ce urmează, unul dintre proiectele asemănătoare implementate de către Fondul de Investiții Străine din Moldova (FISM) în perioada 2017-2018. Analiza unui proiect similar ne va permite să înțelegem dacă în urma unor investiții similare, intervențiile vor reuși să contribuie la soluționarea problemelor identificate, să îmbunătățească nivelul de trai și să aducă un impact pozitiv în mediul rural.

Descriere Proiectului

Proiectul propus spre analiză este “Sporirea accesului și a gradului de participare a copiilor la educație timpurie în Republica Moldova” susținut financiar de Ministerul Afacerilor Externe al României și implementat în perioada anilor 2017-2018. Scopul proiectului a fost de a reduce discrepanțele dintre rata înrolării a copiilor de vârstă timpurie în grădinițele din mediul urban și cea din mediul rural prin sporirea accesului copiilor de vârstă timpurie din localitățile rurale la educație, prin construcția/renovarea sau dotarea instituțiilor preșcolare din localitățile respective.

Bugetul total al proiectului a constituit 3 milioane euro, destinați pentru renovarea a 39 de instituții preșcolare (conform estimărilor inițiale). Bugetul total a fost investit în lucrări de renovare a 84 de instituții preșcolare. Investițiile efectuate în construcția și renovarea instituțiilor preșcolare se situează între minimul de 35 mii lei și maximul de 4 m. MDL. Investiția medie per localitate fiind de 700 mii lei.

Tipul de investiții al proiectului implementat de FISM corespunde cu mărimea intervențiilor financiare și cu tipul de investiții susținute prin măsura nr.2 “Renovarea și dezvoltarea localităților rurale” din Regulamentului cu privire la acordarea subvențiilor pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

În cele ce urmează, va fi analizată eficacitatea investiției proiectului implementat de FISM din mai multe perspective: nivelul de interes din partea potențialilor beneficiari, cadrul procedurii de aplicare, procedura de selecție și evaluare, capacitatea administrativă și financiară a autorităților publice locale, dar și impactul intervențiilor financiare.

Analiza Proiectului

NIVELUL DE INTERES DIN PARTE APLICANȚILOR (APL-URI, PRIMĂRII, INSTITUȚII PREȘCOLARE, COMUNITĂȚI LOCALE) | Analizele indicatorilor și evaluărilor efectuate post-implementare, au demonstrat că acest apel de investiții a fost atractiv pentru autoritățile publice locale și comunitățile vizate. Dintre propunerile de proiecte înaintate spre aplicare, au fost selectate 84 de comunități pentru a fi susținute în construcția, renovarea sau dotarea instituțiilor preșcolare, deși, conform estimărilor inițiale bugetul total era destinat pentru renovarea a 39 de instituții preșcolare.

Mai mult, în procesul de implementare a acestui proiect, s-au mobilizat activ grupurile comunitare locale, atât în procesul de identificare a necesităților, dar și în procesul de monitorizare a lucrărilor și definitivarea acestora. Mai mult, 50% din comunități au colectat fonduri individuale (separat de bugetele locale) și private aferente subproiectelor. Aproximativ 70% din comunități s-au implicat activ în procesul de efectuare și definitivare a lucrărilor, și amenajarea terenurilor de joacă etc. Rata înaltă de implicare a comunităților pe componenta financiară, dar și interesul puternic manifestat în ceea ce privește implementarea cu succes a

PROIECTUL - SPORIREA ACCESULUI ȘI A GRADULUI DE PARTICIPARE A COPIILOR LA EDUCAȚIE TIMPURIE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

proiectelor, demonstrează stringența acestor probleme în mediu rural și necesitatea acută pentru efectuarea investițiilor în infrastructura educațională locală.

CADRUL PROCEDURII DE APLICARE | Unul dintre elementele definitorii ce au contribuit la implementarea cu succes a proiectului a fost stabilirea unui cadru de proceduri clar și relevant pentru desfășurarea procedurile de aplicare la proiectul implementat de FISM. Mai mult, toate instituțiile ce au intenționat să aplice pentru a beneficia de susținere financiară, au realizat o serie de activități obligatorii în perioada de pre-depunere a aplicărilor. Activitățile de pre-depunere dosar aplicare au inclus:

Selectarea problemelor prioritare prin organizarea de focus-grupuri cu consilieri din primărie, agenți economici, lideri comunitari, personalul didactic și tehnic al grădinițelor și părinții copiilor. Implicarea mai multor părți interesate a asigurat o sinergie și coeziune la nivel de comunitate și la nivel de problemă selectată pentru soluționare;

Organizarea de ședințe ale Consiliului Local pentru a aproba propunerea de proiect și pentru identificarea surselor pentru asigurarea contribuției proprii;

Creare unei agenții de implementare a proiectului cu scopul de a asigura transparența procesului de implementare. În componența acesteia fiind incluși: șefa instituției preșcolare, cadre didactice, părinți, consilieri APL și lideri ai comunității respective.

PROCEDURA DE SELECȚIE ȘI EVALUARE | Instituțiile preșcolare eligibile pentru finanțare au fost stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 436 din 10.06.2014 privind implementarea Programului de asistență tehnică și financiară acordată de Guvernul României pentru instituțiile preșcolare din Republica Moldova. Pe lângă lista de instituții desemnate a fi eligibile pentru finanțare, în procesul de selecție s-au luat în considerare și criterii precum: instituția preșcolară să întrunească cel puțin o grupă de copii, în localitatea să nu funcționează nicio altă instituție preșcolară, subproiectul să fie realizabil din punct de vedere instituțional și tehnic, impactul să fie unul imediat.

Pentru a asigura rezolvarea celei mai prioritare probleme ale instituțiilor preșcolare din comunitățile eligibile pentru finanțare, toate proiectele depuse spre finanțare au fost verificate de către un inspector desemnat de către FISM. Inspectorul având rolul de a identifica dacă subproiectele depuse rezolvă cele mai prioritare probleme la nivel de instituții preșcolare și se pretează pe obiectivele și scopul proiectului.

Procedurile de evaluare tehnică a subproiectelor s-au efectuat strict în conformitate cu Legea nr.163 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție (cu modificările ulterioare) și Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 privind calitatea în construcții (cu modificările ulterioare). În evaluarea propunerilor de finanțare s-a ținut cont și de sursele financiare disponibile pe comunitate, dar și de componenta instituțională, ecologică, legală, durabilitate și impact (imediat după finisarea lucrărilor de reabilitare obiectul trebuie sa fie exploatat conform destinației). Mai mult, un criteriu obligatoriu pentru finanțarea subproiectelor a fost prezentarea unui proiect tehnic pentru construcția sau renovarea instituțiilor preșcolare.

CAPACITATEA FINANCIARĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ| Pentru a fi eligibile în calitate de potențiali beneficiari la proiectul implementat de FISM, comunitățile au identificat surse de finanțare pentru a acoperi contribuția proprie a subproiectelor. Mărimea acestora nu trebuia să constituie mai puțin de 15% din costul total al subproiectului. În sursele eligibile de contribuție proprie s-au inclus:

Bugetul raional;

Bugetul local;

Sponsorizări din partea agenților economici, altor lideri comunitari;

Bani cash colectați de la populație.

Sumele contribuției comunităților au fost transferate pe sub contul comunității la FISM. Primele plăți pentru volumele de lucrări executate la obiect au fost transferate companiei de construcții din contul contribuției comunității. Aceasta clauza obligatorie are rolul de a micșora riscul de nefinalizare a proiectelor și a lucrărilor specificate în cererea de finanțare. Experiențele anterioare ale FISM-ului au evidențiat riscul de neachitare a contribuției proprii pentru executarea și implementarea cu succes a tuturor lucrărilor specificate în cererile de

finanțare a subproiectelor. Clauza de vărsare a capitalului la începutul proiectului a contribuit considerabil la micșorarea acestui risc.

Autoritățile publice locale, mai ales cele de dimensiuni mici, au întâmpinat dificultăți în asigurarea resurselor umane suficiente pentru implementarea subproiectelor. Cu toate acestea, pentru a asigura buna desfășurare a implementării acestora, comunitățile beneficiare au fost consultate și asistate de către reprezentanții FISM și au fost sprijinite de către consiliile raionale. Mai mult, pe aceasta componentă au intervenit și agențiile de implementare a proiectului, care prin implicarea activă pe parcursul desfășurării lucrărilor, au asigurat administrarea transparentă și corectă a subproiectelor.

IMPACTUL INTERVENȚIILOR FINANCIARE | Pentru o înțelegere extensivă în ceea ce privește impactul cantitativ și calitativ al intervențiilor financiare realizate prin intermediul proiectului, vom compară indicatorii de performanță planificați cu indicatorii de performanță realizați.

NR

INDICATORI DE REZULTAT ȚINTA PLANIFICATĂ ȚINTA REALIZATĂ

1. Nr. de instituții preșcolare renovate/construite 35 84

2. Nr. de comunități mobilizate în implementarea participativă a sub proiectelor‐

35 84

3. Nr. de copii de vârstă timpurie care beneficiaz de ă̆condiții îmbunătățite în instituțiile preșcolare

3000 6818

4. Nr. de instituții preșcolare dotate cu bunuri 35 49

5. Nr. cadre didactice care beneficiază de condiții de muncă îmbunătățite

600 760

6. Nr. de comunități dezavantajate care au beneficiat de acces la servicii de educație timpurie

- 84

7. Nr. de locuri de muncă permanente create, în rezultatul deschiderii instituției preșcolare sau grupelor noi

- 72

8. Nr. locuri de muncă temporar create, din companiile de construcții implicate în implementarea lucrărilor civile

600 1050

Analiza indicatorilor de rezultat cantitativi, dar și evaluarea calitativă efectuată de către FISM la finalul implementării proiectului constată că proiectul a atins cu succes scopul stabilit inițial, ba mai mult, pe alocuri indicatorii de rezultat cantitativi realizați au fost depășiți comparativ cu țintele planificate. Diligența și abordarea cost eficiență a echipei FISM a condus la depășirea semnificativă a țintelor stabilite inițial (35 ide‐ instituții preșcolare), fiind modernizate și dotate 84 de instituții preșcolare.

Evaluarea calitativă a sub-proiectelor a fost realizată la finalul implementării proiectului prin intermediul vizitelor efectuate în teren și prin intervievarea beneficiarilor în 11 comunități în care au fost implementate sub-proiectelor. Interviurile au fost efectuate cu primari de localități, părinți, directori de grădinițe, cadre didactice din instituțiile preșcolare și alți membri ai comunităților locale. Toți actorii intervievați în cadrul cercetării calitative în teren au apreciat intervenția efectuată prin intermediul proiectului implementat de FISM și au evidențiat necesitatea susținerii infrastructurilor educaționale preșcolare calitative.

TABELUL 14. INDICATORII DE PERFORMANȚĂ AI PROIECTULUI

ANEXA 10. TIPURILE DE SCHIȚE-MODEL DE REABILITARE A DRUMURILOR ÎN CADRUL PROGRAMULUI „DRUMURI BUNE”

NUME DESCRIERE COST NORD COST CENTRU COST SUD

TIP I Acoperirea carosabilului cu o lățime de 6 metri cu un strat de Piatră spartă M400 cu înălțime de 15 cm.

324 000 MDL 430 000 MDL 544 000 MDL

TIP II Acoperirea carosabilului cu 3 straturi din care: i) Piatră Spartă M 400 – 12 cm, ii) beton asfaltic cu granulație mare poros - 5 cm, și iii) beton asfaltic cu granulație fină dens – 4 cm.

1 800 000 MDL

1 930 000 MDL

2 100 000 MDL

TIP III Proceduri de reabilitare: i) Plombarea gropilor (cu asumpția că suprafața acestora nu depășește 5% din suprafața drumului), ii) Strat de egalizare pentru 10% din suprafața drumului – 4 cm și iii) Acoperire cu beton asfaltic cu granulație fină – 4 cm.

947 000 MDL 843 000 MDL 942 000 MDL

TIP IV Proceduri de reabilitare: i) Piatră spartă M400 - 18 cm, ii) Beton asfaltic cu granulație mare – 5 cm, și iii) Beton asfaltic cu granulație fină – 4 cm.

2 000 000 MDL

2 100 000 MDL

2 300 000 MDL