UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZARE: MANAGEMENT

LUCRARE DE LICENŢĂ

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ÎN CADRUL FIRMEI

S.C. ROMPRIMA S.R.L.

Coordonator științific,

Conf. Dr. Ec. Cristache Nicoleta

Student,

Bolocan Ileana

GALAȚI

2011

1

CUPRINS

CAPITOLUL 1

ASISTENŢA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA .........................................................3

1.1. Conceptul de asistenţă socială .........................................................6

1.2. Obiective și principii .........................................................7

1.3. Drepturi și prestaţii de asistenţă socială .......................................................13

1.4. Retrospectiva proiectelor sociale din domeniul educaţiei în România .................19

1.5. Responsabilitatea socială a corporaţiilor în România .........................................21

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA FIRMEI S.C. ROMPRIMA S.R.L. ...............................................24

2.1. Istoric și domeniu .......................................................26

2.2. Obiective de activitate. Organigrama .......................................................28

2.3. Informatii financiare .......................................................30

2.4. Structura de personal .......................................................34

CAPITOLUL 3

ANALIZA PROIECTELOR DE RESPONSABILITATE SOCIALĂ LA

S.C. ROMPRIMA S.R.L. .......................................................35

3.1. Prezentarea proiectului “Rechizite școlare” .......................................................36

3.2. Implicarea S.C. Romprima S.R.L. în proiectul “Rechizite școlare” .....................39

3.3. Voluntariatul angajaților S.C. Romprima S.R.L. .................................................46

3.4. Analiza SWOT a firmei S.C. Romprima S.R.L. .................................................60

CAPITOLUL 4

PROPUNERI ŞI CONCLUZII .......................................................63

4.1. Concluzii .......................................................64

4.2. Propuneri .......................................................67

ANEXE .....................................................70

BIBLIOGRAFIE .......................................................77

2

CAPITOLUL 1

ASISTENŢA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA

3

,,Asistenţa socială este definită ca ansamblul eforturilor menite a alina suferinţele

provenite din mizerie; a replasa indivizii şi familiile în condiţii normale de existenţă, a

preveni flagelurile sociale, a ameliora condiţiile sociale şi a ridica nivelul de trai”.1

Asistența socială a apărut ca răspuns la nevoile şi suferințele umane, nevoia

socială şi implicit, nevoia de asistență socială au existat şi vor exista întotdeauna.

Şi în România, la fel ca mai în toate ţările, aflate sub influenţa bizantină, formele

primare de asistenţă socială s-au dezvoltat sub forma unor opere caritabile, filantropice,

cu un caracter profund religios, dezvoltându-se secole de a lungul în jurul mânăstirilor.2

Acestea deţineau bolniţe 3 ce asigurau protecţia săracilor bolnavi sau infirmi, ceea

ce reprezenta o practică a Occidentului European. Un astfel de așezământ destinat

persoanelor sărace şi bolnave era de fapt o adevărată comunitate religioasă, ce oferea

servicii complexe, o instituţie de asistenţă socială asemănătoare vremurilor noastre,

întrucât era formată din spital şi cimitir.

Toate activitățile de asistență socială ar trebui privite în contextul istoric în care

s-au dezvoltat, integrîndu-le judecății globale a vremurilor în care au existat.

De exemplu practica din sec al XVII -lea de a oferi săracilor oraşului câte o para

pe zi din bugetul visteriei ar putea fi numită o formă de acordare a venitului minim

garantat asigurat la ora actuală în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană.

În sec al XVIII -lea, domnitorul Constantin Mavrocordat (1741) a emis un act

domnesc prin care orbii, şchiopii şi ciungii fără familie şi care nu puteau să-şi asigure

trebuinţele de bază erau scutiţi de taxe şi impozite, un obicei specific domnilor luminaţi

din Creştinătate. Şi astăzi persoanele de acest gen beneficiază de asemenea scutiri de

taxe.

„Tradiţia în domeniul asistenţei sociale este necesară întrucât regândirea

permanentă a sistemelor de asistenţă socială trebuie să ţină cont de ceea ce a mai existat.

Nu putem discuta de o organizarea perfectă a acestor sisteme întrucât ele depind de tipul

de organizare socio-administrativă a statelor naţiune, de caracteristicile istorice ale

acestora, precum şi de nevoile şi posibilităţile fiecărui stat.” 4

Putem urmări dezvoltarea asistenței sociale în România pe parcursul a trei

perioade:

1 G. Neamțu, Tratat de asistență socială, Editura Polirom, 2004.2 E.Zamfir, Tradițiile asistenței sociale în România în politici sociale în România,

București 1999.3 Bolnicia (slav.) = locul unde se află bolnavul.4 Buzducea D., Asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2005.

4

a. Perioada voievozilor / domnitorilor

- un document datând din Evul Mediu (1365) atestă crearea de către Radu Negru, lângă

Câmpulung (Mațăul de jos), a unui sat special destinat adăpostirii persoanelor aflate în

situații de risc social (orbi, gârbovi, şchiopi, ologi). În Moldova, voievodul Ștefan cel

Mare începe în anul 1480 marea operă de asistenţă a sărăciei, mizeriei prin colonizarea

calicilor, oferindu-le şi anumite privilegii. De dezvoltarea protecției sociale în Țara

Româneasca se leagă şi numele lui Matei Basarab prin ctitorirea altor aşezăminte pentru

protecția văduvelor şi orfanilor minori (în societatea actuală, asemenea stabilimente

poartă denumirea de centre maternale). Ele pot fi considerate adevărate instituții de

asistență socială întrucât erau construite şi susținute tehnic şi financiar de către

autoritățile conducătoare. Pe timpul lui Vlad Voievod săracii erau ocrotiți la Curtea de

Argeş şi primeau, pe lângă locuință, îmbrăcăminte, hrană şi bani ceea ce reprezenta un

program complet de asistență socială.

b. Perioada modernă

- pentru România, actul de naștere a asistenței sociale moderne poate fi plasat încă din

1775, odată cu apariția primei legi de protecție pentru copil şi înfiinţarea unor instituții

specializate de ocrotire pentru persoanele în dificultate (fete-mame, săraci, bolnavi,

persoane vârstnice fără sprijin, persoanele handicapate fizic şi psihic).

Cu toate acestea, despre un sistem de asistență socială cât de cât structurat,

sprijinit pe măsuri legislative, susținut şi de instituții corespunzătoare, se poate vorbi în

1831 odată cu apariţia regulamentului organic.5

În perioada 1782-1785, Alexandru Mavrocrodat înfiinţează în Moldova Casa

Milei, iar Mihail Șuţu, în principatul vecin, Cutia Milelor, ce depindea de obşteasca

epitropie şi era alimentat prin diferite taxe. Apar şi instituțiile de asistenţă socială cum ar

fi în 1862 azilul Elena Doamnă, orfelinatul Sf. Pantelimion cu o secție pentru surdo-muţi,

azilul Manea Brutaru ce adăpostea 80 de copii şi organizații formale de ajutorare,

societatea de binefacere Regina Elisabeta, societatea Principele Mircea, societatea

Cercurile de Gospodine. În anul 1912 apare legea pensiilor (domeniul asigurărilor

sociale).

c. Perioada contemporană

5 Zamfir, Politici sociale în România 1990 - 1998, Editura Expert Bucuresti,1999.

5

- în 1920 este înființat Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, ce coordona

activitatea de asistenţă socială prin direcția asistenței, iar prin responsabilitatea

comitetului județean s-au constituit birourile județene şi comunale ce coordonau asistența

socială la nivel local. În 1929 se creează școala superioară de asistență socială Principesa

Ileana din Bucureşti, iar prin legea sanitară şi de ocrotire socială din 1930 se înfiinţează

oficii de ocrotire la nivel județean precum şi case de ocrotire la nivel rural. În anul 1936

se înfiinţează Asociația pentru Progresul Asistenței Sociale, iar în 1952 are loc reducerea

învăţământului de grad universitar (1929-1952) la nivel postliceal. Urmează o perioadă

critică pentru asistența socială din România şi anume perioada comunistă, când asistența

socială practic nu a existat; din fericire după revoluția din 1989 se reiau preocupările în

domeniul asistenței sociale. Se înființează facultăți de asistență socială în marile centre

universitare, autoritățile locale iniţiază şi dezvoltă servicii sociale, se reiau colaborările

guvernamentale pe această linie cu instituțiile şi agențiile internaționale (UNICEF,

UNDP, BANCA MONDIALĂ, USAID).

În prezent, organizarea, funcționarea şi finanțarea sistemului național de asistență

socială sunt reglementate de legea nr. 705/2001 care statuează câteva principii care stau

la baza sistemului, respectarea demnității umane, universalitatea, solidaritatea socială,

parteneriatul şi subsidiaritatea.

1.1. Conceptul de asistență socială

,,Este aproape imposibil să găseşti o definiţie simplă a asistenţei sociale care să fie

acceptată de toată lumea.” 6

Asistența socială constituie procesul propriu-zis prin care cetăţenii beneficiază de

măsurile de protecţie socială şi de ajutor profesionist în vederea satisfacerii trebuinţelor

lor şi a unei bune integrări în societate.

Asistenţa socială poate fi definită prin mai multe perspective : ca ştiinţă, ca profesie

sau ca sistem, ceea ce implică o anumită structură arhitecturală (reţea instituţională,

servicii, prestaţii, profesionişti, beneficiari şi cadrul normativ ce reglementează

organizarea şi funcţionarea sa).

Ca ştiinţă, asistenţa socială deţine un set de teorii psihosociale fundamentale,

principii, metodologie şi un obiect de studiu, ceea ce o legitimează în cadrul ştiinţelor

sociale.7

Ca profesie, asistenţa socială este unică, întrucât se distinge prin necesitatea

6 Cree V., Becoming a social worker, Taylor & Francis group routdlege, 2003.7 Shaw I. F., Recognizing social work, 2006.

6

caracterului său multidisciplinar, ca răspuns la complexitatea problemelor sociale.

Ca sistem, ”asistenţa socială se referă la totalitatea programelor sociale, a

formelor şi activităţilor structurate de support-sprijin desfăşurate de factori specializaţi,

din instituţii publice sau private, ONG-uri, pentru asigurarea condiţiilor elementare

minime, de viaţă a indivizilor, grupurilor aflate în situaţii de risc crescut, pentru o

integrare normală/demnă a lor în comunitate.8

Din punct de vedere sistemic, asistenţa socială funcţionează în interdependență cu

alte sisteme sociale: sănătate, educaţie, administraţie, dar în nici un caz nu este

subsumată acestora, ci este un partener cu identitate distinctă.

Conform legislației româneşti, asistența socială ”reprezintă ansamblul de instituţii

şi măsuri prin care statul, autorităţile publice ale administraţiei locale şi societatea civilă

asigură prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale unor

situaţii care pot genera marginalizarea sau excluderea socială a unor persoane.” 9

În practica asistenței sociale întâlnim atât domenii tradiționale de intervenție, cât

și domenii moderne, problematica socială apărută de a lungul timpului a impus apariția

unor noi metodologii.

Printre domeniile tradiționale de intervenție menționăm asistența socială centrată

pe bunăstarea copilului (integrare/reintegrare familială, adopție şi plasament familial,

îngrijire rezidențială), asistența socială a familiei (consiliere, planificare, educație),

asistența socială a persoanelor vârstnice, asistența socială a persoanelor cu dizabilități,

asistența socială a persoanelor sărace, etc.

Ca domenii moderne de intervenţie există asistenţa socială a persoanelor

dependente de droguri şi alcool, asistenţa socială a persoanelor afectate de hiv/sida,

asistenţa socială a copiilor străzii, asistenţa socială a copiilor abuzaţi, asistenţa socială a

familiilor cu probleme (dezorganizare, fără adăpost, violenţa domestică), instituţii totale

(închisori, spitale, centre de plasament).

1.2. Obiective şi principii

Asistenţa socială are ca aspiraţie realizarea unei societăţi nu numai prospere, dar

şi înalt incluzive pentru toţi cetăţenii ei, aceasta referindu-se şi la cei care, din motive

subiective sau obiective se află în poziţii marginale.

Într-o societate modernă, democratică, asistenţa socială este o necesitate a întregii

8 Zamfir, “Asistența socială ca practică și formare profesională: standarde profesionale, evaluare, monitorizare și supervizare.” 2006.

9 Legea nr.705/2001, art.10, privind sistemul național de asistență socială, publicată în M. Of. nr. 814 din 18.12.2001.

7

societăţi, dar şi un drept cetăţenesc.

Caracteristicile asistenţei sociale sunt:

- asistenţa socială, ca o componentă a sistemului de protecţie socială este o instituţie

relativ independentă şi se adresează persoanelor care nu pot munci sau sunt dezavantajate

social;

- sistemul juridic care îi reglementează acţiunile şi intervenţiile, aplică programele

umanitare pentru asigurarea în practică a politicilor sociale stabilite de administraţia

publică centrală şi locală;

- finanţarea serviciilor sociale şi a ajutoarelor, indemnizaţiilor şi alocaţiilor familiale se

asigură de la bugetul de stat şi bugetele locale.

Asistenţa socială îmbracă forme variate de sprijin pentru persoanele în dificultate

şi se bazează pe următoarele principii:

- respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată

dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii;

- universalitatea, potrivit căruia fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în

condiţiile prevăzute de lege;

- solidaritatea socială, potrivit căruia comunitatea participă la sprijinirea persoanelor

care nu îşi pot asigura nevoile sociale pentru menţinerea şi întărirea coeziunii sociale;

- parteneriatul, potrivit căruia instituţiile publice şi organizaţiile societăţii civile

cooperează în vederea organizării şi dezvoltării serviciilor sociale;

- subsidiaritatea, potrivit căruia statul intervine atunci când iniţiativa locală nu a

satisfăcut sau a satisfăcut insuficient nevoile persoanelor.

Asistenţa socială este asigurată pe plan central de mai multe ministere cu atribuţii

în domeniu, cum sunt: Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Sănătăţii şi

Familiei, cu Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, Ministerul Educaţiei şi

Cercetării, Ministerul Justiţiei, Comitetul Român pentru Adopţii, Autoritatea Naţională

pentru Protecţiei Copilului şi Adopţie, Ministerul Administraţiei Publice, iar pe plan local

de consiliile judeţene şi consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv

direcţiile judeţene de muncă şi protecţie socială.

Asistenţa socială pe plan local se întemeiază pe principiul descentralizării şi al

autonomiei locale. În acest cadru, unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia de a

satisface interesele şi nevoile persoanelor din cadrul propriilor comunităţi fără amestecul

autorităţilor centrale, autonomia fiind astfel un drept garantat, iar descentralizarea -

atributul care implică autonomia.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, în domeniul organizării asistenţei

8

sociale acţionează prin direcţiile sale de specialitate pentru:

- coordonarea sistemului naţional de asistenţă socială, iniţierea de proiecte de acte

normative şi urmărirea aplicării legislaţiei în domeniul asistenţei sociale;

- evaluarea la nivel naţional a programelor de asistenţă socială şi propunerea strategiei

privind politicile familiare pe baza analizei indicatorilor sociali;

- iniţierea, coordonarea şi urmărirea realizării unor programe de servicii de asistenţă

socială în colaborare cu administraţia publică locală, organizaţiile neguvernamentale şi

alţi reprezentanţi ai societăţii civile;

- coordonarea metodologică a activităţii instituţiilor care asigură servicii comunitare de

asistenţă socială, finanţate de la bugetul de stat şi bugetele locale;

- asigurarea plăţii alocaţiilor familiale, ajutoarelor şi a indemnizaţiilor cu caracter

reparator de la bugetul de stat, pentru care, potrivit legii, este ordonator principal de

credite bugetare;

- elaborarea politicilor familiare şi supunerea lor spre aprobare organelor competente;

acordarea de subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care

înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială.

De asemenea, servicii de asistenţă socială mai pot fi oferite de instituţii autonome,

publice şi private, organizaţii neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile

care derulează programe în sprijinul persoanelor defavorizate.

Pentru realizarea acestor obiective managementul Ministerului Muncii şi

Solidarităţii Sociale este necesar să asigure colaborarea permanentă cu autorităţile locale

atât pentru identificarea celor aflaţi în dificultate, cât şi pentru recomandarea celor mai

adecvate forme de sprijin acestora.

Obiectivul principal îl constituie protejarea persoanelor care, datorită unor motive

de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile

sociale, să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru participarea activă la

viaţa socială.

Sistemul naţional de asistenţă socială în România este necesar să se consolideze

pe obiective care să-i asigure funcţionarea coerentă şi eficientă, cum sunt:

- respectarea demnităţii umane prin promovarea de acţiuni reparatorii în concordanţă cu

resursele existente;

- susţinerea şi promovarea solidarităţii şi justiţiei sociale;

- prevenirea şi combaterea tendinţelor de discriminare şi marginalizare socială a unor

categorii de populaţie şi persoane;

- intensificarea şi dezvoltarea parteneriatului social ca mijloc de control şi eficientizare

9

a măsurilor de spijin a persoanelor şi familiilor aflate în dificultate;

- asigurarea flexibilităţii în acordarea de prestaţii în bani şi natură, precum şi a

serviciilor sociale, pentru a se putea răspunde nevoilor reale individuale;

- orientarea politicii de asistenţă socială pentru antrenarea, mobilizarea şi participarea

tuturor forţelor sociale la relansarea creşterii economice;

- descentralizarea realizării măsurilor şi programelor de asistenţă socială prin delegarea

de competenţe administraţiei publice locale; acest obiectiv este necesar să fie asociat

măsurilor de descentralizare financiară.

Materializarea acestor obiective se asigură prin cele două tipuri ale asistenţei

sociale, respectiv asistenţa socială previzională şi asistenţa socială curentă.

Asistenţa socială previzională, care revine direcţiilor de specialitate din

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, are în vedere următoarele acţiuni principale:

asigurarea cadrului juridic, instituţional şi administrativ pentru realizarea politicii în

domeniu, potrivit prevederilor Programului Guvernului; elaborarea legislaţiei în

domeniu, armonizarea celei existente pe plan intern şi alinierea acesteia la legislaţia

ţărilor din Comunitatea Europeană; stabilirea mecanismelor de intervenţie pentru

acordarea de sprijin categoriilor sociale defavorizate – familii aflate în dificultate, minori,

vârstnici, persoane cu handicap şi bolnavi cronici;definirea, organizarea şi implementarea

sistemului informaţional naţional pentru cunoaşterea operativă a persoanelor aflate în

situaţie de risc, monitorizarea acţiunilor realizate şi controlul eficienţei acestora;

coordonarea şi corelarea programelor de interes naţional în domeniul asistenţei sociale cu

cele de interes local şi comunitar; asigurarea resurselor financiare, materiale şi umane

pentru realizarea politicii în domeniu; legalizarea şi consolidarea procedurilor şi

tehnicilor în vederea susţinerii şi permanentizării parteneriatului dintre administraţia

publică locală şi reprezentanţii societăţii civile.

Asistenţa socială curentă, care se realizează de compartimentele de specialitate

din cadrul direcţiilor de muncă şi solidaritate socială în colaborare cu primăriile are în

vedere: identificarea familiilor, a unor membrii ai acestora şi a persoanelor singure aflate

în situaţie de risc social; realizarea de anchete sociale şi evaluarea socio-medicală a

persoanelor aflate în dificultate pe baza grilei naţionale de evaluare; acordarea de ajutoare

materiale în bani sau în natură, potrivit reglementărilor în vigoare, pe bază de cerere,

persoanelor care sunt îndreptăţite; organizarea şi acordarea de servicii sociale persoanelor

cu nevoi speciale, stabilite pe baza grilei naţionale; ocrotirea în instituţii specializate, în

familii substitutive sau de către asistenţi maternali a copiilor aflaţi în situaţii critice,

asistarea în cămine a bolnavilor cronici, a persoanelor cu handicap şi a persoanelor

10

vârstnice fără sprijin material.

Evaluarea periodică şi monitorizarea la nivelul comunităţilor (unităţilor

administrativ-teritoriale) a realizărilor în domeniul asistenţei sociale, finanţarea din

bugetele locale a programelor de servicii sociale şi a unor prestaţii reglementate prin lege,

organizarea şi subvenţionarea unor programe de interes local de către administraţia

publică locală, direct sau pe baza convenţiilor încheiate cu reprezentanţi ai societăţii

civile; organizarea, la nivel local, a plăţii drepturilor de asistenţă socială reglementate

prin lege - indemnizaţii, ajutoare şi alocaţii familiale.

Din prezentarea principalelor acţiuni ce trebuie desfăşurate în cadrul celor două

componente, rezultă că asistenţa socială previzională îşi găseşte locul în administraţia

publică centrală, iar asistenţa socială curentă se desfăşoară la nivelul judeţelor,

municipiilor, oraşelor şi comunelor.

Pentru ambele tipuri de asistenţă socială, sistemul naţional de asistenţă socială

este necesar să fie astfel organizat şi structurat încât să poată asigura, în regim permanent,

asistenţa socială categoriilor de persoane defavorizate aflate în situaţie de criză, având în

vedere că dreptul la asistenţă socială este un drept universal.

Procesul de intervenție în asistența socială

I. Istoria beneficiarului

II. Identificarea problemelor

III. Stabilirea obiectivelor

IV. Planul de intervenție

V. Evaluarea finală

Tabel 1.1.

Sursa : Florin Pasă şi Luminiţa Pasă, Asistența socială în România,

Editura Polirom, 2004, Iaşi.

Funcțiile asistenței sociale

Comunitate socială

Grupur

11

Funcția Funcția de management

de consultanță a resurselor

\

Figura 1.1.

Sursa: Florin Pasă şi Luminiţa Pasă, Asistența socială în România, Editura Polirom,

2004, Iaşi.

Niveluri ale sistemului de protecție socială

Individ (roluri și nevoi sociale)

Familie/comunitate (întrajutorare, solidaritate-rețele de sprijin social)

Beneficii sociale universaliste (educație gratuită, serviciile medicale de urgentă, alocația

pentru copii)

Sistemul de asigurări (în caz de șomaj, bătrânețe, accidente de muncă - pentru cei

care au plătit o contribuție prealabilă)

Sistemul de asistentă socială (servicii, instituții și prestații sociale-consiliere, centre de

plasament, ajutor de urgență)

Tabel 1.2.

Sursa: Florin şi Luminiţa Pasă, Asistența socială în România, Editura Polirom, 2004, Iaşi.

Reunind mai multe criterii de definire, putem conchide că acțiunea socială este

orice manieră de a gândi, de a simți și de a acționa, a cărei orientare este structurată

potrivit unor modele colective împărtășite, deci de către membrii unei colectivități

umane.10

1.3. Drepturi şi prestaţii de asistenţă socială

Termenul de asistență socială este definit de Elena Zamfir11 în două accepțiuni:

10 Rocher Rosane, Sanskrit philology; History; Study and teaching, 1968.

Grupuri formale, organizații

Familii

familii

Indivizi

12

- ca parte integrantă a serviciilor sociale are ca obiectiv refacerea şi dezvoltarea

capacităților persoanelor, familiilor, colectivităţii, de a înţelege natura problemelor cu

care se confruntă, de a identifica soluțiile constructive și de a și dezvolta capacitățile

personale şi colective.

Serviciile de asistență socială iau două forme :

- în mediul natural de viaţă;

- în instituţii de asistenţă socială.

- asistența socială desemnează sistemul beneficiilor sociale non-contribuitorii (acordate

persoanelor în nevoie, în funcție de mărimea acestei nevoi).

Asistenţa socială cuprinde prestaţiile şi serviciile sociale acordate în vederea

dezvoltării capacităţilor individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale,

creşterea calităţii vieţii şi promovarea unei societăţii incluzive şi coezive.

În România ,,au dreptul la asistenţă socială, în condiţiile legii, toţi cetăţenii

români cu domiciliul în România, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, de

limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenența politică, de avere sau de origine

socială.” 12

Prestaţiile sociale în bani sau în natură sunt susţinute de măsuri de redistribuţie

financiară şi cuprind: alocațiile familiale, ajutoarele sociale şi speciale către familii sau

persoane, în funcţie de nevoile şi veniturile acestora.

Alocaţiile familiale se acordă familiilor cu copii și au în vedere, în principal,

naşterea, educarea şi întreţinerea copiilor.

Ajutoarele sociale sunt prestații acordate în bani şi în natură persoanelor sau

familiilor ale căror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime.

Serviciiile sociale au drept obiective menţinerea, refacerea şi dezvoltarea

capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de nevoie, cronice sau de urgență

în cazul în care persoană sau familia este incapabilă să o soluţioneze singură.

Serviciile de îngijire social-medicală sunt acordate persoanelor care, fără acestea,

temporar sau permanent, din cauza unor afecțiuni fizice, psihice, mentale sau senzoriale,

se află în imposibilitatea desfăşurării unei vieţi demne, precum şi persoanelor care suferă

de boli incurabile în ultima fază.

11 C.Zamfir, Starea societaţii româneşti după 10 de tranziţie, Editura Expert, 2000, Bucureşti.

12 Legea nr.705/2001, art.10, Privind sistemul național de asistență socială, publicată în M. Of. nr. 814 din 18.12.2001.

13

Serviciile de asistenţă socială au drept obiectiv refacerea şi dezvoltarea

capacităţilor individuale şi ale celor familiale necesare pentru a depăşi cu forţe proprii

situaţiile de dificultate.

Serviciile sociale sunt realizate de personal de specialitate format în instituţii de

învăţământ superior de stat şi particulare care funcţionează conform legii, precum şi de

personal care a dobândit competenţe în procesul de formare şi de perfecţionare continuă,

în condiţiile legii.

Alocaţiile familiale

a. Alocaţia de stat pentru copii este un drept constituţional (art.45) şi universal pentru

toţi copiii din România. Se acordă, potrivit legislaţiei în vigoare: 13

- copiilor în vârstă de până la 16 ani;

- copiilor în vârstă de până la 18 ani, care urmează o formă de învăţământ şi respectiv

copiilor cu handicap;

- tinerilor în vârstă de peste 18 ani, care beneficiază de alocaţia de stat pentru copii până

la terminarea cursurilor de învăţământ liceal sau profesional (şcoală de arte şi meserii), cu

excepţia celor care repetă anul şcolar din alte motive decât cele de sănătate, dovedite cu

certificat medical.

Beneficiază de alocaţia de stat pentru copii şi copiii cetăţenilor străini sau apatrizi

care sunt rezidenţi în România, în condiţiile legii, dacă locuiesc împreună cu părinţii.

Alocaţia de stat pentru copii se plăteşte până la vârsta de 14 ani unuia dintre

părinţi sau tutorelui, curatorului, persoanei căreia i-a fost dat în plasament familial ori

încredinţat copilul spre creştere şi educare în condiţiile legii.

După 14 ani plata alocaţiei se poate face direct titularului, cu acordul părintelui

său a reprezentantului legal.

Copiii în vârstă de peste 7 care nu urmează învăţământul general obligatoriu nu

beneficază de plata alocaţiei de stat pentru copii, cu excepţia celor care nu sunt şcolarizaţi

din motive se sănătate, dovedite prin certificat medical.

Alocaţia de stat pentru copii nu se plăteşte în lunile în care copiii titulari ai acestui

drept se află mai mult de 15 zile în instituţii de ocrotire (protecţie) sau asistenţă socială

care le asigură întreţinerea completă din partea statului.

13 Legea nr.61 din 1993, privind alocația de stat pentru copii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 174/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 octombrie 2008. Legea nr. 61/1993 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 28 februarie 2007.

14

Alocaţia de stat pentru copiii cu handicap se plăteşte în cuantum majorat cu

100%. Alocația de stat era in ianuarie 2003 de 210.000 lei şi se indexează periodic prin

hotărâre de Guvern (de la 1.01.2009 este de 42 RON).

b. Alocaţia suplimentară pentru familiile cu copii 14 a fost instituită prin Legea nr.119

din 1997 care stipulează că familia care are în încredinţare doi sau mai mulţi copii are

dreptul la alocaţia suplimentară, al cărei cuantum este stabilit în funcţie de numărul

copiilor.

Sunt consideraţi ca făcând parte din familie şi copiii aflaţi în plasament familial

sau încredinţaţi unei familii. Copiii încredinţaţi unor instituţii de ocrotire (protecţie) nu

sunt consideraţi ca fiind în întreţinerea familiei.

Condiţiile de vârstă ale copiilor sunt identice cu cele de acordare a alocaţiei de

stat pentru copil. Îndeplinirea condiţiilor pentru alocaţia suplimentară se dovedeşte prin

livretul de familie. Acest document (completat de primărie – serviciul de stare civilă)

reflectă componenţa familiei, filiaţia copiilor şi situaţia lor juridică faţă de reprezentanţii

legali. Cuantumul alocaţiei de acest tip (indexabilă prin hotărâre de Guvern) era la data

legiferării (1997):

- 50.000 lei pentru familii cu 2 copii;

- 100.000 lei pentru familii cu 3 copii;

- 125.000 pentru 4 sau mai multi copii.

c. În anul 2004 s-a renunţat la alocaţia suplimentară pentru familiile cu copii,

instituindu-se alocaţia familială complementară. Principiul care a stat la baza acestei

schimbări legislative a fost trecerea de la programe universaliste la programe adresate

unor grupuri ţintă de populaţie.15

De acest tip de alocaţie beneficiază toate familiile cu copii care au venituri de

până la 1,5 milioane (150 RON) pe membru de familie. Nivelul alocaţiei familiale

complementare se acordă diferenţiat, în funcţie de nivelul de venituri şi de numărul

copiilor din familie.

14 Legea 119 din 9 iulie 1997 privind alocația suplimentară pentru familiile cu copii.

15 Paşa F. şi Paşa L.M. , Asistența socială în România, Editura Polirom, 2004, Iaşi.

15

d. Alocaţia de întreţinere pentru copiii aflaţi în plasament familial sau încredinţaţi

Acest tip de alocaţie a început a fi practicat începând cu anul 1998,16 prin Legea

nr. 108, de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26 din 1997, privind

protecţia copilului aflat în dificultate.

La data respectivă, pentru fiecare copil încredinţat sau dat în plasament se acorda

o alocaţie lunară de întreţinere de 670.000 lei (sumă indexabilă prin hotărâre de Guvern).

Trebuie menţionat în acest context că persoana sau după caz unul dintre soţii

cărora le-au fost încredinţaţi sau daţi în plasament copiii au dreptul pe perioada respectivă

la un salariu situat la nivelul salariului lunar brut al asistentului social cu pregătire medie,

încadrat în funcţie de vechime. Perioada respectivă se constituie vechime în muncă.

Aceste prevederi se aplică numai persoanelor care au obţinut atestatul de asistent

maternal profesionist şi nu rudelor, până la gradul al patrulea inclusiv, care pot primi

copii în plasament sau încredinţare.

e. Alocaţia pentru copiii nou născuţi

Mamele au dreptul la o alocaţie în cuantum de 140 RON (1.400.000 lei vechi)

pentru fiecare dintre primii 4 copii născuţi vii. Acordarea acestui drept se realizează pe

bază de cerere şi acte doveditoare prin dispoziţia primarului local

Ajutoarele materiale

a. Ajutorul social 17

Prin Legea nr.416 din 2001 se stabileşte că familiile şi persoanele singure au

dreptul la un venit minim garantat, ca formă de asistenţă socială.

Venitul minim garantat se asigură prin acordarea ajutorului social lunar, a cărui

instituire se bazează pe principiul solidarităţii sociale.

Nivelul lunar al venitului minim garantat la data instituirii (de la 1.01.2002) era:

a) 1.328.000 lei pentru familiile formate din 2 persoane;

b) 1.845.000 lei pentru familii formate din 3 persoane;

c) 2.285.000 lei pentru familiile formate din 4 persoane;

d) 2.728.000 lei pentru familiile formate din 5 persoane;

e) Câte 184.000 lei pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5 persoane.

Pentru persoanele singure (cineva care a împlinit vârsta de 18 ani şi locuieşte

şi se gospodăreşte singur) nivelul lunar al venitului minim garantat este de 740.000 lei.

Toate aceste sume se indexează prin hotărâre de Guvern.

16 Legea nr. 108, de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26 din 1997, privind protecţia copilului aflat în dificultate.

17 Legea nr. 416/2001, privind venitul minim garantat, consolidată în 2009, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 401 din 20 iulie 2001.

16

b. Ajutorul social acordat soţiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu

Acest tip de ajutor s-a acordat începând cu anul 2001, pe baza legii nr. 416, la

cerere, către soţia celui care satisface serviciul militar obligatoriu, dacă se află într-una

din situaţiile:

- sunt gravide, începând cu luna a patra de sarcină;

- au copii în întreţinere în vârstă de până la 7 ani;

- sunt încadrate în gradul I sau II de invaliditate.

Cuantumul ajutorului social lunar (indexabil) era la origine de 1.400.000 lei.

c. Ajutorul de urgenţă a fost instituit prin legea din 2001 mai sus citată, ca formă de

sprijin pentru familiile şi persoanele aflate în situaţii de extremă dificultate.

Guvernul, la propunerea MMSSF, precum şi primarii, pot acorda ajutoare de

urgenţă, în limita fondurilor existente unor familii sau persoane care se află în situaţii de

necesitate provocate de calamităţi naturale, incendii, accidente sau alte situaţii deosebite

stabilite prin lege.

Cuantumul unui asemenea ajutor se stabileşte în baza evaluării situaţiei

sociomateriale a familiei sau persoanei singure.

d. Ajutor pentru acoperirea unor cheltuieli de înmormântare

Tot în baza Legii 416 din 2001 se poate aproba de către primar ca o parte din

cheltuielile de înmormântare ale unei persoane din familiile beneficiare de ajutor social

să se asigure de la bugetul local, din fondurile destinate pentru plata ajutorului social.

e. Ajutorul financiar18 se poate acorda în conformitate cu Legea 366/2001 de aprobare

a Ordonanţei de Urgenţă nr.118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului Național

de Solidaritate. În acest cadru legal MMSSF poate propune Guvernului acordarea de

ajutoare financiare pentru:

- familiile şi persoanele aflate în extremă dificultate din cauza stării de sănătate sau din

alte cauze justificate;

- persoanele cu afecțiuni deosebit de grave, pentru tratament medical și intervenții

chirurgicale în străinătate.

f. Ajutorul rambursabil pentru refugiaţi 19a fost instituit prin Ordonanţa de Guvern

nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România.

Persoana străină care a dobândit statutul de refugiat poate obţine la cerere un

ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe ţară, pentru o perioadă de

18 Legea 366/2001 de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă nr.118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului Național de Solidaritate.

19 Ordonanţa de Guvern nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România.

17

maximum 6 luni. Acest ajutor se acordă numai dacă din motive obiective persoana

refugiată este lipsită de mijloacele de existenţă necesare.

g. Ajutorul pentru încălzirea locuinţei în perioada sezonului rece

Această formă de ajutor este reglementată prin prevederi legale din anul 2003

(două Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului).

Prin aceste acte normative familiile şi persoanele singure cu venituri reduse, care

utilizează pentru încălzirea locuinţei energie termică furnizată în sistem centralizat,

beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locunţei, diferenţiat în funcţie de venitul

mediu lunar pe membru de familie.

În mod similar se acordă ajutoare lunare pentru încălzirea locuinţei cu gaze

naturale.

Familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutor social în condiţiile

Legii 416/2001 și care utilizează pentru încalzirea locuinţei lemne, cărbuni și

combustibili petrolieri20 beneficiază de un ajutor în sumă fixă pentru încălzirea locuinţei

(350.000 lei la data respectivă – 2003).

h. Ajutorul anual pentru veteranii de război 21 are ca bază legală Legea nr. 44 din

1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de

război, cu modificările şi completările ulterioare. Este prevăzut un ajutor bănesc anual

pentru acoperirea de către aceştia a unei părţi din costul chiriei, energiei termice şi

electrice, precum şi pentru nevoi casnice. Pentru anul 2003 cuantumul acestui ajutor,

stabilit de Guvern era de 400.000 lei.

i. Subvenții pentru asociaţii şi fundaţii

Temeiul juridic este Legea nr.34 din 1998 care prevede că asociaţiile şi fundaţiile

româneşti cu personalitate juridică şi care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă

socială pot primi subvenţii alocate de la bugetul de stat sau, după caz, de la bugetele

locale, care vor fi ultilizate, în exclusivitate, pentru serviciile de asistenţă socială acordate

persoanelor care, potrivit dispoziţiilor legale, au dreptul să beneficieze de aceste

servicii.22

20 Legea 416/2001 referitoare la cei care utilizează pentru încalzirea locuinţei lemne, cărbuni și combustibili petrolieri.

21 Legea nr. 44 din 1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

22 Legea nr.34 din 20 ianuarie 1998 privind acordarea unor subvenții Asociaţiilor şi Fundaţiilor Române cu personalitate juridică, care înființează unităţi de asistență socială.

18

Figura 1.2.

Nivelul subvenţiilor acordate în condiţiile de mai sus nu poate depăşi costul

mediu lunar de întreţinere pe o persoană asistată.

j. Microcredite

O parte din sumele atrase în Fondul Național de Solidaritate23 (Legea nr.

366/2001, de aprobare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 118/1999) pot fi

utilizate pentru acordarea de microcredite persoanelor fizice care desfăşoară activități pe

cont propriu, aducătoare de venituri, în vederea întreținerii materiale.

Microcreditul reprezintă un împrumut rambursabil, cu dobândă, acordat la cererea

solicitanților, cu valoare nominală de pănă la 10.000 de euro, acordat în lei cu o perioadă

de rambursare de pănă la 36 de luni.

1.4. Retrospectiva proiectelor sociale din domeniul educaţiei în România

Laptele și cornul

Un proiect legislativ care prevede ca şi

elevii din clasele V-VIII să primească produse

lactate şi de panificaţie, a fost supus dezbaterii

publice pe site-ul Ministerului.

Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a fost

elaborat pentru modificarea şi completarea OUG

96 din 2002 - adoptată în Guvernul Năstase -

referitoare la acordarea de produse lactate şi de

panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat, precum şi pentru copiii

preşcolari din grădiniţele de stat cu program normal de patru ore.

De acest program extins ar beneficia în medie 2.150.000 de copii. În nota de

fundamentare este menţionat faptul că acest program social trebuie extins pentru că a fost

unanim apreciat şi solicitat în continuare.

Hotărârea vizează actualizarea limitei valorii zilnice pentru produsele lactate şi de

panificaţie, acordate pentru elevii din clasele I-VIII, din învăţământul de stat şi pentru

preşcolari. De asemenea, proiectul este elaborat şi pentru aprobarea specificaţiilor tehnice

ale caietului de sarcini pentru procedurile de atribuire a contractelor de furnizare a

produselor lactate şi de panificaţie pentru elevi şi preşcolari.

23 Legea nr.366/2001, de aprobare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 118/1999.

19

Bani de liceu - Burse sociale de 180 de lei pentru liceenii din familii nevoiaşe.

Un număr de 155.000 de elevi din liceele din România vor beneficia, prin

programul social ,,Bani de liceu”, de burse sociale în valoare de 180 lei pe lună în anul

școlar 2008-2009, a precizat ministrul Educaţiei Ecaterina Andronescu.

Guvernul a adoptat hotărârea care stabilește criteriile și cuantumul sprijinului

financiar acordat în cadrul acestui program.

Bursa se acordă la începutul anului şcolar, pentru elevii care au promovat anul

școlar anterior și care provin din familii al căror venit per membru este mai mic de 200 de

lei pe lună. ,,Această bursă este extrem de importantă pentru finalizarea anului școlar şi

sper să înregistrăm și rezultate profesionale foarte bune pentru cei care sunt bursieri”, a

afirmat Ecaterina Andronescu.

Valoarea totală a acestor burse se cifrează la 200 milioane de lei pentru anul

școlar 2008-2009, fonduri acordate din bugetul Educației.24

Rechizite gratuite

Conform Ordinului nr. 4114 din 4 mai 2011 privind aprobarea sumelor

repartizate inspectoratelor şcolare judeţene pentru achiziţionarea de rechizite şcolare ce

vor fi acordate elevilor în anul şcolar 2011-2012 şi în temeiul prevederilor Ordonanţei

Guvernului nr. 33 din 2001, aprobată prin Legea 126/2002, se acordă rechizite şcolare

elevilor din învăţământul de stat, primar şi gimnazial, cursuri de zi, care sunt în

întreţinerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat în

luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară.

„Vă rugăm să transmiteţi către inspectoratul şcolar numărul real de elevi beneficiari, pe

structura clasa I, clasele II-IV, clasele V-VII, clasa a VIII-a care îndeplinesc condiţiile

legale pentru a beneficia de prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 33/2001 din unitatea

dumneavoastră şcolară până la data de 22 septembrie 2011”, a precizat prof. Dumitru

Matei, inspector şcolar general.25

Proiectul „Alege şcoala!” se încadrează în linia de finanţare a proiectelor

strategice nr. 61, „A doua şansă în educaţie”, axa prioritară 2, domeniul major de

intervenţie 2.2., „Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”.

Proiectul se va desfăşura pe o perioadă de 34 de luni (începând cu luna septembrie

2009), în trei regiuni de dezvoltare: Bucureşti şi Ilfov, Nord – Est (judeţele Bacău,

Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui) şi Sud (judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa,

24 http://www.emaramures.ro/Știri/21254/Bani-de-liceu-Burse-sociale-de-180-de-lei-pentru-liceeni-din-familii-nevoiașe.

25 http://www.zi-de-zi.ro/detalii-articol/article/rechizite-gratuite-și-în-anul-școlar-2011-2012.html.

20

Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman). Beneficiarii direcţi ai proiectului vor fi 1206

preoţi (dintre care 300 de profesori de religie) din cuprinsul Mitropoliei Munteniei şi

Dobrogei şi Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, iar beneficiarii indirecţi - 35.000 de copii

de vârstă şcolară, aflaţi sub riscul abandonului şcolar. Obiectivul general al proiectului

este prevenirea şi combaterea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii şi prevenirea

delincvenţei juvenile prin dezvoltarea unor soluţii alternative de tip „şcoala de duminică”.

Se urmăreşte dezvoltarea unor comportamente şi atitudini pozitive faţă de şcoală şi

semeni pentru copiii din mediul rural şi urban, cu vârste cuprinse între 5 şi 14 ani, aceştia

fiind asistaţi în însuşirea educaţiei morale de bază, în dezvoltarea motivaţiei necesare

rămânerii în şcoală prin intermediul participării la „şcoala de duminică”, la concursuri şi

la tabere de creaţie.Activităţile din proiect presupun: 92 de sesiuni de formare pentru

preoţi, 91 de tabere şcolare, concursuri regionale, etc.26

1.5. Responsabilitatea socială a corporaţiilor în România

Kotler şi Lee au definit CSR-ul ca fiind "un angajament care contribuie la

bunăstarea comunităţii prin practici proprii de afaceri şi prin contribuţia cu resursele

companiei".

În introducerea sa despre responsabilitatea socială corporatistă din Enciclopedia

de Relaţii Publice, Rawlins propune un alt înţeles pentru CSR: "să fii bine făcând bine".

Practic, organizaţiile cu practici de CSR devin angajatori preferaţi, vecini aleşi pentru

comunicate şi vânzători aleşi. Adevărata provocare este ca organizaţiile să fie

responsabile dincolo de obligaţiile lor strict financiare.

CSR este importantă pentru succesul organizaţional din două motive si anume

creşte reputaţia organizaţiei, aceasta fiind obligată moral la un comportament corect, o

alegere raţională care aduce beneficii economice pentru societate și sprijină credibilitatea

organizaţiei în situaţii de criză.

În România au început să apară din ce în ce mai multe campanii de

responsabilitate socială corporatistă. Unul din motivele principale ale acestei schimbări ar

putea fi apariţia pe piaţa românească a unor companii multinaţionale cu tradiţie în

Responsabilitatea Socială.

Apariţia în România a conceptului de Responsabilitate Socială Corporatistă are

drept cauză principală dezvoltarea economică și apariţia pe piaţă a unor companii

multinaţionale care au creat o anumită presiune asupra companiilor pentru a-şi crea o

26 http://www.hristos împărtășit copiilor.com.

21

reputaţie și o imagine corporatistă. De cele mai multe ori, astfel de proiecte de CSR sunt

organizate în colaborare cu ONG-uri specializate în domeniu.

Strategia de CSR a companiei Petrom se desfaşoară în cadrul platformei de

responsabilitate socială ,,Respect pentru Viitor”. Mona Nicolici, CSR communication

manager la Petrom, a declarat, potrivit NewsIn, că Petrom a alocat, în anul 2006, 2,6

milioane de euro pentru proiectele de CSR, iar în acest an compania a investit aproape

7,3 milioane de euro în proiecte de responsabilitate socială. Astfel, Petrom aproape a

triplat în 2007 bugetul alocat CSR-ului, comparativ cu anul trecut. 

Mona Nicolici, CSR communication manager la Petrom, a explicat că atunci când

oamenii văd rezultatele unei acţiuni de CSR iniţiată de o companie, aceştia vor avea

încredere în respectiva companie. În plus, a mai spus ea, dacă o companie arată că este

preocupată de consumatori, angajați, parteneri de business, acţionari, lideri de opinie și

publicul larg, atunci responsabilitatea socială corporatistă poate deveni o modalitate de

promovare. 

Compania Danone România a alocat în acest an 420.000 de euro pentru

activităţi de CSR, suma ce reprezintă donaţii făcute spitalelor, caselor de copii şi de

bătrâni, fundaţiilor şi organizaţiilor umanitare, dar şi unor acţiuni iniţiate şi finanţate în

totalitate de Danone, precum acţiuni de sprijinire a copiilor defavorizaţi. Bugetul alocat

acţiunilor de CSR s-a dublat în 2007 comparativ cu 2006, când Danone a alocat 200.000

de euro responsabilităţii sociale. Andreea Monica Mureşan este de părere că în România

impactul social al companiilor responsabile social este tot mai mare. ,,Sunt multe

companii prezente în România care se implica social, iar acţiunile lor legate de CSR sunt

numeroase şi au un impact social din ce în ce mai mare”, a adăugat aceasta. 

În anul 2005, Orange România a iniţiat un parteneriat cu fundaţia ADEPT care îşi

propune conservarea mediului şi revitalizarea comunităţilor din zona satelor săseşti.

,,Până în prezent, Orange a investit în proiectul ADEPT 350.000 de euro, urmând ca în

2008 să investim incă 200.000 de euro”, a declarat, potrivit NewsIn, Anca Teiosanu. Ea a

mai spus că programele de CSR promovează o anumită imagine despre companie

implicată. ,,Un program coerent de responsabilitate corporativă are ca rezultate

promovarea unei anumite imagini despre compania respectivă, construirea şi protejarea

reputaţiei, precum şi managementul riscurilor şi loializarea angajaţilor”, a afirmat Anca

Teiosanu. Anca Teiosanu, PR specialist la Orange România, a mai explicat că, deşi

CSR-ul nu este în opinia ei un instrument de marketing, dacă este integrat în strategia pe

termen lung poate avea contribuţie la promovarea companiei. ,,CSR-ul nu este un

instrument de marketing, dar dacă este integrat în strategia pe termen lung poate avea o

22

contribuţie la promovarea companiei, la creşterea încrederii clienţilor, angajaţilor şi

partenerilor de afaceri” a spus ea.

Anca Teiosanu a mai declarat că deşi conceptul de CSR a pătruns mai târziu în

România acesta este adoptat de tot mai multe companii locale şi internaţionale. ,,După

părerea mea, în România acest concept a pătruns mai târziu decât în alte ţări europene,

dar în acelaşi timp ritmul este mai alert, conceptul este adoptat de tot mai multe

companii, nu doar de cele multinaţionale care vin cu această cultură din afară, ci şi de

companiile locale”, a adăugat ea. 

Marian Velicu, senior director, regulatory, legal and corporate affairs la Vodafone

România, a explicat că acţiunile de CSR sunt o consecinţa a faptului că, în prezent,

comunităţile au aşteptări din ce în ce mai mari din partea companiilor. ,,Atunci când ai

succes comercial, iar oamenii au încredere în produsele şi serviciile tale, este firesc să

înapoiezi ceva comunităţii care a contribuit la succesul tău. Aşteptările comunităţii faţă

de companii sunt din ce în ce mai mari şi probabil că, la un moment dat, se va ajunge ca

şi în România clienţii să aleagă produsele acelor companii implicate şi responsabile. Şi

atunci, în mod inevitabil, imaginea unei companii va fi asociată cu imaginea ei din

punctul de vedere al programelor sale de CSR”, a declarat Marian Velicu.

Directorul corporate affairs al JTI România, Gilda Lazăr, a declarat că JTI

derulează activităţi de CSR în România din anul 1998. ,,În 1998, când am început să

derulăm activităţi de CSR, nu existau modele în România, nici de strategie, nici de

finanţare. Primul program CSR desfăşurat de JTI România a fost 'Seniorii JTI', prin

intermediul căruia sprijinim 45 de bătrâni lipsiţi de un suport material permanent. De la

'Seniorii JTI' şi până în prezent ne-am lărgit aria de activităţi, şi, implicit, investiţia către

alte domenii precum cultura, educaţie, mediu etc. "Cu timpul, responsabilitatea socială

corporatistă a devenit şi în ţara noastră un concept adoptat şi implementat de tot mai

multe companii. La ora actuală, exista un mare interes pentru tot ce înseamnă CSR şi,

mai important, există implicare din partea companiilor. S-au făcut paşi semnificativi

într-o societate în care primează interesele personale şi care continuă să fie dominată de

spectrul profitului imediat”, a explicat Gilda Lazăr. 

23

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA FIRMEI S.C. ROMPRIMA S.R.L.

24

Adresa: Str. Basarabiei, Tronson 3-4 142 Galaţi

Localitate: Galați, Judeţul: Galați

Telefon: 0236470109, Fax: 0236470109

E-mail: romprima@galați.astral.ro.

Figura 2.1.

25

2.1. Istoric şi domeniu

S.C. ROMPRIMA S.R.L cu sediul în Galaţi, strada Lebedei nr.15, bloc E12 ,

apartament 3, judeţul Galaţi s-a înfiinţat în martie 1994, conform legislaţiei în vigoare,

având ca obiect principal de activitate producţie tipografică şi comerţ en-gross cu articole

de papetărie, imprimate, rechizite şcolare şi de birou.

S.C. ROMPRIMA S.R.L este înregistrată la Registrul Comerţului cu număr de

înregistrare J17/800/1994, unicul asociat al firmei fiind Trifan Petru, având şi calitatea de

Director General al societăţii.

Din anul 1998 societatea a început activitatea de producţie tipografică, în timp

firma specializându-se în producţia de caiete şi de imprimate de gestiune şi administraţie.

De o deosebită importanţă pentru evoluţia societăţii a fost iniţiativa de a asigura în

continuare, desfacerea şi în magazine proprii datorită stabilirii unui contact direct cu

clienţii având posibilitatea de a identifica direct cerinţele acestora.

Ca fabricant de produse de calitate, firma asigură că politica sa de îmbunătăţire

continuă a calităţii este menţinută în ideea reafirmării conformităţii sale cu cerinţele

curente ale firmei şi clienţilor săi.

Calitatea produselor S.C. ROMPRIMA S.R.L. este garantată prin funcţionarea

unui sistem de management al calităţii (ISO 9001) , supravegheat de prestigioasa

societate de certificare din Germania TUV-SUD Grup.

Începând cu februarie 2005 S.C. ROMPRIMA S.R.L. a obţinut abilitarea CN

„ Imprimeria Naţională” – pentru a executa lucrări sub supravegherea acesteia, respectiv

pentru întreaga gamă de formulare tipizate personalizate cu regim special de înseriere şi

numerotare.

Poziţia firmei SC ROMPRIMA SRL în Topul Firmelor:

- Locul 1 în Top Profit România, judeţul Galaţi, domeniul 1723: Fabricarea articolelor

de papetărie;

- Locul 1 în Top Afaceri România, judeţul Galaţi, domeniul 1723: Fabricarea articolelor

de papetărie.

26

Figura 2.2.

27

2.2. Profilul tipografiei S.C. ROMPRIMA S.R.L.

Date Economice

Cifra de faceri: 6,211,865 Lei;

Profitul net: 151,688 Lei;

Pierdere net: 0 Lei;

Profit brut: 184,815 Lei;

Pierdere brut: 0 Lei;

Salariați: 37 angajati.

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din :

Alte activitati de tipărire n.c.a.

Pierderea netă: 0 Lei;

Datorii Total: 5,808,875 Lei;

Cheltuieli totale: 7,489,580 Lei;

Venituri totale: 7,674,395 Lei;

Active imobilizate

TOTAL: 4,937,845 Lei;

Active circulante

TOTAL: 2,078,328 Lei;

Stocuri: 277,336 Lei;

Disponibilitati banești / Casă și conturi la bșnci: 0 Lei;

Creanțe: 1,253,007 Lei;

Cheltuieli în avans 114,717 Lei;

Venituri în avans 630,627 Lei;

Capitaluri: 691,388 Lei;

Patrimoniul regiei: 0 Lei;

Patrimoniul public: 0 Lei;

Provizioane pentru riscuri și cheltuieli: 0 Lei;

Capital social subscris și vărsat: 258,661 Lei.

- Firmă înființată în anul 1994;

- Ultima înregistrare la ANAF: 14 August 2009;

- Prelucrarea ultimelor informaţii depuse la ANAF 14 August 2009;

- Agent comercial înregistrat ca plătitor de impozit pe profit înregistrat la data de 01-01-

2005;

- Firma plătitoare de tva începând cu data de 01-04-1994;

28

- Plata contribuției de asigurări sociale plătite începând cu data de 01-01-2008;

- Plata contribuției de asigurări pentru șomaj plătite începând cu data de 01-01-2008;

- Plata contribuției angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creanțelor

sociale începând cu data de 01-01-2008;

- Plata contribuției pentru asigurări de sănătate începând cu data de 01-01-2008;

- Plata contribuției pentru concedii şi indemnizații de la persoane juridice sau fizice 01-

01-2008;

- Plata pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor începând cu data de 01-

01-2008;

- Număr mediu de salariați pentru anul 2010 : 43 angajaţi.

Organigrama S.C. ROMPRIMA S.R.L.

Figura 2.3.

Sursa: documente oficiale S.C. ROMPRIMA S.R.L.

2.3. Informaţii financiare

29

Cifra de afaceri

- Cifra de afaceri a S.C. Romprima S.R.L. are o evoluţie ascendentă cu scăderi în anii

2002 şi 2005, când cifra de afaceri a înregistrat valoarea de 1.254.699,00 RON, respectiv

1.346.513,00 RON. Din anul 1999 până în anul 2007 cifra de afaceri a crescut cu

4.353.877,00 RON, adică cu 605,56%.

Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri a fost realizată în anul 2007 - valoare:

5.072.865,00 RON.

Cea mai mică valoare a cifrei de afaceri a fost realizată în anul 1999 - valoare:

718.988,00 RON.

În ultimul bilanţ contabil (bilanţul din anul 2007) cifră de afaceri a Romprima Srl,

a crescut cu 2.003.222,00 RON, adică cu 65,26 %, faţă de anul precedent.

Grafic evoluţie cifră de afaceri (RON)

Figura 2.4.

Grafic evoluţie cifra de afaceri S.C. ROMPRIMA S.R.L.

Venituri

Evoluţia veniturilor S.C. Romprima S.R.L. este ascendentă cu scăderi în anii

2002, 2004 şi 2005, şi valoarea acestora a fost 1.884.911,00 RON - 2002, 2.663.614,00

RON - 2004, 1.772.937,00 RON - 2005. Din anul 1999 până în anul 2007 veniturile au

crescut cu 5.709.568,00 RON, adică cu 536,45%.

Cele mai mari venituri au fost obţinute în anul 2007 - valoare: 6.773.890,00 RON.

Cele mai mici venituri au fost obţinute în anul 1999 - valoare: 1.064.322,00 RON.

În bilanţul din anul 2007(ultimul bilanţ înregistrat), veniturile realizate de

Romprima Srl, au crescut cu 3.310.964,00 RON, adică cu 95,61 %, faţă de anul

precedent.

Grafic evoluție venituri (RON)

30

Figura 2.5.

Grafic evoluție venituri S.C. ROMPRIMA S.R.L.

Cheltuieli

Cheltuielile realizate de S.C. Romprima S.R.L. sunt în creştere cu unele diminuări

în anii 2002, 2004 şi 2005, şi cuantumul acestora a fost în valoare de 1.848.926,00 RON -

2002, 2.615.442,00 RON - 2004, 1.656.156,00 RON - 2005. Din anul 1999 până în anul

2010 cuantumul cheltuielilor a crescut cu 5.555.142,00 RON, adică cu 526,73%.

Cele mai multe cheltuieli au fost realizate în anul 2010 - valoare: 6.609.779,00

ron. Cele mai puţine cheltuieli au fost realizate în anul 1999 - valoare: 1.054.637,00 ron.

În bilanţul din anul 2007 cheltuielile S.C. Romprima S.R.L. au crescut cu

3.293.798,00 RON, adică cu 99,33 %, faţă de anul precedent.

Grafic evoluție cheltuieli (RON)

Figura 2.6.

Grafic evoluţie cheltuieli S.C. ROMPRIMA S.R.L.

31

Profit / Pierdere

S.C. Romprima S.R.L. a avut profit în toţi anii în care a avut bilanţuri declarate.

Conform bilanţurilor declarate, S.C. Romprima S.R.L. nu a înregistrat pierderi în nici un

an.

Grafic evolutie venituri/cheltuieli (profit/pierdere) (RON)

Figura 2.7.

Grafic evoluție venituri/cheltuieli (profit/pierderi) (ron)

S.C. Romprima S.R.L. a avut datorii in creştere din anul 1999 pana in anul 2007

cu excepţia anului 2006, cand acestea au avut o valoare de 1.606.516,00 RON. Din 1999

pana in 2007 nivelul datoriilor a crescut cu 5.941.566,00 RON, adică cu 2.496,35 %.

Cea mai mare suma datorată a fost in anul 2007 - datorie: 6.179.576,00 RON. Cea

mai mica suma datorată a fost in anul 1999 - datorie: 238.010,00 RON.

Conform ultimului bilanţ contabil (anul 2007) datoriile lui S.C. Romprima S.R.L.

au crescut cu 4.573.060,00 RON, adică cu 284,66 %, fată de anul precedent.

32

Bilanțuri contabile

Tabel 2.1.

An bilanț

Stocuri (RON)

Casă şi Conturi la

bănci (RON)

Creanţe (RON)

Total capitaluri

(RON)

Capital social (RON)

Provizioane pentru riscuri şi

cheltuieli (RON)

1999 79.187,40 38.292,70 504,70 307.085,20 258.661,10 Nedisponbil

2000 139.548,30 129.205,50 10.133,80 320.841,00 258.661,10 Nedisponbil

2001 203.972,00 183.822,30 2.244,40 323.673,00 258.661,10 Nedisponbil

2002 476.276,00 43.020,30 95.950,60 350.172,90 258.661,10 Nedisponbil

2003 818.644,10 2.498,10 100.659,90 357.405,30 258.661,10 Nedisponbil

2004 802.655,70 124.819,20 124.514,70 264.658,80 258.661,10 Nedisponbil

2005 849.018,00 468.498,00 195.816,00 364.838,00 258.661,00 0,00

2006 528.327,00 716.516,00 63.485,00 489.086,00 258.661,00 Nedisponbil

2007 1.128.319,00 302.730,00 1.183.213,00 626.383,00 258.661,00 Nedisponbil

2008 277.336,00 547.985,00 1.253.007,00 691.388,00 258.661,00 Nedisponbil

2009 431.442,00 279.851,00 845.404,00 948.538,00 358.670,00 Nedisponbil

Tabel 2.2.

33

2.4. Structura de personal

Numărul mediu de angajaţi de la S.C. Romprima S.R.L. a oscilat între anii 1998 și

2008. Numărul de angajaţi a crescut cu 2 persoane, adică cu 4,88 %. Cei mai mulți

angajaţi au fost în anul 2007 - număr persoane angajate: 43. Cei mai puțini angajaţi au

fost în anul 2004 - număr persoane angajate: 28. Potrivit ultimului bilanţ contabil (anul

2007) numărul angajaţilor S.C. Romprima S.R.L. a crescut cu 7 persoane, adică cu 19,44

%, fată de anul precedent.

Grafic salariaţi S.C. ROMPRIMA S.R.L.

Figura 2.8.

Grafic evoluție salariați (ron)

34

CAPITOLUL 3

ANALIZA PROIECTELOR

DE RESPONSABILITATE SOCIALĂ LA

S.C. ROMPRIMA S.R.L.

35

3.1. Implicarea S.C. Romprima S.R.L. în proiectul social

Rechizite gratuite

,,Rechizitele gratuite pentru elevii nemţeni - livrate de o firmă din Galaţi. Ieri, la

sediul inspectoratului şcolar judeţean Neamţ a fost semnat contractul având ca obiect

livrarea de rechizite gratuite pentru elevii din clasele I-VIII - proveniţi din familii sărace.

Cele 18.584 de pachete vor fi alcătuite şi aduse în şcolile din judeţul nostu de o firmă din

Galați – S.C. Romprima S.R.L. - declarată câştigătoarea licitaţiei.” a avut câştig de cauză

firma care ne a oferit preţul cel mai convenabil (pondere de 70%în stabilirea punctajului)

dar şi cea mai bună calitate (30%pondere).

În total şi-au manifestat intenţia de a participa la licitaţie 11 firme, însă doar patru

au depus oferte, una din cele 4 a fost descalificată pentru că nu a depus la timp garanţia

pentru participare la licitaţie. Dintre cele 3 firme cea din Galaţi a fost preferată deoarece

ne va livra toate rechizitele contra sumei de 345.000 de lei (mult sub fondurile pe care

ISJ Neamţ le-a avut la dispoziţie, respectiv 500 000 de lei-n.r.) dar şi de o calitate foarte

bună.”27

,,Elevii din familiile nevoiaşe se vor putea bucura, după mai multe aşteptări, de

rechizitele şcolare, oferite gratuit de către Ministerul Educaţiei. Potrivit reprezentanţilor

Inspectoratului Şcolar Judeţean din Constanţa, săptămâna trecută a fost declarat

câştigătorul licitaţiei. Astfel, societatea care va distribui rechizitele, achitate în totalitate

de Ministerul Educaţiei, este Romprima din Galaţi, administrată de Petru Trifan, urmează

să pregătească şi să împartă 17.000 de pachete cu rechizite, în valoare de 246.330 lei fără

TVA elevilor constănţeni Reprezentanţii ISJ de la malul mării mai susţin că la licitaţie au

participat şi Editura Herra din Piteşti, Lecom Birotica din Ardeal şi Selado Com din

Brăila.

Reamintim că nu este pentru prima dată când Romprima SRL câştigă licitaţii

organizate de ISJ din Constanţa. În anul 2008, Marian Sârbu, inspectorul şcolar general

de la acea vreme a mai cumpărat rechizite şcolare de la SC Romprima SRL. Contractul

câştigat de societatea gălăţeană s-a ridicat atunci la 321.373, 78 de lei.

,,Două firme din afara judeţului Gorj vor aduce rechizite elevilor nevoiaşi. Este

vorba despre o firmă din Galaţi, S.C. ROMPRIMA S.R.L., care va distribui rechizite

pentru elevii din clasele I-VII şi despre o firmă din Vâlcea, S.C. ROXI C.O.M., care va

distribui pachete doar pentru elevi din clasa a VIII-a. La licitaţia organizată de

Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Gorj s-au prezentat cinci firme din ţară, inclusiv una

din Târgu Jiu. „La licitaţia care s-a finalizat pe 1 iulie şi-au prezentat ofertele cinci firme

27 Evenimentul.ro 04-12-2009.

36

din ţară, din Galaţi, Brăila, Târgu Jiu sau Vâlcea. Pe 15 iunie s-au deschis ofertele cu faza

finală licitaţie electronică care s-a terminat pe 1 iulie. Pe data de 5 iulie s-au declarat

câştigătorii. Firmă din Galaţi va distribui 10.393 de pachete pentru clasele I-VII care se

ridică la suma de 210 mi lei. Pentru clasa I au fost solicitate de şcolile din judeţul Gorj

1685 de pachete, pentru clasele II –IV au fost solicitate 4399 de pachete cu rechizite, iar

pentru clasele V-VII vor fi distribuite 4309 de astfel de pachete.  De asemenea, firma din

Vâlcea va aduce 1725 de pachete pentru cei din clasa a VIII-a”, spune Marius Iorga,

reprezentantul IŞJ Gorj. Preţul cu care aceste produse vor fi achiziţionate de Inspectorat

este unul mai mic decât anul trecut. Dacă atunci valoarea unui pachet se ridica la 25 sau

30 lei, acum preţurile sunt cuprinse între 20 şi 22 lei. Reprezentanţii instituţiei spun că

valoarea produselor sunt mai mici pentru că cei doi agenţi sunt şi producători. Astfel, un

pachet pentru clasa I va costa 20.29 lei, un pachet pentru clasele II-IV va costa 19.10 lei,

un pachet pentru clasele V-VII se ridică la valoarea de 21.4 lei, iar un pachet pentru elevii

din clasa a VIII-a va fi cumpărat la preţul de 22.49 lei.”

,,Contractele şi comenzile pentru livrarea manualelor au fost încheiate luni, 26

iulie, cu două firme S.C. Romprima S.R.L., care va trimite manualele aferente claselor

I-IV şi S.C. Roxicom S.R.L. Vâlcea, care le va asigura manualele celor din clasele

V-VIII. Maria Ciochina spune că în anii trecuți s-a lucrat cu aproximativ aceleași firme

deoarece ambele părți au fost mulțumite. Comenzile ce s-au făcut la începutul acestei

săptămâni au fost de 1685 manuale pentru clasa I ,4399 pentru clasele II-IV, 4309 pentru

clasele V-VII şi 1725 pentru clasa a VIII-a. Valoarea totală a contractului pentru

achiziționarea de manuale pentru elevii claselor I-VII este de 220.000 lei, iar pentru clasa

a VIII-A de 40 000 lei. Ambele firme ne au asigurat ca manualele vor fi primite până la

15 septembrie, atunci când va începe anul școlar2010/2011. “

S.C. Romprima S.R.L., care are drept de activitate: tipografii, tipărituri, tipizate,

papetărie, îi aparţine lui Petru Trifan şi care mai deţine şi Campania Fondului Local de

Garantate Focşani IFN S.A., filiala FNGIMM , fondată în 2006. S.C. Romprima S.R.L.,

înfiinţata pe 29.03.1994 pare să fie una dintre societățile favorite ale instituțiior din țară.

Tot în 2008 societatea a mai câştigat un contract în valoare de 169,188,36 lei cu tva

inclus pentru realizarea serviciilor tipografice necesare la alegerile pentru camera

deputaților şi senat 2008. Buletinele de vot au fost livrate instituţiei prefectului judeţul

Caraş Severin.

37

În 2006 aceeaşi societate a lui Trifan câştiga un contract în valoare de 27.695 cu

tva inclus, încheiat cu direcţia sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor din

Braila”.28

Achiziţie de rechizite şcolare

Contract nr.: 2029/5 / 12.10.2009

Obiect: Achiziţie rechizite şcolare

Valoare: 333.750 RON

Atribuit: S.C. ROMPRIMA S.R.L. Galaţi

Strada Basarabiei nr.142, bloc N3A, Galaţi, 800294, Galaţi

Anunţ de atribuire numărul: 95502/02.12.2009

Secţiunea I: Autoritatea contractantă

Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa

Adresa: str.Mihai Eminescu nr.11 Constanţa, Localitatea: Constanţa, Cod poştal: 900664,

Constanţa, România, Email: jurist.isj@isjcta.ro,toma_gabi@hotmail.com,

Tel.: 0241/550581, 0241/618977, 0241/611913, Fax: 0241/618880

Secţiunea II: Obiectul contractului şi procedura

II.1) Denumire contract: Achiziţie rechizite şcolare conform O.M.E.C.I.

nr.4672/04.08.2009

II.2) Obiectul contractului: Furnizare rechizite şcolare

II.3) Tip contract: Furnizare

II.4) CPV 39162110-9 Rechizite şcolare (Rev.2)

II.5) Criteriu de atribuire: Oferta cea mai avantajoasă d.p.d.v. economic

II.6) Invitaţie de participare 227747/21.09.2009 14:52

Secţiunea III: Atribuire

III.1) Număr de oferte primite: 1

Valoare estimată totală: 350.000 RON

III.2) Lista contracte

Contract Valoare: 2029/5 / 12.10.2009 333.750 RON

Câştigător CUI Adresa: S.C. ROMPRIMA S.R.L. Galaţi

RO5406043 Strada Basarabiei nr.142, bloc N3A, Galaţi,

800294, Galaţi.

28 Ziarul Ziua, Constanța, duminică 14 decembrie 2008.

38

3.2. Cadrul legislativ aferent proiectului rechizite şcolare

Metodologie de aplicare a prevederilor ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

33/2001 aprobată prin legea nr .126/2002, privind acordarea de rechizite şcolare.

Capitolul 1. Dispoziţii Generale

Art.1 În temeiul prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.33/2001, aprobată prin

legea 126/2002, se acordă rechizite şcolare elevilor din învăţământul de stat, primar şi

gimnazial, cursuri de zi, care sunt în întreţinerea famillilor al căror venit mediu lunar pe

membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maxim 50% din salariul de

bază minim brut pe ţară.29

Art.2 În sensul prevederilor art.1, prin familie se înţelege soţul, soţia şi copii aflaţi

în întreţinere, care locuiesc şi se gospodăresc împreună.

Art.3 La stabilirea venitului net lunar pe membru de familie, prevăzut la art.1, se

iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le realizează, inclusiv cele

care provin din indemnizaţiile din şomaj, creanţe legale, convenţii civile de întreţinere

aflate în executare, indemnizaţii cu caracter permanent, alocaţii de stat pentru copii,

alocaţii de întreţinere pentru copii încredinţaţi sau daţi în plasament, burse pentru elevi şi

studenţi acordate în condiţiile legii.

Art.4 Dacă familia are în proprietate terenuri, clădiri, spaţii locative sau alte

bunuri mobile sau imobile, la stabilirea venitului lunar pe membru de familie se iau în

considerare şi arenda, chiriile, alte fructe civile, natural sau industrial, produse de acestea.

Art.5 Pentru a beneficia de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr33/2001, aprobată prin Legea nr 126/2002, părintele său tutorele legal al elevului va

depune, la unitatea şcolară la care elevul este înscris în termen de 5 zile de la data

începerii anului şcolar cererea însoţită de toate actele doveditoare privind venitul net

lunar pe membru de familie realizat în luna iulie a anului respectiv.30

Capitolul 2. Aspecte financiare

Art.6

(1) Fondurile alocate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

inspectoratelor judeţene în vederea achiziţionării rechizitelor şcolare sunt stabilite anual

prin ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

29 Ordonanţa Guvernului nr.33/2001,aprobată prin legea 126/2002.30 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr33/2001,aprobată prin Legea nr 126/2002.

39

(2) Numărul estimat de beneficiari şi sumele alocate inspectoratelor şcolare pentru

acordarea de rechizite şcolare pentru anul următor se stabilesc pe baza numărului efectiv

de beneficiari din anul şcolar în curs transmis Ministerului Educaţiei, Cercetării şi

Tineretului, Direcţiei Generale Management Învăţământ Preuniversitar de către

inspectoratele şcolare, în fiecare an până la data de 15 octombrie.

(3) La stabilirea sumelor alocate inspectoratelor şcolare pentru un an şcolar,

M.Ed.C.T. va lua în considerare şi eventualele stocuri de pachete cu rechizite şcolare

pentru fiecare nivel de studiu rămase după finalizarea acţiunii din anul şcolar anterior.

(4) Sumele alocate pentru achiziţionarea rechizitelor şcolare sunt cuprine în

bugetul inspectoratelor şcolare,la titlul “Asistenţa socială”

ART.7

(1) Achiziţia pachetelor de rechizite şcolare31 va fi făcută de către inspectoratele

şcolare, cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziţie publică , a contractelor de concesiune de

lucrări publice şi a contractelor de concesiuni de servicii, aprobată prin Legea nr

337/2006, modificată şi completată prin legea nr 128/2007 şi Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 94/2007 precum şi a Hotărârii Guvernului nr 925/2006 pentru aprobarea

normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 34/2006.

(2) Achiziţia pachetelor de rechizite şcolare se va face pe structura:clasa I, clasele

II-IV, clasele V-VII, clasele a VIII-a, pe pachet, cu respectarea componenţei pachetelor şi

a nivelului maximal de preţ al acestora, stabilite prin ordin al ministrului.

Capitolul 3. Aspecte procedurale

Art.8

(1) Conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar au următoarele atribuţii:

a) numesc anual, prin decizii interne, comisiile care vor răspunde de problematica32

rechizitelor şcolare la nivelul fiecărei şcoli şi stabilesc atribuţiile acestor comisii;

b) informează elevii şi părinţii sau tutorii legali ai acestora asupra prevederilor

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 33/2001, aprobată prin Legea nr 126/2002;

31 Legea nr. 337/2006, modificată și completată prin legea nr. 128/2007 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2007 precum și a Hotărârii Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006.

32 Legea nr. 337/2006, modificată și completată prin legea nr. 128/2007 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2007 precum și a Hotărârii Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006.

40

c) sprijină potenţialii beneficiari la întocmirea dosarelor;

d) validează lista finală a beneficiarilor de rechizite şcolare, după evaluarea dosarelor de

către comisia constituită la nivelul şcolii;

e) transmit inspectoratelor şcolare, la termen, sub semnătura, nr real de beneficiari, pe

structura clasa I, clasele II-IV, clasele V-VII, clasa a VIII-a;

f) răspund de transportul pachetelor de la centrul de execuţie bugetară/inspectoratul

şcolar la şcoală;

g) distribuie pachetele de rechizite tuturor beneficiarilor;

h) verifică concordanţa dintre numărul real de beneficiari şi numărul de pachete primite

şi raportează inspectoratului şcolar eventualele neconcordanţe;

i) se asigură, până la data de 15 octombrie, că toţi beneficiarii au intrat în posesia

rechizitelor şcolare.

(2) La nivelul unităţilor şcolare, directorul răspunde de corectitudinea datelor

transmise la I.S.J. şi de acordarea acestor pachete de rechizite tuturor elevilor care

îndeplinesc condiţiile legale.

Art. 9 Conducerile inspectoratelor şcolare au următoarele atribuţii:

a) achiziţionează pachetele cu rechizite şcolare pe structura:clasa I, clasele II-IV, clasele

V-VII, clasa a VIII-a pe pachet, respectând componenţa pacheţelelor stabilită prin ordin

al ministrului33 şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 34/2006 privind

atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări

publice şi a contractelor de concesiuni de servicii, aprobată prin legea nr 337/2006,

modificată şi completată prin Legea nr 128/2007 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului

nr 94/2007 precum şi a hotărârii Guvernului nr 925/2006 pentru aprobarea normelor de

aplicare a prevederilor ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 34/2;

b) se asigură că furnizorii de rechizite şcolare să finalizeze distribuirea până cel târziu la

1 octombrie;

c) stabilesc, prin decizii interne, componenţa şi atribuţiile comisiilor judeţene care vor

răspunde de probematica rechizitelor şcolare;

d) colectează informaţiile de la şcolile din judeţ privind numărul real de beneficiari şi

le centralizează;

e) verifică concordanţa dintre numărul real şi numărul estimat de beneficiari, la nivelul

judeţului şi transmit M.Ed.C.T., eventualele diferenţe, ţinând cont şi de stocurile rămase

din anul şcolar anterior;

f) distribuie centrelor de execuţie bugetară/şcolilor pachetele cu rechizite şcolare;

33 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006.

41

g) realizează redistribuiri intre centrele bugetare/şcolile din judeţ, în vederea stingerii

diferenţelor;

h) asigură transportul rechizitelor rămase în stoc, la nivelul judeţului, către alte

inspectoare şcolare, conform propunerilor aprobate de M.Ed.C.T;

g) asigură depozitare în condiţii optime a eventualelor stocuri de rechizite rămase după

finalizarea acţiunii. Pachetele cu rechizite şcolare din aceste stocuri vor fi distribuite în

anul şcolar următor;

i) transmit către M.Ed.C.T raportul final privind derularea acţiunilor pentru acordarea

de rechizite şcolare elevilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

Art. 10 La nivelul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

a) centralizează datele din teritoriu privind numărul real de beneficiari, după finalizarea

acţiunii în anul şcolar în curs;

b) propune direcţiei generale buget-finanţe, patrimoniu şi investiţii numărul estimat de

beneficiari pentru anul şcolar următor34 conform art 6(2) precum şi a fondurilor bugetare

ce vor fi alocate, pe baza situaţiilor transmise de inspectoratele şcolare;

c) propune componenţa pachetelor de rechizite şcolare pentru clasa I, clasele II-IV,

clasele V-VII, clasa a VIII-a;

d) elaborează proiectul de ordin pentru aprobarea componenţei pachetelor de rechizite

şcolare, a calendarului şi a sumelor repartizate inspectoratelor şcolare pentru achiziţia de

rechizite şcolare;

e) propune redistribuiri ale stocurilor de rechizite între inspectoratele şcolare în vederea

stingerii diferenţelor dintre numărul real şi cel estimat de beneficiari;

f) monitorizează35, prin inspecţiile şcolare, respectarea prevederilor ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr 33/2001, aprobată prin legea nr 126/2002 privind acordarea de

rechizite.

34 Conform Art.6 (1) Fondurile alocate de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului inspectoratelor judeţene în vederea achiziţionării rechizitelor școlare sunt stabilite anual prin ordin al Ministrului Educaţiei,Cercetării și Tineretului.

35 Ordonanța Guvernului nr 33/2001,aprobată prin legea nr. 126/2002.

42

Componenţa pachetelor de rechizite

pentru anul şcolar 2011 – 2012

Nr.crt.

Pachet clasa ICant.

(Buc./set)Nr.crt.

Pachet clasa a II aCant.

(Buc./set)1 Caiet tip I 24 file 2 1 Caiet dictando 48 file 11

2 Caiet tip II 24 file 2 2Caiet matematică 48 file

9

3 Caiet special abecedar 1 3 Caiet desen A4 24 file 24 Caiet special matematică 1 4 Vocabular 15 Caiet matematică 48 file 1 5 Creion 26 Caiet desen A4 24 file 2 6 Pix 27 Creion 4 7 Gumă 18 Stilou cu rezerve 24 buc. 1 8 Penar 1

9Creioane colorate (set 6 buc.)

1 9Creioane colorate (6buc./set)

1

10 Gumă 1 10 Acuarele cu pensulă 111 Riglă 1 11 Riglă 112 Penar 1 12 Ascuțitoare 1

13 Acuarele cu pensulă 1 13Şablon Harta României

1

14 Ghiozdan 1 14 Copertă caiet A5 415 Ascuțitoare 1 15 Pungă plastic 116 Beţişoare 117 Copertă caiet A5 4

Nr.crt.

Pachet clasele V-VIICant.

(Buc./set)Nr.crt.

Pachet clasa a II aCant.

(Buc./set)1 Caiet dictando 48 file 2 1 Caiet dictando 80 file 4

2 Caiet dictando 80 file 4 2Caiet matematică 80 file

3

3 Caiet matematică 80file 3 3Caiet studenţesc dictando 80 file

4

4Caiet studenţesc dictando 80 file

3 4Caiet studenţesc matematică 80 file

6

5Caiet studenţesc matematica 80 file

4 5 Caiet biologie 2

6 Caiet biologie 2 6 Caiet geografie 27 Caiet geografie 2 7 Caiet muzica 18 Caiet muzica 1 8 Caiet desen A3 24 file 19 Caiet desen A3 24 file 1 9 creion 210 creion 2 10 Gumă 111 guma 1 11 Pix 412 pix 3 12 ascuţitoare 1

13Trusă de geometrie (compas, rigla, raportor, echer)

1 13 Pungă plastic 1

14 ascuţitoare 115 Pungă plastic 1

Tabel 3.1.

43

Valoarea maximă, în anul şcolar 2011-2012, a fiecărui pachet de rechizite şcolare

este suma de 25 lei/pachet/elev din învăţământul primar şi 30 lei/elev/pachet

din învăţământul gimnazial

Tabel 3.2.

Nr. Crt. Judeţ Nr. estimat de beneficiari Suma - lei1 Alba 11.810 282.1282 Arad 11.378 279.4733 Argeş 16.664 406.6564 Bacău 39.875 984.7765 Bihor 19.993 472.4016 Bistriţa Năsăud 19.642 485.0427 Botoşani 28.334 567.3198 Braşov 15.364 375.9989 Brăila 13.641 337.08210 Bucureşti 2583 56.89411 Buzău 19.725 487.28312 Caraş severin 10.880 245.52513 Călărasi 19.733 440.58614 Cluj 10.000 245.45715 Constanţa 18.300 450.00016 Covasna 7738 181.61617 Dâmboviţa 16300 331.77218 Dolj 30.970 765.49519 Galati 23.070 569.16020 Giurgiu 10.955 269.52821 Gorj 15.208 371.74522 Harghita 11.159 273.29023 Hunedoara 8083 154.92624 Ialomiţa 11.559 276.24625 Iaşi 49.143 1.211.09926 Ilfov 3968 96.96627 Maramureş 18.325 381.78928 Mehedinţi 13.770 230.12629 Mureş 22.321 531.11730 Neamţ 26.500 643.67131 Olt 26.125 618.15632 Prahova 19.050 386.32133 Satu mare 16.830 389.29534 Sălaj 9413 268.88435 Sibiu 11.070 270.95936 Suceava 46.436 1.070.93037 Teleorman 21.167 524.75438 Timiş 14.175 338.08139 Tulcea 11.139 269.28040 Vaslui 30.751 691.00741 Vâlcea 14.507 358.83942 Vrancea 20.200 483.84043 Total 767.894 18.078.422

44

Calendarul acţiunilor ce se vor derula în anul 2011 pentru acordarea de rechizite

şcolare conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2001

Perioada Acţiunea

15 MARTIE Constituirea comisiilor judeţene care vor răspunde de problematica

rechizitelor școlare. Stabilirea planului de măsuri.

1 APRILIE Lansarea procedurilor de achiziţie publică de către I.S.J/I.S.M.B.

22 AUGUST Finalizarea achiziţiei pachetelor de rechizite şcolare.

1 - 19

SEPTEMBRIE

1.Informarea elevilor și a părinţilor sau a tutorilor legali asupra

prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvenului nr. 33/2001,

aprobată prin legea nr.126/2002 privind acordarea de rechizite

şcolare gratuite;

2.Acordarea de sprijin la întocmirea dosarelor, potenţialilor

beneficiari ai legii;

3.Primirea și evaluarea dosarelor;

4.Stabilirea listei finale a beneficiarilor de rechizite şcolare la

nivelul unităţii şcolare.

22 SEPTEMBRIE Trasmiterea către inspectoratele şcolare a numărului real de

beneficiari pe structura clasa I, clasele II-IV, clasele V-VII, clasa a

VIII-a.

23 - 25

SEPTEMBRIE

1.Informarea M.Ed.C.T. cu privire la eventualele diferenţe dintre

numărul real și numărul estimat de beneficiari la nivelul judeţului;

2.Distribuirea de către şcoli a pachetelor de rechizite;

3.Transportul rechizitelor rămase în stoc se duc către alte

inspectorate şcolare, conform propunerilor M.Ed.C.T.

26 SEPTEMBRIE

10 OCTOMBRIE

1.Distribuirea pachetelor de rechizite beneficiarilor;

2.Transmiterea către M.Ed.C.T a raportului final al I.S.J./I.S.M.B

privind derularea acţiunilor pentru acordarea de rechizite şcolare

elevilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

Tabel 3.3.

45

3.3. Analiza fenomenului de voluntariat în cadrul angajaţilor firmei S.C.

Romprima S.R.L.

Pentru acest chestionar s-au interogat 43 de persoane, angajaţi ai firmei S.C.

Romprima S.R.L. în perioada 10 - 17 mai 2011.

1. Perioada de când eşti angajat la S.C. Romprima S.R.L.

1.1. Mai puţin de 6 luni;

1.2. Între 6 luni şi un an;

1.3. Mai mult de un an.

Figura 3.1.

2. Funcţia pe care o aveţi în cadrul firmei.

2.1. Maşinist;

2.2. Necalificat;

2.3. Alta.

Figura 3.2.

46

3. Salariul dumneavoastra se încadrează în intervalul :

5.1. 0-500 RON;

5.2. 500-1000 RON;

5.3. 1000-1500 RON;

5.4. 1500-2000 RON;

5.5. 2000-3000 RON.

Figura 3.3.

4. Consideraţi că este necesară crearea unui proiect de voluntariat în cadrul

firmei S.C. Romprima S.R.L. ?

4.1. da;

4.2. nu;

4.3. nu pot aprecia.

Figura 3.4.

47

5. Dacă vi s-ar propune să vă implicaţi într-o campanie voluntară în cadrul

firmei aţi accepta ?

5.1. Da;

5.2. Nu;

5.3. Nu ştiu.

Figura 3.5.

6. În medie, câte ore pe săptămână aţi fi dispus să acordaţi voluntariatului ?

6.1. 2 ore;

6.2. între 2-4 ore;

6.3. între 4-6 ore.

Figura 3.6.

48

7. Pentru cât timp aţi dori să fiţi voluntar în cadrul firmei ?

7.1. o lună;

7.2. jumatate de an;

7.3. un an;

7.4. peste un an.

Figura 3.7.

8. Care credeţi că sunt motivele pentru care firma dvs. nu a derulat activităţi

de CSR ?

8.1. Lipsa fondurilor necesare;

8.2. Lipsa cunoştinţelor în domeniu;

8.3. Lipsa specialiştilor în domeniu;

8.4. Criza financiară şi economică.

Figura 3.8.

49

9. În următorii cinci ani credeţi că firma dvs. intenţionează să îşi dezvolte

acţiunile de responsabilitate socială (CSR) ?

9.1. Da;

9.2. Nu;

9.3. Nu ştiu.

Figura 3.9.

10. Care sunt domeniile pe care credeţi că ar trebui să le dezvolte ?

10.1. Acţiuni filantropice pentru ajutorarea unor categorii defavorizate (săraci, batrâni,

orfani, victime ale unor dezastre naturale etc.);

10.2. Protecţia mediului înconjurător şi asigurarea unei dezvoltări durabile;

10.3. Salarii decente pentru angajaţi, asigurarea unui loc muncă stabil şi perfecţionarea

salariaţilor;

10.4. Sprijinirea autorităţilor locale.

Figura 3.10.

50

11. Ce părere aveţi despre voluntariat ?

11.1. foarte bună;

11.2. bună;

11.3. satisfăcătoare;

11.4. nesatisfăcătoare.

Figura 3.11.

12. Consideraţi că voluntariatul are o tradiţie în România ?

12.1. da;

12.2. nu.

Figura 3.12.

51

13. Cu ce asociaţi termenul de voluntariat ?

13.1. ajutor;

13.2. muncă neplătită;

13.3. necesitate;

13.4. experienţă;

13.5. satisfacţie personală.

Figura 3.13.

14. Cine consideraţi că beneficiază de pe urma voluntariatului ?

14.1. comunitatea;

14.2. societatea;

14.3. voluntarul;

14.4. persoanele în nevoi / publicul organizaţiei.

Figura 3.14.

52

15. Ce beneficii credeţi că poate aduce voluntariatul ?

15.1. experienţă;

15.2. cunoştinţe;

15.3. satisfacţie;

15.4. noi prieteni;

15.5. dezvoltare personală.

Figura 3.15.

16. Cât de important este pentru dumneavoastră voluntariatul ?

16.1. foarte important;

16.2. important;

16.3. puţin important;

16.4. neimportant.

Figura 3.16.

53

17. Aţi mai activat ca voluntar ? Dacă da, în ce organizaţie ?

17.1. da;

17.2. nu.

Figura 3.17.

18. În ce tipuri de activităţi aţi dori să fiţi implicat(ă) într-o campanie

voluntară ?

18.1. individuale;

18.2. de grup;

18.3. în contact direct cu beneficiarii;

18.4. în contact indirect cu beneficiarii;

18.5. activităţi de organizare.

Figura 3.18.

54

19. Ce tip de activitate aţi dori să desfăşuraţi în cadrul voluntariatului ?

19.1. activităţi cu copii şi tineri;

19.2. activităţi cu vârstnici;

19.3. activităţi cu copii şi adulţi cu nevoi speciale;

19.4. activităţi cu familii sărace;

19.5. activităţi pentru protecţia mediului.

Figura 3.19.

20. Care sunt primele două competenţe/abilităţi pe care aţi dori să le

dezvoltaţi prin activităţi de voluntariat ?

20.1. responsabilitate;

20.2. dezvoltarea eticii muncii;

20.3. creativitate;

20.4. competenţe profesionale în domeniul în care activez;

20.5. competenţe sociale.

Figura 3.20.

55

21. Ce v-ar motiva să fiţi voluntar ?

21.1. cunoştinţele dobândite;

21.2. un CV mai bogat;

21.3. să ajut oamenii;

21.4. experienţa.

Figura 3.21.

22. Care sunt motivele care te pot determina să nu te implici ca voluntar în

cadrul unei campanii realizate de firmă ?

22.1. lipsa timpului;

22.2. dezinteres;

22.3. teama de necunoscut;

22.4. comoditate.

Figura 3.22.

56

23. Genul :

23.1. masculin;

23.2. feminin.

Figura 3.23.

24. Starea civilă :

24.1. necăsătorit(ă);

24.2. căsătorit(ă) fără copii;

24.3. căsătorit(ă) cu copii;

24.4. divorţat(ă);

24.5. văduv(ă).

Figura 3.24.

57

25. Mediul de provenienţă :

25.1. rural;

25.2. urban.

Figura 3.25.

26. Studii finalizate:

26.1. 8 clase;

26.2. 10 clase;

26.3. şcoala profesională;

26.4. liceu teoretic;

26.5. post liceal;

26.6. facultate.

Figura 3.26.

58

În urma contorizării datelor acestui chestionar s-au formulat următoarele

concluzii:

- La întrebarea 1: de 6 luni sunt angajate 12 pers., de un an 13 pers., de mai mult de un

an 18 pers;

- La întrebarea 2 maşinişti sunt 12 pers., necalificaţi sunt 20 pers., iar altă meserie o au

11 pers;

- La întrebare 3 : între 1-500ron câştigă 11 pers., între 500-1000ron. 12 pers., între

1000-1500ron câştigă 16 pers., între 1500-2000 ron 3 pers;

La întrebarea 4: da zic 25 pers., nu cred 13 pers., iar 5 nu pot aprecia;

- La întrebarea 5: da zic 25 pers., nu 10 pers., nu ştiu 8;

- La întrebarea 6: 2 ore 10 pers., 2-4 ore 20 pers., mai multe ore 13 pers;

- La întrebarea 7: o lună 3 pers., jumătate de an 12 pers., un an 23 pers., peste un an 5

pers;

- La întrebarea 8: 4 pers. zic din lipsa fondurilor, 11 pers. din cauza lipsei cunoştinţelor,

10 pers. din cauza lipsei specialiştilor, 18 pers. din cauza crizei;

- La intrebarea 9,16 dintre angajaţi cred că firma o să dezvolte acţiuni de csr, 17 nu cred

că o să dezvolte, iar 10 nu stiu ce să răspundă.

- La întrebarea 10: in acţiuni filantropice 5, in acţiunea medului inconjurator 6, în

salarii decente cred 5 angajaţi, sprijinirea autorităţilor locale 7 angajati, colaborarea cu

ong-uri 6 angajati, colaborarea cu instituţii de învăţământ 14 angajaţi;

- La întrebarea 11: foarte bună 15 angajaţi, bună 12 angajaţi, satisfăcătoare 10 angajaţi,

nesatisfăcătoare 6 angajaţi;

- La întrebarea 12: da zic 30 angajaţi, iar nu 13 angajaţi

- La întrebarea 13: munca neplătită 10 angajaţi, necesitate 7 angajaţi, experienţă 5

angajaţi, satisfacţie personală 11 angajaţi, ajutor 8 angajaţi;

- La întrebarea 14: comunitatea 13 angajaţi, societatea 10 angajaţi, voluntarul 5

angajaţi, persoanele sărace aflate la in nevoie 15 pers;

- La întrebarea 16: foarte importantă 9 angajaţi, importantă 14 angajaţi, puţin important

13 angajaţi, neimportant 7 angajaţi;

- La întrebarea 17: da 12 angajaţi, nu 31 angajaţi

- La întrebarea 18: individuale 4 angajaţi, de grup 8 angajaţi, în contact direct 12

angajaţi, în contact indirect 11 angajaţi, activităţi de organizare 8 angajaţi

- La intrebarea 19 avem 8 angajaţi care ar prefera acţiunile privind ajutorarea copiilor

tineri,7 angajaţi ar ajuta vârstnicii, 11 angajaţi cu copii si adulţii aflaţi in nevoie,10 pers

59

ar prefera familile sărace sa fie ajutate, iar 7 ar prefera domeniul privind protecţia

mediului;

- La întrebarea 20: responsabilitatea 8, dezvoltarea eticii muncii 5 angajați, creativitate

12 angajați, competențe profesionale 10angajați, societatea 8 angajați,

- La întrebarea 21: cunoştinţe dobândite 4 angajaţi, un c.v. mai bogat 6 angajaţi, să ajute

oamenii 20 angajaţi, experienţă 13 angajaţi

- La întrebarea 22: lipsa timpului 12 angajaţi, dezinteres 13 angajaţi, teama de nou 8

angajaţi, comoditate 9 angajaţi

- La întrebarea 23 avem 55% femei şi 45%bărbaţi care lucrează în cadrul firmei;

- La întrebarea 24 rezultatul e că există în firmă 10 persoane necăsătorite, 11 fără copii,

15 căsătoriţi cu copii, divorţat 5 iar văduv 3 persoane;

- La întrebarea 25 avem 22 persoane care provin din mediul rural şi 21 din mediul

urban;

- La întrebarea 26 s-a stabilit că 5 persoane au 8 clase, 10 sunt cu 10 clase, şcoala

profesională o au 8 dintre angajaţi, liceu e terminat de 10 dintre angajaţi, postliceal îl au

4 dintre angajaţi, iar studiile universitare doar de 3 angajaţi.

Concluzia la care s a ajuns in urma acestui chestionar asupra angajaţilor firmei

S.C. Romprima S.R.L. privind implicarea angajaţilor in acţiuni de voluntariat este că mai

mult de 50% dintre angajaţi s ar implica in asemenea acţiuni, timpul alocat acestora fiind

de 2-4 ore pe o perioada de maxim 1 an, considerând că cei care au de câştigat cel mai

mult din acest lucru sunt persoanele aflate la nevoie. Părerea lor privind voluntariatul este

foarte bună în general, considerând că reprezintă o muncă neplatită, dar care aduce

satisfacţie pe plan personal. Angajaţii sunt de părere că firma ar trebui să realizeze

campanii de CSR ,in viitorul apropiat ,ce ar trebui realizate în planul educaţiei cel mai

mult şi că acestea nu au fost realizate până acum din cauza crizei. Voluntariatul este după

părerea lor un lucru bun pentru îmbogăţirea c.v.-ului şi pentru dezvoltarea creativităţii,

rezultatul final fiind cel mai important şi anume ajutorarea oamenilor aflaţi la necaz.

3.4. Analiza SWOT a firmei S.C. Romprima S.R.L.

Analiza SWOT

Analiza SWOT reprezintă analiza factorilor interni şi externi ai întreprinderii. Prin

analiza factorilor interni se stabilesc punctele forte şi punctele slabe ale întreprinderii

(S – strengths, W - weaknesses), iar prin analiza factorilor externi se stabilesc

oportunităţile şi ameninţările mediului (O – opportunities, T - threats).

60

Punctele forte reprezintă caracteristicile distinctive pe care organizaţia le deţine la

nivel superior concurenţilor, iar punctele slabe sunt cele aflate la nivelul inferior

concurenţilor.

Oportunitatea reprezintă un segment de piaţă caracterizat printr-o anumită pe care

organizaţia îşi poate desfăşura activitatea în condiţiile obţinerii de profit.

Ameninţarea reprezintă o piedică apărută ca urmare a unei tendinţe sau a unei

evoluţii nefavorabile a mediului, care în abseanţa unei acţiuni de piaţă defensive ar avea

drept repercursiuni scăderea vânzărilor sau a profitului.

Analiza SWOT are o imporatanţă majoră în activitatea managerială, deoarece,

conştientizând care sunt punctele tari şi slabe ale firmei, strategia firmei se poate baza pe

acest lucru, activând şi exploatând punctele forte dar şi menţinând sub observaţie şi într-o

continuă îmbunătăţire a punctelor slabe.36

Analiza SWOT a firmei S.C. ROMPRIMA S.R.L. este prezentată în continuare:

Localizarea factorilor

Tipul de factorFavorabil Nefavorabil

S.C. ROMPRIMA

S.R.L.

Puncte forte- Notorietatea ridicată atât a firmei

cât şi produselor;- Lider pe piaţă ca volum de vânzări;- Reţea de distribuţie extinsă şi

strategie de distribuţie intensivă;- Raport calitate-preţ apreciat

favorabil de către clienţi;- Rata de loialitate a clienţilor

ridicată;- Strategie de afaceri orientată către

satisfacerea totală a clienţilor.

Slăbiciuni- Nu investesc în

aparate de tehnologie ultramoderne;

- Lipsa de punctualitate față de unele contracte ale licitațiior;

- Nu se implică în activități de promovare de ajuns de mari.

Mediul extern Oportunităţi- Posibilităţile de creştere a

exporturilor pe piaţa europeană;- Extindere domeniilor de activitate;- Promovarea pe internet în domeniul

tipizatelor.

Amenințări- Concurenţa puternică pe

piaţa tipografiei;- Notorietatea ridicată a

multor branduri concurente;

- Dezvoltarea domeniului tipografie.

Tabel 3.4.

36 Beoju Geanina, Management strategic, Editura fundaţia Universitatea Dunărea de Jos.

61

Concluzia analizei SWOT a firmei S.C. Romprima S.R.L. este că punctele ei forte

cum ar fi lider pe piaţă ca volum de vânzări în domeniul tipografiei sau că are o rată de

loialitate foarte mare a clienţilor ar trebui să fie păstrate de firmă prin promovarea

acestuia mult mai mult şi acest lucru o poate face prin deschiderea online a unor adrese

de vizualizare a produselor firmei, dându le posibilitatea de a comanda aceste produse

mult mai repede si uşor,clienţii au şansa de a veni cu noi idei şi propuneri pentru ca ei să

fie şi mai mulţumiţi pe viitor, pentru că altfel riscă să fie ajunsă de rivalii care apar din

ce in ce mai mult pe piaţa tipografiei, să ii ia locul venind cu idei mai noi şi cu publicitate

mai multă.

Trebuie să ţină pasul cu toate tendinţele, să ceară părerea clientilor ca să scoată

produse pe piaţă conform dorinţelor lor, astfel putând să şi dezvolte domeniul şi în afara

ţării ducând numele firmei peste graniţe.

62

CAPITOLUL 4

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

63

4.1. Concluzii

În prezent, asistenţa socială se defineşte altfel decât se obişnuia, Dimitrie Guşti

afirma că ea „a ieşit din făgaşul sentimentalismului generos şi al simplelor bune intenţii

pentru a păşi în domeniul unei acţiuni sociale şi etice ordonate şi temeinic motivate, cu

scopul exclusiv de a servi societatea nu prin cărţi şi teorie, ci prin găsirea adevărului

social în mijlocul grelelor conflicte ale vieţii.”

Asistenţă socială se constituie mai degrabă ca un ,,pact social” prin care societatea

se angajează să ajute pe cei consideraţi de către ea ca fiind în nevoie, fără ca mulţi dintre

contribuabili să se aştepte că ei înşişi vor fi în situaţia de a primi un asemenea ajutor.

Sprijinul material în sistemul de asistenţă socială poate proveni şi din contribuţiile

(donaţiile, sponsorizările) voluntare ale persoanelor fizice şi juridice.

Asistenţa socială abordează probleme la diferite niveluri:

1. La nivel individual - asistenţă economică, psihologică, morală pentru cei care au

nevoie, ca de exemplu şomerii, cei dependenţi de droguri sau de alcool, cei cu probleme

de integrare în muncă, victimele abuzurilor de orice fel;

2. La nivel interpersonal şi de grup - terapii de familie, ale cuplului, ale grupurilor de

oameni marginalizate;

3. La nivel comunitar - rezolvarea conflictelor etnice, mobilizarea energiilor individuale

şi colective pentru refacerea resurselor necesare integrării lor normale.

Prin ansamblul de metode, tehnici de intervenţie, strategii de acţiune, programe şi

măsuri specializate, asistenţa socială oferă un sprijin direct, eficient pentru acele persoane

şi grupuri care din anumite motive nu pot dispune, aşa cum prevede legislaţia, de

venituri, de resurse economice şi bunuri suficiente, de îngrijire medicală, de pensie

socială, de suport fizic sau moral sau acestea nu sunt în raport cu necesităţile

Asistența socială sprijină persoanele aflate în dificultate, ajutându-le să obțină

condițiile necesare unei vieți decente și să-și dezvolte propriile capacități și competențe

pentru o funcționare socială corespunzătoare.

Prin intermediul asistenţei sociale este promovată solidaritatea socială care

contribuie la menţinerea unităţii şi specificității societății.

Astfel este permis accesul acelor persoane care nu se pot adapta prin forţe proprii

la societatea în care trăiesc și care nu se pot bucura de drepturile elementare şi

fundamentale.

Cariera în asistenţa socială poate fi considerată şi un ,,hobby al sufletului” pentru

persoanele care au o vocație sau o inclinație pentru această meserie. De exemplu, dacă o

persoană urmează din adolescență o specializare de asistență socială, spre maturitate

64

aceasta poate alege direcția pe care o va urma şi în funcție de domeniul care o atrage cel

mai mult. Asistența maternală poate fi o carieră pentru femeile cărora le plac copii.

Responsabilitatea socială a corporaţiilor (RSC) - Corporate Social Resposibility

(CSR) este un concept care a apărut în mediul de afaceri din anii 1950. E modern aşa

cum şi corporaţia este o instituţie modernă, o instituţie economico-social.În principiu,

prin CSR se înţelege faptul că o companie acţionează în mod voluntar în sensul

dezvoltării durabile. Acest lucru înseamnă că ea acţionează în aşa fel încât să elimine

efectele adverse ale activităţilor sale la nivelul mediului şi la nivelul societăţii. Există o

serie întreagă de definiţii ale CSR-ului. Unele instituţionale, prin asta înţelegând faptul că

ele sunt propuse de diverse organizaţii guvernamentale. Există o serie de definiţii propuse

de reprezentanţi ai mediului academic. Există, de asemenea, definiţii propuse de ONG-

uri. Nu în ultimul rând există definiţii propuse de către companii. Iată trei exemple.

Uniunea Europeană defineşte CSR-ul ca fiind acele programe în care

,,Companiile decide în mod voluntar să contribuie la o societate mai bună şi la un mediu

mai curat”. Un reprezentant al mediului academic, Geoffrey Heal, defineşte CSR-ul în

felul următor: ,,CSR-ul implică a lua măsuri pentru a reduce costurile externalizate şi

pentru a reduce conflictele distribuţionale.”

Michael Hopkins într-o lucrare a OIM (Organizaţia Internaţională a Muncii)

apreciază că ,,CSR-ul se ocupă cu tratarea stakeholder-ilor unei companii într-o manieră

etică şi responsabilă”.

În prezent, imaginea unei companii, identitatea şi cultura sa corporatista au

devenit de o importanță fundamentală. Implicarea în comunitate este necesară pentru o

companie care doreşte să-și asigure nu doar succesul comercial, ci și respectul societății

în cadrul căreia operează.

Tot mai des întâlnim exemple de implicare socială a companiilor în viața

comunităților prin donații şi sponsorizări, implicarea angajaților, voluntariat corporatist,

înfiinţarea de fundații sau ample campanii de marketing comunitar.

Donațiile, sponsorizarea şi responsabilitatea socială corporatistă reprezintă forme

prin care firmele pot interacționa cu comunitatea în care activează. Diferența dintre

responsabilitatea socială a unei companii şi filantropie este că prima presupune

dezvoltarea unei strategii de implicare în comunitate şi un parteneriat din care compania

are la rândul său de câștigat, în timp ce în cazul filantropiei, strategia ONG-urilor este

orientată spre rezolvarea problemelor beneficiarilor.

Scopul acţiunilor încadrate în categoria CSR este acela de a defini mai bine o

companie prin prisma relaţiei sale cu societatea. Ele ajută compania să stabilească o nouă

65

legătura cu publicurile sale, la un nivel mai profund, prin împărtăşirea dovedită a unor

valori sau comportamente etice. Dar atitudinea responsabilă trebuie să fie autentică şi

permanentă ca să nu fie o simplă postură.

În prezent aşteptările publicului interesat cresc nu numai în ceea ce priveşte

eforturile csr cât şi modul de comunicare a acestora.

Consumatorii, de exemplu, se aşteaptă din ce în ce mai mult că organizaţiile să se

comporte responsabil din punct de vedere social şi le pasă dacă o companie angajează

minorităţi naţionale, nu angajează copii și sprijină școala locală. În plus consumatorii

doresc să fie informaţi asupra practicilor de CSR ale companiilor, deoarece le este destul

de greu să determine dacă acestea se ridică la nivelul standardelor în ceea ce priveşte

responsabilitatea socială.

CSR-ul, așa cum trebuie să fie el, este fundamentat pe valorile companiei, este un

comportament permanent, care se regăsește în toate acțiunile companiei, fată de toate

publicurile sale, evident în moduri diferite.

CSR-ul începe de acasă, din propriul sediu, din modul în care compania înţelege

să intre în relație cu angajații săi, din modul în care impactul tehnologiei utilizate de

companie asupra mediului şi a comunităților locale este ținut sub control şi minimizat

continuu. Apoi, CSR-ul evoluează către comunitățile locale, către nevoile lor reale şi

rezonabil sustenabile de către companie, iar de aici către cauzele mai generoase, care au

legătură fie cu domeniul de activitate al companiei, fie cu valorile acesteia şi care

răspund, evident, unei nevoi sociale sau culturale.

An de an din ce în ce mai multe firme se implica în activităţi de CSR, înțelegând

că este foarte important să acționeze şi să facă ceva pentru cei din jur . Campaniile de

CSR sunt unul dintre domeniile care vor înregistra cea mai importantă dinamică în

România, valoarea investițiilor în acțiunile de responsabilitate socială corporativă putând

reprezenta aproximativ 30% din totalul pieței serviciilor de relații publice în 2008.

Dezvoltarea acestui domeniu este tot mai pronunţată în ultimii ani, fiind o dovadă

a maturizării pieţei locale de relaţii publice. Creşterea acestui segment vine ca urmare a

interesului tot mai mare pe care companiile îl acorda protejării şi dezvoltării mediului în

care îşi desfăşoară activitatea.

Companiile din România au început să înţeleagă faptul că dezvoltarea durabilă a

unei afaceri presupune grijă pentru comunitatea în care compania îşi desfăşoară

activitatea, ca pentru a primi sprijin din partea comunităţii, trebuie să ofere ceva în

schimb – valoare, grijă, dedicare şi respect.

66

Am observat chiar în rândul clienților noştri această schimbare de atitudine: dacă

în urmă cu 5 ani implemetarea unor campanii de CSR era considerată ca fiind ceva ce

trebuie bifat în strategia anuală de comunicare, în prezent investiția în astfel de acțiuni

începe să devină un lucru firesc şi important pentru companie.

La ora actuală nu există un anumit model de companie care să investească în

activităţile de CSR, tocmai pentru că majoritatea jucătorilor importanți au înţeles deja

importanța acestui tip de acțiune pentru creionarea unei imagini corporate solide. Cu

toate acestea am observat o sensibilitate crescută pentru folosirea acestui instrument de

PR din partea jucătorilor din Retail, Tehnologie, Distribuție sau Farmaceutice.

Dincolo de multinaționale, companiile romaneşti, indiferent de mărime, sunt la

rândul lor din ce în ce mai interesate de astfel de activități, chiar dacă, uneori nu dispun

de aceleași fonduri pe care multinaționalele le pot accesa. De aceea, numărul de

programe de CSR importante (atât ca finanțare cât și ca vizibilitate) desfășurate de-a

lungul unui an este în general sub 10. Cu toate acestea credem că în cazul activităților de

CSR, punctul central este identificarea nevoilor societății civile şi propunerea unui

concept care să răspundă acestora şi mai puțin fondurile implicate în campanii.

Conform modelului dezvoltat de European Foundation for Quality Management

pentru măsurarea performanțelor de calitate, responsabilitatea socială corporativă are o

pondere de 6% în totalul factorilor care determină excelența în afaceri a unei companii,

în timp ce rezultatele financiare reprezintă 15%, iar politica și strategia 8%.

4.2. Propuneri

În domeniul asistenţei sociale ar trebui realizate pe viitor, următoarele puncte:

- Trecerea energică şi cu consistent de la subfinantare la finanţarea asistenţei sociale

prin creşterea ponderii acesteia în PIB;

- Dezvoltarea componentei de servicii de asistenta social şi diversificarea acestora în

raport cu nevoile individuale ale membrilor comunitatuilor;

- Iniţierea unui pachet de legi specific care să reglementeze protecţia drepturilor

copilului aflat;

- În dificultate,criteriile minimale de organizare şi funcţionare a unităţilor de asistenta

social,normativele de personal pentru buna funcţionare a unităţilor de asistenţă socială şi

profesiile din domeniu;

- Reglementarea statutului de asistent social;

- Intensificarea acţiunilor de formare şi perfecţionare a personalului dn sistemul public

şi privat de asistenţă socială;

67

- Organizarea şi intensificarea controlului acţiunii sociale,la toate nivelurile,în

sectoarele public şi privat;

- Construcţia şi repartizarea de locuinţe sociale familiilor îndreptăţite ,sprijinirea

tinerilor pentru dobândirea,cu prioritate,a unor locuinţe;

- Aplicarea unui program agresiv de promovare a adopţiei naţionale în detrimentul

adopţiei internaţional,îmbunătăţirea şi încurajarea sistemului de plasament familial;

- Amenajarea de noi localuri existente pentru organizarea de cămine persoanelor

vârstnice,având în vedere că actualele instituţii funcţionează la întreaga capacitate;

- Stimularea, în bani şi în natură,a familiilor care nu au resurse materiale suficiente

pentru asigurarea unui minimum de condiţii necesare creşterii şi educării

copiilor;protecţia copilului în afara familei este mult prea costisitoare;

- Organizarea justiţiei pentru minori şi familie;

- Elaborarea şi aprobarea Planului Naţional pentru Asistenţă Socială în România;

- Iniţierea unei legi privind protecţia social a copilului şi familei,prevenirea şi

combaterea delincventei juvenile;

- Realizarea unui COD SOCIALcu prevederi legislative pe înţelesul cetăţenilor,pentru a

putea fi consultat de aceştia în vederea accesului la drepturile privind prestaţiile şi

serviciile de asistenţă socială;

- Adoptarea unor noi strategii privind organizarea ,finanţarea şi funcţionarea căminelor

pentru persoanele vârstnice,în vederea îmbunatăţirii confortului şi condiţiilor de trăi

pentru asistaţii găzduiţi în aceste instituţii de asistenţă socială;

- Difuzarea prin mijloacele mass-media a unui material documentar sintetic privind

etapele reformei în domeniul asistenţei sociale în România şi rezultatele aşteptate;

Pentru tipografia S.C. Romprima S.R.L., fiind o firmă ce se implică în proiectul

social, rechizite şcolare, recomandarea mea ar fi să întemeieze un plan de voluntariat în

cadru firmei pentru că împreună cu angajaţii ei să realizeze mai multe proiecte sociale.

De exemplu fiind o tipografie de renume în galaţi,poate să ofere anumite pachete

cu rechizite elevilor de la diferite centre de plasament sau orfelinate, sau să ajute diverse

familii care se afla în imposibilitatea de a şi trimite copii la şcoala din cauza lipsurilor

materiale.

În acest mod ea se aliniază firmelor care se implica se implica în astfel de

activităţi şi care dezolta conceptul de csr şi în intermediul fimei lor.acest lucru de

sprijinire a populaţiei aflate la nevoie nu poate decât să le aducă decât avantaje.

În primul rând arată că îşi îndeplinesc rolul de responsabilitate socială pe care o

are ca firmă, îşi respectă clienții dovedind că se gândesc și la cei mai nevoiași și nu în

68

ultimul rând îşi promovează atât numele cât și produsele. Interesul clienților va crește

datorită acestor acţiuni voluntare, pentru că oamenii sunt interesați și de aceste tipuri de

acțiuni atunci când aleg o firmă şi serviciile acesteia. Realizarea acestor campanii sociale

aduce câştiguri atât firmei cât persoanelor ajutate, deşi firma îşi cheluie banii pentru a

realiza proiectele câştigul este adus pe plan moral.

În ceea ce priveşte tipografia S.C. Romprima S.R.L. pentru partea de tipizate de

care se ocupa eu aș veni cu o propunere de îmbunătăţire a distribuţiei şi anume

dezvoltarea unei distribuţii on-line. Deoarece comerţul electronic tinde să devină un

fenomen de masă, sistemele interactive de cumpărare trebuie să răspundă psihic şi

psihologic, să fie accesibile clienţilor prin intermediul reprezentărilor grafice, intuitive şi

familiare, atunci când prezintă produse şi servicii. Consider că este normal ca solicitarea

unui client să-şi găsească rezolvarea la noi şi de aceea cred într-o soluţie tehnică şi

comercială adecvată fiecărui client.

Cu siguranţă, acesta este un deziderat greu de atins în mod obişnuit. Prin dialogul

constant şi constructiv pe care clienţii îl vor avea cu echipa noastră, prin expunerea

motivelor şi a cerinţelor pe care le vor avea, compania va putea veni în întâmpinarea

dorinţelor şi aşteptărilor clienţilor prin soluţii care pot fi mult mai potrivite pentru

rezolvarea problemelor.

Acest tip de distribuţie poate fi folosit de companie pentru început sub forma unui

site separat, prin intermediul căruia clienţii îşi pot lansa în execuţie comanda, pot afla

starea comenzii, pot să se informeze cu privire la caracteristicile produselor comandate

fără a mai fi nevoie de un agent pentru asta.

În acest mod se fac economii de ambele părţi: clientul poate obţine produsele

dorite fară timp pierdut, fără taxe suplimentare, iar compania economiseşte prin neplata

agentului care în această situaţie nu mai este folositor. Pe partea de implicare în campanii

sociale ca o îmbunătăţire a imaginii firmei eu aş propune ca la nivelul firmei S .C.

Romprima S.R.L. pe viitor să se aibă în vedere o campanie sponsorizată de ei, privind

copii cu posibilităţi materiale reduse, în care să aloce anumite sume pentru promovarea

educaţiei în rândul lor, să le ofere anumite pachete de caiete necesare lor în funcţie de

anul școlar în care se afla, acesta fiind şi producător nu va fi un efort financiar mare.În

acest mod pot propune și angajaților să sprijine acest proiect și să lucreze voluntar pentru

realizarea diverselor pachete de rechizite.

Îi vor admira pentru aceste acte de caritate şi că investesc în viitorul tinerilor şi

vor alege pe ei înaintea tuturor ca să încheie anumite contracte în folosul lor și a firmei.

69

Anexa 1

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZARE: MANAGEMENT

LUCRARE DE LICENŢĂ

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ÎN CADRUL FIRMEI

S.C. ROMPRIMA S.R.L.

Coordonator științific,

Conf. Dr. Ec. Cristache Nicoleta

Student,

Bolocan Ileana

70

GALAȚI

2011

Anexa 2

DECLARAŢIE

Subsemnata Bolocan Ileana, absolventă a Facultăţii de Economie și Administrarea

Afacerilor, specializarea Management declar pe propria răspundere că lucrarea de licenţă

cu titlul „Managementul Proiectelor de Asistenţă Socială în cadrul firmei S.C.

ROMPRIMA S.R.L.” este rezultatul muncii mele, pe baza cercetărilor mele şi pe baza

informaţiilor obţinute din surse, inclusiv de pe Internet, care au fost citate şi indicate,

conform normelor ştiinţifice şi etice, în note şi în bibliografie. Declar că nu am folosit în

mod tacit sau ilegal munca altora şi că nici o parte din lucrare nu încalcă drepturile de

proprietate intelectuală ale cuiva, persoană fizică sau juridică. Declar că lucrarea nu a mai

fost prezentată sub această formă vreunei instituţii de învăţământ superior din ţară sau

străinătate în vederea obţinerii unui grad sau titlu didactic ori ştiinţific.

Brăila, 05.06.2011

Absolvent, Bolocan Ileana

71

Anexa 3

CUPRINS

CAPITOLUL 1

ASISTENŢA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA .........................................................3

1.1. Conceptul de asistenţă socială .........................................................6

1.2. Obiective și principii .........................................................7

1.3. Drepturi și prestaţii de asistenţă socială .......................................................13

1.4. Retrospectiva proiectelor sociale din domeniul educaţiei în România .................19

1.5. Responsabilitatea socială a corporaţiilor în România ........................................21

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA FIRMEI S.C. ROMPRIMA S.R.L. ...............................................24

2.1. Istoric și domeniu .......................................................26

2.2. Obiective de activitate. Organigrama .......................................................28

2.3. Informatii financiare .......................................................30

2.4. Structura de personal .......................................................34

CAPITOLUL 3

ANALIZA PROIECTELOR DE RESPONSABILITATE SOCIALĂ LA

S.C. ROMPRIMA S.R.L. .......................................................35

3.1. Prezentarea proiectului “Rechizite școlare” .......................................................36

3.2. Implicarea S.C. Romprima S.R.L. în proiectul “Rechizite școlare” .....................39

3.3. Voluntariatul angajaților S.C. Romprima S.R.L. .................................................46

3.4. Analiza SWOT a firmei S.C. Romprima S.R.L. .................................................60

CAPITOLUL 4

PROPUNERI ŞI CONCLUZII .......................................................63

4.1. Concluzii .......................................................64

4.2. Propuneri .......................................................67

ANEXE .......................................................

72

BIBLIOGRAFIE .......................................................70

Anexa 4

Lista figurilor

Figura 1.1: Funcțiile asistenței sociale .......................................................12

Figura 1.2: Laptele și cornul ....................................................19

Figura 2.1: Adresa S.C. ROMPRIMA S.R.L. ....................................................25

Figura 2.2: Diplome ....................................................27

Figura 2.3: Organigrama S.C. ROMPRIMA S.R.L. ....................................................29

Figura 2.4: Grafic evoluţie cifra de afaceri S.C. ROMPRIMA S.R.L. ..........................30

Figura 2.5: Grafic evoluție venituri S.C. ROMPRIMA S.R.L. .......................................31

Figura 2.6: Grafic evoluţie cheltuieli S.C. ROMPRIMA S.R.L. ....................................31

Figura 2.7: Grafic evoluție venituri/cheltuieli (profit/pierderi) (ron) .............................32

Figura 2.8: Grafic salariaţi S.C. ROMPRIMA S.R.L. ..................................................34

Figura 3.1: Perioada de când eşti angajat la S.C. Romprima S.R.L. ...............................46

Figura 3.2: Studii finalizate ....................................................46

Figura 3.3: Salariul dumneavoastra se încadrează în intervalul .....................................47

Figura 3.4: Consideraţi că este necesară crearea unui proiect de voluntariat în cadrul

firmei S.C. Romprima S.R.L. ? ....................................................47

Figura 3.5: Dacă vi s-ar propune să vă implicaţi într-o campanie voluntară în cadrul

firmei aţi accepta ? ...................................................48

Figura 3.6: În medie, câte ore pe săptămână aţi fi dispus să acordaţi

voluntariatului ? ......................................................48

Figura 3.7: Pentru cât timp aţi dori să fiţi voluntar în cadrul firmei ? ..............................49

Figura 3.8: Care credeţi că sunt motivele pentru care firma dvs. nu a derulat activităţi de

CSR ? ....................................................49

Figura 3.9: În următorii cinci ani credeţi că firma dvs. intenţionează să îşi dezvolte

acţiunile de responsabilitate socială (CSR) ? ....................................................50

Figura 3.10: Care sunt domeniile pe care credeţi că ar trebui să le dezvolte ? .................50

Figura 3.11: Ce părere aveţi despre voluntariat ? .......................................................51

Figura 3.12: Consideraţi că voluntariatul are o tradiţie în România ? .............................51

Figura 3.13: Cu ce asociaţi termenul de voluntariat ? ...................................................52

Figura 3.14: Cine consideraţi că beneficiază de pe urma voluntariatului ? .....................52

Figura 3.15: Ce beneficii credeţi că poate aduce voluntariatul ? ....................................53

73

Figura 3.16: Cât de important este pentru dumneavoastră voluntariatul ? .......................53

Figura 3.17: Aţi mai activat ca voluntar ? Dacă da, în ce organizaţie ? ..........................54

Figura 3.18: În ce tipuri de activităţi aţi dori să fiţi implicat(ă) într-o campanie

voluntară ? ......................................................54

Figura 3.19: Ce tip de activitate aţi dori să desfăşuraţi în cadrul voluntariatului ? ..........55

Figura 3.20: Care sunt primele două competenţe/abilităţi pe care aţi dori să le dezvoltaţi

prin activităţi de voluntariat ? ....................................................55

Figura 3.21: Ce v-ar motiva să fiţi voluntar ? .....................................................56

Figura 3.22: Care sunt motivele care te pot determina să nu te implici ca voluntar în

cadrul unei campanii realizate de firmă ? ....................................................56

Figura 3.23: Genul ......................................................57

Figura 3.24: Starea civilă ...................................................57

Figura 3.25: Mediul de provenienţă .....................................................58

Figura 3.26: Funcţia pe care o aveţi în cadrul firmei. .....................................................58

Lista tabelelor

Tabel 1.1: Procesul de intervenție în asistența socială ...................................................11

Tabel 1.2: Niveluri ale sistemului de protecție socială ..................................................12

Tabel 2.1: Bilanțuri contabile .....................................................33

Tabel 2.2: Bilanțuri contabile ...................................................33

Tabel 3.1: Componenţa pachetelor de rechizite pentru anul şcolar 2011 – 2012 .............43

Tabel 3.2: Valoarea maximă, în anul şcolar 2011-2012, a fiecărui pachet de rechizite

şcolare ....................................................44

Tabel 3.3: Calendarul acţiunilor ce se vor derula în anul 2011 pentru acordarea de

rechizite şcolare ....................................................45

Tabel 3.4: Analiza SWOT a firmei S.C. ROMPRIMA S.R.L. .......................................61

74

Anexa 5

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ÎN CADRUL FIRMEI

S.C. ROMPRIMA S.R.L.

Candidat, Bolocan Ileana

REZUMAT

Asistența socială a apărut ca răspuns la nevoile şi suferințele umane, nevoia

socială şi implicit, nevoia de asistență socială au existat şi vor exista întotdeauna. Şi în

România, la fel ca mai în toate ţările, aflate sub influenţa bizantină, formele primare de

asistenţă socială s-au dezvoltat sub forma unor opere caritabile, filantropice, cu un

caracter profund religios, dezvoltându-se secole de a lungul în jurul mânăstirilor.

Toate activitățile de asistență socială ar trebui privite în contextul istoric în care

s-au dezvoltat, integrîndu-le judecății globale a vremurilor în care au existat. De exemplu

practica din sec al XVII -lea de a oferi săracilor oraşului câte o para pe zi din bugetul

visteriei ar putea fi numită o formă de acordare a venitului minim garantat asigurat la ora

actuală în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană.

Putem urmări dezvoltarea asistenței sociale în România pe parcursul a trei

perioade: perioada voievozilor / domnitorilor, perioada modernă, perioada contemporană.

Asistența socială constituie procesul propriu-zis prin care cetăţenii beneficiază de

măsurile de protecţie socială şi de ajutor profesionist în vederea satisfacerii trebuinţelor

lor şi a unei bune integrări în societate. Ea poate fi definită prin mai multe perspective :

ca ştiinţă, ca profesie sau ca sistem, ceea ce implică o anumită structură arhitecturală

(reţea instituţională, servicii, prestaţii, profesionişti, beneficiari şi cadrul normativ ce

reglementează organizarea şi funcţionarea sa).

Asistenţa socială are ca aspiraţie realizarea unei societăţi nu numai prospere, dar

şi înalt incluzive pentru toţi cetăţenii ei, aceasta referindu-se şi la cei care, din motive

subiective sau obiective se află în poziţii marginale. Ea este asigurată pe plan central de

mai multe ministere cu atribuţii în domeniu, cum sunt: Ministerul Muncii şi Solidarităţii

Sociale, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, cu Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu

Handicap, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Justiţiei, Comitetul Român

75

pentru Adopţii, Autoritatea Naţională pentru Protecţiei Copilului şi Adopţie, Ministerul

Administraţiei Publice, iar pe plan local de consiliile judeţene şi consiliile locale ale

unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv direcţiile judeţene de muncă şi protecţie

socială.

Materializarea obiectivelor asistenței sociale se asigură prin cele două tipuri ale ei,

respectiv asistenţa socială previzională şi asistenţa socială curentă. Printre proiectele

sociale din domeniul educaţiei în România putem enumera: ,,Laptele și cornul”, ,,Bani de

liceu”, ,,Rechizite gratuite”, proiectul „Alege şcoala!”.

Kotler şi Lee au definit CSR-ul ca fiind "un angajament care contribuie la

bunăstarea comunităţii prin practici proprii de afaceri şi prin contribuţia cu resursele

companiei". CSR este importantă pentru succesul organizaţional din două motive si

anume creşte reputaţia organizaţiei, aceasta fiind obligată moral la un comportament

corect, o alegere raţională care aduce beneficii economice pentru societate și sprijină

credibilitatea organizaţiei în situaţii de criză.

În România au început să apară din ce în ce mai multe campanii de

responsabilitate socială corporatistă. Unul din motivele principale ale acestei schimbări ar

putea fi apariţia pe piaţa românească a unor companii multinaţionale cu tradiţie în

Responsabilitatea Socială.

S.C. ROMPRIMA S.R.L. cu sediul în Galaţi, strada Lebedei nr.15, bloc E12 ,

apartament 3, judeţul Galaţi s-a înfiinţat în martie 1994, conform legislaţiei în vigoare,

având ca obiect principal de activitate producţie tipografică şi comerţ en-gross cu articole

de papetărie, imprimate, rechizite şcolare şi de birou. Din anul 1998 societatea a început

activitatea de producţie tipografică, în timp firma specializându-se în producţia de caiete

şi de imprimate de gestiune şi administraţie.

De o deosebită importanţă pentru evoluţia societăţii a fost iniţiativa de a asigura în

continuare, desfacerea şi în magazine proprii datorită stabilirii unui contact direct cu

clienţii având posibilitatea de a identifica direct cerinţele acestora. Ca fabricant de

produse de calitate, firma asigură că politica sa de îmbunătăţire continuă a calităţii este

menţinută în ideea reafirmării conformităţii sale cu cerinţele curente ale firmei şi

clienţilor săi.

Analiza SWOT reprezintă analiza factorilor interni şi externi ai întreprinderii. Prin

analiza factorilor interni se stabilesc punctele forte şi punctele slabe ale întreprinderii

(S – strengths, W - weaknesses), iar prin analiza factorilor externi se stabilesc

oportunităţile şi ameninţările mediului (O – opportunities, T - threats).

76

S.C. ROMPRIMA S.R.L. trebuie să ţină pasul cu toate tendinţele, să ceară părerea

clienților ca să scoată produse pe piaţă conform dorinţelor lor, astfel putând să şi dezvolte

domeniul şi în afara ţării ducând numele firmei peste graniţe.

BIBLIOGRAFIE

1. Antonio Sandu, Tehnici în asistenţă socială, Editura Lumen, 2008, Iaşi;

2. Bleoju Gianina ,Management strategic, Editura Fundaţiei Dunărea de Jos, Galaţi,

2006;

3. Bocancea C. Neamţu, Elemente de asistență socială, Editura Polirom Iaşi 1999;

4. Doru Buzducea, Aspecte contemporane ale asistenţei sociale în România, Editura

Polirom, 2005, Iaşi;

5. Edit Lukacs, Managementul resurselor umane, Editura Fundaţiei Dunărea de Jos,

Galaţi 2006;

6. Florin Pasă şi Luminiţa Pasă, Asistența socială în România, Editura Polirom 2004,

Iaşi;

7. G. Neamțu, Tratat de asistență socială, Editura Polirom, 2004;

8. Geoffrey M. Heal, Corporate Social Responsibility – An Economic and Financial

Framework ;

9. Manoiu F. Epureanu V., Asistența socială în România, Editura All 1996;

10. Michael Hopkins, Corporate social responsibility: an issues paper, 2004;

11. Nistor Rozalia ,Tehnologia informaţiei în marketing, Editura Dunărea de Jos, 2006

Galaţi;

12. Pasă F. Pasă L.M., Cadru juridic şi organizatoric al asistenţei sociale în România.

Editura Polirom Iaşi 2003;

13. Totolici Sofia, Management operaţional, Editura Fundaţiei Dunărea de Jos, 2006,

Galaţi;

14. Zamfir C.,Starea societăţii româneşti după 10 de tranziţie, Editura Expert, 2000;

15. Zamfir, Tradițiile asistenței sociale în România în politici sociale în România,

București 1999;

16. Zamfir, Politici sociale în România 1990-1998, Editura Expert Bucuresti,1999;

17. Legea nr.34 din 20 ianuarie 1998 privind acordarea unor subvenții Asociaţiilor şi

Fundaţiilor Române cu personalitate juridică, care înființează unităţi de asistență

social;

18. Legea 119 din 9 iulie 1997 privind alocația suplimentară pentru familiile cu copii;

77

19. Legea nr. 337/2006, modificată și completată prin legea nr. 128/2007 și Ordonanța

de urgență a Guvernului nr. 94/2007 precum și a Hotărârii Guvernului nr. 925/2006

pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 34/2006;

20. Legea 366/2001 de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr.118/1999 privind înfiinţarea

şi utilizarea Fondului Național de Solidaritate;

21. Legea 47 /2006 pentru sistemul național de asistență socială;

22. Legea nr. 108, de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26 din 1997,

privind protecţia copilului aflat în dificultate;

23. Legea nr. 416/2001, privind venitul minim garantat, consolidată în 2009, Publicată în

Monitorul Oficial, Partea I nr. 401 din 20 iulie 2001;

24. Legea 416/2001 privind venitul minim garantat, publicată în M. Of. nr

401/20.07.2001;

25. Legea nr.705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială;

26. www.jurnalulbtd.ro;

27. www.finanțare.ro;

28. www.libertatea.ro;

29. www.sas.mmssf.ro;

30. http://www.firme.info/romprima-srl-cui5406043;

31. www.edu.ro http://www.totalfirme.com/426406/ROMPRIMA_SRL;

32. http://www.anpcpp;

33. www.prostemcell.ro;

34. www.nec.ro/fundatia/nec/publications/saracie/pdf;

35. http:/www.creștinism-ortodox.ro/html/stiri/23 iulie_2001.html;

36. www.gorjeanul.ro;

37. www.ziua.ro;

38. www.pandurul.ro;

39. www.studentplus.ro;

40. www.markmedia.ro.

78