“Nu e decor de teatru,nicimuzeu, ori o arhiva

extraordinara a umanitatii. Nu e nici un album de amintiri, nici sursa de senzatii exotice, e

un oras, e Braila."

Dateaza din 1909 si este

amplasat pe latura de vest a Pietii vechi.

Realizat in stil baroc de Carol Sakar in

1909, este o piesa simbol a municipiului

Braila cu o inaltime de 11.5 metri,

declarata monument istoric.

In anul 1906 , cand se implineau 18 veacuri de la

cucerirea Daciei de catre romani , brailenii ridicau in mijlocul urbei

lor un frumos monument comemorativ dedicat imparatului Traian.

Pe soclul monumentului sunt incastrate trei basoreliefuri din bronz

reprezentand lupoaica alaptand pe Romulus si Remus, o scena din

razboaiele daco-romane si o miniatura a Columnei lui Traian. La

baza monumentului se afla un batran care arata unui copil calea de

urmat catre imparat.

A fost transformata dintr-o veche

moschee, in anul 1832. In 1923 i s-a adaugat

clopotnita actuala. Este singurul monument

de acest gen din tară si al treilea din Europa.

Deoarece vechea moschee dateaza din 1667,

actuala biserica este cea mai veche cladire a

orasului. Biserica poseda o icoana de aur a

Sfantului Mihail donata in anul 1834 de

familia imperiala rusa.

Realizat in anul 1972 este cea mai inalta cladire a orasului,

simbol al contemporaneitatii. In

spatele hotelului se afla un mic parc

denumit "Poligon" (din el pornesc

radial 6 strazi) in care se afla bustul

filozofului Nae Ionescu, iar alaturi

casa artistului Petre Stefanescu -

Goanga.

Centrul Cultural Nicăpetre a fost

înfiinţat la 6 decembrie 2001, pentru a adăposti

donaţia sculptorului Nicăpetre şi funcţionează

în sediul fostei Case a Colecţiilor de Artă (1986-

2001). A fost redeschis pentru public în data de 12 noiembrie 2010, după ample lucrări de

reabilitare.

Muzeul Brăilei a fost înfiinţat în 1881, prin

decretul regelui Carol I.În 1968 s-a reorganizat expoziţia

permanentă a muzeului pe structura a două secţii: de istorie

şi de artă. Muzeul ocupă o clădire - monument arhitectonic,

construită în 1870, având destinaţii diverse de-a lungul

timpului (restaurant-hotel, alte utilităţi publice). Imobilul a

fost grav afectat de cutremurul din mai 1990 şi a fost

restaurat.

Este o instituţie de prestigiu a teatrului

românesc, având o tradiţie de 150 de ani, dintre care 50

de ani de activitate permanentă. Clădirea teatrului a

fost construită în jurul anului 1850 şi este azi un

monument de arhitectură, aflat pe lista clădirilor care

fac parte din patrimoniul cultural naţional.

Str. Regala, a epocii cu adevarat "de

aur" a orasului (1881-1938), reprezinta un

ansamblu de arhitectura de valoare europeana,

facand din Braila "un mic Paris" la Dunarea

de Jos.

Parcul „Monument” are aceiasi vechime cu „Gradina Mare”,

fiind mentionat cu ocazia construirii unui pod pe drumul Calarasilor pentru

legatura cu „Monumentul eroilor de la 1828”. Desi monumentul nu mai

exista denumirea parcului a ramas legata de acesta.Se stie ca a fost realizat

de arhitectul francez Villaye in 1833 si infatisa o spada cu doua taisuri

aflata pe un soclu langa care se gaseau doi lei. Monumentul a fost distrus

in 1916 de ocupantii turci.

Avand o suprafata de 90 ha este unul dintre cele mai mari parcuri

aflate in interiorul oraselor romanesti.

Cu o suprafata de 6,6 ha, gradina a fost realizata imediat dupa recucerirea orasului, in anul 1833,

pe o parte a perimetrului fostei cetati turcesti. Initial s-a

numit gradina „Belvedere”, iar din 17 mai 1863 a primit

numele de "Alexandru Ioan Cuza“. In anul 1895 s-a

construit Castelul de Apa, astazi restaurant. In mijlocul

gradinii se afla un ceas floral unic in tara in fata caruia

se gaseste o fantana arteziana datand de la 1914. In parc

sunt amplasate busturile a trei mari scriitori nationali:

Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu si Panait Istrati.

Muzeul a fost infiintat cu prilejul

centenarului scriitorului Panait Istrati (1884 - 1935).

Se afla in Casa Gradinarului, cladire construita la

sfarsitul secolului al XIX-lea, cu destinatie

administrativa. Sunt valorificate expozitional

manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, carti

cu autograf, editii rare, editii princeps, fotografii-

document, obiecte care au fost cumparate in cea mai

mare parte de la ultima sotie a scriitorului.

Aflat la zece metri adâncime, păienjenişul de

tunele a ţesut legende de-a lungul timpului, toate legate de

bogăţiile cetăţii. Aproape trei secole, Brăila a fost sub

stăpânire turcească. Bogăţiile Ţării Româneşti luau drumul

Stambulului prin portul „Ibrailei”, astfel că turcii au

construit aici o cetate formidabilă, de necucerit, precum şi

un sistem defensiv ce cuprindea o reţea ingenioasă de

tunele. Brăilenii le spun „hrube”. Prin hrube, turcii transportau pulberea şi

ghiulelele şi se retrăgeau din calea invadatorilor. Tot aici

erau ascunse comorile Semilunii. Astfel de tunele se mai

găsesc la Iannina, în Grecia.

Imobilul este înscris în Lista Naţională a

Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice. Vechea casă

a familiei Ştefan şi Ecaterina Panaitescu a fost construită în

jurul anului 1880. Aici s-a născut (la 21 octombrie 1891) şi a

locuit, până la vârsta de 19 de ani Dumitru S. Panaitescu, cel

care îşi va adăuga ulterior pseudonimul Perpessicius.În 1971,

după moartea lui Perpessicius, pe faţada imobilului din strada

Cetăţii 58, a fost amplasată o placă comemorativă.La puţin timp, casa a fost demolată. A fost recuperată doar

placa comemorativă. Greşeala a fost îndreptată rapid, imobilul

fiind reconstruit, însă cu materiale moderne.Din 1977, clădirii i se atribuie funcţiunea de muzeu.

A fost ridicata in memoria eroinei care s-a jertfit pentru

apararea patriei in luptele de la Masaresti in Primul Razboi

Mondial.

Statuia a fost dezvelita in 1928 , cu prilejul implinirii unui deceniu

de la Marea Unire in 1918.Pe fatada principala a piedestalului, la

baza, se afla un meplat din bronz care reda scena atacului in care

sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu a decedat pe campul de lupta.

La baza statuii sunt prezentate o casca militara si un vulture cu

aripile intinse.

Biserica armenească cu hramul Sfânta Maria este amplasată

în centrul oraşului.A fost construită din iniţiativa armeanului Artin Ceangi şi cu sprijinul

comunităţii armeneşti din oraş, între anii

1867 şi 1871, pe un teren donat de Maria şi Hagi Ovanez Bosnechian.Din păcate la cutremurul din 1940, acesta s-a prăbuşit parţial şi nu a mai

fost reconstruită în totalitate.

În exterior, structura planimetrică este

reflectată de compoziţia faţadelor, sobră şi unitară,

având în centru câte o amplă arcadă semicirculară, prin

care se marchează braţele crucii.

Parohia Romano-Catolică din Brăila a

luat fiinţă în anul 1835. Cu banii adunaţi din

colecta publică, primul paroh, abatele franciscan

Bernard Fontanelia, ridica începând cu anul 1839

o capelă şi o casă pentru locuinţa preotului, pe un

teren obţinut prin bunăvoinţa domnitorului

Alexandru Ghica. În 1855, în timpul pastoratului

preotului franciscan Ambrozie Bogdanfi, se ridică

actuala biserică, cu contribuţia financiară a lui

Nicoleto Armelin, şi folosind construcţia deja

existentă.Biserica are Hramul “Adormirea Maicii

Domnului” şi este construită din cărămidă,

respectând stilul arhitectonic romanic, prin

folosirea arcului semicircular ca unic motiv

decorativ al faţadelor, cu utilizarea compoziției volumetrice ce pune în valoare fiecare unitate

spatiala prin dominanța plinurilor.

Biserica Greacă“Buna Vestire” din Municipiul Brăila a

fost construită la iniţiativa comunităţii greceşti care a cerut şi primit de

la domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 26 februarie 1863, aprobarea de

a ridica din fonduri proprii o biserică.

Finalizarea lucrărilor s-a facut în 1872, iar

sfinţirea bisericii pe data de 29 octombrie al aceluiaşi

an. La data finalizării lăcaşului de cult era o biserică de

mari dimensiuni, egalând ca marime biserica Mitropoliei

Atenei.

Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae" este situată

în incinta Ansamblului Centrului Istoric Brăila.In anul 1894 cu ocazia vizitării oraşului Brăila de către

regele Carol I, Biserica ,,Sfântul lerarh Nicolaie" a fost

recunoscută drept catedrală a oraşului, nume sub care este

cunoscută şi în zilele noastre. Pentru acest motiv biserica

este prevazută cu o piaţetă care folosea la manifestaţiile

prilejuite de sărbătorile religioase mari şi de sărbătorile

naţionale.

Bibliografie:

1. Buculei, Toader , Istoria modernă a oraşului Brăila,

Ed. Centrului de creaţie, Brăila, 2008;

2. Munteanu, Ioan, Povestea unei străzi – Regala, Ed.

Ex Libris, Brăila, 2006;

3. Anastasiu, Florian, Vicol ,Ana-Maria,

Monumentele judeţului Brăila, muzeul Brăilei,

1977;

4. Album Brăila, 2001.