Co.lectra,-de economie

TOMASav

Economiape canapeaua lui Freud

lrPUBLICA

SEDLACEKOLIVER

TANZERLILITH $I DEMONII

CAPITALULUI

Co.Iectra,-de economie

TOMAS

SEDLAEEKOLIVER

TANZERLILITH SI DEMONII

CAPTTALULUI

Economiape canapeaua lui Freud

Traducere din germanl de

Paul Slayer Grigoriu

uPUBLICA

Cuprins

Disclaimer..... .'..................I1

Cuv6nt inainte.................... ...'........'........13

Economia de pe canapeaua lui Freud - o introducere ...........:..'..'...17

PARIEAINTAI I Natterea cre;terii - o altl istorie cultural5 a ttiinleieconomice

1. Lilith - schizofrenia dorinfelor .........'..........'.'.-37

2. Ciderea din cer - na$terea sindromului economic ""....'....,77

3. Furia lui Ahile - despre agresiune 9i concurenfl ........'..'.......97

PARTEA A DOUA I Prelul bogSliei - defectele psihice ale economiei

4. Apollo pi Marsyas - sadism, narcisism

5i elitele economice.... ..,'.'...,...127

5. Strigltul lui Pan - piefe ale fricii. ..'..........'....157

6. Blestemul Casandrei - despre clarvlzltorii economiei...'.'. 189

7. Centura Afroditei - narcisism, sugestie tiiluziile consumului ............;.......... ....----.'....'.. 2O7

L Japul ispSgitor al piefelor - proiecfie, deplasare

givictimele 1or..............'... ...'... 223

9. Erisihton cel niciodatt sltul - despre (onsum,

creltere gi devorarea lumii .'........... .............. 235

10. Migarul de aur - despre fetipul banigi mecanica llcomiei........

11. Policrate pi bucuriire hedo-masochiste, dar cu misurd .... 2zg

12. Jucdtorul gi formula lumii - despre dependenlade logicd pi consecinlele ei................. ........... 325

13. Economia de bordel - economie de mare vitezi,prostitufie pi sf6rgitul comerfu1ui........................_.............. 333

14. Plstorul din Monte Cristallo - o sintez6 un pic altfel... ..... 347

Mul1umiri..... ..................357

Bibliografie.... ..................361

Economia de pe canaPeaualui Freud - o introducere

Trebuie si fie o experienli interesanti si psihanalizezipe

cineva care se socotegte rafional, serios 9i matur (9i se mai 9i

laudi cu asta). $i, daci este legitim (9i eventual util) si-i aplici

aceasti metodi unui om - influenlat de structurile 9i institugi-

ile sociale in mijlocul cirora triieqte -, de ce nu s-ar putea face

acelagi lucru cu un sisteml Pe mine m-a impins dintotdeauna

curiozitatea si fac acest lucru cu disciplina mea iubiti, econo-

mia. Dar nu doar din curiozitate: viziunea economici asupra

lumii devine o parte din ce in ce mai importanti a gAndirii

noastre. Modeleazi politica 9i societatea globali. $i chiar daci

supravieluirea materiali pare astizi, din perspectivi economi-

ci, si depindi mult mai pulin de schimbirile intimplitoare(recolte, siguranli, sinitate, educalie etc.) decit pe vremea

strimogilor nogtri, totuqi modul nostru de gAndire este mult

mai impregnat de logici economici.Daci lumea strimogilor nogtri era impregnati in gindirea

gi evolulia ei de limbajul derutant al miturilor; daci grecii se

striduiau si gAndeasci logic, iar cei din Evul Mediu, teologic;

daci statul nalional era fetigul bunicilor nogtri - atunci fetigul

vremurilor noastre pare si fie factorul economic (ca un garant

creat de societate gi creator de dependenll al fericirii 9i

libertilii).Imaginea glasici a psihanalizei este cea cu pacientul care

sti intins pe canapea 9i povestegte. Psihanalistul asculti, igi

face insemniri 9i se gindegte la cele spuse. Vom incerca sifacem ceva aseminitor la nivelul societilii. Metoda debazd a

unei pirfi a cirfii de fafi este si punem economia si se intindipe canapea qi si o ascultim. Ce anume verbalizeazl? Ce speriqi ce viseazi? De ce se teme? Ce rationalizeazi.gi cum o Ace?Despre ce vorbeste cu pricere 9i ce teme tabu preferi si treacisub ticere? Cum se privegte pe ea insigil Cum igi organizeaziemoliilet care este relatia ei ctr alfi? crtre cine piivegte cuadmirafie gi citre cine, cu dispre!? Cum se percepe pe eainsigigi rolul ei in lume? cum proce deazd, cu valorile-ei? Acestlvalori sunt exprimate, vorbegte despre ele? in ce crede? Cemituri 9i idei preconcepute ii determini gandirea (gtiinfificfl?Pe ce laturi a realitigii se concentreazi si cum aratd matriceacu ajutorul cireia interpreteazi toate aceste lucruri? ce anumerefuzi si vadi?

sigur ci starea gtiiri,teror economice, in varianta lor blindi,este destul de amuzanti - se observi o abordare narcisisti,alituri de un complex mesianic netratat.. Dargandire"

""oro-mici este afectati gi de cateva boli grele: e limpede cr suferide tulburare bipolari (maniaco-depresivi) gi cieeazi haos laambele extreme. Din punct de vedere firosofic ai etic crede inatotputernicia egoismului gi predici aceastd ,,evanghelie,' (dingrecescul

',vestea cea buni") ca gi cum ar fi forfa cilauzitoare

a planetei. Gdndirea economici este o urmagi a utilitarismuluiindividual, care trateazi cu cinism toate cereralte valori.

Economia este de asemenea centratipe eainsigiin misurain care, oricind apare cite o problemi, se refugiazd in braleletatrlui pe care altfel il dispre{uiegte (statul sau societatea), agacum s-a observat ultima oar[ foarte bine in timpul cnzei dinzoo8.

Daci economia intrd in legituri cu alte discipline, nu o faceca si invefe, ci pentru cd wea si domine (este vorba despre aga-

* Este v;dit c5 anumiti economitti neocrasici sunt ferm convinSi c5 pot $ mentuiascSomenirea - 5i asta cu ajutorul unei m6ini invizibile (spirituale).

numitul imperialism economic, de care unii economigti mai

sunt gi mindri). Aveam de-aface in mod evident cu complexul

lui Oedip - cel mai cunoscut complex -, aici in raport cu socie-

tatea, din care a apirut economia gi de care incearci firi succes

si se desprindi. in consecinfi, economia* ca disciplini nu se

simte deloc bine in preajma gtiin;elor umaniste 9i cauti apropi-

erea de gtiinple naturii..' Economigtii invali agadar fizici 9i se

agteapti ca restul gtiinlelor sociale si le urmeze exemplul'

Inutil si subliniem ci, aqa cum ne invali psihanaliza, tot ce

e reprimat reugegte in cele din urmi si iasi la iveali cu forfe

reinnoite. Dar ce este reprimat se ascunde adesea in umbri 9i

nu wea si fie gisit, ca gi cum ar avea o for!6 9i o logici absolut

independente - un fel de instinct de supraviefuire' Strimoqii

noqtii, care nu gtiau mai nimic despre psihologie, trebuie si fiperceput incongtientul ca pe o forli demonici, intunecati'

$tim acest lucru gi din cele mai vechi scrieri ale omenirii'

Cartea de fali este despre aceasti forfi.incercim in aceasti carte si punem intrebarea - in misura

in care se poate pune o asemenea intrebare - daci putem diag-

nostica in economie gi in intregul nostru sistem tulburiri psi-

hologice gi care sunt acestea. in ce misuri se manifesti in

economie tulburirile sociale? Pe care dintre acestea le ampli-

fici 9i pe care le atenueazi?Psihanaliza se concentr eazd,, inmod tradilional, pe nivelul

micro, se ocupi de indivizi 9i de viap lor, de visele, speranfele,

temerile lor, de relafiile lor de iubire 9i de uri, de fetiguri

g.a.m.d. in aceasti carte incercim si aplicim psihanaliza

* ..,sau ceea ce se numette ln general economie neoliberall. Atat conceptul, cat tidefinirea unor.economigti ca ,,neoliberali" sunt discutabile. conceptul paralel de,,liberalism

laissez-faire" poate sluji aici pentru o definitie mai clarS'

** Esteevidentcieconomialgi arerddicinilelnttiinleleumaniste(alespiritului).Primele

tratate economice au fost scrise de,morali;ti, filosofi 9i teologi: de la Adam Smith $i David

Hume 5i, daci vrem sl mergem ii mai multin urm5, de la Toma d'Aquino, Antonie al Florenlei,

Platon 5i Aristotel.

domeniului macro, respectiv sd aflirrl daci in societatea noas-tri nu se manifesti acelagi model de comportament patologiccare se constati gi la nivelul indivizilor.

Metoda folositi se apropie de cea a psihanalizei gi, ca simodelul nostrur lucrdm cu mituri care ne ajuti sd agezdm pecategorii imaginile bolilor. Miturile sunt mai actuale iecAt s_arcrede. $i nu doar in psihologie. ce incercim astrzi si codifi-cim prin modele economice gi matematice au codificat stri_mogii nogtri prin mituri. si inrudirea intre cele doui este maistransd decat s-ar crede. in cea mai cunoscuti corespondenfidintre fizicd gi psihologie, cea dintre sigmund rreud gi arbertEinstein, Freucl vorbegte concret despre aceasti ambiguitate:,,Poate ci avefi impresia ci teoriile noastre sunt un fel de mito-logie, gi in cazul de fap nici micar una plicutl. Dar nu duc incele din urmi toate gtiinfere naturii ra o asemenea mitologie?Oare astizi infizicd,lucrurile stau altfel?".

o comparalie intre vechile mituri gi vremurile noastre aratiinsi gi in ce mdsuri critica moderni a ."pit"tir*ui;il;;;f;este de fapt o altd imagine a criticii existenlei omenegti dinvremuri strdvechi (cele doui trebuind de fapt si fie despdrfiteriguros).

Daci ne ducem la capdt sarcina, de aici poate iegi un fel demedicament pentru economie-", un element al unei terapii

* citatur originar: ,,Ail this may give you the impression that our theories amount tospecies of mythology and a gloomy one at that! But does not every natural science leadultimately to this - a sort of mythorogy? Is it othenruise today with your physicar sciences?,,,,why war?" in The Einstein'Freud correspondence (7937-jg32), Arizona university: www.public.asu.edu/-jmlynch/273 / documents/FreudEinstein.pdf. (De'i autorur citeaz5 din ediliain englez5 a corespondentei, este purin probabir ca rimba forositE initiar in corespondentadintre Einstein ;i Freud sE fi fost alta dec6t germana _ n.t.)

** intr-un alt context, sigmund Freud a rucrat cu conceptur de ,,economie,,, privind sufleturca pe un loc unde afectele se compenseazi, un sistem in care suma stimuriror care p5trund inel trebuie si fie p5strati ra un niver c6t mai scizut, respectiv,,redusi ra nimic,,. un asemeneaprincipiu este luat ?ntr-adevir din cer economic ar schimburui ra sf6r;itur clruia, in cazur optim,ceiimplicalitrebuiesioblintunnivercomparabirdesatisfaclie.VeziFreud r9g2c,p.24;iurm.

colective, o ,,terapie a civilizafiei", cum o numeqte psihotera-

peutul LuigiZoia.Ar fi terapia unei discipline incetilenite, in

care existi mulli oameni drigugi, modeqti gi bine intenfionafi,

a ciror sumi este insi o ,,fiatil" ciudati, dupi cum spune pro-

verbul latin: ,,Senatores boni viri, senatus aatem mala bestia" -,,Senatorii sunt oameni buni, dar senatul e o fiari"..

Trupul, sufletul ;i duhul economiei

Plastic vorbind, economia a fost anali zatd' denenumirate ori

din perspectiva ,,trupului" ei (economia reali: materialul, func-

fonalul, cuantificabilul, industria, lumea producliei 9i a consu-

mului). in schimb, studiul ,,sufletului" economiei (al economiei

ca gtiinld: ce gtimr ce putem cuprinde intr-un sistem, partea

intelectuali, cea abstracti) a fost ficut foarte rar sau mai deloc,

ca si nu mai vorbim despre ,,duhul" ei (dupi ce tAniim, ce ne

atrage, de ce existi aceasti disciplini, felul ei, partea divini din

noi - daci ni se permite folosirea acestui cuvAnt).

Agadar, domeniul ,,sufletului", al economiei ca gtiinli (9i

nu al economiei reale), este cel unde se afli credingele noastre,

temerile gi speranlele noastre, acliunea noastri politici 9i

imaginea pe care o avem despre libertate sau reglementare'

Aici i9i formeazdeconomia imaginea despre sine, aici se per-

cepe gi aici igi are ridicinile istoria care ii di o semnificalie

mai inalti. $i aici i9i au adesea obirgia 9i tulburirile psiholo-

gice, degi se v[d abia pe ,,trup", adici in economia reali. Se

intAmpli deci ca in cazul afecgiunilor psihosomatice, care se

transmit dinspre suflet inspre trup. Agadar, trupul 9i sufletul

sunt strAns legate.

* Maximaliesteatribuit5luicicero,frr5aexistalnsldovezilnacestsens.La:Mofgenthau

1970, p. L89,

Un exemplu in acest sens: un model matematic este putinmai mult (gi doar pufin mai pufin) decAt o inviliturd ae

"i._din1i. Sau, 9i mai exact: o invigituri de credingi ,,rigortzati,,,deveniti mai rigidi. Modelele igi au riddcina in ,,ruflet,' 1ingtiingd) gi ordoneazi funct'ile trupului (economia reali). Acestemodele nu se imbolnf,vesc in sistem, se imbolnivesc in schimbinviliturile de credinfi gi dorinfele noastre.

Poate pirea ciudat sivorbim de un,,duh,'al sistemului carene sti in fali - mai ales cdnd cel care face acest lucru este eco-nomist. Expresia ne amintegte de concepte religioase, de fan-tome, de duhuri, ba chiar de Sffintul Duh. Dar, dacd privimlucrurile corectr gi economigtii vorbesc adesea despre ,,duhuri".Ce altceva sunt celebrele ,,animal spirits,,. ale economiei des_pre care scrie Keynes? Timp de decenii s_a discutat gi s_areflectat in legituri cu acest ,,animal,', cu partea descripiivi aconceptului. Dar s-a trecut cu vederea faptul cd in realitate arfi trebuit si se insiste pe ,spirit"r respectiv pe ,,duhuri,,.

Acest duh este impulsul, chemarea care se aude une ondea-supra noastri, uneori tnfaya noastri gi alteori tn spatele nostru,dar care vine totugi din noi. Este, cum spune Keynes, ,,unimpuls brusc de a fi activi in loc si fim inactivi, 9i nu in funcliede media evaluatl a avantajelor cantitative, inmulfitd

",, pro_

babilitif ile cantitative "..'

* ln limba germanl, ,,animal spirits,, se traduce prin ,.instincte animalice,,. Acest lucruinduce in eroare' cici Keynes nu vorbegte despre ribido sau despre pursiuni inferioare, cidespre un impuls mai inar! care ar menline spiritur antreprenoriar - ti impricit economia. Iaticitatul: ,,chiar gi ftir5 instabilitatea rezultatd din speculatie, rdmane instabilitatea provenitrdin caracteristicile naturii umane, care face ca o mare parte a activitlfilor noastre pozitive sddepindi mai murt de optimismur spontan decet de prognoza matematicS, fie ea morarS,hedonistS sau personard. probabir cd cere mai murte decizii de a face un rucru pozitiv, ar crruiefect sE se facr simrit pe mai murte zire, se bazeazi pe (instincte animarice> - pe un impursbrusc de a fi activi in roc si fim inactivi, gi nu pe media evaruati a avantajeror cantitative,inmulfiti cu probabilitdlile cantitative,, (Keynes 2009, p. 137).

** Keynes 20O9, ibidem.

)tl

Este agadar ,,stilul de via!i", poate viaga insdqi (care - dinperspectivi biologici - nu-gi cunoagte motivul gi cauza exis-

tenfei, in afari de viala insigi gi prelungirea ei). Este o influen-

!i venit[ din alti parte. Un artist simte aceasti forlI cf;nd

creeazilrun om de gtiingi, cAnd descoperi sau inventeazi ceva.

Un om care simte in el impulsul de a merge la Polul Sud (ca

si-l citim pe Keynes) sau cineva care igi doregte si aibi un

copil ori si aiute o bltrin[ si tr.eaci strada.

Toate acestea sunt fapte pe care le facem in urma unui

imperativ, ciruia nu-i pasl nici cit negru sub unghie de facto-

rul economic, de risplati sau de utilitate. Nevoia de a ajuta un

str[in sau de a ne implica in preocupdrile generaliilor viitoare;

sarcini care ne sunt atribuite de spiritul lumii, de istorie, de

ciutarea sensului vielii; chemarea aventurii, de dragul aven-

turii. Dar gi intunericul ne cheami, tensiunile distructive de

dincolo de ,,media evaluati a avantajelor cantitative, inmulgiticu probabilitilile cantitative" a lui Keynes. Acolo este originea

miturilor gi povegtilor noastre. Dar despre asta vom vorbi mai

mult mai tirziu,Daci deosebirea ficuti de noi intre ,,trupul", ,,sufletul" 9i

,,duhul" economiei se dovedegte viabilil, ar trebui si clutimqi linia de delimitare intre ele: unde se despart sufletul de trup,

spiritul de suflet? Ne aflim astizi in situalia descrisi in Biblie'

in care duhul, ,,spirit"-ul nostrur este osArduitor, dar trupuleconomiei reale e neputincios? Sau carnea, trupul, este puter-

nici gi doar duhul, rlticit?Trup, duh gi suflet - autorii gi-au impirlit munca in jurul

acestor unit[1i. Tom63 Sedlidek s-a ocupat intens de analiza

,,duhului" - agadar de cauzele gi de constituirea voinlei, poftei

gi dorinlei din interiorul nostru 9i din economie. Este vorba aici

- nici mai mult, nici mai pulin - despre evol4ia acgiunii econo-

mice in istoria culturall a omenirii gi a civilizaliei occidentale

gi, prin urmare, despre caracterul economiei. primele douicapitole sunt dedicate acestui subiect. oliver Tanzer s-a ocupatde cea mai mare parte a capitolelor in care este vorba despre,,trup gi suflet", adicd despre economia reali gi despre gtiinlaeconomici. in aceastd partea a doua, Tom6s sedrridei a preruato analizi cuprinzitoare a maniei si a depresiei in economie.

De la Midas la PIB

Agadar, pentru a pitrunde in adAncurile psihanalizei econo_mice, ne ajutdm de mituri. Sunt un fel de oglindi a societiliinoastre. Este o oglindi foarte veche, mati, parfial cripati_ gi,de fapt, nu foarte diferiti de imaginea pe care o avem desprenoi insine. Miturile sunt cifrur gi centrur gandirii antice, c^areau fost inlocuite mai tArziu de logic{.. Erau,,modus operandi,,pentru vremea lor: ugor de ingeles, de cuprins si,1n ciudacaracterului lor fantastic, la fel de credibile cum au fost maitirziu religia sau fizica gi matematica. Dar mitur mai are oinsusire, care il deos6begte de toate cerelarte: este paradoxal.Pe de o parte, pare incredibil de simplu, de pildi aiunci cAnderoii gi zeii se lupti, cand se duc bitilii qi se nasc copii, oame-nii mor, sunt ucigi, respingi, urmdrili de spirite rizbunltoare.Dar, cand incerci s[ interpretezi aceste povestiri simple, devinfoarte actuale, cu mai multe niveluri si universale.

Partea fascinanti a acestor povegti este infelepciunea lorvibranti, modul in care descriu in detariu comportamentereumane. Miturile spun multe gi despre economie, despre rela_liile de schimb intre cel care are gi ceea ce are, despre ce tre-.buie si dea in schimb pentru a-gi pistra gi prote;a avutul,

* Vezi 5i Midgley 2011.

despre cucerire, pradi gi apirare, despre putere qi pierdere gi

despre forla bogiliei 9i a comorilor.Unele dintre aceste povegti sunt foarte ugor de inleles: de

pildi cAnd regele Midas igi doregte ca tot ce atinge si se trans-forme in aur gi din cauza aceasta e la un pas si moard de

foame. Altele, in schimb, au nevoie de o privire mai adAnci,

cum ar fi povestea tiranului urmlrit de noroc, Policrat, a c5rui

soarti poate fi vizuti gi in legituri cu inflorirea gi pribugireafinanciari, cu bulele financiare gi explozia lor. Sau povestea

prinfului infumurat Erisihton, bitut mult pentru distrugerea

nestiviliti a naturii. Acestea gi alte zeci de povegti ne vor ajuta

si explicim economia aga cum este daci ii ripegti haina rafi-onalitilii fascinante gi a matematicii - ca gi cum ar fi compusidoar din cea mai minunati logicd, din comportamentul alege-

rii ralionale gi din caracterul previzibil tip Black-Scholes..

Economia, afirmim noi, ar putea fi una dintre cele maiminunate gtiinfe daci nu ar sta intr-un singur picior, cel mate-

matic. Nu degeaba economigti mai vechi, din trecut, au prezis

ci psihanaliza va juca un rol important pentru economia

viitorului...

* Ecualia Black-scholes este un model matematic financiar pentru evaluarea optiunilor

financiare. Modelul inilial pornette de la premise idealizate privind o piai; de capital

desSv6r;iti. Gratuitatea tranzacliilor, vdnzirile in lipsi nelimitate gi absenta arbitrajului.

Volatilitatea randamentelor este socotitb a fi constantd. Actiunile nu pldtesc dividende. Rata

dob6nzii este constant;.** Numerotieconomittiauprezis,chiarSiindirect,rolulpsihologiei?ngtiinleleeconomice.

Ca exemple ii citSm pe trei dintre ei: loseph A. Schumpeter; ,,Iarigi nu pot sA nu fac referire la

numeroasele moduri de aplicare (ale psihanalizei - n.n.) gi la ttiinla economicl care pare sI

se prefigureze. Poate cl o sociologie freudiand (inclusiv ln privinla politicii economice) va

ajunge cAndva mai insemnate decet orice altt aplicare a lnvltlturii lui Freud" (Schumpeter

2009); lohn Maynard Keynes - degi Keynes nu se ocuPl explicitln scrierile sale de psihanalizl

ti nu se raporteazl la ea, psihologia gi disculia ln privinla ei reies din diferite plrli ale scrierilor

sale, de pildl cind este vorba despre bani: ,,The love of money as a possession wiil be

recognized for what it is, a somewhat disgusting morbidity, one of those semi'criminal, semi'