LICENTA_FUNDATA

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE

RURALĂ

SPECIALIZAREA INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI AGROTURISM

LUCRARE DE LICENŢĂ

CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITATEA DEZVOLTĂRII AGROTURISMULUI ÎN COMUNA FUNDATA, JUDEŢUL

BRAŞOV PRIN VALORIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE.

STUDIU DE CAZ

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC:CONF.UNIV.DR. ROMEO CREŢU

ABSOLVENT:ANGHEL ANDREESCU V. CRISTIAN DANIEL

BUCUREŞTI

2009

CUPRINS:

Cap. INTRODUCERE 3

1. ABORDARE TEORETICĂ A NOŢIUNILOR DE TURISM RURAL ŞI AGROTURISM

4

2. RESURSE AGROTURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE DIN JUDEŢUL BRAŞOV

11

3. SITUAŢIA AGROTURISMULUI DIN JUDEŢUL BRAŞOV 41

4. ELEMENTE DE STRATEGIE PRIVIND DEZVOLTAREA AGROTURISMULUI ÎN JUDEŢUL BRAŞOV

48

5. STUDIU DE CAZ: ÎNFIINŢAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE ÎN LOCALITATEA FUNDATA

55

CONCLUZII ŞI PROPUNERI 68

BIBLIOGRAFIE 70

2

INTRODUCERE

Am ales această temă deoarece Zona Braşov prezintă un ridicat potenţial turistic şi

agroturistic; de asemenea, bogaţiile naturale şi aşezarea în spaţiu ne oferă noi avantaje de

a „exploata” această zonă.

Deşi comuna Fundata beneficiază de acest spaţiu deosebit, totuşi prezintă câteva

dezavantaje cum ar fi lipsa unei infrastrucuri pe măsură, lipsa investitorilor şi

neimplicarea autorităţilor locale privind dezvoltarea turismului şi agroturismului regional.

În studiul de caz am pornit de la o pensiune de 2 margarete fără rezultate economice

satisfăcătoare, însă cu ajutorul unor investiţii financiare nu foarte mari şi al unei strategii

de marketing bine pusă la punct s-a dezvoltat la standarde de 3 margarete, iar rezultatele

incep să se facă vizibile.

Mediul înconjurător al acestei pensiuni reprezintă locul ideal de a „evada” din stresul

cotidian, de a „reîncărca bateriile” cu noi resurse de energie necesare volumului de

muncă ridicat al zilelor noastre dar şi de a petrece clipe de vis alături de cei dragi.

3

CAPITOLUL 1. ABORDARE TEORETICĂ A NOŢIUNILOR DE TURISM RURAL ŞI AGROTURISM

1.1 Turismul rural

Fenomenul turismului rural nu este unul nou. Dorinţa de expansiune şi petrecere a timpului liber şi a vacanţelor la „ţară” constituind preocupări vechi mai ales ale împătimiţilor de natură. Nou este modul în care a evoluat această formă de turism atât cantitativ cât şi calitativ în ultimele decenii, el tinzând să devină un fenomen de masă.

Această formă de turism s-a dezvoltat, valorificând caracteristicile deosebit de favorabile celor trei elemente principale ce concură la înfăptuirea actului turistic:

Spaţiul rural (vatra şi moşia satului) ca suport al procesului de vieţuire şi derulare a activităţilor specifice;

Populaţia rurală ca element al perenităţii de veacuri a obiceiurilor şi tradiţiilor populare ale satelor, factor al transformării mediului natural, a resurselor locale;

Produse naturale (bogăţii naturale) care satisfac cerinţele personale şi pe cele ale ofertei turistice, destinate persoanelor care vin în ospeţie.

Turismul rural cuprinde activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulaţie turistică, derulare de programe, prestare de servicii de bază şi suplimentare)- activităţi economice (predominant agricole dar şi practicarea unor ocupaţii tradiţionale) precum şi modul de petrecere a timpului liber, pentru cei ce solicită acest tip de turism. Turismul se dezvoltă în mediul rural în strânsă corelaţie cu economia locală, ceea ce conduce la interdependenţă dintre aceste două laturi.

Dezvoltarea turismului rural a produs mutaţii importante în viaţa satelor, cu deosebire a celor care dispun de o ofertă turistică importantă, aducând elemente noi privind:- valorificarea resurselor proprii specifice (balneare, naturale, vitipomicole, cinegetice,

gastronomice, artizanale, etnografice şi folclorice);- transformări în plan edilitar şi al dotărilor prin apariţia unor construcţii specifice (ferme

agroturistice, pensiuni), puncte de informare, brutării, unităţi de deservire (magazine, poştă), amenajări pentru sport şi echitaţie, echipamente igienico-sanitare;

- modificări ale structurii culturilor agricole şi ale şeptelului, în concordanţă cu satisfacerea cerinţelor turistice în plan gastronomic;

4

- evitarea procesului de depopulare rurală prin apariţia unor soluţii noi de ocupare a forţei de muncă, mai ales în localităţile rurale, în care turismul se poate practica tot timpul anului;

- dezvoltarea micii industrii rurale de valorificare primară a produselor agricole şi revitalizarea meşteşugurilor specifice zonei rurale;

- valorificarea resurselor de apă locale în scopuri energetice şi, mai ales pentru piscicultură;

- abordarea unor soluţii echilibrate privind dezvoltarea viitoare a sectorului agricol, zootehnic, silvic şi agroturistic;

- combaterea poluării mediului prin eliminarea surselor şi conservarea pe această cale, a unor condiţii de viaţă optime în zonele agroturistice;

- creearea unor noi surse de venit în bugetele familiale, inclusiv prin dobândirea unor facilităţi financiare privind investiţii noi pentru turism sau extinderea celor existente.

Turismul rural se bazează, în majoritatea tipurilor de primire existente, pe dotările ce se regăsesc, în mare parte, în proprietatea privată a locuitorilor din spaţiul rural, participanţi (în calitate de prestatori) la activităţile turistice.

Reţeaua turismului rural prezintă cea mai bună organizare în cadrul statelor Uniunii Europene. Aceasta datorită:

- condiţiilor de organizare create;- a organismelor neguvernamentale naţionale şi internaţionale existente;- sprijinul primit din partea statului (credite pe termen lung, cu dobânda de 3-5% - Franţa,

Germania, Austria– scutite de impozit pe activitatea turistică, sprijin logistic, formare de cadre şi îndrumare), a UE, prin intermediul programelor PHARE;

- experienţei câştigate şi dorinţei de perfecţionare manifestate permanent (Nistoreanu, 1999).

În general, în domeniul turismului practicat în mediul rural, se utilizează în mod frecvent o terminologie diversă, dominată, în principal, de cele trei noţiuni: agroturism, turism rural, ecoturism.

1.2. Agroturismul

Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane într-o localitate rurală nepoluată, aşezată într-o zonă pitorească, finalizată prin şederea a cel puţin 24 ore şi prin consumul de produse alimentare şi nealimentare specifice, completată cu coabitarea şi integrarea în societatea rurală privită în toată complexitatea sa.

Această formă de turism cuprinde două mari componente: activitatea turistică propriu-zisă, concretizată în cazare, servicii de masă, agrement (călătorie, pescuit, echitaţie), alte servicii curente, iar pe de altă parte, activitatea economică, (agricolă) prestată de proprietarul fermei (pensiunii) agroturistice gazdă, concretizată în producerea şi prelucrarea primară a produselor agroalimentare în gospodărie şi comercializarea lor direct la turişti sau prin alte reţele comerciale.

5

Agroturismul joacă, fără îndoială, un rol important în metamorfoza de ansamblu a spaţiului rural, cu deosebire a satelor şi a oraşelor mici cu grad sporit de ruralitate şi un potenţial turistic valoros.

Aşezările cu un trecut istoric îndelungat, cu clădiri în stil arhitectonic caracteristic regiunii, cu obiceiuri, tradiţii şi un mod de viaţă propriu, atrag turiştii care doresc să cunoască pe viu aceste aspecte.

Nu este de ajuns să spunem că România este frumoasă, că poate oferi multe posibilităţi pentru practicarea turismului rural şi agroturismului, ci este necesar să dezvoltăm aceste două activităţi complementare pe principiul rentabilităţii (Buianu, 2001)

Zonele pentru agroturism reprezintă în numeroase ţări ale lumii o creaţie mai recentă, apărută din nevoia de evadare în spaţii de linişte, dincolo de zidurile oraşului sau de aglomeraţia unor staţiuni turistice. Ele pun în evidenţă specificul unor zone rurale (cadrul natural, construcţii, obiceiuri, activităţi, tradiţii gastronomice) diferite de la o zonă la alta. Există spaţii geografice extrem de generoase, mai mult sau mai puţin extinse, în care odihna se îmbină cu recreaţia, plimbarea, activităţile practice, lectura în unele situaţii valorificându-se chiar unii factori naturali de cură balneară. Pot apare în teritoriu în mod unitar (ca în culoarul Bran- Rucăr, Depresiunea Dornelor, Valea Arieşului sau dispersate sub forma satelor turistice (staţiuni verzi), precum: Poieni (jud.Cluj); Geoagiu Băi (Hunedoara), Tismana (Gorj); Murighiol (Tulcea); Botiza (Maramureş); Bala (Mehedinţi).

Experienţe importante înregistrează în acest domeniu ţările alpine europene, acestea fiind printre primele ţări în care s-a practicat această formă de turism (Mitrache, Manole, Bran, Stoian,Istrate, 1996).

Între acestea, Elveţia este ţara în care a apărut „aventura turistică” (denumirea de început a agroturismului) în jurul anilor 1840. Este vorba de zona Chateau d’ Oex, unde englezii au descoperit o lume mirifică (peisaje montane, ape de munte, pajişti bogate cu turme de vite, oameni primitori) şi în care s-au revărsat (peste 700 de turişti în anul 1878), ocupând toate pensiunile agroturistice. La cele 6 milioane de locuitori, Elveţia găzduieşte astăzi 10 milioane de turişti anual, practic satele sale dobândind, în cea mai mare parte funcţia agroturistică (zona lacului Leman, Munţii Jura, Neuchatel).

Franţa are o veche şi bogată tradiţie în organizarea turismului rural, activitatea fiind aici coordonată de asociaţia generală TER (Tourisme et Espace Rural). Statul francez încurajează dezvoltarea acestor zone, înspre care se dirijează persoanele cu venituri mai modeste, promovând un sistem de creditare avantajos şi o politică fiscală stimulatoare. Aceasta explică evoluţia rapidă a numărului de adăposturi rurale (Gites de France) clasificate şi a numărului de nopţi de cazare petrecute (2,5 milioane în 1994). Cele mai importante zone pentru această formă de turism sunt: Masivul Central (Auvergne, Limousin, Cantal), Bretagne, Savoia, Champagne, Vosgi.

Austria a dezvoltat o importantă bază turistică în mediul rural (satele turistice de recreaţie), promovând sistemul pensiunilor complete rurale pentru vacanţele familiale. Sunt bine reprezentate în Tirol şi zona Salzburg pe Valea Dunării.

Germania a trecut la organizarea turismului rural după 1960, prin organizarea primară a unui inventar al siturilor care se pretează la practicarea turismului, cu deosebire fermele bine întreţinute. Cele mai multe au fost înregistrate şi funcţionează în Munţii Pădurea Neagră (Schwartzwald), dar la fel de importante sunt şi cele răspândite în celelalte landuri de la Marea Nordului.

6

În Munţii Alpi, în zonele montane din sud, turismul rural se manifestă ca un puternic ferment de stimulare a producţiei artizanale şi a comerţului cu produse proaspete de fermă.

Polonia deţine peste 3 000 de sate turistice, primele amenajări turistice rurale apărând în jurul anului 1970, zonele rurale preluând importante efective turistice interne şi internaţionale, descongestionând astfel marile zone şi centre, practic sufocate în timpul sezonului. Satele turistice au apărut ca urmare a iniţiativelor locale pe baza unui nomenclator de criterii, fiind omologate prin certificat de clasificare de către Centrul Naţional de Informaţii Turistice.

Belgia şi-a construit veritabile nuclee pentru turismul rural prin asocierea a 5-6 familii care investesc, derulează activităţile şi împart profitul. Prezenţa turismului rural a încurajat producţia locală alimentară, cointeresând direct micii producători.

Danemarca a promovat produsul turistic rural denumit „vacanţe active”. Sunt oferite servicii complete (pensiune la fermă) în 22 de aşezări rurale cu 3000 de locuri de cazare.

Irlanda dispune de circa 500 de ferme cu capacităţi de 6-10 persoane, în care se oferă servicii complete sau parţiale, completate cu activităţi de agrement diversificate (echitaţie, pescuit, escaladă, golf).

Italia a trecut la promovarea pe scară largă a „vacanţelor verzi”, în care un rol important revine agroturismului. Dispune de peste 1500 locuri de primire (ferme, vile, case tradiţionale, castele), situate în 20 de regiuni ale ţării (Piemonte, Toscana, Veneto, Alto, Adige, Abruzzo, Calabria, Sicilia). Această activitate este puternic stimulată printr-o publicitate constantă, ghidul Agroturist care apare din 1995, menţionând informaţii foarte preţioase. Tradiţiile culturale, gastronomia şi vinurile, folclorul, fac din Italia un principal receptor şi, în acelaşi timp, un emiţător al turismului rural european.

Finlanda are omologate peste 500 de sate turistice, cu peste 10000 locuri de cazare. Beneficiind de un cadru natural de excepţie, rezultat din alăturarea oglinzilor de apă (18800 lacuri) cu păduri (68% din teritoriul ţării), precum şi prezenţa nopţilor albe, Finlanda oferă doritorilor de linişte şi destindere posibilităţi de agrement multiple (schi, pescuit, saună, echitaţie), inclusiv participarea la diverse lucrări agricole în fermele agroturistice gazdă.

În România, bazele instituţionalizate ale agroturismului au fost puse în anul 1972, când Ministerul Turismului, a selectat 118 aşezări rurale reprezentative, ce urmau a fi promovate în turism (OMT 297/1972).

Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 744/16 iulie 1973, au fost declarate „sate turistice” un număr de 14 aşezări rurale din 10 judeţe ale ţării: Bogdan Vodă (Maramureş), Fundata şi Şirnea (Braşov), Sibiel (Sibiu), Vatra Moldoviţei (Suceava), Poiana Sărată (Bacău), Recaş (Timiş), Tismana (Gorj), Vaideeni (Vâlcea).

Prin Hotărârea Guvernului nr.438/1990, s-a înfiinţat Comisia Zonei Montane din România ale cărei atribuţii au fost preluate, după 1993, de către Federaţia Română pentru Dezvoltarea Montană şi de către Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), afiliată (din 1994) la EUROGITES (Federaţia Europeană de Turism Rural, care coordonează întreaga activitate de promovare şi dezvoltare în domeniu).

7

Organizarea spaţială a agroturismului este caracterizată prin dualitatea concentrare – dispersie:- concentrarea serviciilor de masă, cazare şi animaţie în sate sau staţiuni verzi;- dispersia activităţilor (promenadă pietonală sau ecvestră, pescuit, turism fluvial) în

spaţiul rural;Turismul rural are o sferă de cuprindere mult mai largă, un caracter continuu şi

dispune de o structură de primire eterogenă, reprezentată nu prin gospodăriile ţărăneşti, ci prin campinguri, popasuri turistice, sate de vacanţă cu bungalouri sau vile grupate în jurul unor spaţii comune pentru masă, distracţii sportive. În acest caz, activitatea de bază a persoanelor implicate este prestarea unor servicii turistice, iar veniturile realizate au caracter permanent (Cândea, Erdeli, Simon, 2001). În Franţa el reprezintă 28% din totalul sejururilor estivale şi 28% din cel al sejururilor de iarnă.

Satele turistice sunt aşezări rurale pitoreşti, bine consolidate din punct de vedere economic, edilitar şi cultural, situate în medii nepoluate, conservatoare a unor modele culturale (obiceiuri, inventar al obiectelor de muncă, port, gastronomie) şi care, dincolo de funcţiile politice, administrative, culturale, sociale, îndeplinesc, sezonier sau permanent, funcţia de primire a turiştilor.

Numeroase clasificări avansate de specialişti au în vedere funcţionalitatea acestor sate (Negoescu, 1974, Nistoreanu, 1999, Buianu, Bogdan, 2001), adică elementul esenţial care conturează motivaţional actul turistic. Au fost identificate următoarele tipuri de sate:- sate peisagistice şi climaterice: Fundata, Şirnea (în culoarul Rucăr-Bran), Tismana

(Gorj), Brădet, Podul Dâmboviţei (Argeş), Botiza (Maramureş), Dorna Cândreni (Suceava), Arieşeni (Alba), Vama Veche, 2 Mai (Constanţa);

- sate turistice pentru practicarea sporturilor de iarnă: (Fundata – Braşov, Gărîna – Caraş Severin) şi nautice (Murighiol, Mila 23);

- sate balneare: Zizin, Covasna, Bala(Mehedinţi), Oglinzi şi Bălţăteşti (în Subcarpaţii Moldovei), Coştiui (Maramureş), Călacea (Timiş), Săcelu (Gorj), Geoagiu şi Vaţa de Jos (Hunedoara), Moneasa (Arad), Tinca (Bihor);

- sate turistice pastorale: Orlat, Răşinari, Sălişte, Gura Râului, Miercurea Sibiului, Cisnădioara (toate în Mărginimea Sibiului), Vaideeni, Polovragi, Stăneşti, Pocruia, Tismana, (în depresiunile Olteniei), Borlova, Turnu Ruieni (Caraş Severin), Pui, Clopotiva, Ohaba de sub Piatră (în ţara Haţegului);

- sate cu monumente istorice, de artă şi arhitectură : Suceviţa, Putna, Dragomirna, Agapia, Văratec (în Moldova), Aninoasa, Cotmeanca, Cozia, Horezu, Polovragi, Tismana (în Subcarpaţii Getici), Hărman, Prejmer, Biertan, Feldioara, Cristian – cu renumitele biserici fortificate (în Transilvania);

- satele turistice etnofolclorice: Curtişoara (Gorj), Avram Iancu (Alba), Răşinari (Sibiu), Vama (Suceava), Săpânţa (Maramureş), Pietroşiţa (Dâmboviţa), Bujoreni (Vâlcea), Năruja (Vrancea);

- sate turistice de creaţie artistică şi artizanală: Oboga, Marginea (Suceava), Corund (Harghita), Humuleşti (Neamţ), Săcel şi Săpânţa (Maramureş), Cărpuş (Cluj), Malu cu Flori (Dâmboviţa);

- sate turistice pomi-viticole: Recaş şi Giarmata (Timiş), Voineşti (Dâmboviţa), Coteşti, Jariştea, Străoane (Vrancea), Pietroasele, Săhăteni (Buzău), Rădăşeni (Suceava), Şiria (Arad), Agapia (Neamţ), Murfatlar şi Ostrov (Constanţa), Bucium (Iaşi), Dăbuleni (Dolj).

8

1.3. Ecoturismul O alternativă a turismului verde, marcată de practicarea sa în spaţii nealterate de intervenţia antropică este ecoturismul, care capătă astăzi valenţele unui turism belicos, întrucât implică o luptă permanentă pentru păstrarea integrităţii cadrului natural, şi cu deosebire, protejarea resurselor turistice. Practicarea acestui tip de turism, în viziunea unor organisme internaţionale abilitate (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii – UICN, Fondul Mondial pentru Ocrotirea Naturii, Federaţia Europeană a Parcurilor Naturale, Fondul pentru Natura Sălbatică, numeroase organizaţii pacifiste în domeniu), este una benefică, fiind concepută ca un instrument util în asigurarea bunurilor naturale şi culturale valoroase prin activităţi şi politici speciale de protecţie.

Ecoturismul este o formă specifică practicată pe spaţii virgine şi culturale tradiţionale, care tind să devină areale de protecţie a naturii şi valorilor umane perene, care să contribuie substanţial la evoluţia comunităţilor locale.

Ecoturismul a apărut ca o manifestare practică, aplicativă pe tot spaţiul planetar pentru a materializa prevederile înscrise în Convenţia de la Paris cu privire la protecţia patrimoniului universal natural şi cultural, emanaţie a conferinţei mondiale a UNESCO (1972), primul document care realizează o reconciliere a celor două elemente ale mediului înconjurător: naturală şi culturală.

Menţionăm că România se află între primele ţări din lume care a abordat protecţia mediului înconjurător pentru turism, care a instituţionalizat acest lucru prin crearea unui organism specializat: Societatea de Turism pentru Protecţia Naturii, apărută la începutul secolului XX, la Sinaia, şi având ca mentor marele iubitor de natură, Mihai Haret.

O strategie pentru acest tip de turism care protejează resursele turistice a fost elaborată de către Secretariatul Naţional de Turism din Mexic, în colaborare cu Alianţa Mondială pentru Natură, care promovează ideea creării unui echilibru între natură şi turism. Acest document a fost preluat, prelucrat şi comentat în literatura românească de specialitate (Bran, Simon, Nistoreanu, 2000). Cităm mai jos următoarele segmente:

1. Zonele unde se practică ecoturismul trebuie să fie considerate de interes continental sau mondial, să facă parte din patrimoniul turistic al planetei şi aici să fie respectate cu o rigoare deosebită teritoriile cu stiluri de viaţă tradiţionale ale populaţiilor locale;

2. Prin ecoturism se încearcă minimalizarea efectelor negative asupra mediului local şi natural, ca şi asupra populaţiei locale;

3. Ecoturismul trebuie să contribuie la gestionarea spaţiilor protejate şi să amelioreze relaţiile dintre comunităţile locale şi personale, abilitate să gestioneze aceste spaţii protejate;

4. Această formă de turism trebuie să furnizeze avantaje economice şi sociale locuitorilor zonelor turistice şi să asigure participarea lor în luarea deciziilor în ceea ce priveşte genul şi volumul activităţilor turistice şi care trebuie astfel autorizate;

5. Noul turism poate să favorizeze o interacţiune autentică între populaţia de primire şi turişti, ca şi un interes real pentru o dezvoltare durabilă şi protecţia zonelor naturale, atât în ţările receptoare, cât şi în cele emitente de turişti;

9

6. Prin ecosistem se încearcă lărgirea spectrului de activităţi economice tradiţionale (agricultură, creşterea animalelor, pescuit), fără a le marginaliza sau înlocui, pentru ca economia locală să nu fie subordonată schimbărilor şi influenţelor interne şi externe;

7. Activităţile turistice desfăşurate sub emblema ecoturismului trebuie să ofere oportunităţi specifice, în aşa fel încât populaţia locală şi angajaţii din industria turistică şă fie în măsură să utilizeze spaţiile naturale într-o manieră durabilă şi să aprecieze obiectivele naturale şi culturale valoroase, care sunt puncte de maximă atracţie pentru turişti.

1.4. Definiţii rezultate din reglementările legale

În ultimii ani, la nivel mondial, s-au manifestat preocupări intense de reglementare a activităţii de turism. În 1999 Organizaţia Mondială a Turismului a adoptat Codul global de etică pentru turism care stabileşte un cadru de referinţă pentru dezvoltarea responsabilă şi susţinută a turismului. Codul conturează regulile de comportament pentru destinaţii, guverne, turoperatori, investitori, agenţi de turism, lucrători şi chiar pentru turişti.

La nivelul Uniunii Europene a fost emisă Directiva 90/314/EC privind comercializarea pachetelor de servicii turistice şi Directiva 95/57/EC privind colectarea datelor statistice în domeniul turismului.

În majoritatea ţărilor cu un turism puternic dezvoltat, au apărut reglementări specifice care orientează şi integrează această activitate în ansamblul economiilor naţionale, asigurând totodată condiţii de conservare şi protejare a resurselor turistice.

În România, prin Ordonanţa de Urgenţă 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea 462/2001 şi prin Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice se asigură cadrul adecvat de protecţie a moştenirii naturale şi culturale şi de valorificare a acesteia, inclusiv prin turism.

Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, nu satisface decât în mică măsură cerinţele unui act normativ de largă cuprindere care să permită şi să stimuleze dezvoltarea durabilă a turismului în România. Din acest motiv, Ministerul Turismului a iniţiat un Proiect de Lege a Turismului.

Acest proiect de lege a turismului îşi propune să integreze într-un cadru general unitar ansamblul reglementărilor specifice activităţii de turism, să stabilească aceste reguli care să asigure dezvoltarea durabilă a turismului în România, cu protecţia corespunzătoare a participanţilor la actul turistic.

În acest sens, proiectul reglementează:- Implicarea Ministerului Turismului în gestionarea patrimoniului turistic;- Cadrul instituţional de desfăşurare a activităţii turistice;- Dezvoltarea activităţii turistice;- Drepturile şi obligaţiile agenţilor economici cu activităţi de turism;- Protecţia turiştilor;- Formarea profesională în turism;- Contravenţiile în activitatea de turism şi modul de sancţionare a acestora.

10

CAPITOLUL 2

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE

DIN JUDEŢUL BRAŞOV

11

Braşov, resedinta judeţului cu acelaşi nume, este situat in partea central-estica a

României, la poalele varfului Tampa (967m). Teritoriul administrativ al oraşului Braşov

se incadreaza in partea sudica a depresiunii Braşovului, la contact cu rama muntoasa,

respectiv cu fluxul intern al Carpaţilor Orientali.

Oraşul este imparţit in doua componente distincte: zona de influenţă barocă ce

şerpuieşte la poalele Tâmpei şi a masivului Postavaru şi zona intinsă de blocuri şi fabrici.

Principala atracţie o reprezintă oraşul vechi - cartierul Schei, incă plin de farmec, unde

veţi găsi o multime de case şi obiecte vechi, in special pe filon religios.

Atestat documentar in anul 1235 sub numele Corona mai apoi Barasu - 1252 -

Braşov - 1288, cel mai important oraş al Transilvaniei al evului mediu a dominat viata

economica a secolelor XIV-XVI. Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului

Braşov anul 1353 - Privilegiul de bază al oraşului Braşov-, activitatea comercială din

această zonă era înfloritoare, Braşovul fiind renumit pentru calitatea marfurilor dar mai

ales pentru armele care se fabricau aici.

Bresle puternice, între care se aflau în frunte aurarii, ţesatorii, postavarii, armurierii,

fierarii, arămarii, cositorarii, au facut ca Braşovul sa nu ramână doar un punct al

comerţului tranzit, ci un înfloritor centru meştesugăresc.

Situat in zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, in interiorul

arcului carpatic, judeţul Braşov ocupă din punct de vedere fizico-geografic cea mai mare

parte a depresiunilor Braşov si Fagaraş.

12

Poziţionare

Situat între 45°23'13" - 46°12'12" latitudine nordicã şi 24°6'11" longitudine estică.

Întins pe o suprafaţă de 536309 ha, judeţul Braşov reprezintă 2,3 % din suprafaţa

Romaniei. Braşov, capitala judeţului, cu o populaţie de 311059 de locuitori, este situată

in partea central-estică a Romaniei, la poalele vârfului Tâmpa (967m).

Oraşul Braşov

Cu 324.000 locuitori şi considerat inima României, Braşovul este un important centru

economic,turistic,cultural şi sportiv al ţării. Municipiul şi reşedinţă a judeţului cu acelaşi

nume se află la o disţanta de 171 km de Bucureşti. Căile de acces cele mai comode sunt

şoseaua ce strabate Valea Prahovei şi apoi Valea Timişului cât şi calea ferată care merge

paralel cu şoseaua.Situat la o altitudine de 592 m,in partea interioară a curburii lanţului

carpatic,la poalele muntelui Tâmpa ( 960 m) Brasovul se desfasoară in plină

depresiune.Clima este moderată cu temperaturi medii anuale de 8 - 9 0 ( - 5 0 in ianuarie şi

19 0 C in august).

Braşovul este situat pe unul din cele mai vechi drumuri comerciale pe care se

desfăsura schimbul de marfuri intre Ţara Romanească, Moldova şi Transilvania.La

sfârsitul secolului al XVI - lea Braşovul incepe să-şi construiască o cetate dar zidurile nu

sunt gata la prima incursiune turcească in Transilvania (1421) şi oraşul este cucerit şi

incendiat de otomani.Turcii revin în 1434,dar nu mai pot cuceri oraşul, el fiind înconjurat

de ziduri puternice. La adapostul zidurilor, Braşovul prosperă devenind un centru

cultural.

13

2.1. Prezentarea judeţului Braşov

Primele urme de locuire ale oraşului există din a doua epocă a pietrei (neolitic), însa

prima atestare documentară a oraşului datează din anul 1235 în Catalogul Nivensis II,

unde Braşovul apare sub numele de Corona, situat în prezenta locatie a Bisericii Negre.

Ulterior asezarea este prezentă în documente sub denumiri ca: Barasu (1252), Braso

(1288), Stephanopolis, Cronstadt, Brasso.

În acesta zona, în secolul al XII-lea au loc primele colonizari de populaţie de origine

germanică şi din acest moment, pentru o perioadă de şase secole viata acestei regiuni se

dezvoltă în strânsă dependenţă de cultura si civilizaţia Europei Centrale dar si cu foarte

multe legaturi în estul Europei, în Balcani şi Orientul Apropiat. Complexitatea dezvoltării

medievale a Braşovului şi Ţării Bârsei este conferită tocmai de acesta poziţionare, la

intersecţia celor mai importante drumuri de circulaţie între Occident şi Orient. Întreaga

istorie medievală braşoveana este marcată sub toate aspectele- economic, social,

democratic şi politic - de climatul de interferenţă existent aici.

Ridicarea fortificaţiilor a fost determinată de invaziile tătare şi turce, începând cu

secolul XIII, însă întregul sistem de fortificare se termină în mijlocul secolului al XVII

lea. Acest sistem era compus dintr-un zid de incinta, întarit de 28 de turnuri, opt bastioane

şi patru porţi. Sistemul defensiv al cetaţii a fost completat de patru turnuri exterioare

zidurilor: două pe Tâmpa şi două pe dealul Warthe: Turnul Alb şi Turnul Negru.

Oraşul s-a constituit prin dezvoltarea nucleelor Schei (sec XI-XII), Braşovul Vechi (sec.

XIII), Sprenghi (sec. XIV) şi cel cuprins între dealurile Warthe, Cetaţuie, Tâmpa.

Conform unor atestari documntare, în 1475 Braşovul era împarţit în patru cartiere:

Portica, Corpus Christi, Catharina si Petri.

Strada Republicii (Caldărarilor) a fost locuita în majoritate de meşteri arămari iar-pe

strada Neagră locuiau si îsi aveau atelierele tabăcarii.

Strada Mureşenilor de astazi, în anul 1520 se numea strada Mânăstirii datorita existentei

mânăstirii dominicane, iar ulterior s-a numit Strada Vămii, deoarece la un capat al străzii,

spre Braşovul Vechi, a funcţionat vama pentru mărfurile ce intrau în cetate.

Cartierul Schei era legat de cetate prin Poarta Ecaterina. Casele din Schei se remarcă

prin plastică din stucatură, de factură baroca, porţile tradiţionale din lemn cu feronerie

14

produsă de lăcătuşii braşoveni. Scheiul este dominat de silueta Bisericii Sf. Nicolae,

prima biserică ortodoxă din Braşov, ctitorie voievodală, ridicată din piatră în anul 1495,

pe locul unor mai vechi lăcaşe de cult, menţionate documentar la sfârşitul veacului XIV.

Plastica bisericii cuprinde elemente gotice, renascentiste şi baroce. Aici sunt depozitate

importante arhive documentare, inclusiv primele tipărituri ale Diaconului Coresi si

primele cronici în limba română scrise la Brasov. În tezaurul bisericii se află şi colecţii de

icoane, de obiecte liturgice, opere ale unor vestiţi meşteri argintari braşoveni. O parte

importantă a acestui patrimoniu este expus în Muzeul Primei Şcoli

Româneşti. .Împrejurul bisericii, alături de cladirea vechii Şcoli româneşti se afla fostele

chilii si cimitirul datând din secolul XVIII.

Graţie situării sale geografice, la intersecţia drumurilor ce duceau spre Moldova şi

Valahia, Braşovul cunoaşte o dezvoltare economică rapidă, devenind unul dintre cele mai

importante centre economice şi comerciale ale Transilvaniei. La Braşov a functionat timp

de peste două secole (XV si XVI) o vestită monetărie, unde s-au bătut florini de aur, taleri

şi guldeni de argint. Nevoia de moneda a fost determinata de dinamismul vieţii

economice, mesteşugurile apărând de timpuriu, iar breslele sunt organizate din secolul

XIV.

CETATEA BRAŞOVULUI

Ridicarea fortificaţiilor a fost determinată de ameninţarea invaziilor tătare si turceşti.

Dupa marea invazie mongolă a avut loc o nouă campanie de fortificare când se ridică

primele cetăţi de piatră. În Schei şi Dealul Sprenghi au existat cetăţi de apărare, dar nu au

fost suficient de bine fortificate.

CETAŢUIA a fost ridicata între anii 1554-1557 de catre austrieci pe Dealul Straja şi a

fost mentinută în scopuri militare până la mijlocul secolului XIX.

Din Cetate se ajungea în Braşovul Vechi, prima vatra a orasului, prin poarta străzii

Mânăstirii (acum Strada Mureşenilor) sau a străzii Vămii. Casele Braşovului Vechi au

porţi arcuite, lipite una de alta, fiind construite pe aceleaşi principii cu cele din cetate.

15

TURNURILE CETǍŢII

Turnul Alb, legat de Bastionul Graft, a fost construit, potrivit cronicilor, în 1460

sau 1494 cu o formă de semicerc închis înalt 18 - 20m. A fost repartizat spre apărare

breslelor cositorarilor si arămarilor.

Turnul Negru cu zidurile înalte de 10 m, cu un acoperis piramidal, era legat printr-

un pod mobil de fortificaţiile oraşului. Turnul Negru avea scopul de a împiedica

apropierea de ziduri a duşmanilor.

Paznicii, aflaţi pe galeria de lemn a etajului superior dădeau alarma in cazul unui

atac, dar şi pentru izbucnirea incendiilor. Numele turnului a fost dat în urma incendiului

care l-a cuprins la 23 iulie 1559.

PIAŢA SFATULUI

Parte distinctă din ansamblul arhitectural al Cetaţii Braşov, atestată

documentar "forum" în 1520 sau "ring" in 1617, Piaţa Sfatului a fost sute de ani

centrul oraşului-cetate. Aici se desfaşurau principalele târguri, la care participau

mestesugari şi negustori din cele trei ţări româneşti .

16

Relieful

Oraşul Braşov este aşezat intr-o zonă de invidiat, la poalele Muntelui Tâmpa (denumit

şi oraşul de la poalele Tâmpei), aflat la distanţe apropiate de trei trepte de relief:

Lanţul munţilor inalţi care trec de 1750m altitudine: şi anume M. Făgăraş,

M. Piatra Craiului, M. Bucegi, M. Postăvaru, M. Piatra Mare si M. Ciucaş.

Lanţul munţilor scunzi, intre 800 şi 1750m: cuprins de munţii Întorsura

Buzăului, Dârstelor, Tâmpa, Poiana Braşovului, Codlei si Persani.

Lanţul depresiunilor şi a dealurilor, situat intre 450 şi 700m

Munţii Făgăraş:

Reprezintă forma dominantă a reliefului din cadrul primului lanţ muntos,pe teritoriul

Braşovului aflandu - se versantul nordic al jumătăţii estice al acestuia.

Formaţiunile cristaline ce compun munţii Făgăras au dat posibilitatea existenţei şi

conservării unor forme tipice: vârfuri ascuţite cu aspect piramidal, creste de intersecţie

sau chiar de ace, turnuri, colţi, cum ar fi Colţii Vistei, Acele Cleopatrei - văi glaciare,

morene, versanţi abrupţi, văi înguste şi adânci, unele cu numeroase praguri.

17

Munţii Piatra Craiului:

Încadraţi între culoarul Branului in est, valea Bârsei şi valea Dâmboviţei in vest; pe

teritoriul judeţului aflându-se cea mai mare parte din întinderea sa. Este constituit dintr-o

creastă structurală principală ascuţita, lungă de cca 20 km, şi o serie de munţi scunzi, de o

parte şi de alta, formaţi fie din roci calcaroase fie comglomeratice. Apa sub diferitele ei

forme şi variaţia de temperatură au generat fenomene carstice deosebite: peşteri, chei,

doline, lapiezuri, etc. Formele curioase care atrag atenţia sunt numeroase: datorită

eroziunii în capetele de strat s-au format o serie de hornuri tipice, o suită de trepte

cunoscute sub numele de brane sau poliţe.

18

Munţii Bucegi:

Sunt prezenţi pe teritoriul braşovean numai prin versantul lor nordic, care prezintă însă

multe particularităţi. Din vârful Omul, culmile coboară ramificate şi in pantă accentuată

spre depresiunile Braşovului şi Predealului. Culmile Scara, Gaura, Padina Crucii sunt

dintre cele mai reprezentative. Pe langă văile adânci cu praguri şi mase de grohotişuri,

versantul nordic al Bucegilor a permis instalarea gheţarilor cuaternari. Urmele activităţii

glaciaţiunii cuaternare sunt evidente mai ales pe văile Gura Cătunului si Mălăieşti:

circuri, morene, praguri.

19

Masivul Ciucaş:

Este reprezentat în relieful Braşovului doar prin latura sa nord-vestică. Relieful carstic

a căpătat aici o larga dezvoltare apărând sub cele mai diferite infăţişari: lapiezuri, turnuri,

abrupturi.

Tot în treapta munţilor înalţi mai intră Culoarul Bran-Rucăr, Masivul Leaota, Munţii

Bârsei compus din două masive montane: Postăvarul şi Piatra Mare, caracteristica

comuna a acestora fiind faptul că sunt aproape în totalitate împaduriţi.

Clima

Clima judeţului Braşov are un specific temperat-continental, mai umedă şi răcoroasă,

cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute in zonele mai joase.

Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din

timpul iernii nu se înscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitaţii este relativ mai

ridicată.

Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6 C, temperatura maximă absolută

fiind de 37 C în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe

an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului

are valori medii anuale de 75%. Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an.

Vântul la sol are direcţii predominante dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse

între 1,5 şi 3,2 m/s.

20

BASTIOANELE CETǍŢII

Bastioanele se construiesc începând din secolul al XV-lea, pentru a întarii capacitatea

de apărare a cetăţii, în condiţiile folosirii armelor de foc. Acestea erau amplasate în afara

zidurilor, în puncte strategice şi aveau forme diferite. Un regulament de apărare al

oraşului de la 1491 consemna că cetatea Braşovului dispunea de 7 bastioane.

Bastioanele sunt încredinţate breslelor, ale căror nume li se şi atribuie. Acestea

răspundeau de întreţinerea lor în timp de pace şi le apărau în caz de atac.

· BASTIONUL AURARILOR înalţat între 1639-1641, în fata zidurilor dinspre

Dealul Cetăţuiei, a fost cel mai nou bastion din dispozitivul de apărare al cetăţii. Măsura

22 metri laţime, iar pe frontispiciul sau era aşezată stema oraşului (a fost dărâmat în

1880)

· BASTIONUL CURELARILOR se afla în partea de nord a cetăţii, în zona în care se

înalţa astazi cladirea Bibliotecii Judeţene. Era conceput în formă de potcoavă cu

lungimea de 30 metri şi laţimea care varia de la 3,70 metri pâna la 10 metri, perimetrul

exterior ajungând la 102 metri, iar înalţimea lui era de pânâ la 15 metri. Bastionul era

dotat cu guri de tragere şi cu galerii supraetajate în trei nivele (a fost demolat în 1887).

· BASTIONUL FIERARILOR se afla în nordul vechii cetăţii. Atestat documentar la

1529, bastionul a fost conceput în formă de pentagon. În 1668 şi 1709 aici au fost

executate importante lucrări de reparaţii. Din structura sa initiala s-a mai păstrat puţin.

Cladirea adăpoşteste în prezent Arhivele Naţionale, filiala Braşov.

· BASTIONUL FUNARILOR este situat în fata zidurilor dinspre Tâmpa ale cetăţii,

unde posibilităţile de atac erau mai reduse. Bastionul Funarilor a fost conceput în formă

hexagonală. Atestat în 1416, este incendiat la 1461 şi refăcut. Dupa incendiul din 1689,

bastionul suferă grave distrugeri.

· BASTIONUL GRAFT este construit în formă patrată şi se află situat între zidul

cetăţii şi Dealul Straja.

21

· BASTIONUL TǍBǍCARILOR este situat la extremitatea dinspre Schei a străzii

Nicolae Balcescu de astazi şi a servit până în 1525 ca poartă a cetăţii. Din 1785 bastionul

este folosit din nou ca poartă.

· BASTIONUL ŢESǍTORILOR este bastionul cel mai bine conservat, fiind

considerat de catre specialişti, o constructie unică de acest gen în tara noastră. Bastionul

este situat la poalele Tâmpei, în colţul sud-vestic al fostei cetăţi a Braşovului. A fost

construit în două etape 1421-1436 şi 1570-1573, în formă hexagonală, cu laturi inegale şi

are o suprafată de 1616 mp. Bastionul a fost refăcut şi consolidat în anul 1750, dată ce

este marcată pe turnul de nord-est. Din secolul XIX, bastionul îşi pierde funcţia de

apărare şi rămâne doar sediu de breaslă. Din 1950, Bastionul Ţesătorilor este transformat

în muzeu.

· BASTIONUL POSTǍVARILOR. Sub Tâmpa există zidul cetăţii ce lega Bastionul

Ţesătorilor de Bastionul Postăvarilor, iar la mijlocul distanţei între cele doua s-a construit

Bastionul Funarilor.

PORŢILE CETǍŢII

La început oraşul a avut trei porţi: una spre Schei, una spre oraşul vechi şi o a treia

spre Blumana.

· POARTA ECATERINA. Vechea poartă dispunea de galerii din lemn etajate, iar un

document din 1522 consemnează existenţa unui depozit de obuze şi praf de puscă,

precum şi a unei locuinţe pentru paznic. În 1559 se construieşte în faţa porţii un turn

pătrat, prevazut cu un pod mobil pe lanţuri, peste şanţul cu apă. Deasupra intrării se află

sculptată steama oraşului Braşov care reprezintă o coroană deasupra unei buturugi cu 7

grupe de rădăcini. Zidurile care alcătuiau această poartă au fost demolate in 1827.

Compoziţia turnului Porţii Ecaterina, având un turn central şi patru turnuleţe de colţ,

simbolizează dreptul medieval, de viaţă şi de moarte asupra supuşilor oraşului.

· POARTA PRINCIPALǍ se află la capătul de jos al străzii Republicii. Poarta masura

100 metri în lungime, iar incendiul din 1689 şi cutremurul de la 1802 afectează şi acesta

construcţie, care este demolată la scurt timp.

· POARTA SCHEI apare în documente şi sub denumirea de "Poarta Valahică" şi era

22

situată în capătul străzii Mureşenilor. În 1827 pentru a asigura o mai buna circulaţie între

Cetate şi Schei, poarta a fost dărâmata dupa ce fusese grav avariată de incendiile din 1689

şi 1738. Între 1828-1829 s-a construit actuala Poartă Schei pe strada Nicolae Bălcescu.

Construcţia este în stil clasicist şi păstrază, în cele patru colţuri superioare, inscripţii în

limba latină.

Biserica Bartolomeu ( sec XIII - XIV) - este impunatoare prin masivitatea ei şi prin

zidurile puternice,prevăzute cu contraforturi.Este o construcţie in stil romanic târziu-

gotic timpuriu in prima jumătate a secolului al XIII -lea.

Biserica Romano - Catolică ( Str.Mureşenilor nr.21) - ridicată pe locul unei bazilici

vechi între anii 1776 - 1782, este un reprezentativ monument în stil baroc cu vitralii.

Muzeul de artă ( Bd.Eroilor nr.21) - cuprinde tablouri de mare valoare ale pictorilor

români :Nicolae Grigorescu ,I.Andreescu, Ştefan Luchian,Nicolae Tonitza.Program :

10 - 18.00/ luni închis.

23

Casa Negustorilor numită şi Casa Hirscher( cladită în anul 1545) după modelul

vechilor hale de mărfuri specifice Europei Occidentale.Astăzi este vestitul restaurant

"Cerbul Carpatin" ( Piaţa Sfatului).

Muzeul judeţean

Muzeul primei şcoli româneşti.

Cladirea prefecturii

Biblioteca judeţeană.

Muzeul de etnografie

Mânăstirea Franciscanilor ( sec XVI )

Biserica Sfântul Nicolae ( sec XVI- XVIII)

Biserica Sfinţii Petru şi Pavel ( sec XVIII)

Biserica Sfânta Treime ( sec XVII - XIX )

Biserica Adormirea Maicii Domnului ( Dealul Melcilor).

24

CETATEA FAGARAŞULUI

Oraşul Făgăraş aflat pe malul stâng al Oltului, la jumătatea drumului dintre Braşov şi

Sibiu, pe DN 1, este situat la o altitudine de 430 m. Ca longitudine estică are meridianul

25º, ce trece prin partea de est a oraşului. Latitudinea nordică este 45º,41’, în oraş curge

râul Berivoi în direcţia sud-nord, vărsându-se în Olt la numai 400 m de periferia oraşului

25

Făgăraşul este aşezat în mijlocul Ţării Făgăraşului. Denumirea de Ţara Făgăraşului este

utilizată de majoritatea cercetătorilor istorici pentru această zonă, iar ,,Ţara Oltului” este

denumirea populară preluată şi folosită în studii etnografice şi geografice.Ţara

Făgăraşului ar putea fi delimitată, aproximativ, între următoarele limite: la nord de-a

lungul liniei care ar uni localităţile Hoghiz, Ungra, Ticuş, Cincu, Bruiu; apoi la vest

Valea Oltului care, de la Avrig se îndreaptă spre sud până la Turnu Roşu; la sud: creasta

alpină a Munţiilor Făgăraşului, pe linia cumpenei apelor, incluzând deci, în Ţara

Făgăraşului întreg versantul nordic al Munţilor Făgăraşului; la est, pe văile Bârsei şi

Sebeşului, în continuare, culmea Munţilor Perşani, Valea Bogată-Hoghiz.

Istoria cetăţii Făgăraşului începe cu data de 11 martie 1291 când regele Ungariei,

Andrei al III-lea (1290-1301), ţine la Alba-Iulia o congregaţie cu nobilii maghiari, saşi,

români şi secui din Transilvania, în cadrul căreia se ridică “magister Ugrinus”, afirmând

că i s-a luat pe nedrept Făgăraşul şi Sâmbăta, posesiunile familiei sale, el susţinându-şi

drepturile prin diplomele regale pe care le primiseră antecesorii săi. Regele redându-i

posesiunile. Acest document este deosebit de important, putând fi considerat drept prima

atestare documentară, nu numai a domeniului, ci şi a cetăţii Făgăraşuilui, având în vedere

că în epoca respectivă un domeniu feudal este de neimaginat fără existenţa unui punct

fortificat.

26

În general cetatea medievală are un rol militar precis, reprezentând forţa stăpânului

feudal pe care o exercită asupra populaţiei supuse şi asupra vasalilor săi. Forma şi

dimensiunile ei au fost determinate de puterea economică a regelui sau a nobilului.

Amplasarea unei fortificaţii depindea de mai mulţi factori: economici, politici şi,

uneori, de interese şi gusturi personale. Însă adesea au predominat avantajele terenului,

preferându-se locuri greu accesibile: înalţimi, mlaştini, coturi de râuri, insule, obstacole

naturale care puteau ajuta şi proteja în caz de primejdie.

Din perioada sec. al XV-lea ne provine prima atestare certă a cetăţii de piatră de la

Făgăraş. Într-o pricină de judecată din 1455, Iancu de Hunedoara numeşte doi castelani

de Făgăraş, iar în anul următor este precizată existenţa unui “fortalicium” la Făgăraş. Cu

această ocazie Iancu scria braşovenilor că ar vrea să cumpere pentru întărirea acestei

cetăţi: arbalete, puşti, praf de puşcă şi săgeţi. Revenind la acest “fortalicium”, el era

prevăzut cu un drum de strajă, în interiorul zidurilor, desigur că realizarea lui nu s-a făcut

dintr-o dată, ci treptat. Se pare că primul turn ridicat în cetatea de piatră a fost turnul de

27

piatră din colţul de S-V, adică Turnul Roşu, acesta este circular în plan, cu zid gros de

aproximativ 3 metri, similar întru totul, turnului este de la Breaza, datat în secolul al XIII-

lea, constantând totale legături tipologice constructive între acestea şi tipurile de

donjoane de pe celălalt versant al Carpaţilor de la Poienari, Rucăr, Dâmboviţa. Trebuie

menţionat că aceste donjoane nu au fost singulare în Transilvania, dar pot fi considerate

printre cele mai vechi cu plan circular. În orice caz în sec. XV cetatea prezentă o

planimetrie de tip patrulater neregulat cu latura de est mai largă decât celelalte trei şi

apărată de un turn, la o distanţă de circa 20 de metri de cetate, de tip barbacană. Incinta

era formată dintr-un zid patrulater crenelat, întrerupt de patru turnuri, trei de tip de

bastion de colţ, octogenale, iar unul, cel rotund, de tip donjon, am discutat mai sus.

Parametrul zidurilor de apărare, este prevăzut cu ambrazuri, a căror dimensiune şi formă

nu se mai poate stabili cu precizie, avea la partea superioară, în spatele crenelurilor, un

drum de strajă, cu traverse din bârne groase, ale căror urme în vechea zidărie se mai pot

vedea şi acum în unele spaţii netencuite. Tipologic ea se poate definii ca: “Cetate regală

sau nobiliară” după Gh. Anghel sau “fortificaţie cu caracter pur militar” dupa Grigore

Ionescu. Se remarcă deja organizarea planimetrică a cetăţii în scopul apărării, în funcţie

de dezvoltarea artileriei, generalizată în sec. al XV-lea.

În anul 1696 cetatea a fost preluată de Austria, Cetatea a devenit sediul unei

garnizoane imperiale, iar numeroase încăperi au fost transformate în celule în care erau

închişi iobagii răsculaţi.

In sec XVIII, sub austrieci cetatea începe perioada de involuţie, simţită la

inventarul din 1726, în care se remarcă starea de degradare. Servind de acum unor

scopuri exclusiv militare, a existat un proiect ce prevedea cuprinderea vechilor fortificaţii

într-un sistem de tipVauban, prevăzut cu 10 colţuri, dispusă neregulat si cu un sistem de

fortificaţii în formă de coroană, legate între ele de un pod. În exterior ar fi trebuit să aibă

un şanţ lat şi un drum acoperit, înzestrat cu forturi.

28

BRAN

Situat la 25 km de Brasov şi 190 de Bucuresti, Branul este poarta de legatură dintre

Transilvania şi Valahia, strajuită într-o parte de Masivul Piatra Craiului, iar de cealaltă de

Masivul Bucegi.

Deşi numele Branului este legat îndeosebi de cel al Castelului Bran-unul dintre cele

mai vizitate castele din Europa-zona este extrem de bogată in atracţii turistice: Cheile

Moeciului, Munţii Bucegi şi Piatra Craiului, Peştera Dâmbovicioara, Cetatea Râşnovului

precum şi Braşovul împreună cu cataţile săseşti de la Prejmer şi Hărman. Se pot vizita şi

locuri mai indepărtate: Castelul Peleş din Sinaia, Cetatea Medievală din Sighişoara,

patrimoniu UNESCO, sau Biertan, una dintre cele mai mari cetăţi săseşti din

Transilvania.

Regiune binecuvantată de natură, cu oameni gospodari şi primitori, cu tradiţii

nealterate şi case cu arhitectură specifică unei zone etnografice, cu monumente, muzee şi

atracţii naturale şi culturale, zona Bran-Moeciu este o oază de linişte. Asociaţia Naţională

de Turism Rural, Ecologic şi Cultural selectează în oferta sa locuri atrăgatoare şi gazde

minunate, gastronomie specifică zonei şi îşi propune să depăsească aşteptările turiştilor:

-pensiuni rustice şi vile moderne

-pensiuni omologate la două, trei, patru sau cinci margarete

-pensiuni situate aproape de castelul Bran sau retrase înspre masivele montane Bucegi

şi Piatra Craiului

-pensiuni cu diferite capacitaţi de cazare

Se pot efectua excursii şi drumeţii în zona şi în împrejurimi, plimbări cu caruţa şi sania,

vizite la stâne şi ferme agricole, participări la viaţa satului.

Branul este o regiune care face concurenţă oraşului prin vilele cochete care s-au

construit în ultimii ani. Turismul rural se practică aici de zeci de ani, reprezentând azi o

alternativă viabila la hotelurile mari din Valea Prahovei.

29

Paradoxal, cu cât tehnologia este mai avansată, viaţa mai automatizată, mai agitată, cu

atât mai mult dorim, măcar la sfârşit de saptamană sau în vacanţe, să ieşim în spaţii

nepoluate, naturale şi în locuinţe cât mai calde.

Condiţiile particulare (bioclimatul, aerul curat, concentraţia mare de ozon) împreuna cu

facilitatile care se găsesc aici plasează zona Bran-Moeciu printre cele mai importante

locuri turistice din România.

Branul este locul în care se află unul dintre cele mai vizitate castele din Europa -

Castelul Dracula - sursă de inspiratie a celei mai fascinante legende, cea a sîngerosului

Conte Dracula. Castelul a fost însa construit de locuitorii Braşovului între anii 1377 -

1382 pentru a apăra trecatoarea în faţa invaziilor turceşti. La începutul sec. XX a devenit

reşedinţa preferată a Reginei Maria de România, căreia branenii îi păstreză profundă

recunoştinţă pentru preţuirea de care ei s-au bucurat în anii de glorie ai monarhiei

româneşti.

30

Deşi numele Bran-ului este legat indisolubil de cel al Castelului Bran, zona este

extrem de bogată în atracţii turistice: Cheile Moieciului, Munţii Bucegi şi Piatra Craiului,

Peştera Dâmbovicioara, Cetatea Râşnovului, dar şi Braşovul, împreuna cu cetaţile săseşti

de la Prejmer şi Hărman. Se pot vizita şi locuri mai îndepărtate: Castelul Peleş din Sinaia,

cetatea medievală Sighişoara, patrimoniu UNESCO, sau Biertan, una din cele mai mari

cetăţi săseşti din Transilvania. Poiana Braşov este o zonă tradiţională de schi, dar şi

pentru petrecerea vacanţelor de vară. Accesul în Poiana Braşov este facil din Râşnov

(9km).

Branul este de asemenea un loc care face concurenţă oraşului prin vilele cochete

care s-au construit în ultimii ani. Regiune binecuvântată de natură, cu oameni gospodari

şi primitori, brănenii au ştiut să valorifice prin turism atuurile pe care le-au avut.

Turismul rural se practică aici de zeci de ani, reprezentând azi o alternativă viabila la

hotelurile mari din Valea Prahovei.

POIANA BRASOV

Fondata in 1895, Poiana Brasov a inceput prin a fi o zona turistica pentru orasul

Braşov. Prima construcţie începută aici a fost în anul 1904. În 1906 Poiana Braşov a

devenit staţiune turistică de ski şi doar trei ani mai târziu a avut loc prima Compeţie

de Ski din România. În anul 1951 Poiana Braşov a găzduit Jocurile Internaţionale de

Iarnă studenţeşti.

31

In prezent statiunea arata mai degraba ca un oras decat ca o statiune de ski

detinand hoteluri luxoase, apartamente de lux si restaurante clasice.

Cunoscuta ca o statiune climaterica permanenta si de sporturi de iarna, Poiana

Brasov se lasa a fi descoperita de vizitator ca o oaza de liniste care te face sa te

detasezi rapid de mediul citadin. Poiana Brasov are multe locuri de descoperit

indiferent de sezon.

Vara turistul invatat cu muntele poate sa faca drumetii montane in masivul

Postavarul si imprejurimi descoperind numeroasele trasee marcate dar poate sa

surprinda si adevarata natura, intrand pe potecile umblate numai de salbaticiuni.

Iarna ii stau la dispozitie turistului partiile de ski de diferite grade de dificultate

destinate atat incepatorilor cat si avansatilor in arta skiului. Transportul pe munte este

asigurat cu mijloace mecanice pe cablu.

Intinzandu-se pe un platou la baza muntelui Postavarul care face parte din lantul

Carpatilor Meridionali, statiunea Poiana Brasov denumita si Poiana Soarelui, este un

model de frumusete.

32

Aflata la numai 12 Km de orasul medieval Brasov si la peste 1020 m altitudine,

Poiana Brasov este o oaza de liniste pentru toate categoriile de turisti in toate

anotimpurile.

Poiana Brasov este inconjurata de 4 mari masive muntoase:

Postavarul (altitudine maxima 1.799m)

Piatra Craiului (altitudine maxima 2.238m)

Bucegi (altitudine maxima 2.505m)

Piatra Mare (altitudine maxima 1.848m)

33

MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA

Istoricul Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus Aflata pe valea raului

Sambata, la poalele Muntilor Fagaras, este renumita ca loc de reculegere, mângâiere si

întarire sufleteasca pentru credinciosii si vizitatorii ce se roaga ori poposesc în acest locas

sfânt. Poporul român, care s-a nascut crestin, are prin aceasta mânastire, ca si prin

celelalte 250 mânastiri ortodoxe din România, cea mai trainica punte de legatura a tuturor

românilor, de-o parte si de alta a Carpatilor. Istoria Mânastirii Brâncoveanu începe din

secolul al XVII-lea. În anul 1654 satul si mosia din Sâmbata de Sus au intrat în stapânirea

lui Preda Brâncoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor, care a construit o bisericuta din

34

lemn pe valea râului. Pe locul acesteia, în jurul anului 1696, primul ctitor, domnitorul

Constantin Brâncoveanu, domn al Tarii Românesti între anii 1688-1714, a zidit în piatra

o mânastire. La sfârsitul secolului al XVII-lea Transilvania abia scapase de încercarile

principilor calvini de a o calviniza; atacurile au continuat însa asupra punctului principal

de rezistenta, credinta ortodoxa a românilor, urmarind-se, de fapt, deznationalizarea lor.

Pentru a întari si a salva Ortodoxia româna de noul pericol al catolicizarii, aparut prin

trecerea Transilvaniei sub stapânirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin

Brâncoveanu a întemeiat la Sâmbata de Sus o mânastire ortodoxa, pentru a da marturie în

timp despre unitatea de neam si credinta a românilor de pe ambele versante ale

Carpatilor.

Persecutiile religioase ale stapânirii austro-ungare au facut mii de victime printre

români. Schimbarea credintei stramosesti a românilor ar fi condus usor la pierderea

identitatii lor nationale. Românii ortodocsi au încercat sa reziste, fiind ajutati în primul

rând, de bisericile si mânastirile lor. Din aceasta cauza a început calvarul distrugerii

mânastirilor si bisericilor din Transilvania. Mai mult de 150 de mânastiri au fost distruse

de generalul vienez Bukow. Multa vreme administratia austro-ungara nu s-a atins de

Mânastirea Brâncoveanu. Dupa decapitarea domnitorului Constantin Brâncoveanu de

catre turci, în anul 1714, Curtea din Viena a tinut seama mai întâi de mostenitoare,

doamna Marica, sotia acestuia, si apoi de faptul ca mai ramasese în viata un nepot al

domnitorului. În 1785, profitând de împrejurare, Viena, la cererea administratiei catolice,

a trimis pe generalul Preiss, care a darâmat mânastirea brâncovenilor. Chiliile au fost

distruse complet, iar biserica a fost adusa în stare de ruina. Mânastirea Brâncoveanu,

35

ultimul mare bastion al apararii Ortodoxiei în Tara Fagarasului, zidita între anii 1696-

1698, a fost distrusa în anul 1785. Dupa darâmarea mânastirii, palatul brâncovenesc din

Sâmbata de Sus, aflat la 10 Km departare de mânastire, a fost locuit vremelnic de urmasi

ai familiei Brâncoveanu; acestia au stapânit domeniul pâna la reforma agrara din anul

1922, când Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brâncovenesc

împreuna cu ruinele si toata incinta mânastireasca de la Sâmbata de Sus. În decursul celor

140 de ani de parasire în ruine de la data distrugerii, se cunosc mai multe încercari de

restaurare a mânastirii.. Pictura din pridvorul bisericii e în întregime noua si cuprinde

scene din Vechiul Testament, precum si Judecata de apoi, Raiul si Iadul. Intrarea din

pridvor în pronaos se face printr-o usa de lemn de stejar, fixata într-un ancadrament de

piatra sculptata, iar deasupra usii se afla pisania sapata într-o placa de piatra. Pe peretele

vestic al pronaosului, unde este pictata Maica Domnului, se afla tabloul votiv al ctitorilor

Brancoveni. În naos, pictura e aranjata în cinci registre: sfinti mucenici, scene din Noul

Testament, prooroci, Învierea Domnului si Schimbarea la Fata. Tâmpla bisericii,

construita din zid masiv, care permite intrarea în altar prin trei usi, este de asemenea

pictata în întregime în fresca cu icoane corespunzatoare canonului bisericesc. Pictura în

fresca a altarului e dispusa în patru registre: Maica Domnului pe tron, Împartasirea

Apostolilor, Sfinti Ierarhi (în doua registre).

. Fântâna "Izvorul Tamaduirii", atestata documentar din sec. al XVI-lea, cea mai veche

piesa din incinta mânastirii, în jurul careia, de-a lungul timpului, s-au petrecut si tesut

multe întâmplari miraculoase si legende, a fost restaurata, mai întâi, de Mitropolitul N.

Balan, iar în zilele noastre s-a construit în jurul ei un baldachin sculptat în lemn de stejar.

36

2.2. Rezervaţii naturale din judeţul Braşov

Judetul Brasov, prin relieful sau foarte variat cu zone de campie (depresionara),

dealuri si munti inalti, detine astfel de arii protejate, un numar impresonant de

monumente ale naturii, plante care apartin unui numar de 89 de specii si numeroase

specii de animale ocrotite. Realitatea contrazice, insa, aceste date, deoarece exista o serie

de zone ocrotite, cum ar fi Mlastina Stupini (desecata si transformata in teren agricol),

vulcanii noroiosi din Hoghiz (care nu mai sunt activi), si altele, nu mai exista. De

asemenea, foarte multe specii de animale si plante au disparut de pe teritoriul judetului.

Ariile protejate sunt desemnate de Academia Romana, avand la baza hotarari si decizii

ale autoritatilor locale. Prin ordinul 7/1990 al Ministerului Mediului s-a stabilit ca

suprafetele muntilor Piatra Craiului si Bucegi sa fie desemnate Parcuri Nationale.

In cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul judetului Brasov se gasesc cateva obiective

puse sub ocrotire, care au statut de rezervatie naturala: Abruptul Bucsoiului, valea

Malaiesti si Valea Gaura, unde, datorita faptului ca au afluenta de turisti este mai redusa,

s-au retras cele mai multe capre negre din acest masiv. Pentru asigurarea unor conditii

optime de viata pentru caprele negre numai in Valea Gaura, spre exemplu, este pusa sub

ocrotire o suprafata de 63 de hectare din zona golului alpin. In regim de ocrotire mai intra

si zona superioara a padurilor de molid, unde caprele se retrag in timpul iernii. In afara de

capre negre, in aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul, cocosul de munte si

multe specii floristice rare.

Masivul Piatra Craiului se gaseste la marginea de vest a depresiunii Barsei, fiind

format dintr-o impresionanta coama muntoasa de calcar cenusiu, lunga de 22 de km. Cu

peretii stancosi, cu brane si polite pietroase, colturi ascunse si grohotisuri, Piatra Craiului

este pregatita nu numai pentru incantarea ochiului turistului iubitor de liniste si surprize

permanente, ci si pentru a oferi adapost unui numar foarte mare de specii deosebite, cele

37

mai multe din tara, raportat la suprafata sa. Masivul este ocrotit in intregime pe suprafata

de creasta si pe cei doi versanti, impreuna cu unele portiuni de padure, iar Piatra Craiului

Mica este ocrotita pe portiunile stancoase de deasupra padurii. in aceste zone, culegera

oricarei plante este interzisa.

Muntele Tampa, ultima creasta calcaroasa coborata din muntele postavarul (1799 m),

la o inaltime de aproape jumatate din cea a acestuia, respectiv 906 m, se inalta la circa

400 m deasupra orasului Brasov. Rezervatie naturala ce se intinde pe o suprafata de 150

ha, Tampa este si singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov. Aici au fost descrise

pentru prima data doua endemisme (specii care traiesc numai intr-un anumit teritoriu)

romanesti: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga barsana (Bromus

marcensis). Pe versantul nordic se intinde o padure deosebita, formata din mai multe

specii de valoare ornamentala si stiintifica, cum ar fi fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul

de munte, frasinul, laricele, pinul etc. Versantul sudic, care este puternic insorit si mai

uscat, adaposteste ochiuri de stepa in care incercarile de plantare cu arbori au dat gres in

mare parte. De asemenea, Tampa adaposteste multe specii de pasari, mamifere si insecte

(aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din tara noastra).

Muntele Postăvarul, aflat in S-SE judetului, este protejat pe o suprafata de peste 1000

ha. In judetul Brasov, rezervatii floristice si forestiere se gasesc la: Poiana cu narcise de

la Dumbrava Vadului, Dealul Cetatii-LeBogatii, Mlastina Harman, Padurea si Mlastina

Prejmer si Mlastina de la Dumbravita Barsei.

38

Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului (394,9 ha) se gaseste in apropierea satului

Vad, comuna Sercaia, intr-o padure de stejari cu arbori rariti, printre care se asterne un

covor de iarba, caruia miile de flori de narcise rare ii alcatuiesc o perdea alb-stravezie,

imbalsamand natura cu mirosul lor. Conceptia primitiva conform careia tot ceea ce creste

in natura poate fi cules a facut ca aceasta minune a naturii sa fie devastata an de an in

perioada infloririi, situatie care a dus la decimarea populatiei de narcise. Pentru pastrarea

numeroaselor poieni inmiresmate s-au ingradit circa 87 ha.

Pădurea Bogatii (8,5 ha) se gaseste in Muntii Persani, Valea Bogatii fiind strabatuta

de soseaua Brasov-Rupea-Sighisoara. Padurea este formata din exemplare fumoase de

fag amestecate cu gorun si carpen. In aceasta zona, turistul poate admira, pe o distanta de

18 km, un mozaic geologic si de vegetatie forestiera. Astfel, la „Fantana Alba” pot fi

examinate conglomerate formate din calcar si alte roci, printre care cele mai importante

sunt bazaltele asezate in coloane.

Complexul Sanpetru-Harman-Prejmer a fost propus pentru ocrotire in interes

multiplu, stiintific, experimental, cinegetic, turistic si de agrement, aici aflandu-se un

sector didactic stiintific al Facultatii de Silvicultura din Brasov.

Dealul Cetatii-Lempes se intinde in N-V comunei Harman pana langa comuna

Sanpetru, avand altitudinea maxima de 720 m. Este partial impadurit cu specii vegetale

deosebite.

39

Rezervatii geologice si geomorfologice se gasesc la Racos, in rezervatia „Coloanele

de bazalt de la Piatra Cioplita” – Comana de Jos si Rupea (Stanca bazaltica Rupea).

Bazaltele de la Racos (1,1 ha) reprezinta unul din principalele obiective turistice din

zona. Se gasesc in apropierea garii Racosul de jos, intr-o zona unde au fost exploatate

bazalte, ramanand ca o marturie a faimoaselor coloane. In profil se distinge evident o

forma columnara de o rara frumusete, inalta de 10-15 m.

Rezervatii paleontologice se gasesc in muntii Persani, la Carhaga si Garbova, la

Ormenis, Purcareni, Vama Strunga (Bucegi).

Rezervatia Carhaga se gaseste intre comunele Augustin si Racosul de Sus, fiind o

mica valcea ale carei ape se varsa in Olt, la confluenta paraurilor Choives si Carhaga,

unde se gasesc marne cenusii-albastrui foarte bogate in fosile animale. Acest fel de fosile

s-a mai gasit numai in Crimeea.

Rezervatia de la Purcareni se gaseste in S-E localitatii cu acelasi nume, in locul numit

„Uluci”, unde se afla un bloc masiv de calcar, de aproximativ 200m3. Aceasta contine o

bogata fauna de corali si crustacee. Importanta acestui punct fosilifer consta in faptul ca

reprezinta unul din rarele locuri din Carpati unde se observa atat de bine o formatiune de

corali.

Rezervatiile speologice sunt reprezentate de Pestera din Valea Cetatii (Rasnov),

Pestera Liliecilor (Moeciu) si Pestera Barlogul Ursului (Apata).

Gradina dendrologica din Brasov, apartinand Facultatii de Silvicultura si Exploatari

Forestiere Brasov, este declarata zona protejata pe o suprafata de 1 ha. Pe langa toate

aceste rezervatii, mai sunt propuse ca arii protejate Pestera Comana si Stejarul Secular

din Fagaras.

40

CAPITOLUL 3

SITUAŢIA AGROTURISMULUI DIN JUDEŢUL BRAŞOV

3.1 Pensiunile agroturistice din judeţul Braşov :

Pensiuni ANTREC - localitatea Beclean, Brasov

Fantanita Craiesei 20 persoane 10 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Bran, Brasov

Carina 14 persoane 7 camere

Pensiunea Ana 15 persoane 7 camere

Pensiunea Andra 24 persoane 12 camere

Pensiunea Andre 12 persoane 6 camere

Pensiunea Andreea 4 persoane 2 camere

Pensiunea Benga 30 persoane 20 camere

Pensiunea Cristina 8 persoane 4 camere

Pensiunea Ilaria 6 persoane 3 camere

Pensiunea Ileana 10 persoane 5 camere

Pensiunea Liliana 10 persoane 5 camere

Pensiunea Magdalena 16 persoane 8 camere

Pensiunea Marine Mount

4 persoane 2 camere

Pensiunea Ruxandra 6 persoane 3 camere

Pensiunea Tanita 12 persoane 6 camere

Popasul Reginei 20 persoane 10 camere

Vila Angelica 26 persoane 10 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Bran Simon, Brasov

Dan 4 persoane 2 camere

Pensiunea Cerbul 5 persoane 2 camere

Pensiunea Ioana 6 persoane 3 camere

Pensiunea Larisa 10 persoane 5 camere

Pensiunea Ovidiu 4 persoane 2 camere

41

http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=69&CodLocalitate=BRB&CodJudet=BV





http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=46&CodLocalitate=BRA&CodJudet=BV

















http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=77&CodLocalitate=BCL&CodJudet=BV

Pensiunea Terciu 12 persoane 6 camere

Popasul Ancutei 16 persoane 8 camere

Rodica 26 persoane 23 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Bran Poarta, Brasov

Contele Dracula 8 persoane 4 camere

Pensiunea Belvedere 14 persoane 6 camere

Pensiunea Bucegi 10 persoane 5 camere

Pensiunea Constanta 8 persoane 4 camere

Pensiunea Georgiana 10 persoane 5 camere

Pensiunea Iuliana 10 persoane 5 camere

Pensiunea Vraja Muntilor

8 persoane 4 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Fundata, Brasov

Pensiunea "La Barbu" 10 persoane 5 camere

Pensiunea Carpatina 10 persoane 5 camere

Pensiunea Cojanu 4 persoane 2 camere

Pensiunea Garbacea 8 persoane 4 camere

Pensiunea Piatra Alba 16 persoane 8 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Moeciu de Jos Cheia, Brasov

Pensiunea La Mamaie 6 persoane 3 camere

Pensiunea Mariana 38 persoane 11 camere

Vraja Muntelui 36 persoane 18 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Moeciu de Sus, Brasov

Craiasa Muntilor 54 persoane 27 camere

Pensiunea Celia 6 persoane 3 camere

Pensiunea Cheile Gradistei

126 persoane 63 camere

42

http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=162&CodLocalitate=MOD&CodJudet=BV




http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=123&CodLocalitate=MOC&CodJudet=BV



http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=81&CodLocalitate=FUN&CodJudet=BV





http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=57&CodLocalitate=BRP&CodJudet=BV











Pensiunea Cojenelu 12 persoane 6 camere

Pensiunea Daniela 24 persoane 12 camere


Pensiunea Dora 8 persoane 4 camere

Pensiunea Ileana 18 persoane 9 camere

Pensiunea Maria Clinciu


Pensiunea Mihaela 28 persoane 14 camere

Regina Muntilor 20 persoane 10 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Moeciu de Jos, Brasov

Bucegi20 persoane 10 camere

Dana 6 persoane 3 camere

Drumul Carului16 persoane 1 camere

Pensiunea Andreea 4 persoane 2 camere

Pensiunea Andrei 12 persoane 6 camere

Pensiunea Camelia 13 persoane 6 camere

Pensiunea Carmen 8 persoane 4 camere

Pensiunea Casuta din Povesti



Pensiunea Delia 12 persoane 6 camere

Pensiunea Dorica 14 persoane 7 camere

Pensiunea Floare de Colt


Pensiunea Gabriela 36 persoane 18 camere

Pensiunea Garbacea 13 persoane 6 camere

Pensiunea Georgeta 7 persoane 5 camere

Pensiunea Georgy 8 persoane 4 camere

Pensiunea Iozefina 8 persoane 4 camere

43

http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=99&CodLocalitate=MOJ&CodJudet=BV




























Pensiunea La Mogan 20 persoane 10 camere -

Pensiunea Lavinia 8 persoane 4 camere

Pensiunea Maria 32 persoane 16 camere

Pensiunea Olteanu 10 persoane 5 camere

Pensiunea Posedaru 10 persoane 5 camere

Pensiunea Santa Maria 6 persoane 3 camere

Pensiunea Sorana 7 persoane 4 camere

Pensiunea Sub Pestera 6 persoane 3 camere

Pensiunea Trudi 6 persoane 3 camere

Pensiunea Urzica 17 persoane 10 camere

Pensiunea Urzica 18 persoane 9 camere

Pensiunea Viciu Olteanu

8 persoane 4 camere

Pensiunea Victorita 4 persoane 2 camere

Valea cu Calea 12 persoane 6 camere

Vila Ando 10 persoane 5 camere

Vila Mimi 53 persoane 18 camere

Vila Niculina 20 persoane 8 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Moeciu de Jos Pestera, Brasov

Pensiunea Adriana 6 persoane 3 camere\

44

http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=120&CodLocalitate=PES&CodJudet=BV



















Pensiuni ANTREC - localitatea Poiana Marului, Brasov

Pensiunea Ana 8 persoane 4 camere

Pensiunea Gogonea 6 persoane 3 camere

Pensiunea Jeny 4 persoane 2 camere

Pensiunea Manecuta 4 persoane 2 camere

Pensiunea Mia 8 persoane 4 camere

Pensiunea Neluta 6 persoane 3 camere

Pensiunea Nicu Pagu 8 persoane 4 camere

Pensiunea Scurtu 4 persoane 2 camere

Pensiunea Sdreila 6 persoane 3 camere

45

http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=145&CodLocalitate=POM&CodJudet=BV









Pensiuni ANTREC - localitatea Bran Predelut, Brasov

Casa Mara 12 persoane 6 camere

MILENIUM 6 persoane 3 camere

Pensiunea Monica 8 persoane 4 camere

Vila Alba 10 persoane 5 camere

Vila Fluierasul 10 persoane 5 camere

Vila Vetra 12 persoane 6 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Prejmer, Brasov

ALEXANDRA 2 persoane 1 camere -

ANA 2 persoane 1 camere

DIANA 4 persoane 2 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Rasnov, Brasov

Pensiunea Cristina 6 persoane 3 camere

Pensiunea Folea 8 persoane 4 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Sacele Babarunca, Brasov

Adelina 2 persoane 2 camere

Biris 0 persoane 0 camere

Camelia 0 persoane 0 camere -

Ciucas 0 persoane 0 camere

DRAGAN 0 persoane 0 camere

MAMA - MIA 0 persoane 0 camere

Stefan 0 persoane 0 camere

46

http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=458&CodLocalitate=SAC&CodJudet=BV







http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=148&CodLocalitate=RAO&CodJudet=BV

http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=147&CodLocalitate=RAO&CodJudet=BV

http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=578&CodLocalitate=PRJ&CodJudet=BV



http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=62&CodLocalitate=PRE&CodJudet=BV






Pensiuni ANTREC - localitatea Sacele Bunloc, Brasov

Ursu 18 persoane 8 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Sanpetru, Brasov

Ela 12 persoane 6 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Sirnea, Brasov

Pensiunea Cioaca 6 persoane 3 camere

Valea cu Struti 20 persoane 10 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Vulcan, Brasov

Pensiunea Manitiu 10 persoane 5 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Zarnesti, Brasov

Pensiunea Gigi Popa 24 persoane 10 camere

Pensiunea Mir 16 persoane 8 camere

Pensiunea Motorom 24 persoane 8 camere

CAPITOLUL 4

47

http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=160&CodLocalitate=ZAR&CodJudet=BV



http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=156&CodLocalitate=VUC&CodJudet=BV

http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=155&CodLocalitate=SIR&CodJudet=BV

http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=152&CodLocalitate=SIR&CodJudet=BV

http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=489&CodLocalitate=SBV&CodJudet=BV

http://www.antrec.ro/index.html?RID=pensiuni_detalii&pensiune_id=461&CodLocalitate=SBL&CodJudet=BV

ELEMENTE DE STRATEGIE PRIVIND DEZVOLTAREA

AGROTURISMULUI ÎN JUDEŢUL BRAŞOV

4.1. Principalele probleme cu care se confruntă agroturismul

Infrastructura necorespunzătoare:

Drumuri degradate şi căi de acces greu accesibile

Lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare ( cu precadere in zona

Fagaras )

Lipsa utilitatilor ( apa, gaze, curent electric ) in unele zone cu potential

mare pentru turismul rural

Lipsa de organizare eficienta in colectarea deseurilor menajere

Insuficienta posturilor telefonice

Lipsa indicatoarelor de orientare turistica

2. Lipsa de informatie si pregatire profesionala a detinatorilor de structuri

turistice:

Necunoasterea legislatiei din domeniul turismului si a reglementarilor

fiscale

Necunoasterea notiunilor elementare de aranjare a mesei, a modului de

servire

Comunicarea dificila cu turistii straini din cauza necunoasterii unei limbi

straine

Insuficienta personalului si aplicarea necorespunzatoare a normelor

igienico – sanitare

Decoratiuni interioare impersonale si amenajari exterioare neadecvate

specificului zonei

48

3. Administrarea necorespunzatoare a domeniului public de catre consiliile locale cu

privire la pastrarea starii de curatenie, ingrijirea spatiilor verzi, respectarea normelor de

protectie a mediului. De asemenea, numerosi detinatori de pensiuni turistice rurale se

confrunta cu situatii in care primariile nu acorda sprijin suficient sau sunt chiar potrivnice

dezvoltarii turismului rural.

4. Denaturarea conceptului de turism rural (structuri de mica capacitate) prin marirea

capacitatii de cazare a unor unitati, neadecvata suprafetelor disponibile, nedimensionarea

retelelor de utilitati in mod corespunzator extinderilor.

5. Practicarea turismului neautorizat

In afara pensiunilor clasificate, exista numeroase cazuri de practicare a turismului “la

negru”. Astfel, intalnim aceasta situatie in asa – zisele case de oaspeti de pe langa

bisericile evanghelice si in localitatile amplasate in jurul manastirilor. De asemenea,

multi turisti prefera cazarea in camere de inchiriat sau in case particulare neclasificate

situate in statiunile balneoclimaterice.

Printre cauzele care conduc la practicarea turismului “la negru” se pot evidential

urmatoarele:

Necunoasterea legislatiei

Numarul insuficient al asociatiilor profesionale sau al personalului acestora care

sa acorde consultanta de profil

Sistemul birocratic greoi de obtinere a avizelor si autorizatiilor necesare

Resurse financiare reduse

Lipsa unor facilitate fiscale si / sau credite subventionate pentru modernizari si

amenajari ale pensiunilor

Neimplicarea administratiei publice locale in depistarea si punerea in legalitate.

4.2. Acţiuni şi măsuri întreprinse pentru dezvoltarea agroturismului

49

O conditie obligatorie a dezvoltarii turismului rural este implicarea administratiei

publice locale in aigurarea infrastructurii si a unor servicii minime tehnico-edilitare,

comerciale, de agrement si de sanatate. Conform Legii 69/1996 a administratiei publice

locale, aceasta poate sprijini initiativele privind dezvoltarea turismului si in special a

celui rural.

Un alt factor important de decizie il constituie Ministerul Turismului, care, prin

organismele sale, poate participa la stimularea dezvoltarii acestei forme de turism.

Ministerul Turismului colaboreaza in teritoriu cu organizatiile si asociatiile

profesionale nonguvernamentale pentru a facilita aplicarea Normelor metodologice de

clasificare a pensiunilor turistice rurale.

Prin aprobarea Legii Turismului se creeaza premisele dezvoltarii mai sustinute a

acestei fome de turism care, in momentul de fata, se afla in forma incipienta.

In acest sens, cu ajutorul Ministerului Turismului, din dorinta de a se mediatiza

experienta internationala, au fost sprijinite o serie de actiuni sub forma de seminarii,

conferinte si ateliere de lucru (work-shop-uri), cum ar fi:

Seminarul Marketingul in turismul rural pentru formarea prestatorilor de servicii

agroturistice si touroperatorilor din turismul rural, care a avut loc in noiembrie 1994

la Bran, cu participarea a cca. 45-50 de touroperatori;

Seminarul itinerant - Bed and breakfast – pentru formarea prestatorilor – organizat in

perioada octombrie-decembrie 1994 in sase dintre cele mai cunoscute zone

etnografice, respective: Maramures (localitatea Borsa), Suceava (Vatra Dornei),

Harghita (Praid), Neamt (Piatra Neamt), Muntii Apuseni (Albac) si Arges

(Campulung Muscel), destinat formatii prestatorilor de servicii turistice: taran-

gospodar-gazda pentru turisti ;

Seminarii pentru formarea ca ghizi si agenti locali pentru agroturism a tinerilor din

principalele zone etnografice;

Tabara de instruire Ocupatii traditionale in satul romanesc la Moeciu – Brasov;

Cursuri de initiere si de instruire in turismul rural ANTREC, iulie 1995, comuna

Moeciu;

Seminarii organizate in cooperare cu organizatii/fundatii internationale pe teme

generale privind turismul rural precum:

50

-Turismul rural, o sansa pentru dezvoltarea satului –iunie 1995, Praid, Harghita;

-Turismul rural, prezent si perspective, septembrie 1995, Slanic Moldova;

-Turism rural- octombrie 1995, Bran;

-Turism rural, o sansa reala pentru tineri – iunie 1995, Bran;

-Turism rural, mai 1996 – Poiana Brasov;

Cooperarea cu organizatii internationale din domeniul turismului rural si aderarea

la o serie de organizatii europene, avand ca obiect de activetate dezvoltarea

zonelor rurale, astfel:

-afilierea ANTREC la Federatia Europeana de Turism Rural (EUROGITES);

-colaborarea cu Operation Villages Roumaines (OVR);

-afilierea ANTREC la proiectul european EUROTER consacrat Anului European

al Conservarii Naturii;

-aderarea la EUROMONT si cooperarea cu tarile membre;

-colaborarea ANTREC cu Asociatia Internationala “Green Flag International” cu

sediul in Marea Britanie, pentru imbunatatirea ofertei turistice rurale romanesti si

promovarea pe piata internationala etc.

4.3. Formele actuale de organizare a agroturismului

Punctul de plecare in definirea formelor organizatorice de dezvoltare a turismului rural

il constituie facilitatile create de cadrul legislativ existent la un moment dat. Mai précis,

prin efectul Decretului Lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor

activitati economice pe baza leberei initiative, se creeaza coordonatele infiintarii agentilor

economice cu vocatie in desfasurarea de activitati specifice turismului rural.

Dupa anul 1990, masurile privind constituirea si intarirea cadrului organizatoric

necesar stimularii dezvoltarii turismului rural s-au concretizat in:

Constituirea – cu sprijinul Ministerului Turismului – a Asociatiei Nationale pentru

Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), care numara 31 filiale: Alba,

Arges, Buzau, Bistrita Nasaud, Bihor, Brasov, Cluj, Caras-Severin, Covasna,

Dambovita, Dolj, Giurgiu, Gorj, Galati, Harghita, Hunedoara, Iasi, Ilfov, Litoral,

51

Maramures, Mehedinti, Mures, Neamt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava,

Tulcea, Vrancea si Valcea, insumand in prezent peste 3000 de gospodarii;

Constituirea Federatiei Romane pentru Dezvoltare Montana (FRDM), cu peste

400 de locuinte omologate de Federatie (pentru turism rural in zone pilot);

Federatia nu utilizeaza clasificarea spatiilor de cazare conform normelor nationale

aprobate prin acte legislative ( OMT 510/2002);

Avizarea de catre Ministerul Turismului a constituirii altor organizatii

nonguvernamentale care au ca scop dezvoltarea turismului rural, precum:

-Asociatia “Agroturism Montan” cu sediul la Cluj Napoca

-Fundatia de Agroturism “Marea Neagra”, cu sediul in Constanta;

-Asociatia de Turism Montan Prahova;

-Asociatia “Rural Eco-Tours Agro-Montan” (RETAM) cu sediul la Cluj

Napoca;

-Asociatia de Turism Montan “Carpatina Sud”, cu sediul la Sibiu.

Infiintarea Agentiei Nationale a Zonei Montane cu 28 de sectii teritoriale care au

in atributiile lor si promovarea agroturismului;

Constituirea Asociatiei Operation Villages Roumaines (1989, in Belgia)

Crearea primei organizatii a agricultorilor private, denumita “Federatia Agricola

Montana- Dorna”, care numara 1500de membri in 10 asociatii comunale;

Infiintarea Asociatiei Turistice “Botiza”.

4.4. Reducerea impactului turismului în mediul înconjurător

Acest deziderat se poate realiza prin:

52

Estimarea capacitatilor optime de primire turistica, in numar de vizitatori si volum de

echipamente turistice pentru fiecare proict de investitie sau program turistic, in

functie de tipul de utilizare propus;

Reducerea numarului de trasee montane (poteci) in ariile montane spre a nu se ajunge

la degradarea mediului, alterarea peisajului si deranjarea faunei;

Coordonarea actiunii de marcare a potecilor turistice montane pentru a nu se

dezorganiza reteaua de trasee montane prin suprapunerea marcajelor;

Instituirea jandarmeriei (politiei) montane pentru paza si protectia mediului, dar si

pentru asigurarea securitatii turistilor;

Impunerea unor masuri de protectie a raurilor si lacurilor prin interzicerea camparii si

a realizarii de amenajari turistice pe malul acestora.

Agroturismul – componentă a dezvoltării economice durabile

Agroturismul, prin continutul si trasaturile sale, reprezinta o ramura distincta in

economia unei tari, iar prin valorificarea superioara a resurselor agroturistice, aportul

valutar, ponderea in PIB, realizarea valorii adaugate, efectul de antrenare, de stimulare a

productiei in alte domenii, ocuparea fortei de munca etc. se contituie ca o activitate

prioritara, de interes nationa.

Asadar, agroturismul are efecte asupra strategiei globale de dezvoltare economico-

sociala a tarii, dar si la nivel de ramura.

In contextul implicatiilor economice se inscrie si contributia agroturismului la

dezvoltarea unor arii mai putin bogate in resurse pentru prelucrarea industriala, dar cu

resurse agroturistice naturale sau create de om, care, valorificate, pot sa devina atractii

turistice sis a determine dezvoltarea localitatilor existente ca statiuni turistice sau chiar

crerea unor statiuni noi. Prin agroturism sunt valorificate, de asemenea, unele zone cu

resurse agroturistice cultural-istorice cu mare forta de atractie turistica.

Practica a demonstrat ca astfel de regiuni se pot dezvolta si intra in circuitul economic

cu investitii minime pentru amenajarea pensiunilor turistice rurale sau a unor centre

artizanale fie complexe de agro-productie destinate, inclusiv, agroturismului si turismului

rural. Turismul este considerat astfel, ca o parghie de atenuare a dezechilibrelor

53

interregionale si pe langa atragerea in circuitul de valori a unor areale turistice, are

consecinte si asupra dezvoltarii in profil teritorial: constuctii de locuinte, amenajari de

drumuri, dezvoltarea serviciilor publice, a intreprinderilor mici si mijlocii, etc.

CAPITOLUL 5. STUDIU DE CAZ: ÎNFIINŢAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE ÎN LOCALITATEA FUNDATA

54

5.1. ISTORICUL ACTIVITATII

SC. MARGARETA. SRL. a fost înfinţatǎ în anul 2007 cu scopul de a desfǎşura activitǎţi turistice.

Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului :

Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii in prezent

Nr. Denumire mijloc fix Data achizitieiValoarea ramasa la data ultimului bilant contabil Buc

1 mobilier Mar. – iunie2007 27567 12 cladire birouri 2.2007 32400 13 microbuz 11.2008 20000 14 cabanǎ 4.2007 256000 15 calculator ASSUS 4GB 17” 10.2007 45326 4

TOTAL 381293

Terenuri

55

Nr.

Crt

.

LO

CA

LIT

AT

E

SU

PR

AF

AT

A

TO

TA

LA

(MP

)

IND

IVIZ

A/

EX

CL

US

IVA

(MP

)

VA

LO

AR

EA

C

ON

TA

BIL

A

(LE

I)

SE

RIE

C

ER

TIF

ICA

T

NR

C

ER

TIF

ICA

T

DA

TA

E

MIT

ER

II

1 Fundata, Jud Brasov 9500 Exclusiva 9000 3456 1 01.10.2007

TOTAL 9500 190000

Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime.

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZORExtern/Intern

AdresaCantitate

aprox.Valoare

aprox. (Lei)

% aprox. din total achizitii

1 SC. TRANSEURO.SRL. Intern GHIMBAV 43000 34

2 SC. ALBA PAN. SRL. Intern SACELE 21000 17

3 SC. TRANSAVIA.SA. Intern RASNOV 12340 10

4 SC. KING ALEX.SRL. Intern ZARNESTI 17890 14

5 PIATA LIBERA Intern FUNDATA, BRASOV 7860 6

6 CRAMA TELNA Intern CODLEA 10000 8

7 PRODUCATORI INDIVIDUALI Intern RUPEA 14500 11

Turiştii care au trecut pe la noi sunt în cea mai mare parte din judeţul Brasov şi din judeţele învecinate.

5.2. PREZENTAREA PROIECTULUI

56

OBIECTIVUL PROIECTULUI.

Obiectivul acestui proiect este dotarea unei locatii – pensiuni existente dar care nu a

reusit sa atinga un anumit standard de clasificare de tip pensiune agroturistica cu 8 unitati

de cazare, constand in 6 camere cu 2 paturi si 2 camere cu 3 paturi, cu hol si baie proprie,

spatiu de primire, un salon. Capacitatea pensiunii va fi de 18 locuri de cazare si 50 locuri

la mese .

Pensiunea dispune de utilitatile necesare asigurarii uni confort: energie electrica,

apa rece si calda, canalizare, telefon, acces televiziune, si grupuri sanitare moderne.

Dotarile ( mobilier camere cazare, amenajarile, dotarile echipamente de bucatarie,

etc.) vor fi complete si de calitate, asigurand un confort deaosebit

AMPLASAMENTUL

Pensiunea turistica „Margareta” se afla in comuna Fundata, judetul Brasov este

situata la 37 km de orasul Brasov, care este o importanta statiune turistica. In zona

pensiunii se afla o serie de obiective turistice, printre care Parcul Naţional Piatra

Craiului, Cheile Moieciului, Cheile Grădiştei, Rezervaţiile naturale La

Chişătoare, Peştera şi Cheile Dâmbovicioara si multe altele care constituie

punctele de atractie ale acestei zone.

TEMA

In prezent, pe amplasament se afla o pensiune turistica cu nivel de confort 2 flori,

fiind compusa dintr-un imobil cu 2 etaje, restaurant si o mica terasa. Prin acest proiect

solicitantul isi propune recompartimentarea constructiei existente prin extinderea acesteia

pentru crearea de spatii tehnologice, spatii pentru servirea mesei si marirea numarului de

camere de dormit de la 5 camere la 8, din care 6 camere sunt cu 2 locuri si 2 camere sunt

cu 3 locuri si un nivel de confort de 3 flori.

57

DESCRIEREA TEHNICA A PROIECTULUI

Pensiunea Margareta se afla in comuna Fundata, judetul Brasov, la 37 km de

Brasov, 16 km de Bran. Pensiunea este situata intr-o zona cu mare potential turistic

natural, unde exista obiective turistice de importanta judeteana si nationala.

Pensiunea va fi clasificata la categoria de confort 3 margarete si dispune de 8

camere cu 18 de locuri. Totodata pensiunea cuprinde:

Restaurant cu sala de mese si grup social la parter;

La etaj 6 camere cu grupuri sociale ;

La mansarda 2 camere.

Dotarile vor fi cele necesare obtinerii clasificarii de 3 margarete. Fiecare camera va

dispune de doua paturi cu saltea relaxa, noptiere, dulap haine, masa, televizor, covor, 4

paturi de lana, perne, garnituri de pat, cuverturi, alte dotari. Fiecare camera va avea grup

sanitar propriu dota cu obiecte sanitare specifice din faianta, covor baie, prosoape, etc.

Pensiune va dispune de toate utilitatile asigurarii unui confort deosebit .

Se va achizitiona si un cazan pentru centrala termica ce va asigura agentul termic

pentru apa calda si incalzire pe timpul iernii.

Restaurantul permite servirea a maximum 50 persoane, este mobilat si decorat

rustic si cuprinde si o terasa cu o capacitate de 30 de locuri. Totodata exista posibilitatea

de a organiza mese festive, seminarii, cursuri , etc.

Pensiunea va servi produse culinare traditionale, va pune in valoare bucataria

locala. Produsele de baza utilizate sunt achizitionate de la producatorii locali, fiind in

permanenta proaspete si naturale.

Pensiunea se va aproviziona cu produse alimentare existente si cu specific din

regiune.

produse din lapte si carne, legume, fructe:

bauturile alcoolice vor fi achizitionate atat de la depozite specializate, cat si de la

producatorii traditionali autorizati din regiune

celelalte produse nercesare pregatiri si realizarii hranei (sare, ulei, zahar, etc.) vor

fi achizitionate din depozite specializate de la mica distanta si cu pret competitiv

produse panificatie, patiserie, cofetarie vor fi pregatite in gospodaria proprie

58

lenjerie, fete de masa, inventarul marunt si consumabile vor fi achizitionate de la

producatorii specializati si magazine supermarketuri cu preturi favorabile

SERVICII OFERITE

Muntii Piatra Craiului reprezinta una din cele mai intereseante destinatii turistice

din Romania.

Relieful carstic (aproximativ 400 pesteri), precum si flora si fauna specifica reprezinta tot

atatea motive pentru care a zona fost declarata rezervatie naturala..

Pe durata verii, locuitorii isi duc cirezile de vite pe culmi, unde acestea raman pana la

venirea toamnei. Pe toate pasunile inalte sunt prezente "hodaile", adaposturile de vara ale

celor ce au grija de turme.

Daca doriti sa descoperiti viata locala si traditii pastrate de generatii, una din zonele de

interes este Peştera cu lilieci din satul Peştera, incluzand frumoasele sate Pestera,

Sirnea

Pe langa relieful carstic variat, un punct de interes il reprezinta Prăpăstiile

Zărneştilor, unde exista unelte traditionale pentru extragerea aurului, indeletnicire ce

dateaza de peste 2000 ani.

Agrement

Pensiunea prezinta o oferta de agrement foarte diversificata si atractiva, constand in:

drumetii de zi sau itinerare cu ghid montan;

echitatie;

organizarea de evenimente etnografice care pun in valoare traditiile locale;

organizarea de seri in aer liber la foc de tabara sau gratar;

excursii la obiectivele turistice din zona: Parcul Naţional Piatra Craiului -

Trasee în Piatra Craiului, Prăpăstiile Zărneştilor, Cheile

Moieciului, Cheile Grădiştei, Rezervaţiile naturale La Chişătoare,

participarea la targuri si festivaluri locale.

59

Servicii suplimentare

informare turistica;

intrenet;

ghid turistic cunoscator de limba engleza , franceza, germana;

parcare auto;

comercializarea de produse de artizanat.

Managementul proiectului

(Responsabilul legal)1. Nume: BUNEA

Prenume: DANIELAFunctia: Administrator pensiune

Studii si experienta: C V Responsabilul legal

Intreprinderea Calificarea/Functia avuta Perioada

Studii

Colegiul National HCC, Alba Iulia 1997

Atestat profesional Limba franceza 2001

Facultatea de stinţe economice, Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Economist 2001

Master in Managementul serviciilor publice Manager in turism 2003

Experienta

Uzina mecanicǎ Cugir Economist 2003 -2004

Hotel Parc Contabil sef 2004 -2006

SC MARGARETA SRL Director economic 2007

(Responsabilul tehnic)2. Nume: MARINAS

Prenume: OFELIAFunctia: Responsabil tehnic

Studii si experienta: C V Responsabilul tehnic

Intreprinderea Calificarea / Functia avuta Perioada

Studii

60

Facultatea de stiinţe economice, Universitatea Babeş Bolyai

Economist 1999

Masterat în topografie şi cadastru Proiectant 2001

Experienţǎ

Hotel Transilvania Economist 2000 -2003

SC. MARGARETA.SRL. Director general

Deviz investitii -Lista de achiziţii ce fac obiectul proiectului

PRODUS PRET ESTIMATIV (euro)

1. Set mobilier bucatarie 1000

2.Soba gatit 200

3. Serviciu vesela complet 300

4. Dotari bucatarie 1000

5. Mobilier bar, restaurant si terasa 4000

6. Aparate TV pentru fiecare camera 1500

7. Masina de spalat automata 600

8. Aspirator, fier de calcat, masa de calcat 400

9. Calculatoare (4 bucati) 1600

10. Echipament audio video 1500

11. Utilaje pentru gradinarit 1000

12. Centrala termica si boiler 4000

13. Centrala telefonica 600

TOTAL 17.500

FINANTAREA INVESTITIEI

Din valoarea totala a investitiei de 17.500 Euro, sursele de finantare propuse sunt:

din surse proprii 8750 Euro;

din credite bancare 8750 Euro;

61

TOTAL 17.500 EURO.

PERSONAL SI INSTRUIRE

Pentru acesta investitie vor fi angajati un numar de 5 persoane definitiv si doi sezonieri.

Din cele 5 persoane angajate 2 vor fi la restaurant; 1 camerista; 1 ghid turistic si o

persoana la bucatarie. In perioadele de varf vor fi angajati 2 persoane (sezonier)

Managerul si receptionera vor fi angajate prin intermediul unei agentii abilitata si

specializata in turism prin semnarea unui precontract.

GRAFICUL ESTIMAT AL PROIECTULUI

Nr. Activitate Data inceput Data sfarsit Detalii

1Achizitionarea si montarea

dotarilorLuna 1 Luna 3

In functie de

sezon

2 Obtinerea clasificarii Luna 4 Luna 4

3Angajarea si instruirea

personaluluiLuna 2 Luna 2

4 Punerea in functiune Luna 4 Luna 4

Asa cum reiese din graficul de executie de mai sus se estimeaza ca implementarea

proiectului va avea o durata de 4 luni.

IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA DEZVOLTARII ZONEI

62

Pentru zona in care se afla amplasata pensiunea inceperea activitatii acesteia va

avea un impact favorabil economic, prin crtesterea veniturilor la bugetul local, social prin

crearea de noi locuri de munca, aprovizionarea in cea mai mare parte cu produse

alimentare locale va conduce la cresterea economica si altor agenti. Impactul asupra

mediului nu este agresiv . apele vor fi deversate intr-o fosa septica vidanjabila, centrala

termica cu lemne este putin poluanta. Deseurile menajere vor fi colectate in pubele

ecologice ce se golesc periodic pe baza de contract cu servicii comunale din zona

5.3. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Valoarea investitiei (= valoarea totala a proiectului fara TVA 17.500 Euro

2. Venituri din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta,

conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaza pornind de la fizic

(cantitati de produse, volumul productiei, servicii) tinand cont de preturi/ tarife pe

unitatea de masura diferentiat pe fiecare obiect de activitate.

3. Cheltuieli de exploatare( Ce) = cheltuieli generate de derularea activitatii

curente, sunt cheltuieli aferente veniturilor din exploatare.

4. Rezultatul din exploatare ( Re) = rezultataul din activitatea curenta. Se

calculeaza ca diferenta intre Ve si C e – trebuie sa fie minim 10% din Ve.

5. Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar ( anual) din care s-a

scazut impozitul pe profit.

6. Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de

recuperare a investitiei (exprimat in ani). Se calculeaza Dr = Vi/ Pn mediu, Pn

63

mediu este profitul net mediu pe orizontul de prognoza. Dr trebuie sa fie de

maximum 7 ani.

7. Rentabiliatatea capitalului investit ( Re) = Pn/ Vi* 100 (%), trebuie sa fie

minimum 5 %.

8. Cheltuieli financiare (Cf) = cheltuieli cu dobanzile la creditele contractate pentru

orizontul de timp prognozat.

9. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare ( Ga) = modul in care

cheltuielile finaciare ( dobanzi bancare la creditele solicitate) pot fi acoperite din

rezultatul activitatii curente. Ga = Re/ Cf – trebuie sa fie supraunitar.

10. Rata indatorarii (RI) = Total datorii / Total active- trebuie sa fie maximum 60%.

11. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) = Total intrari numerar/

(dobanzi + plati leasing + rambursarea datoriilor) RAFN > 120% (pentru fiecare

an de prognoza).

12. Valoarea neta actualizata ( VNA)

ANUL 1 2 3 4

SPECIFICATIE EURO

1.V i 17.500

2.Ve 25000 30000 32500 35000

3. Ce 15000 16000 16500 17000

4. Re 10000 14000 16000 18000

5. Pn 7000 8500 9000 10000

6. Dr 2 ANI

7. Re 40% 49% 51% 57%

8. Cf 3500 4000 4150 4500

9. Ga 2.86 3.5 3.86 4

10. Ri 15% 20% 22% 25%

11. VAN 50000

64

5.4. STRATEGIA DE MARKETING

Crearea ofertei

Număr de camere: 8

Paturi: 18

Dotări: centrala termica, paturi, instalaţii sanitare, instalaţie electrice,

mobilier adecvat, echipamente bucătărie, televizor in fiecare camera, internet.

Masa:

Mic dejun ()

Demipensiune ()

Pensiune completa (X)

Bucatarie/Unitati de gastronomie bune în apropiere da () nu (x )

Ce puteţi / doriţi sa oferiţi?

In domeniul timpului liber:

Caracteristicile zonei din punct de vedre turistic, principalale obiective turistice din

imediata apropiere sau la care accesul este facil, monumente istorice, culturale, de

cult. in ceea ce priveşte oferta generala de servicii:

Pensiunea va asigura servicii de cazare la standard de 3 flori, pensiune completǎinclusa in

preţ, alimentaţie publica pentru turişti ocazionali, condiţii deosebite de confort.

Cum intenţionaţi să atrageti atenţia oaspeţilor dumneavoastră asupra

ofertei pe care o aveti?

(X) Mapa de informare

(X) Panou

(x) Publicitate prin agentii de turism

(x) Seri informative

65

Prin ce particularitati / activitati va deoooosebiti de ceilalti

competitori din zona?

Zona in care se afla amplasata investitia este in continua dezvoltare si se

afla in atentia operatorilor in turism. Se dezvolta deasemeni si infrastructura

zonei

Care sunt grupurile tinta pe care doriti sa le abordati ?

Pensiunea este disponibila tuturor categoriilor de turisti.

Ce intreprindeti pentru a asigura o atmosfera rurala a spatiului dumneavoastra?

Amenajarile exterioare si interioare trebuie sa dea caracterul rural dar bine dotat,

zona de receptie sa aiba un caracter familial cu specific romanesc si cu o ambianţǎ

plǎcutǎ şi odihnitoare

Masa ce sa va servi de catre turisti va avea in mod obligatoriu specific culinar local şi

specialitǎţi din zonǎ.

Stabilirea pretului/gradul de ocupare

Cate zile ocupate pe camera veti dori sa realizati?

Doriti sa realizati: 335 zile/an

Prin ce activitatui ati putea sa cresteti gradul de ocupare ( numarul

de zile in care este ocupata camera)?

( x ) oferte extrasezon (pausal )

( x ) pachet programe speciale de cate 10 zile

( x ) pachet special de sfarsit de saptamana

( x ) pachet special cu ocazia unor sarbatori locale si religioase

( x ) seri traditionale si culturale cu specific local

( x ) programe speciale ce se adresaeaza anumitor categorii de

persoane (grupuri tinta )

66

La ce pret doriti sa inchiriati:

- Camera dubla Lei /zi 50/loc

- Camera 3 paturi Lei /zi 40/loc

Care este raportul dumneavoastra „ calitate/pret”?

( x ) bun ( ) satisfacator

Cu ce intentionati sa desfasurati o campanie de publicitate sustinuta?

( x ) prospecte distribuite prin agenti si posta

( x ) pliante

( x ) carti postale

( x ) bannere

( x ) placute indicatoare

( x ) mapa informativa in camera

( x ) pagina de internet

( x ) anunturi in presa si televiziune

( x ) cadouri oferite clientilor cu antetul ( emblema pensiunii )

( x ) inregistrarea in publicatii de specialitate

( x ) inregistrarea in pliante locale

( x ) colaborari cu agentii/operatori de turism

( x ) colaboratori

67

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Concluzia care se desprinde din capitolele prezentate este că deşi România, în

general, şi judeţul Brasov, în particular, detin importante resurse agroturistice naturale si

antropice, acestea nu sunt valorificate la potentialul maxim. De asemenea este evidenta

lipsa specialistilor in domeniul agroturismului, persoane licentiate in agroturism si

detinatoare de brevet de turism, care sa organizeze eficient toate activitatile legate de

agroturism, atat la nivel de organizatii cat si la nivel de pensiune.

Propuneri de masuri necesare pentru dezvoltarea agroturismului:

1. Implicarea activa si permanenta a administratiei publice brasovene in rezolvarea

problemelor legate de infrastructura si de practicarea turismului “la negru”,

precum si interventia acesteia in dezvoltarea si initierea crearii de noi activitati

lucrative prin impletirea traditiilor locale cu activitatea turistica si de agreement

(ANTREC).

2. Sprijinul continuu al asociatilor profesionale in activitatea de indrumare si

consultanta a detinatorilor de pensiuni turistice rurale

3. Infiintarea in judetul Brasov a unor centre de informare turistica cu scopul

popularizarii si promovarii destinatiei si unitatilor turistice existente

4. Initierea unei strategii pe termen mediu si lung de imbunatatire a agroturismului

prin acordarea de facilitate fiscale si / sau credite cu dobanzi subventionate

5. Implicarea institutiilor descentralizate ale statului in indrumarea prestatorilor de

servicii din mediul rural in vederea aprofundarii, cunoasterii si aplicarii adecvate a

legislatiei in domeniu

6. Acordarea de asistenta tehnica in constructii de locuinte noi si / sau modernizarea

celor existente, astfel incat sa devina compatibile cu cerintele practicarii

turismului rural

7. Simplificarea procedurilor de inregistrare si obtinere a avizelor si autorizatiilor de

functionare si reducerea taxelor aferente

68

8. Crearea unor noi forme de asociere in interiorul localitatilor rurale sau intre

localitati invecinate potrivit conceptului European de “asociere comunitara” si

organizate pe principiul subsidiaritatii

9. Sprijin pentru acces si facilitate la fondurile europene.

69

BIBLIOGRAFIE

1. Antonoaie Niculaie, Foriş Tiberiu, Creţu Romeo ş.a. –

„Management în turism. Ecoturismul- componentă a turismului

modern”, Ed. Psihomedia, Sibiu, 2002.

2. Creţu Romeo Cătălin – „Legislaţie în alimentaţie publică şi

agroturism”, Editura CERES, Bucureşti, 2005.

3. *** - Institutul Naţional de Statistică. „Turismul României-

breviar statistic” 2000-2008.

4. *** - Monitorul Oficial al României, Legislaţia din domeniul

turismului 1997-2009.

70

LICENTA_FUNDATA

Documents

Transcript of LICENTA_FUNDATA