Limba ebraică biblicăCursul 3

• Genul:

– Masculin– Feminin

• Numărul:

– Singular– Plural– Dual

Substantivul

• Substantivele de genul masculin denumesc:

• Persoane de gen masculin (judecător, David)

• Regate şi popoare (Israel, Assiria)

• Munţi, râuri (Eufrat, Liban)

• Metale (argint) • Lunile anului (Abib)

• În general, substantivele masculine la singular nu au o terminaţie specială:

cal

argint

cuvânt

• Substantivele masculine la plural au o terminaţie specială:

cal

• Substantivele de genul feminin denumesc:

– Persoane de gen feminin (mamă, Miriam)

– Elemente ale naturii (pământ, foc)

– Ţări privite ca mame ale popoarelor (Sion)

– Membre ale corpului - perechi (picior, mână)

– Noţiuni abstracte (suflet) – Instrumente, unelte, arme (spadă)

• Substantivele de genul feminin la singular sunt marcate de o terminaţie specială:

iapă

bătălie, luptă

fiică

regat

iapă

• Substantivele feminine la plural au o terminaţie specială:

Substantive neregulate

Unele substantive nemarcate printr-o terminaţie specifică genului feminin sunt totuşi feminine:

pământ

mână

cetate

• Unele substantive feminine la plural par masculine:

• Unele substantive masculine la plural par feminine:

părinte

cetate

Substantive neregulate

În limba ebraică, dualul se referă la substantive care denumesc perechi, şi are o terminaţie specifică :

Articolul

•Limba ebraică nu are articol nehotărât, astfel încât poate fi tradus cu cetate, sau o cetate, in funcţie de context.•Articolul hotărât se ataşează înaintea cuvântului: