Mina-M aria Rusu (coord.)Geanina Cotoi

lrina HeileMihaela Timingeriu

Limbjlff:;tffiT::'ffi*;t

CAIETDE LUCRUClasa aV-a

Editia a lll-a

Editura Paralela 45

Cuprins

Dragul nostru elev, draga noastrd elevd, Dragi profesori gi pdrinli I 3

EVALUARE II.IIIINLA I S

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE / 8Carte romineasci de invildturd: de la prima carte tipdritd la cartea digitali / 8

ldentitate persona16 - identitate na[iona16 - diversitate culturalS gi lingvistici / 17

Modele comportamentale in legende greco-romane I 22

COMUNICARE ORALA / 29

TECTURA / 37

Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, explicativ

Cuvinte cheie, idee principali, idee secundari, temi / 37

Narativul literar. Ac[iune, personaj, timp, spatiu / 44

Personificarea gi comPara{ia / 51

Narativul nonliterar. Ac[iune, participan[i, timp, spa[iu / 55

Narativul in texte multimodale (text gi imagine - banda desenati) / 60

Textul descriptiv (literar/nonliterar) / 63

Textul explicativ / 70

ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARII / 75

Gramatici / 75

Enun[ul. Punctuafia enun{ului / 75

Propozi[ia / 80

Predicatul verbal / 84

Subiectul / 88

Atributul / 91

Verbul / 96

Substantivul / 125

Prepozi[ia / 131

Pronumele / 135

Adjectivull 140

Numeralul / 144

Ortoepie gi ortografie / 149

Vocabular / 155

Variafie stilisticd. Limbi standard. Normd 9i abatere / 161

REDACTARE / 162

EVALUARE FINALA/ 170

EVALUARE INITIALA

Barem de corectare gi de notare / 172

EVALUARE FINALA

Barem de corectare gi de notare / 174

Carte romineasci de invitituri:de la prima carte tipiriti la cartea digitali

l. Carte, cititor, lumi imaginare

lniliere1. CiteEte cu atenlie textele urmdtoare, apoi rezolvi cerinfele.

A. Efectut Mooreeffoc inseamnd sdt iei un lucru cu care te-ai familiarizat gl sri pui in dreptul lui o oglindd

imaginard, pentru a-!i schimba perspectiva: sit ieifamiliarul gi sri-/ modiftci ugor pentru a-lface sd pard nefamiliar

gi straniu. Termenul a fost creat de Charles Dickens cdnd scriitorul a intrat intr-o ziintr-o cafenea si a obseruat

cd, privitdt dinduntru, inscriplia ,,Coffee Room" [Cafenea, t.n.] apdrea de-a-ndoaselea. Acest lucru a avut efectul

transformdrii unui spa,tiu famitiar in ceva nou gi straniu: un loc cu un limbai pe care, inrtial, scriitorul nu l-a in,teles.

(Kerri Smith, Lumea imaginatd de..., fragment)

B. Am remarcat cdteva lucruri ciudate la motanul cu placd de suf.

Lucrulnumdrul unu. Era un motan cu placd de suf ,

Lucrut numdrul doi: Purta un tricou. Pe el scria: PISICILE CONDIJC, CAINILOR LE CURG BALELE.

Lucrul numdrultrei: Ducea cu el o umbretd inchisd, de parcd se temea sd nu se ude. Ceea ce, dacd te gdndeqti,

nu-i chiar esen,ta sufingului.

Lucrulnumdrulpatru: Nimenialtcineva de pe plaid nu pdrea sd-lvadd.

A pins un val bun gi a alunecat cu picepere pe el. Dar, cdnd s-a apropiat de ,tdrm, a fdcut gres,eala sd deschidd

umbrela. O rafald de vAnt La fras spre cer. Cdteva secunde maitdrziu sj ar fi lovit un pescdrug.

(Katherine Applegate, Crenshaw, fragment)

C. ...Gospodrn a gdsi urme mdrunte de dinliin caqcaval giinte/ese; goarecii qi.au fdcut cuib in cdmara cu bundti$ui!

A pus curse, pe unde bdnuia cd vor iesj pdrdalnicii cu ochii mici ca doud gdmdlii negre, iar Motanul a fost inchis, pesfe

noapte, in cdmard. Dar, ca orice pisicdt bdtrdnd, Motanul era leneg. igi cdutd culcug cald intrq laddt cu talaq mdrunt 9i

adormitorcdnd, in gdnd, amintii din alte vremui. in zori, o qoicioacdt batrdnd a scos capul, cu sfiald, din gaura addncitd

in tencuiala veche. Mirosea pimeidia.

Dupdt cdteva clipe, sdi sprintend pe un duldpior gi incremeni cu botul pe labe: in lada cu talaq mdrunt era un

duqman crunt. Curdnd igi dete seama cd Motanul doarme gi qoricioaca adulmecd aerul, veseld. Cu asemenea

duqman, era sigurd de izbAndd.

(G. M. Zamfirescu, Mama, fragment)

B

Elemente d.e interculturalitate

ffiffiffiffi

D. Jack cdutd in sdculel9i scoase cartea despre China, O deschrse qi citi cu voce tare:Acum 2000 de ani, a domnit primul ?mpirat al Chinei. Deoarece igi alesese drept simbo!

dragonul, a fost supranumit ,,implratul Dragon". in China, dragonii sunt considerafi nigtefiinle curajoase si puternice.

- lmpdratul Dragon? Sund cam inspdimdntdtor, spuse Jack.

- Mie imi place cum e imbrdcat.

(Mary Pope Osborne, fn lara impdratului Dragon,fragment)

a) Completeazd spa[iile din dreptul fieciruia dintre rispunsurile urmdtoare cu literele corespunzitoare textelor date:. Text aliniat la dreapta. .... Text aliniat la stAnga. .... Text in care apar enunturi scrise in intregime cu majuscule, .... Text cu marginiegale (dreapta-stdnga). .... Text cu un singur alineat. .... Textul cu gase alineate. .... Text cu ilustra[ie. ...

PE b)Prezinti, in 60-100 de cuvinte, legdtura dintre textul D gi ilustralie,

t=\- *I ---"*"-I"

2. Sd presupunem ci textul creat de tine, Lumeape dos, va fi inclus intr-un volum pentru copii. Trebuie sd colabo-rezi cu editorul, pentru a hotdri cum va fl tipdrit textul tdu. Stabilegte cum va fi agezat textul in pagin6, dacd va aveailustra[ii, cum vor fi alese aceste ilustrafii.

Consolidare3. Realizeazd cdte o ilustrafie adecvati pentru fiecare dintre textele A, B, C. PrezintS, in 30-50 de cuvinte, legdtura

dintre text gi ilustra[ia creatd de tine.

4. lmagineazS-[i ci te-ai transformat intr-o carte si te afli intr-o bibliotecd. Prezinti o zi din via[a ta, in 80-120 decuvinte.

Aprofu ndare/Excelenfd5. Alcituiegte o refetd pentru un desert numit Prdjitura-carte, in care sd integrezi gi urmdtoarele cuvinte: bucurie,

g u st, f antezie, s ponta neitate.

Ameliorare6, Citegte cu aten{ie textul care urmeaz5, apoi rezolvd cerinlele:

impdratut Dragon privifldcdite ina[ate spre cer. Aerul din jur eragros gi vaturit. Carlite din bambus erau agezate inteancuri lilngd foc, agteptdnd sd fie arse.

- Repede! ii grdbi savantul.

PLICUL CUJOCURI "*"**-*_ Jocul lmaginafie fdrd limite ***."r'\a- *dte :

-dftte!{gte i m o g i n oli e. Al eeejngt+rerf uvi nte d i n texte le date, a poi tra ns-

:l u I preze ntat'ihtexdg!!---dl0 de cuvinte, cu titlul Lumeo pe dos, in care s5 folosegti toate cuvintele obtinutenume de persoane, de locuri sau de obiecte.

Sdrird imediat din car qi se aldturard mu$imii din jurulfocului.

impdratut Dragon strigd la soldali. Acegtia incepurd sd arunce cd(ile pe foc. Bambusul trosnea c6nd se aprindea.

- Oprili-va! strigd Annie.

Jack o prinse de mdnd:

- Taci din gura!

Annie se trase deaparte.

- Oprili-va! strigit ea iardqi, dar vocea ei se pierdu in zgomotele produse de focul arzdnd.

- Uite povestea voastrd! strigit savantul.

Ardtd cdtre o cafte din bambus care cdzuse dintr-un teanc.

- O iau!spuse Annle hotiuAtd sl se grabi sit aiungd la ea.

- Annie! strigit Jack.

Dar fata pusese deja mdna pe mdnunchiul de fdgii din banbus gi le cdra inspre ei.

- An luat-o! Repede, bag-o in sdculelul tdu!

(Mary Pope Osborne, in tara impitratului Dragon, fragment)

a) Noteazd ce soarta urmeazS sd aibd cdrtile de bambus.

b)Asociazd personajele din coloana A cu acliunile menfionate in coloana B:

A B

impdratulDragon

Jack

Annie

Savantul

Solda!ii

incep si arunce cd(ile pe foc.

o prinde de m6nd pe Annie.

strigd la soldali,

aratd spre o carte din bambus.

card mdnunchiul de f69ii de bambus.

c) Transcrie o secvenld din textul dat care ilustreazd o trdsdturd a luiAnnie.

d) lmagineazd o continuare a textului dat, in 80-120 de cuvinte, prezentAnd acfiunile lui Jack giAnnie pentru a salva

cartea de bambus.

ll. Carte romaneascd de invitdturi

Citegte cu atenlie textul care urmeazS, apoi rezolvi cerinlele:

Cdnd lucram /a lstoria criticd, am cdzut peste autobiografia din 1855 a luiTimotei Cipariu*, pe care a editat-o Maria

Protase in 1972. Scriitorul ardelean.povestegfe cd de mic i-a pldtcut cartea gicdt crtea Alexindria* neinvd,tat de nimeni.

Cei care-l ascultau credeau cdt o spune pe de rosf. Exemplaru[ mdncat (adlca pierdut) de un tdietor de lemne, s-a infors

ta Cipariu dupd cdteva decenii[...]. Iof de pe Alexindria a invd,taf sd cfteascd romdnegte Heliade Rddulescu*. El

povesfegfe cu umor cum; gtiind din gcoald doar greceasca deprinsdt de pe octoihr gi psaltire*, a auzitintr-o zila poarta

bisericii Cre ,tulescu pe ,,un fecior saLt vizitiu care citea in gura mare Alexdnd ria gi citli trecea pe drum se oprea gi asculta".

Cumpdrdnd cartea, Heliade constatd cd ,,in mdnele mele iera mutd". Se impiedica intr-o grdmadd de s/ove* care se-

mdnau cu turnuri, scorpri sau caracati,te.ln cele din urmd, ddt chirilicelor* de rosf gi cde qte cartea din scoar,td in scoarld.

10

Ca sd nu fie suparat de nimeni, urcd in podul casei gi se vdrd intr-un horn. Lipsa de ta qcoald nu i-a fost simlitd, dar,intr-o zi, o seruitoare care voia sdt ddrdceascd. nigte ldnd in pod se pomenegfe cu et iegind din horn, plin de funingine caun drac, aga cd lipd de ridicd in picioare casa. Costache Negruzzi* datoreazd cititut pe romdnegte lui petru Maiir. in tot/agtu/ se invd,ta pe vremea aceea romdnegte doar la gcoala de la Socola, acolo unde va urma Creangdt seminarul. LaSoco/a se tipdreau calendare gi carli bisericegtiin romdnegte. Aftdnd taicd-sdu, care cumpdrafof ce se liparea la Socola,ca ny gtie decat greceqte, i-a adus un dascdl acasd, care insd l-a luat de la qbecedar; Jignit, Negruzzi l-a alungat pebdtrdnul gramdflc,si s-a pus pe citit istoria lui Maior, desc6peritdt intr-o ladd (OiOiiotecite uecii ,u ,rrlu h vedere!), nod1acu Viefile sfinfilor, lstoria lui Arghir (gi Helra de o gtia), letopiselul tui Nicolae Cosfrn sau romanele doamnei de Gentis.

Cu doru-mi aduc aminte, vorba lui Cipariu, de pimele carli pe care le-am citit gi pe care le-am m6ncat, Spre deo-sebrre insd de Alexdndria latinistului aidelean, niciuna nu s-a mai intors la mine.

(Nicolae Manolescu, Viald gicdrli, fragment)

* Timotei Cipariu - cdrturar romAn din Transilvania, membru fondator alAcademiei RomAne, lingvist, istoric, teolog, pedagoggiorientalist, ,,pdrintele filologiei rom6ne", poliglot (cunogtea circa 1S limbi);

* Alexandria - loman popuJar, apdrut in Egipt (probabil in secolul al lll-lea i,H.), carq evocf , apeldnd adesea la elemente mi-raculoase, fantastice, rizboaiele luiAlexandru tr,taceO'onl naspanOit in toati Europi, romanul a pitruns in literatura rom6nd printr-otraducere in slavond. Aceastd versiune sta la baza primei prelucrdri romdnegti cunoscute (Atixdndria),datAnd din a doua jumdtatea secolului al XVI-lea gi piskatd in c6pii manuscrise, in toate provinciile romdnegti. Elemente din Alexandria au inhat in folclor(colinde, oralii etc.) giin onomastica populard;

* lon Heliade Ridulescu - scriitor romdn din perioada pagoptistd;*

Octoih - carte religioasS, cuprinz6nd aspectele specifice oficierii slujbelor gi canoane;* Psaltirea- carte bisericeasci de ritual, cuprinz6nd cei 151 de psalmiatribuiliregeluiDavid;face parte dinVechiutTestament;* Costache Negruzzi - scriitor rom6n din perioada pagoptisti;* chirilice - litere ale vechiului alfabet slav;*

s/ove - litere;* a ddritci- a sclrmdna, a destrdma, a pieptina l6na, cdnepa etc. cu daracul.

!ni[iere1. Scrie rispunsurila fiecare dintre intrebdrile date:

' Cum se numegte textul pe care il citea Timotei Cipariu, a$a cum rezulti din textul dat?

' ce constata lon Heliade Rddulescu cdnd incearcd sa citeascd Atexdndria?

' Prezint5, in 20-40 de cuvinte, imprejurarile in care lon Heliade Rddulescu citeEte Alexdndria.

. De ce aduce tatdl lui Costache Negruzzi un dascdl acasi?

. Ce cd(i citegte Costache Negruzzi, invitAnd limba romAnd?

Consolidare2. Jindnd cont de iiforma[iile transmise in text gi de explicafiile oferite la finalul textului, formuleazd doui observatii

despre cd(ile care circulau in !6rile romAne in a doua jumitate a secolului al XIX-lea.

3. Explicd, in 60-80 de cuvinte, semnificafia termenului a m6nca,in textul dat.

11

d+. C6nd au aparut primele cd(i tipdrite in limba romdnd, acestea erau scrise cu alfabet chirilic, creat pe baza unei vari-

;r:i*, a alfabetului grec vechi. in principatele romdne (Moldova gi fara RomAneasci), alfabetul chirilic a fost folosit pAnd in

iiji,ij, cand a avut loc reforma ortograficS, initiatd deAl. l. Cuza. in continuare, suntdate alfabetulchirilic giechivalentul

,r'r ;i.ei litere a acestuia tn alfabetul latin (intre parantezele pdtrate apare pronunlia fiecdrui sunet redat prin litera respectivb).

, ,ir,.rir*ite imaginea cu atenfie, apoi transcrie, folosind alfabetul chirilic, urmatorul mesaj: Cifesc multe cdrti.

Aa Efi Bn fr i,( E,e f e )f{x 3: I'lr'r H

a [,,: E3

:l l-t \r

[,:] lhl [';]

Kx ,llt Mtvt

r'3 13

! ,t1

i,;l t,rl

Hn Oo

re.q3uEl

[]8,'1,r,,rE,/r-jl [ ]rri'jr-r,/r-r ] I : ]

IIn Fp Ccn: 3[r :rr::

prtlrr I lrl [::lLI-"I L'J L - J

bx hlt'l hu

JJ

:i

l-:1L-l

TrTlt

t1

i

lilYy

u

l{ l;paTHrle

i

til{t, s

e$I

lrl,fln

li;l 3.n b :r h] -1H r:l

kInr lr r:l

tkl lll [nt] lt,l [n]

Xx IIu rl,r IIIxr IIIUIrff rl3 '"1:J ua l4i1

lr riii[:t] [t,:] tlrl lll l"l,tlt'.lirl

Aprofu nda re/Excelen!55, Prezintd, in 60-80 de cuvinte, prima ta amintire legatd de lectura uneicdrii.

6" Prezintd, in 80-100 de cuvinte, o carte de care te-aiatagat/care !i-a plScut atAt de mult, incdt sd-!iaminteqti cu

ii:r"de ea.

Ameliorare7. De-a lungul timpului, au fost folosite numeroase sisteme de scriere. Cautb informatii despre scrierea cuneiformS,

,'lrroglife, alfabetul vechi grecesc gi noteazi cdte patru caracteristici ale acestora,

Creeazi-f i propriul alfabet, tare ai invdtat/te-ai informat. NoteazS

echivalentul fiecirui sunet, redat prin semnele

ziua de nattere a unui Prieten.

tine, apoi redacteazd un mesaj de felicitare pentru

Itl l,-tl

3 ,r IO rr:bt 3lDflyeit*t+l [j] [*] fjuritt] [jaJia]

12

PLICUL CUJOCURICreotorul de semne

lll. De la prima carte tipariti Ia cartea digitala

CiteEte cu atentie textele care urmeazd si rezolvd cerinlele:

1. De-a lungul civilizatiei umane, omul a cdutat gi a dezvoltat supofturi de scriere pentru transm'tterea informaliilor.Primele au fost tabltlele din argila. Au urmat foitele din papirus gi sulurile de pergamente din piele de animale. Hdrtia afost invenlia chinezilor, iar germanul Gutenberg este pdrintele tiparului. Cartea, ca suport de scriere, are o istorie vechede 5.000 de ani. De-a lungul ultimelor cinci milenii, omul a cdutat gi a dezvoltat diverse forme pentru transmiterea infor-maliilor pe suport de scriere, ajungdnd de la tablrlele de argild din Mesopotamia la e+eaderele gi tabletele peformante,disponibile astdtziin toate ldrile civilizate. lstoria cdrlii se impletegte de milenii cu istoria civilizaliei umane. La in-ceput a fost argila. Acesta era materialul din care au fost confeclionate primele supofturi de scriere, iar invenlia leaparline mesopotamienilor.1...1Pe ldnga tablilele de argild, lesdturile au fost, vreme de cdteva sufe de ani, suportpentru scrierea gi transmitere a informaliilor. 1...1

Papirusul a constituit un pas importantin dezvoltarea supoluilor de scriere. lnvenlia aparline egiptenilor sidateazddin mileniul altreilea inainte de Hristos. ,,Papirusul era, de fapt, o plantd acvaticd care se gdsea mai ales in DettaNilului. Din tulpina acestei plante se prelucra un material sub formd de foild pe care se scrla in Antichitate", explicaprofesorulde istorie Radu Marian. Scibiierau cei care agterneau informaliile pe papirus. Potrivit descopeiilor arhe-ologice, primele papirusuri se prezentau sub forma unor suluri alcdtuite din foile lipite unele de celelalte, prinse pebele de lemn sau de A7de.s. [...]

ln yrmd cu aproape doud mii de ani a apdrut pergamentul. ,,Denumirea vine de la oragul Pergamon din AsiaMicd. ln secolul al ll-lea 1.H., la cererea regelui Eumenes al ll-lea care voia sd nu mai depinda de importurite depapirus din Egipt, a apdrut scrierea pe pergament, piele de animal prelucratd", mai explicdt profesorul de istorie RaduMarian. Din prelucrarea pieliide oaie, vitd, caprd sau mdgar rezulta un material neted girezistent pe care se pufeascrie. [...] Fiind un material mai rezistent decdt papirusul, pergamentul permitea gtergerea gi refolosirea. Treptat,dovedindu-se mai eficient, pergamentul a inlocuit complet papirusul gi cdrlile au ajuns sd fie fdcute numai din acestmaterialin secolul al lV-lea i.H.

Primele suporturi de scriere asemdndtoare celor de astdzi au fost codexurile. lnventate in primele seco/e a/eactualei ere, codexurile erau reprezentate de un ansamblu de caiete cltsute, pe care se putea scrie atdt pe fald,cdt gi pe spate. Legendele spun cd primul codex afost inventat chiar de impdtratul roman lulius Cezar care a legatpergamentele in stil acordeon. Materialulfolosit era acelagi ca la pergament, piele de oaie, caprd sau vilel, prelu-cratd. Aparitja codexului, mult mai ugor de linut tn mdnd decAt sulul de pergament, a facilitat lectura.

Hdrtia sau pasta de hdrtie este invenlia chinezilor. Primele materiale de bazd au fost cilnepa, ,tesdtura gibumba-cul, toate fiind amestecate cu apd, tranformate intr-o pastd care era intinsit pe foaie. in Europa, haftia a ajuns abiain anii 1^100. Dupa aparilia hdrtiei, suportul de scriere a fost manuscrisul. Fala de pergament, hilftia era mult maiieftind. ln timp, pergamentul a ajuns sdt fie folosit pentru manuscrisele de lux, iar hilrtia pentru cete obignuite. Cdr[iteerau scnse de copigti, de reguld membri ai comunitdliide cdlugdri, iar munca pe care o presupunea scrierea uneicd$i insemna un efoft foarte mare.1...]

Germanului Johannes Gutenberg, inventatorultiparului cu litere mobile, i se datoreaza carlile de astdzi. Pentruprima datd, Gutenberg a folosit in 1440 litere de plumb pe care le-a asamblat una cdte una pentru a forma cuvinte.Prima carte publicatd in seie de cdtre pitrintele tiparului Gutenberg a fost Biblia, in 1 456. Cartea sfdntd a fost tipdritain 48 de exemplare, sub forma a doud volume care aveau 1200 de pagini. Munca de imprimare a Bibtiei la maginainventatd de Gutenberg a durat mai bine de doiani.l...l

ln era internetului, l6ngd cartea de hdrtie gi-a facut loc cartea in format electronic. Primul e-reader a apdrut in2007. Se pare insd cd ideea unui aparat similar exista incd din anii 1900. Un prim e-reader a apdrut intr-o revistdde gtiinla din anul 1935, sub denumirea de ,,cititorul de cdrli al viitorului". Desenul aratd un bdrbat intr-un fotoliucitind o carte pe un ecran de sticld, imaginea fiind marita cu ajutorul unui proiector. Cititorutintorcea paginite carliidin telecomandd. Prima generalie de e+eader-uri a fost lansatd, oficial, in America in 2007.

(Elisabeth Bouleanu, lstoria fascinantd a cdrtji, de la tdblilele din argild si pergament

din piele de animale la e+eader, fragment preluat de pe site-ul adevarul.ro)

1:

lni!ierea) Completeazd enunlurile din coloana A cu rispunsurile din coloana B, pe bqzltnforygllq din textul dat.

A B

H6rtia a fost inveniatd in .. China.

Primele suporturi de scriere au apdrut in .... Egipt.

Papirusul a fost inventat in .. Mesopotamia.

b) Subliniazi varianta corectd de rdspuns:

Materialul din care au fost confeclionate primele suporturi de scriere afost argila/papirusul/hilrtia.

Papirusul era confeclionat din plante subacvative/piele de animal.

Pergamentul permitea/nu permitea gtergerea gi rescrierea.

Dupd aparilia h6rtiei, suportul de scriere' era codexul/manuscirsul.

Tiparul cu litere mobile a fost inventat de un german/chinez.

Primul e-reader a apdrut in 2007/1990.

Consolidarec) ldentificd, in textul dat, kei informalii pe care le consideri importante, despre suporturile de scriere folosite

de-a lungultimpului.d) lndicd un scop comun al tuturor suporturilor de scriere folosite de oameni, in diverse perioade istorice.

Aprofu ndare/Excelen!5e) lmagineaz5-fi cd ai fi contemporan cu Gutenberg. Noteazd doud intrebdri pe care ai vrea sd i le adresezi.

2. Ce este un e-book?

Un e-book sau cartea electronicd esfe un figier electronic digital ce cuprinde brtul gi, dacd este cazul, imaginile

unei cdrlitiparite. Acestea sunt protejate printr-un slsfem de gestiune a drepturilor digitale de tip digital rights

management (DRM).

Cum se poate citi un e-book?

Cartea electronicd esfe o cafie virtualit qi poate fi cititit pe mai multe tipuri de aparate portabile: e+eader,

smartphone, tabletd, dar gi.pe calculatorul personal.

Ce esfe un e+eader?e-Readerulesfe un dispozitiv creat pentru lectura cdrlilor electronice. Acesta nu obosegfe ochii qi este foafte

ugor de utilizat. Paginile e+eaderului imitd foarte bine paginile unei cdrlitipdrite gl acesfa poate fi, in acelagitimp,

o ,,bibliotecd' cu o capacitate imensd de stocare. [...]Care sunt avantajele citirii unui e-book?, Cdrtjle electronice pot fi lecturate pe diverse dispozitive: pe calculatorul personal, pe laptop, tableta gi pe

e-reader sau telefon. Acestea pot fi utilizate in orice moment, oriunde v-ali afla: la birou, in deplasdri, acasd.. Se pof stoca mii de titluri, astfel incdt puteli avea la dispozr[ie o bibliotecd imensd., e-Readerele nu obosesc ochii,,,datoritd ecranelor cu cerneald electronicd, qifac din,lecturd o experienld cu totul

relaxantd., e-Bookuile se pot procura intr-un timp foafie scurt pin comandd online sj costurile sunf reduse fa,ta de cdfile tiparite.

, e-Bookurile nu se deterioreazd in timp gi ocupd un spa,tiu viftual redus., Lectura electronicd ajutd la protejarea mediuluiinconiurdtor.

(Fragment preluat de pe site-ul http//www.wolterskluwer.ro/info/informatii-utile/cum-se-folosesc-ebook-urile/)

14

lnitiereal incercuieste A dacd afirmalia este corectd si F, dacd afirmatia este gregit5.

" Lin e-book cuprinde atdt text, cdt gi imagini pVF

" Un e-book-reader este o carte virtual5. A/F- intr-un e-book pot fi stocate numeroase c5(i. IVF

' Un e-book poate fi citit pe mai multe tipuri de dispozitive, A/F

Consolidaneb) Noteazd trei avantaje ale cd(ilor electronice, care pot fi identificate in textul dat.

c) Prezintd, in 50-60 de cuvinte, doud asemdnari si doud deosebiri care existd intre o carte tipdritd pe hdrtie gi ocarte in format electronic.

Aprofu nda re/ExcelenldPE d) Crezi cd, in viitor, c5(ile vor mai fi tipdrite pe hdrtie sau vor apirea numai in format electronic? Motiveazd-ti

opinia, in 60-100 de cuvinte.

EvaluareCitegte cu aten[ie textele care urmeaz5, apoi rezolvi cerinlele.

A. Tiparulfusese prima oard introdus in lara Romdneascd de un ilustru refugiat muntenegrean. Dar adevdratuliniliator altipdriturilor romdnegtiva fi diaconul Coresi. Cei precum Coresi gi a$ieditoi dupa e/ sunt congfr'e nti, si o spun,cd scriu pentru toatd suflarea romdneascd, pentru toli cei ce vorbesc romanegte, din Banat gi pana la Nistru. E unadintre primele dovezi cd munteniii, aidetenii gi moldoienii, deoarecei vorbesc a'ceea,si liihbtd,'sd simt uri singur neam,care ,de la Ram*" se trage.

Nota,ti acest aspect, fiindcd nu e subliniat indeajuns: suntem singura ,tard mare din Europa a cdrelunitate e exclusivintemeiati pe limbd (de altfel, pe vremurichiar cuvdntullimbd era sinonim cu neam sau popor). [...]

incetut cu incetul vor apdrea scrieriin limba romdndt, religioase mai intdi, istorice mai apoi, opera cronicdreascd,prin Grigore Ureche, Miron qi Nicolae Cosfin, lon Neculce, fiind mai bogatd gi mai de calitate in Motdova decdt in

lara Romdneascd, in lara Romdneasc:d a rdmas de cele mai multe ori anonimd, cunoscutd numai prin titlul tucrdrii(Letopiseful cantacuzinesc, lstoria larii Romdnegti efc.) - se relin abia cdteva nume,lainceput Goran din Otdnegti, spresfdrgit un Radu Popescu, fralii Greceanu, care sunt gitraduciiori, la indemnul lui $erban Cantacuzino, ai Evangheliilor.

(Neagu Djuvara, O scurtd istorie ilustratd a romdnilor, fragment)

. *RAm - Roma

B. $l aga am inceput sd citesc cdte pulin din toate. N-am citit in viala mea cdt am citit in timpul aceta - sdptdmdni?luni? mai mult? - pe care l-am petrecut in pegtera lui Anibalector. L-am citit pe Jules Verne gi at sau Ocolul Pdmdntuluiin 80 de zile, pe Julio Cortdzar;i a/ sdu Ocolul zilei in 80 de lumi, am citit Cei trei muschetari glAventurile lul Tom Sawyer giFrafii Karamazov gi Crimd 9i pedeapsi glOragul gi muntele gi Dinozaurul excelentisim glAventurile lui lonicS-Fdr5-Fricd,iar neinfricatul erou Pl6ngi-Cd-Acug-Ar-Sd-Bei mi-a trezrt dorul de lara nataldt. $i o carte pe care a trebuit s-o clfescintr-ascuns pentru cd m-a fdcut sit pllng, numitd Esteiros, povestea unor bdrbali care n-au fost niciodata copii...1...1Unele cdr,ti imi pldceau mai mult decdt altele, dar am invdlat sd apreciez, au ajuns chiar sdt-mi ptacd gi cele care, lainceput, mi se pdreau mai complicate...

(Rui Zink, Citibruldin pegterd, fragment)

15

tffi

lniliere (difi cultate scdzuti)1. (1p) Transcrie cAte doud titluri de ci(i menlionate in textele A 9i B.

2. (1p) Completeazi urmdtoarele enun[uri, pe baza informaliilor din textele date:

a)Adevdratul inifiator al tipiriturilor romdnegti a fost ....,......

b) Scrierile in limba romdni au fost maiintdi

c) Fralii Greceanu sunt, la indemnul lui $erban Cantacuzino, 9i traducdtori ai ..................

d) Ocolul zileiin 80 de lumieste o carte scrisi de

3. (1p) incercuiegte varianta corectd de rdspuns pentru fiecare dintre afirmafiile urmdtoare:

. TextulA are trei paragrafe.

. Autorul textului A este Rui Zink.

. in textul B, apare un singur paragraf.

. Titlul textului B este Oragulqi muntele.

4. (1p) Subliniazd varianta corectd pentru completarea urmitoarelor afirmatii:. Dupi cum rezulti din textulA, opera cronicdreasci a fost mai bogaU gi mai de calitate in Moldova/in lara

Romdneascd.. Aga cum rezultd din textul B, EsferTos prezinti povestea unor bdrbali care au fosUn-au fosf copii.

Consolidare (dificultate medie)5. (2p) Noteazd o idee care se poate desprinde din textul A, cu privire la rolul tipdriturilor in limba rom6nd.

6. (1p) ldentificd o secvenld din textul B care se referd la emofiile/sentimentele trdite de un cititor in timpul lecturii.

Aprofu ndare/Excelenti (d ifi cu ltate crescuti)7.(2p) ContinuS, in 60-100 de cuvinte, textul B, prezent6nd o intdmplare prin care trece Pl6ngi-C5-Acug-Ai-S5-Bei.

DPVNU

DIVNU

DI\/NU

DIVNU

Se acordd 1 punct din oficiu.

4-6 puncte ,'.!.r,,;- a.

6-8 puncte i,&.e ]. ...-.../8-10 puncte

'gMai ai de lucrat! Cu siguran!5 poli mai mult! Continud in acelagi fell