Cartea I

MOARTEA.UNUI BAROMT

I

"' Cadavrele au fost descoperite la opt patruzeci gi cinci in di-

mineala zilei de miercrui, 18 septembrie, de cdtre domnigoara

Emily Wharton , qaizeci gi cinci de ani, necdsdtoriti, din parohia

St. Matthew, Pqddington, Lon&a, qi de cdte Darren Wilkes, tm

bdiatde zece ani, care nu apar[inea nici unei parohii, dupi cite

qtia, ceea ce il l6sa indiferent. Ciudata pereche ieqise din aparta-

mentul domnigoarei Wharton, din Crowhurst Gardens, cu pu{in

inainte de ora opt, indreptindu-se pe jos, de-a lungul canalului

Grand Union, spre biserica St. Matthew' cale de o jum6tate de

miH. in fiecare miercuri gi vineri, domnigoara Wharton venea

aici sd schimbe florile uscate din vasul din fala statuii Fecioarei,

si curefe ceara qi resturile de luminare de pe sfeqnicele de alamd'

sd gteargd cele douE rinduri de scaune din Lady Chapel, exact

aga cum se cuvenea pentru congrega,tia restrins[ ce avea si se

reuneascd la slujba de diminea!6, 9i sd pregdteascd cele necesare

pentru sosirea p[rintelui Bames, la ora noui.

lntr-o ocazie similard" cu gapte luni mai inainte, il intllnise

pe Darren. Copilul se juca de unul singur pe potecfl, dai6 joaci

s-ar putea numi faptul cd arunca proste;te cutii goale de bere in

apa canalului, iar ea se oprise si-i dea bund dirnineafa. Poate ilsurprinsese gestul unui adult de a'l saluta pe el, f5rd sd-l admo-

nesteze ori si-l supund unui interogatorlr. Din nu se gtie ce

motiv, dupi ce mai intii se holbase cu o privire carenu exprima

l0 I P.D. Jnrrres

nimic, copilul se luase dupd ea, la inceput tirindu-se leneq inurmd, apoi dindu-i tircoale ca un ciine vagabond gi, in celedin urm[, tropdind mdrunt aldturi. Cind au ajuns la bisericaSt. Matthew, a urmat-o firesc iniuntru, ca qi cind impreuni ar fiplecat dimineald de acasd. Chiar din priman,i-a fost limpededomn{oarei Wharton cd bdiatul nu mai intrase niciodati int-obisericd, dar nici atunci, qi nici in vizitele ulterioare, el nu a ma-nifestat cea mai micd curiozitate pentru ce se petrecea iniuntru.Mulfumit de sine insugi, intrase gi ie;ise din sacristie gi clopot-nitl in timp ce ea igi vdzuse de treburi, o urmdrise cu un ochicritic pe cind aranja cele qase narcise printre frunze, in vasul dela picioarele Fecioarei, gi privise cu indiferenfi rece, de copil,desele genuflexiuni ale domnigoarei Wharton pe care, evident,le considerase incd unul dinfie comportamentele de vechihrd,specifice adultilor.

L-a intilnit din nou pe potecd siptdmina urmdtoare gi a douadupd aceea. La sfirpitul celei de a treia vizite, copilul a urmat-oacas[, neinvitat, gi au impdr{it impreuni farfirria.cu supi de ro-gii gi buci{ica de pegte. Prinzul, ca ritualul unei comuniuni, aconfirmat dependenta ciudati, reciprocd, nerostiti ce ?i lega. Fe-meia inlelesese, cu un amestec de gratitudine gi nelini,ste, c6 bd-ianrl ii devenise necesar. La St. Mathew, copilul, care ba apdreamisterios, ba disp5rea in clipa urmdtoare, obi,snuia sd iasd din bi-sericd odati cu sosirea primilor membri ai congregafiei. Dupdslujbd, domni;oara Wharton il gdsea plimbindu-se alene pe po-tecd, apoi i se aldtura,,ca gi cind nici nu s-ar fi despir,tit. Ea nu-ipomenise niciodati numele in fa{a pirintelui Barnes sau a alt-cuiva de la St. Matthew ;i, pe cit igi putea el aminti, in lumea plinide secrete a copilSriei lui, nici el nu rostise vreodatd numele ei.Femeia cunogtea acum despre el, despre familia gi via{a lui la felde pulin ca atunci cind il intilnise prima oard.

Dar asta se intlmplase cu qapte luni inurmi, int-o dimineaflrece de la mijlocul lui februarie, cind tufi,surile dese care separaupoteca din lungul canalului de proprietdtile comunale deveniserd

GUSTULMORTII O 11

desiquri incilcite de ghimpi morli, cind ramurile frasinilor se

hnegriser6 de muguri atit de degi incit pirea imposibil sd mai

inverzeasci vreodatS, iar nuielele despuiate gi fuave, de sdlcii,

atimind peste canal, desenau pene delicate in curenhrl rapid al

apei. Acum puterea verii se inmuia, arimindu-se a toamnd'

Domnigoara Wharton tnchise o clipd ochii, opintindu-se prin

covorul moale, de frunze vegtede; i se pdru cd simte inc6, peste

mirosul de api stituti 9i pdmintumed, o urmd dinparfumul im-

petuoaselor flori de soc ale lunii iunie. in diminelile zilelor de

vard, mirosul acela ii amintea cu limpezime de drumurile copi'

ldriei petecute in Shropshire. Se gindea cu groazd la venirea

ielnii si, mergind, in aceasti diminea!6, i se pirea cd o simte

plutind in aer. Deqi nu mai plouase de o sdptimind" poteca era

alunecoasl gi noroiul indbu,sea zgomptele' inaintau pe sub frun-

ziquri, inft-o tdtpre amenin!5to3re. Chiar 9i sporoviiala delicati

a vrdbiilor incetase. Doar la dreapta lor' qanqul care mdrginea

canalul mai deborda inci de verdeala verii: iarba lui deasd aco-

perea anvelope plesnite, saltele aruncate qi zdrenle care putre-

ze*rtrryfundul lui; ramurile impovdrate ale sllciilorigi scuturau

frunzele firave pe o suprafali parcd prea unsuroasd $i st6tut[

pentu a le putea inghit'.Era ora noul frri un sfert gi se apropiau de bisericd, intind

intr-unul dinte tunelurile scunde care traYersau canalul. Darren,

cdruia aceasti parte a drumului ii pldcea cel mai mulL didu un

chiot gi se repezi in tunel, strigtnd si stimeascd ecoul qi unduin-

du-s,i miinile, ca palidele brale ale stelelor de mare, peste cir6-

mizile zidurilor. Femeia urmi silueta slltireafi, temindu-se de

momentul cind avea sd treac6 pe sub boltd penhl a intra in in-

tunecimea sufocantii qi igrasioasd, cu miros de riu, in care avea

sI audSo nefiresc de putemic, zgomotul apei supte sub piehele

pavajului qi piclturile prelinse din acoperluljos. Femeia grdbi

pasul gi, in citeva minute, peticul argintiu de la capltul tunelu-

lui se l6rgi sd le faci loc, din nou, la lumina zilei, cind copilul se

intoarse, tremurind, aldturi de ea.

"{

f1

lz 0 P.D..l.lurs

* E foarte &ig, Darren" zise ea. N-ar fi bine s6-fi pui pelerina?Copilul ridiod din umeri gi dddu din c4p. Era uimiti cit de

subEire umbla imbrdcat gi cit de pu{in simlea frigul. Uneori i sepdrea ci prefer6 sd hemure tot timp,rl. Desigur, nu se putea con_sidera a fi sub demnitatea unui birbat sd te imbraci gros intr-odimineali rece de toamnd! Iar pelerina ii venea atit de bine! Fu-sese o usurare cind apdruse imbricat cu ea, prima oar[; aveadungi albastre, strdlucitoare, gi rogii, era scumpi,si se crmogteac5 era nou6, un semn reconfortant c6 mam4 pe carc ea nu o cu_noscuse gi de care el nu vorbea niciodati, se stdduia sd-i poartebine de grijd.

Miercurea era ziua clnd ea trebuia si inlocuiascd florile, iarin aceastii dimineali ducea un buche{el de trandafiri roz inveliliint-o pinzd qi un altul de crizanteme"mici, albe. Aveau tulpinileude, gi apa ii p[trundea prin minugile de lind. Florile aveau bo-boci mici, dar unul incepuse sd se deschid5 gi, pentru o clip6,evocafea verii ii reveni in minte redeqteptindu-i o mai vechenelinigte. in diminelile cind mergeau la biserici, Darren veneaadesea cu flori in dbr. Erau, ii spusese el, din prdvdlia unchiuluiFrank, din Brixton. Dar, oarg acesta era adevdrul? Apoi a fostsomonul afumat, cadoul din vinerea trecuti, pe care i-l adusesela locuinti tocmai inaintea cinei. I-a spus cd ii fusese dat de un-chiul Joe, care ginea o cafenea pe strada Kilbum. Dar feliile, aftde zemoase, de delicioase, fuseserd separate printr-o hirtie per_gamentoasd, iar tava albd pe care stiteau frumos aranjate erafoarte aseminitoare cu cele pe care le privise cu pldcere, dax fir[speran[d la Marks and Spencer, numai ci rupsese cineva eti-cheta. Copilul stdtuse in fala ei gi o privise mincind, flsese osnimbdturd extravaganti de dezgust cind ea ii propusese gi lui sdse serveasc5, o privise fix, cu o satisfaclie concenfati, aproapesupiratd; arita, mai degrabd, ca o mami care igi prive,ste copilulconvalescent luindprima inghiliturd de hrand. Mincase pe,stele alcdrui gust delicios il simlea ?ncd pe buze gi i se pdruse o lipsl derecuno,stinld sdl descoas5. Numai cd darurile deveneau din ce in

GUSTUL MORTII i 13

ce mai frecvente. Dacd avea s5-i mai aducd 9i altele, trebuia s[

aibi o disculie.

Deodata, copilul scoaselm stig6t o zbughi furnrnosinainte

gi dint-un salt se repezi la o nuia care atlma deasupra capului.

IatFl liEnind, picioarele subliri zvicnind pantofii albi cu talpa

groasd pefnd nepotivit de grei pentnr picioarele acelea osoase.

Avea obiceiul acestor izbucniri de activitate, alerga inainte sd se

ascundi in tufi,suri, pentu ca apoi sd-i sfui in spate, ficea saltui

peste bdltoace, scotocea,santul ciuftrd cutii 9i sticle sparte, apoi

le arunca in apd cu o forfi disperati. Ea se prefrcea speriati cind

uivdlea peste e4 striga la el si fie atent cind se sfiecura pe lfug6

o creangd cdzutl qi se apleca sd zgirie apa. Dar altfel, ii plicea

vioiciunea lui. Era mai pulin ingrijorltoare decit letargia care ilcuprindea at?t de des. Acum, urmirindu-l cum sare' cu figura de

maimula care'se stimb6, cu bra{ele incrucigate, rdsucirea agerE

a fiupului, argtntul oaselor delicate sub pielea albd" vizibil[ unde

jacheta ii ieqise din pantaloni, simfi un val de afecliune afit de

dureroso ca unjunghi in inimd. Iar odati cu durerea reveni 9i

nelinigtea. Cind copilul ateizdlingd ea li spuse:

- Darren, eEti sigur cd pe mama ta nu o sup6ri ajutorul pe

care mil dai la St. Matthew?

-Nu, e-n regul6, fi-am zis.

- Vii aft de des la mine. Pentm mine e minunat, dar egti si-

gurcieanuse supdr6?

- AscultS, !i-am zis. E OK.

-Darn-ar fi mai bine sdvin s6o vd4 numai cit si o clmoso'

sd gtie s,i ea cu cine egti?

- $tie. Oricum, nu-i acas6. E plecati la unchi-meu Ron,

la Romford.

Alt unchi. Cum de nu-i incurci? O noui nelinigte o oprinse.

- Atunci, cine are griji de tine, Darren? Cu cine eqti acas5?

- Cu nimeni. Dorm la un vecin pinn se intoarce. Mi:e bine.

* La qcoalS nu te duci azi?

14 O P.D. JAMES

- !i-am zis. Nu hebuie sd md duc. Azi e sdrbitoare, e sirb6-toare! fi-am zis! Vocea ii deveni fipdtoare, aproape isteric6:.Apoi, pefim cd ea nu vorbea, se apropie si ii spuse, mai calm:Au comuri Andrex la Notting Hill: patrusppt de penny unul du-blu. La supermagaeinul cel nou. Pot si-fi aduc citev4 daci vrei.

,,Probabil ci pefece o mullime de timp in magazine, frcindcumpdrdturile p€ntru mama lui, se gindi femeia, poate in drumclnd vine de la gcoald." Se pricepe4si gdseascd lucruri ieftine,ii povestea despre ofertele speciale, despre locurile unde se pli-te,ste mai pufin. ii spuse:

-Voi lncerca sd cumpdreutnei, Darren. Frelul este foarte bun-

- Da, apa m-am gindit gi eu. E un pre! bun. E prima oardcind le vdd sub cincizeci de penny.

Tot timpul cit au mers, au avut in fap ochilor linta lor: cupolaverde de aramd a campanilei av"rntate, dela extraordinanbait-licl roman5, pe care Arthur Blomfield a constuit-o in l8?0 pemalul lenegului canal urbarl cu tot afta curaj cum ar fi ridicat-ope Grand Canal la Venegia. Cu noui ani ?n urmd, frcind prima eivizttilast. Matthew, domnigoara Whar0on hotirise cd era nime-rit sd o admire, cici era biserica ei parohiald gi oferea" ceea ce nu-mea ea, privilegii catolice. Cu acel prilej i;i scosese definitiv dincap corsiderentele arhitecturalg ca gi preferinfele ei penbu arcelenormande, capitelurile sculptate gi familiarele volute engleze.Probabil ci acum se obignuise cu consfiuclia. Dar tot mai em ugorsurprinsd cind p6rintele Bames conducea grupuri de vizitatori,expe4i interesafi in arhitechra victorianl, care se entuziasmauvddnd baldachinul, admirau picturile prerafaelite de pe cele optpanouri ale amvonului ori igi instalau trepiedul sI fotografiezeabsida gi care o comparau pe un ton increzdtor, neecleziastic(bineinleles ci;i expe4ii ar trebui sd vorbeasciin goaptE in bise-ricd), cu catedrala Torcello de lingi Venelia ori cu bazilicilesimilare constmite de Blomfield la Jericho, Oxford.

$i acurq ca.intotdeauna, aparilia ei era o dramaticd surprizi.Trecuri prin portila turnanti a grilajului care stljuieqte canalul

GUSTUL MORTII I 15

s.i o luarn pe poteca cu pietrig spre portalul infirii de su4 cea de

la care domnigoara Wharton avea cheia. Pe aici se ajungea la

Mica Sacristie, unde obignuia si-;i lase haina, 9i la bucdtiirie,

unde fiebuia si spele vas€le gi sd ara4jeze florile. Privi de la uga

straturile mici de flori ?n cre grEdinarii congregaliei se stridu-

iau si cultive, cu mult optimism, dar cu mai pulin succes, p6-

m?ntul nerecunoscitor de pe marginea potesii.

- Oh, privegte, DanetL ce frumos. Primele dalii. Nu credeam

cd vor inflori. Nu, nu le culege. Arati atit de bine acolo unde sint.

Copilul se aplecase cu mina in iarbd, dar la cuvintele ei se

rpdrepta, bdgtnd lacom pumnul in buzunar.

-Nu le vrei pentru FM?

- Pentu heasfinta avem tandafirii de la unchiul tiu. ,,Nu-

mai de-ar fi de la unchiul lui! Va bebui sd-l intreb, se dndi fe-

meia. Numaipot continuaaga, oferindu-i Pr,asfintei flori furate,

dacS'sint furate. Dar daci nu sint - 9i etr il acuz degeaba?! Voi

distruge tot ce existi intre noi. Nu pot siJ pierd acum. $i s-ar

putea ca abia asta sd-i dea ideea de a fura."

Jum66!i de frazeii veniriinminte: corupereaunui inocent,

un moment cind ai picdtuit. Se gindi ci va trebui si mai reflec-

teze. Dar nu acum, nu lnc6.

Scotoci in pogetd dupd cheia cu inel de lemn 9i incerci si opotriveascd in broasc6, insi nu reugi. Nedumeritd, dar nu incE.

ingrijoratS, lncerci clan14 ,i u;a grea, bdtfii b fier se deschise.

Era descuiatS, iar pe paf,tea cealalti o cheie se afla deja inbroasci. in galerie era linigte, intuneric, uqa de stejar c6tre Mica

Sacristie, la sttng4 era bine inchis[. Probabil ci pirintele Bames

a sosit deja. Dar ce ciudat cI a venit inaintea ei! $i, de ce nu l5-

sase lumina aprinsi in galerie? Pe cind ciuta interupltorul cu

mina inminuqatii, Darren fecu in fugd pe lingd ea spre gnlajul

de fonti care separa galeria de nava bisericii. li pHcea sI aprindi

o luminare la sosire; igi sfiecura bralele subgiri printre barele gri-

lajului, intinztndu-se pind la sfegnic qi la cutia milei. La inceputul

vizitelor lor comune, femeia ii ddduse cite o monedi de zece

16 I P.D. Jeuns

penny; acum auzi un clinchet slab gi vdzu eum copilul pune lu- -

mlnarea in l[caqul ei gi se intinde dupn chibriturile din suportulde alami.

Atunci, in acel moment a simtit primul ghimpe de nelinigte.O presimtire ti alertd subcongtientul; ftSmintiri anterioare gi unsentiment vag de tulburare o lnvdluirE, transformlndu-se inteamd. Un miros neobiEnuit, striin si totuqi oribil de familiar;senzafia unei prezenle recente; posibila semnificalie a qii des-

cuiate; intunericul din pasaj. DeodatA intelese cd era ceva ingro-zitor de r[u. Strigd instinctiv:

- Darren!

Copilul se intoarse qi o privi. in clipa unnitoare era lingd ea.

Mai lnfi qurel, apoi cu o mi,scare bmsc5, deschise uga. Fuorbiti de lumini. Tubul fluorescent'care desfigura tavanul eraaprins, strdlucirea lui eclipsind lumina firavd din galerie; $iatunci vdzu oroaf,ea.

Erau doi, iar ea ,stiu imediat, cu toati certitudinea, cI eraumorfi. Camera era teatrul unui micel. Aveau giturile tiiiate, iartrupurile zdceauca ale animalelor m6celSrite, in billi de singe.

Instinctiv, il lmpinse pe Darren in spatele ei. Era ins6 prea tir-ziu. $i el vdzuse. Nu !ipd, dar il simlea kemurind qi zuspinindca un cilelug necijit. it impinse ln galerie, inchise uga gi se re-zemi de ea. Simlea o rdcealS disperat5" bitaia tumultoasd a ini-mii. Pirea cd i s-a umflat in piept, uriaqi, fierbinte; zbuciumulei dureros ii scutura trupul vrind, parcd, s6-l sflrime. $i miro-sul acela carq plutise la lnceput ademenitor, evaziv, doar o nu-anji neobignuitd in ier, p[rea acum cI se scurge in galerie,insuportabili duhoare a morlii.

igi ap5sI spatele de ugi, recunoscitoare pentru suportul dural lemnului sculptat. Numai cd nici for(a acestuia, nici ochiisft{ns inchigi nu puteau ,sterge oroaxea. Ca sub lumina reflectoa-relor pe sceni, vedea cadavrele, mai fepene, mai izbitoare, maivizibile ca atunci cind ii apdruser[ in fafa ochilor terifiafl. Unuldinte ele alunecase din patul i"go.t, de la dreapta ugii, qi zdcea

GUSTUL MORTTT I 17

privind-o 1inti, cu gura deschisS" cu capul aprcape desprins de

trup. Vizu din nou venele seclionate, iqing ca niqte fevi rugi-nite printre cheagurile de singe. Al doilea cadavnr era sprijinitde perete, diform ca o pdpuqi de zdrenfe. Capul ii cdzuse inainte

,si o pati de singe, uriagi, i se intinsese pe piept ca o baveti. Mai

avea inci pe cap o ciciuli albasfi de lind, care ii cdzuse intr-oparte. Ochiul drept era a.scuns; cel sfing insd o privea chiorlg, cu-

noscltor de fapte inspiimintitoare. Corpurile mutilate pdreau a

fi pierdut, odatd cu singele, tot ce aveau uman: via1E, identitate,

demnitate. Nu mai erautupuri omeneqti. Iar singele se intinsese

qpste tot I se pirea cd ea inslsj se ineacd in singe. Singele ii tiuiainurechi, ii venea si-l vomite, se spdrgea ln globule str[lucitoare

pe retina ochilop ei ?nchiqi. lmaginea morgii, pe care nu putea sio alunge, plutea in fa,ta ei int-un vtrtej de singe, se destdma, se

readuna gi diri nou se desfrce4 dar intotdeauna ln slnge. Atrmci

auzi.vocea lui Darren gi sim{i cd o tdgea de minec[:

- Trebuie s-o gtergem inainte s[ vini copoii. Hai. N-am vd-

zut nimic, nimic. Nici n-am fost p-aci.

Voceaii era sugrumatE de spaim5. O stingea de mind. Prin

stofa subfire, degetele lui ferme mugcau ca nigte dinli ascufif-

Le ficu sd se desprindd uqurel. Apoi vorbi, surprinsd de calmul

propriei voci:

- E o prostie, Daren. Bineirileles cd nu ne vor suspecta pe

noi: Sd fugim...asta ar fi suspect.

fl impinse de:a lungul pasajului

- Eu rdmin aici. Tu du-te dupi ajutor. Trebuie sE incuiem

uga. Nu tebuie sE inte nimeni. Eu aqtept aici, tu adu-l pe pdrin-

tele Barnes. $tii unde este casa parohiald? Pe colful turtit al blo'cului din Harow Road: El va gti ce trebuie frcut. Va chema

politia.

- Dar nu poti sta aici singur[. Dacd mai e aici?! in bise-

rici?! Daci ne urmdregte gi asJeapti? Trebuie sI rlminem im-preund. Bine?

Autoritateape carc o sim{eainvocea copilului o descump6ni.