ARGUMENT

Alimentatia este necesara pentru mentinerea integritatii anatomice si functionale a organismului,pentru refacerea celulelor,crestere si reproductie,pentru obtinerea energiei necesare diferitelor activitati. Pentru cunoasterea omului ca sistem complex este necesar sa se studieze fiecare subsistem component cat mai amanuntit la nivel: molecular,celular,de organ si aparat.Disciplinele biomedicale fundamentale au ca obiect acest studiu.Antatomia macroscopica si microscopica ofera informatii asupra formei si conexiunii componentilor structurali,precum si a dezvoltarii lor,biochimia si biofizica asupra sistemelor la nivel subcelular,iar fiziologia asupra sistemelor celulare si multicelulare,alcatuind organele si asupra modului lor de functionare si integrare in organismul omului sanatos.

2

LipideleLipidele contin grupa gliceridelor,substante ternare,grasimile neutre cele mai simple: esteri ai glicerinei cu acizi grasi.Cerurile reprezinta la felipide simple,ternare,in care glicerolul este inlocuit cu alti alcooli. Clasificare lipidelor 1.Dupa criteriul biochimic: -lipide simple -lipide complexe 2.Dupa criteriul biologic: -lipide de rezerva (care se acumuleaza la om in tesutul adipos,iar la plante in diferite organe,mai ales in seminte sau fructe) -lipide de constitutie (care intra in structura celulelor) -lipide circulante (care circula prin sange sau prin limfa) 3.Dupa criteriul alimentar: -grasimi de origine animala (aceste lipide contin preponderent acizi grasi saturati,cu exceptia pestilor) -grasimi de origine vegetala (lipidele vegetale,care predomina in semintele oleaginoase,au un continut ridicat de acizi grasi nesaturati) Lipidele simple sunt: -gliceride (tripalmitina,tristearina) -ceride (ceara de albine) -steride (esteri ai colesterolului cu acizi grasi) Lipidele complexe sunt: -fosfatide -glicolipide (contin galactoza,sfingozina + acizi grasi)3

-lipoproteine Fosfatidele se impart in: -glicerofosfatide (contin glicerol) si sunt reprezentate fosfatidilcolina (cefalina) si fosfatidiletanolamina (lecitina) -sfingolipide (contin sfingozina) Glicolipidele se impart in: -frenozina (creier si teaca de mielina a nervilor) -keratina (fanere cutanate) Lipoproteinele se impart in: -fosfatide + proteine de

TriglicerideMajoritatea lipidelor de rezerva,atat la om cat si la animale si plante,sunt formate din trigliceride,care sunt lipide simple si neutre (nu prezinta activitate ionica).Diferenta dintre trigliceridele lumii animale si cele ale regnului vegetal consta in tipul acizilor grasi care intra in constitutia acestora. La om,trigliceridele se acumuleaza in tesutul adipos.Desi digestia si absorbtia lipidelor presupune scindarea lipidelor alimentare in componentele lor (acizi grasi si glicerina),totusi,trigliceridele din hrana pot traversa lumenul intestinal,patrunzand in sange,direct sau indirect prin limfa.Acest fenomen are loc dupa mese bogate in grasimi dar si in unele dereglaje legate de absorbtia intestinala.

4

LipoproteineIn plasma,in conditii normale,majoritatea lipidelor si fractiunilor lipidice,cu exceptia unor acizi grasi care circula liber,intra in structuri complexe,fiind legate de proteine.Lipoproteinele deci,sunt substante din categoria lipidelor complexe,alcatuite din una sau mai multe grasimi,in asociatie chimica cu una sau mai multe proteine. In cazul lipoproteinelor circulante,componenta proteica in special prin densitatea sa,determina mobilitatea intregii substante, indeplinind rolul de transportator sau de caraus.Prin faptul ca transporta colesterolul spre ficat scotandu-l din sange, lipoproteinele de inalta densitate (HDL) de care se leaga formeaza colesterolul bun.Lipoproteinele de densitate joasa (LDL),pentru ca adera usor la peretii vaselor de sange,constituie colesterolul rau.

FosfolipideGrasimile complexe care contin fosfor sunt numite fosfolipide. Aceste substante sunt lipide de constitutie,intrand in toate structurile celulare,de obicei legate de proteine,cu care formeaza fosfolipoproteinele. Lecitina este cel mai abundent fosfolipidic.Se poate sintetiza la nivelul ficatului in cantitate suficienta nevoilor organismului.Are proprietatea de a pune in suspensie grasimile din sange evitand depunerea lor pe artere.Cel mai bogat aliment in lecitina este galbenusul de ou,urmat de boabele de soia.

Clasificarea nutritionala a lipidelor5

Una din cele mai utilizate clasificari tine cont de compozitia alimentelor in lipide privita prin prisma raportului AGPN/AGS. 1.Lipide cu valoare biologica mare: -contin 50% - 80% AGPN -raportul AGPN/AGS = 5 - 6 -necesar zilnic 15gr 20gr -surse: ulei,floarea soarelui,soia,dovleac 2.Lipide cu valoare biologica medie: -contin 20% - 22% AGPN -raportul AGPN/AGS = 0,4 0,8 -necesar zilnic 40gr 50gr -surse: ulei masline,untura de pasare,untura de porc 3.Lipide cu valoare biologica redusa: -contin 5% - 6% AGPN -raportul AGPN/AGS = 0,03 0,05 -nu satisfac nevoile zilnice -surse: unt,grasime de vita,unt cacao,seu de oaie

Surse alimentare de lipideSursele sunt vizibile usor de identificat si invizibile (ascunse) prezente in alimente de origine animala. Grasimile aduc proportii diferite de lipide: -smantana 20% - 30% -unt 80% -untura de porc 99,6% -uleiurile 99,9% -margarina 82% -laptele integral 3,6% -branzeturile 15% - 30% -carnea si preparatele din carne 5% - 35% -cereale si leguminoase uscate 1gr % - 2gr %6

-soia 20gr % -oua 12gr lipide 100gr de oua (6gr/ou) -zaharoasele,unele sortimente:ciocolata,halvaua,prajiturile,torturile Continutul mediu in lipide (grasimi) al unor alimente: Alimentul Grasime topita (unsoare,seu) Uleiuri vegetale Unt Margarina Slanina Alune de padure Nuci Cocos uscat Migdale Floarea soarelui Arahide Susan Seminte dovleac Masline Salamuri Carne grasa de porc Carne de porc Branza de burduf Galbenus de ou Pate de ficat Lapte praf Cascaval,branza topita Soia Carne de miel Ou intreg Pesti Continutul in lipide la parte comestibila % 100 100 - 99 82 85 - 80 70 64 61 55 54 50 48 47 47 37 - 30 36 - 25 35 31 - 24 27 26 25 24 22 - 15 22 - 16 20 12 17 - 27

Carne de vita Carne gaina Leguminoase Fructe zemoase (mere,mure) Legume si zarzavaturi

16 - 3,5 10 - 5 2 - 1,5 0,7 - 0,1 0,4 - 0

Necesarul de lipideIntr-o alimentatie normala,ratia de lipide nu trebuie sa depaseasca 35% - 30% din energia toatala sau 1gr 2gr /kilocorp si zi din care 1/3 saturate,1/3 monosaturate,1/3polinesaturate.Ele sunt reprezentate atat de lipide vizibile (ulei,unt,margarina) cat si de cele invisibile (din carne si preparate din carne,lactate,oua,nuci, alune,snacks-uri,etc).Necesarul de lipide depinde insa de varsta, activitate profesionala,sex,particularitati nationale,climaterice. Pentru tineri si adulti cu varsta medie raportul recomandat este P:L=1:1 Pentru adultii in varsta raportul recomandat este P:L=1:0,7 chiar 1:0,5

Ratia zilnicaRecomandarile din tara noastra OMS sunt: -20% - 35% din valoarea calorica a dietei (20% la sedentari, persoane in varsta,femei in perioada maternitatii,obezi, dislipidemici,cei cu boli hepatice,pancreatice,ale cailor biliare, enterite si sindrom de mari absorbtie) -35% (la copii,adolescenti,adulti cu mare cheltuiala de energie) -0,7gr 1gr/kgcorp/24h la sedentari -1,5gr 2gr/kgcorp/24h la persoane cu cheltuiala mare de energie -2gr/kgcorp/24h la copii si adolescenti

8

Rolul biologic al lipidelorLipidele se gasesc in organism sub 3 forme: -de rezerva -de constitutie (avand rol plastic) -de circulatie Lipidele de constitutie se gasesc sub forma combinatiilor lipoproteice in citoplasma si in nucleul celular.Ele sunt repartizate in mod organizat in membrane,avand rol in permeabilitate.La suprafata membranei celulare lipidele se gasesc sub forma de trigliceride sau glicerofosfatide. Lipidele de constitutie sunt specifice pentru fiecare specie in parte. Lipidele de circulatie.Absorbtia digestiva si circulatia lipidelor de la intestin spre totalitate tesuturilor se face pe cale limfatica.Prin canalul toracic,limfa continand grasimi,ajunge in circulatia sanguina. Cantitatea lipidelor din sange (lipemia) este constanta de 600mg% 800mg% (6gr 8gr ) Cresterea lipemiei peste valoare de 800mg% este cunoscuta sub numele de hiperlipemie.Se intalneste in conditii fiziologice in cursul digestiei si absorbtiei grasimilor si in inanitie. Lipidele de rezerva se gasesc depozitate sub forma de gliceride in tesutul celular subcutanat,in jurul organelor,unde au rol de sustinere si de fixare a acestora,pe membrana peritoneala si pe sortul epiploic,in jurul articulatilor.Depozitele sunt mai bogate la femeie decat la barbat. Lipidele sunt forma principala de depozitare a energiei chimice in organism.Depozitarea este avantajoasa pentru organism,fiindca 1gr de grasimi prin ardere in calorimetru elibereaza 9,3kcal,pe cand aceiasi cantitate de glucide elibereaza numai 4,1kcal. Datorita greutatii sale specifice reduse grasimea de rezerva in cantitati moderate nu reprezinta o incarcare mecanica pentru organism;dimpotriva ea are un rol activ in procesele de termoreglare,impiedicand datorita conductibilitatii calorice reduse9

pierderea de caldura.Grasimea de rezerva se mobilizeaza in cursul inanitiei.

Efectele consumului neadecvatRiscurile pentru sanatate sunt in legatura cu patologia legata de metabolismul lipidelor cu bolile cardiovasculare si cancerogeneza. Un consum prea mare de lipide,care sunt constituenti cu aportul energetic cel mai mare,conduce la un surplus caloric,ce are drept conseciinta cresterea greutatii corporale obezitate. Pentru a prevenii imbolnavirile se recomanda a tine cont de 5 principii: -eliminarea grasimilor in asezonare si gatit -reducerea consumului de carne rosie -inlocuirea alimentelor cu multe grasimi cu versiuni ale acestora cu lipide scazute -indepartarea grasimilor din alimentele grase (pielea de la carnea de pasare) -inlocuirea alimentelor bogate in lipide saturate cu alternative alimentare mai sarace (carne rosie cu pesti) O alimentatie bogata in colesterol dar saraca in AGPN conduce la hipercolesterolemie si implicit la ateroscleroza.Lipsa fosfatidelor alaturi de colesterol favorizeaza depunerea colesterolului pe arte si precipitarea lui in colecist,sub forma de calcul. Acizii grasi saturati (grasimile saturate) grabesc coagularea sangelui (favorizeaza formarea trombilor) Regimul alimentar sarac in grasimi,dar suficient caloric,nu aduce prejudicii daca este de scurta durata.Prelungirea lui poate avea efecte nefavorabile mai ales daca cheltuiala de energie a organismului este mare. Absenta sau insuficienta indelungata a grasimilor din dieta priveaza organismul de acizi grasi esentiali si de vitaminele liposolubile.

10

O alimentatie fara lipide sau cu aport insuficient scade dramatic imunitatea si induce incetinirea cresterii,chiar moartea iar o dieta lipsita de lipide reduce colesterolemia,dar favorizeaza acumularea colesterolului in ficat.

11

CONCLUZIIToate elementele chimice care intra in compozitia materiei vii au o serie de proprietati comune,ele se gasesc raspandite la suprafata pamantului,mai ales dizolvate in apa,ceea ce faciliteaza includerea lor in structurile vii. Dezvoltarea vietuitoarelor pe Pamant este insemnata,stratul viu de la suprafata uscatului,din apa marilor si aerul atomsferic,alcatuit din plante si animale constituie unul din invelisurile Terrei: biosfera.Desi relativ slab reprezentat,comparativ cu alte straturi, totusi vietuitoarele ca centre de energie si transformatoare de substante si in primul rand omul,care dirijeaza culturile de plante si animale,exercita prin intermediul biosferei transformari profunde ale litosferei,hidrosferei si atmosferei.

12

BIBLIOGRAFIE

1.Tratat elementar de chimie organica Nemitescu C.D. Ed.Tehnica,Bucuresti,1958 2.Fiziologia digestie Simona Gusti,Mariana Iancau,Reprografia Universitatii din Craiova,2010 3.Fiziologie I. Baciu, Ed.Didactica si Pedagocica,Bucuresti,1977 4.Medicina pentru familie Ed.Medicala,Bucuresti

13

Anexa 1

Structura colesterol Anexa 2

Trigliceride si Fosfolipide Anexa 314

15