Virginia OLARU Mida I i na-Violeta Oinn[ t ftA

Limba O

sr,,\

literatura romanaEVALUAREA NATIONALA

Clasa a Vlll-a

33 de variante de subiecte,dupi modelu! elaborat de MEN

CAIET DE LUCRU

NICULESCU

Cuprins

Argument.... 5

Evaluarea Na{ionali pentru absolvenfii clasei a VIII-a - 2017.

Programa pentru disciplina limba qi literatura romflnl. . . . . . 7

Subiecte date la Evaluarea Nafionalfl, sesiunea 2017 . 13

Nofiuni teoretice 27

Teste - 33 de variante 37

NOTIUNI TEORETICE

FIGURI DE STIL

l. Antiteza este figura de stil care const[ in aldturarea, in acelaqi context,a doui cuvinte, idei, imagini sau noliuni aflate in opozifie:

,,Ea Ltn tnger ce se roag[ -El un demon ce viseazd.,,

(Mihai Eminescu, inger si demon)

2. comparafia este figura de stil care exprimd un raport de asemdnareintre doud obiecte. Aceastd figurd de stil are doi termeni: termenul care se

"'ompard qi termenul cu care se compar[:

,,Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi defluturi albi.,,

(Vasile Alecsandri, Iarna)

3. Enumera(ia constd in inqiruirea unor idei, fapte. Relafia care se sta-bileqte intre termenii enumerdrii este una de coordonare:

,,Nu era azi, nici mdine, nici ieri, nici totdeauna."

(Mihai Eminescu, Rugdciunea unui dac)

4. Epitetul exprimd o insuqire original[ a unui obiect. Epitetul poate fiun adjectiv, un adverb, un substantiv, un verb.

Dupi ceea ce exprim6, epitetele pot fl:

- cromatice'. ,,codri de aramd" (Mihai Eminescu, cdlin-fite dinpoveste);

- cu rol personificator: ,,Precum agteapt[ zimbrul de lupi incongiurat/Sa-i zvdrle cu-a lui coarne pe cdmpul spdimdntat " (vasile Alecsandri, Dan,capitan de plai).

5. Hiperbola este o exagerare a dimensiunii unui obiect, unei persoane,

.:nui fenomen:

,,Pe pdmdnt lor li se pare cd se ndruie tot cerul...".

(Mihai Eminescu, Scrisoarea III)

6. Inversiunea constd in risfurnarea cuvintelor pentru a pune in evidenfd

un anumit termen:

Deq teptul copil a promovat examenul.

7. personificarea este figura prin care se atribuie obiectelor, lucrurilor

anumite insuqiri specific umane: vdntul aleargd.

8. Repetifia constS in repetarea unui cuvdnt sau unei expresfi, cu scopul

de a evidenlia anumite trasSturi ale obiectelor sau ale acfiunilor:

,,Cum ag vrea sd nu mai vii, sd nu mai vii".(Nicolae Labig, Mo artea cdprio arei)

9. Metafora este figura de stil cu ajutorul cdreia se face trecerea de

la sensul obiqnuit al unui cuvdnt la alt sens, utilizdndu-se o comparafie

subinfeleasS:

,,Pdreacd printre nouri s-a fost deschis o poartS,

Prin care trece albd regina noplii moartd-"

(Mihai Eminescu, Melancolie)

ELEMENTE DE VERSIFICATIE (PROZODIE)

Yersul este un rdnd dintr-o poezie, un grup de cuvinte cadenlate dupd

anumite reguli, formdnd impreund o unitate metric6: ,,Neguri albe, str[lucite"

(Mihai Eminescu, Crdiasa din poveqti).

Strofa repr ezintdun grup de doud sau mai multe versuri unite prin inleles'

Tipuri de stroffl: monovers/monostih, distih, tefiind/tefiet, catren, cvina-

rie/cvintet, sextind, septim[, octet, strofb polimorfb: ,,Oamenii m[-nvinuiesc/

C[ sunt t6ndr qi iubesc." (George Coqbuc, Gazef.

Mflsura reprezintd numfirul de silabe dintr-un vers: ,,ce te le-geni co-

dru-le" - 7 silabe (Mihai Eminescu, Ce te legeni...)'

Er

Ritmul reprezintd succesiunea regulatd a silabelor accentuate, neaccen-

ruate Si apauzelor din vers.

Piciorul metric reprezintd un grup de silabe accentuate gi neaccentuate

care se repet[ in vers.

Tipuri de ritm:

- trohaic (este format din doud silabe: prima este accentuatd, iar a doua,

neaccentuatd - -- v):

,,Ne-guri al-be, str[-1u-ci-te

v l-- vl -- vl--vlNaq-te lu-na ar-gin-ti-e."

v I --vl-- v l--v I(Mihai Eminescu, Crdiasa din poveqti)

- iambic (este format din doud silabe: prima este neaccentuat[, a doua,

accentuatd - v --):

,,A fost o-da-td ca-n po-veqti."

v--lv--lv --lv --l(Mihai Eminescu, Luceafdru[)

Rima reprezintd potrivirea sunetelor finale din dou[ sau mai multe ver-

suri incepdnd cu ultima silabl accentuatd.

Tipuri de rimi:-monorimil:a-a-a-a:

,,C-am avut nuntaqi Paseri, l[utari,

Brazi qi pdltinagi, Pdserele mii,

Preoli, munfii mari, $i stele fbclii!"(***, Miorila)

- impefech eztilz a- a, b - b:

,,Smochinul s-a uscat, de geq

Std trist in curte: un cuier.

$i am chemat cioc[nitoarea

S[-i facd ea verificarea."

(Marin Sorescu, Smochinul galben)

- incrucigatil: a -b, a - b:

,,Un fulger deasupra tresare o clipd

Se vdd nouri vine{i pe cerul cernit,

$i paslrea noplii sdlbatic6 fip[De spaimd, cu glasul prelung, ascu,tit."

(George Topirceanu, P dcatul)

- imbri{i;atilz a- b, b - a:

,,Peste vArfuri trece lun[,

Codru-qi bate frunza lin,

Dintre ramuri de arin

Melancolic cornul sund."

(Mihai Eminescu, Peste vdrfuri)

TEXTUL LITERAR VS. TEXTUL NONLITERAR

Textul literar Textul nonliterar

- caracter flcfional (este o

pl5smuire a imaginafiei);

- limbaj expresiv (figuri de stil,procedee artistice);

- se adreseazdstbiectivit6lii gi

sensibilitdlii cititorului;

- emi1dtorul este subiectiv;

- opereazd cu sensurile

conotative (figurate) ale

cuvintelor;

- polisemantism, unicitate.

- caracter nonfi cfional (se bazeazd pe

aspecte concrete ale realit6lii);

- limbaj gtiinfific, lipsit de

expresivitate (reclamele folosesc

flguri de stil, jocuri de cuvinte etc.);

- se foloseqte aspectul ingrijit al limbii;

- scop informativ;

- emi!6toru1 este obiectiv;

- se utilizeazS sensurile denotative(proprii) ale cuvintelor;

- ob ie ctivit ate, clar itate ;

-prezintd o varietate de forme:

reclame, articole de ziar, gtiri, lucrdrigtiin{ifice etc.

GENURI $I SPECII LITERARE

GENUL LITERAR:a. genul liric: pastel, doin[, imn;

b. genul epic: roman,baladd, schil[, nuveld, fabul5, basm;

c. genul dramatic: comedie.

e- Genul liric

- cuprinde totalitatea operelor literare in care autorul iqi exprimd in mod

Cirect gdndurile, ideile gi sentimentele, prin intermediul eului liric;

- limbajul este sugestiv qi expresiv, autorul folosegte figuri de stil qi

:magini artistice, cuvinte cu sens figurat;

- monologul liric este modul de expunere dominant, dar poate ap[rea qi

iescrierea;

- subiectivitatea eului liric este datb de urmdtoarele m[rci: pronume,

:djective pronominale qi verbe la persoana I, interjeclii afective (lirism

;onfesiv) gi pronume, adjective pronominale, verbe la persoana a II-a,substantive in vocativ (lirism adresativ);

- muzicalitatea limbajului este dati prin elementele de prozodie (ritm,

rim[, mdsur[), figuri sintactice (repetilii, refrene) sau de sunet (alitera]ii,

asonanle).

Pastelul

- termenul pastel desemneaz[ un creion colorat, moale, pentru desen,

tEcut din pigmen{i pulverizafi, amesteca{i cu talc qi cu gumd arabicd;

- este o specie a genului liric in versuri in care se prezinti, prin interme-

diul unui tablou din natur6, sentimentele eului liric;

- modul de expunere dominant este descrierea, dar apare qi monologul

.'iric;

- expresivitatea este datd de utilizarea imaginilor artistice (vizuale,

auditive, olfactive sau dinamice) qi de figurile de stil.

TESTE

-33 de varrante-

\OTA SEMNATURA PARINTELUI

Testul 1

o Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordl 10 puncte din oficiu.o Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citeqte, cu aten{ie, textul:

Copacul numit Gicd

N-am avut de treabd Si, intorcdndu-md mai tdrziu acasd, l-am scdrpinatat unghiile pe coajd pe Gicd. Mdgarul de copac numit Gicd m-a luat in se-rios $i, brusc, vrdnd-nevrdnd, a inceput sdfacd parte din mine insumL

Dacd nu lncep printr-o glumd, nu se tnlelege nimic din prietenia mea cu

Gicd Si din prietenia lui Gicd cu mine.

Invitasem o distinsd doamnd qi ceva nu era la locul sdu. Pdnd cdnd,

Jeodatd, azvdrlindu-mi vederea peste balcon, l-am vdzut pe Gicd, mai mare

peste cei zece copaci ai lui, care fojgdiau Si frunzdrealt, pe mdgarul de Gicd

solemn Si leapdn uitdndu-se verde Sifix la mine. ii erafricd cd nu m-aq.fi prr-tot dupd ,ang. i, gdndirea lui de copac nu avea tncredere tn sdndirea mea

,le om.

Gicd este un copac gelos.

M-a pus dracu de l-am scdrpinat pe scoarld intr-o seard qi nu mai scap de

el defel.

Venise la mine intr-o zi o distinsd doamnd. Din pricina principialitdlii luiGicd, nici mdna nu am apucat sd i-o sdrut. Gicd este un copac gelos.

N-avui treabd! Cine m-a pus sd-l scarpin pe scoarld cdnd singuratic am

venit acasd?

(Nichita Stdnescu, Amintiri din prezent)

A. Scrie rlspunsul pentru fiecare dintre cerin{ele de mai jos:

(24 de puncte)

1. Transcrie, din fragmentul dat, un cuvdnt derivat, un cuv6nt compus qi unul

oblinut prin conversiune. Explicd modul de formare al acestora. 4 puncte

2. Scrie cdte un sinonim adecvat (contextual) pentru cuvintele subliniate in

text: distinsd, solemn qi gdndirea. 4 puncte

3. SelecteazS, din textul propus, doud figuri de stil diferite. 4 puncte

4. Rescrie din text un fragment care sd confin[ o imagine vrntald.4 puncte

5. Formuleazd doud idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte

6. Explicd in 3-5 rdnduri semnificalia titlului. 4 puncte

*cdacteazi o compunere de minimum 150 de cuvinte, in care sr-tii opinia despre mesajuUsemnificafia textului ,,Copacul numit

de Nichita StInescu. (16 puncte)

4 puncte

valorificdnd

8 puncte

2 puncte

2 puncte

in compun erea ta, trebuie:

fomrulezi o opinie despre mesajul/semn ifica[iatextului;i suslii opinia formulatd prin doud argumente potrivite,

I dat;

ai un conlinut adecvat cerinlei;

respecli limitele de spaliu indicate.

SUBIECTUL al Il-lea (36 de puncte)

Citeqte, cu atenfie, textul:

Drapelul romdnesc reprezintd o pdnzd dreptunghiulard compusd din trei

fdqii amplasate vertical tn ordinea urmdtoare, incepdnd de la lance: albastru,

galben qi roSu de nuanlele culorilor tn apogeu. Acestea sunt culorile primare,

de bazd ale paletei cromatice din care prin combinalii se formeazd toate

culorile variantei simplificate a curcubeului qi simbolizeazd trinitatea'

Din diversele combinalii ale culorilor tricolorului sunt alcdtuite dra-

pelele tuturor statelor lumii. Ele mai simbolizeazd fraternitatea, dorinla de

colaborare qi convieluire paqnicd cu toate popoarele lumii. Albastrul, cea

mai addncd dintre culori, simbolizeazd statornicia, devotamentul, echitatea,

perfecliunea, contemplalia, pacea. Galbenul simbolizeazd valorile materiale

qi spirituale, gloria qi puterea divind. Roqul simbolizeazdfocul vielii Si sdngele

v drs at p entru I ib ert ate.

(Noul diclionar universal al limbii romdne, Anexa 6,

Drap elele stat elor lumii)

A. Scrie rispunsul pentru fiecare dintre cerin{ele de mai jos:

(24 de puncte)

l. Formuleazd cdte un enunf in care sd numegti urmdtoarele elemente care

privesc fragmentul citat: 4 Puncte

numele c6rfii din care face parte acest fragment;

rcprezintd drapelul.

genul gi cazul substantivelor: o pdnzd, de la lance. 4 puncte

valoarea morfologicl a cuvintelor subliniate in structara: Din

combinalii ale culorilor tricolorului suht alcdtuiie drapelele tuturor

4 puncte

4.Precizeaz[ funclia sintacticd a cuvintelor subliniate in structura: Drapelul ro-

mdnesc reprezintd o pdnzd dreptunghiulard compusd din trei fdqii amplasate

vertical in ordinea urmdtoare, tncepdnd de la lance: albastru, galben Si roSu

de nuanlele culorilor tn a?ogeu. 4 puncte

5. Transcrie , dinfuazaurmdtoare, doud propozilli aflate in raport de coordonare

qi precizeazl felul lor: Acestea sunt culorile primare, de bazd ale paletei

cromatice din care prin combinalii se formeazd toate culorile variantei

simplfficate a curcubeului qi simbolizeazd trinitatea' 4 puncte

6. Construiegte o frazd alcdtvit6 din doud propoziliiin care sd existe o pro-

pozi[ie subordonat[ subiectivd, introdusl prin adeverb ul relativ cum.

4 puncte

B. Redact eazil o compunere, de 150-300 de cuvinte, in care si descrii

frumusetea unui loc aparfinflnd ftrrii tale, care te-a impresionat in mod

deosebit.

Aten(ie! in compun erea ta, trebuie:

- sd evidenliezi,prinintermediul descrierii, trds5turile peisajului; 6 puncte

- sI utilizezi doudimagini artistice diferite gi doud figuri de stil; 2 puncte

- sd ai conlinutul qi stilul adecvate cerinlei; 2 puncte

- s6 te incadreziin limita de spaliu indicat[. 2 puncte

(12 puncte)

i Vei primi 14 puncte pentru redactarea intregii lucrtrri (unitateacompozi{iei.2p; coeren{a textului *2p.; registrul de comunicare, stilul

: gi vocabularul adecvate conlinutului - 2p.; ortografia * 3p.; punctualia

- 3p.; a$ezarea corecti a textului il pagin[ - lp.; lizibilitatea - lp.).